SECtIUNEA a VI-a –
SCHItE PE TEMA LUaRII DE DECIZII
1. Ce sa fac cu Isus?
2. „Dar fac un singur lucru”
3. Hristos sau haosul
4. Porniti inainte
5. Ceasul judecatii
6. Conlucrarea omului
7. Patru mari amagiri
8. Judecand impreuna cu Dumnezeu
9. Alegerea unui stapan
10. Aduceti-va aminte de nevasta lui Lot
11. Nu mai exista nici o intoarcere
12. Unde esti?
13. Tu esti omul acesta
14. Al zecelea om
15. Atingand pe invatatorul
16. Atingerea invatatorului
17. Cine va merge?
18. „Astazi” al lui Dumnezeu
19. Cum vom scapa noi?
20. Vase neizbutite
21. Privind la Isus
22. „Vesnicia” – un cuvant memorabil
23. Idolii din inima
24. Minciuna si neadevarul
25. Pacea pe care o daruieste Isus
26. Zidind casa pentru vesnicie
27. Un taciune scos din foc
28. „Te-ai vandut ca sa faci ce este rau”
29. Justificari neintemeiate
30. „Cat esti dator stapanului meu”
31. Hotarari nemuritoare
32. Terapie pentru ingrijorari
33. Biruind obiceiurile rele
34. „Desteapta-te tu, care dormi”
35. S-au oprit inainte de tara fagaduintei
36. „Ce mai pot nadajdui eu?”
37. Acea noapte nefasta
38. Inscriptia de pe mainile lui Dumnezeu
39. Ce este adevarul?
40. Calea adevarului
41. Cumpara adevarul si nu il vinde
42. Avertismentul solemn
43. Medicul si leacul de Gilead
44. Curcubeul asezat in nor
45. Polita lui Dumnezeu de asigurare pe viata
46. Valea Acor, usa de nadejde
47. De ce orice credincios ar trebui sa devina crestin
48. Duhurile din inchisoare
49. Spunand la revedere lui Dumnezeu
50. Semanand si secerand
51. „ii vom sluji Domnului”
52. Muntii lui Dumnezeu
53. Demascarea fetei adevarate
54. O fagaduinta pentru cel biruitor
55. Bunatatea iubitoare a lui Dumnezeu
56. Harul cel minunat
57. Ce-mi mai lipseste?
58. Sacrilegiul lui Esau
59. Luati seama la ce auziti
60. Ce-am facut oare?
61. ingroziti-va, voi, cele fara griji
62. Pocainta, iertare, rasplata
63. Suprematia spiritualitatii
64. Hristos, primindu-i pe pacatosi
65. Lovituri si rani
66. Valoarea omului
67. Puterea memoriei
68. Omul, un mormant sau un templu
69. Proba credinciosiei
70. Pregateste-te sa intalnesti pe Dumnezeul tau
71. Iertarea divina
72. Cautati mai intai imparatia lui Dumnezeu si neprihanirea Lui
73. Obiectul placerii divine
74. Nadejdea celui apostaziat
75. „Apoi Domnul a inchis usa dupa el”
76. Trestia franta
77. Piata omului sarac
78. Pilat si-a spalat mainile
79. Lucrurile vazute si cele nevazute
80. Colaci de salvare pentru calatorii pe mare
81. Nebunia increderii in sine
82. Jucandu-ne cu puterea Duhului Sfant
83. Idolii ingropati
84. Masura dragostei lui Dumnezeu
85. Jugul lui Hristos
86. Paziti prin puterea lui Dumnezeu
87. Un lepadat
88. Ziua cand oaspetii n-au mai sosit
89. Foametea care urmeaza
90. Pericolul fatal al derivei
91. Cautand o cale dreapta
92. Doua drumuri de urmat
93. infrant de propria inconstienta
94. „Dati-Mi plata”
95. Alegerea unui stapan
96. Dumnezeul meu are putere
97. Trecut – prezent – viitor
CE Sa FAC CU ISUS?
Matei 27-22-24
A. FUNDALUL SI CONTEXTUL iNTREBaRII LUI PILAT
1. Hristos, Fiul omului, este judecat pentru vita Sa, in sala de judecatã a lui Pilat.
a. Evreii intentionau sa-L ucida pe Fiul lui Dumnezeu; insa pentru a face acest lucru in mod legal, trebuia sa apeleze la judecata curtii romane de justitie.
b. Dar formularea sentintei de condamnare la moarte impotriva acuzatului presupunea stabilirea dovezii de crima impotriva statului.
2. La vremea judecarii lui Isus, exista un detinut de marca un criminal cu numele de Baraba, de asemenea judecat pentru crime comise impotriva statului.
a. Contrastul dintre cei doi detinuti era atat de evident incat Pilat avea certitudinea ca iudeii vor cere ca Hristos sa fie eliberat.
b. Dupa obicei, le-a oferit alternativa de a alege care dintre detinuti sa fie eliberati, pentru a calma spiritul maselor.
c. Iudeii au cerut ca Baraba sa fie eliberat ºi Hristos sa fie rastignit.
B. CE ANUME A DETERMINAT ACtIUNEA LOR?
1. Vrajmasia lor fata de Hristos le-a orbit mintea si dreapta judecata.
a. Ei si-au incalcat propriul lor sistem de independenta civila care prevedea ca nimeni sa nu fie condamnat la moarte fara judecata care trebuia facuta conform legii.
b. Cu fatarnicie, au apelat la sistemul de justitie roman pe care ei insisi il dispretuiau.
2. insa cauza adanca care a stat la baza actului lor criminal trebuie cautata in starea lor din punct de vederea moral.
a. Ei au iubit mai mult intunericul decat lumina.
b. Ei nu vroiau ca Fiul lui Dumnezeu sa domneasca peste ei – Luca 19,14.
c. De fapt, conducatorii iudei isi dadeau seama de faptul ca Hristos le era infinit de superior din punct de vedere mental, moral, social si practic, incat se temeau de posibilitatea ca ar fi respinsi de popor.
d. Invidia amara si vrajmasia fatisa fata de Fiul lui Dumnezeu au constituit cauza determinanta care a stat la baza crimei iudeilor – Mat. 27,18.
3. Implicatiile actiunii iudeilor.
a. Ei au comis, in orbirea lor, crima veacurilor, crucificandu-L pe Fiul lui Dumnezeu – Fapte 3,15.
b. Ei au respins in felul acesta darul ales al cerului – 1 Ioan 1,11; 3,16.
c. Ca natiune, ei si-au nimicit singura lor nadejde – Mat. 23,38.
d. Au facut cel mai necugetat lucru, preferand un criminal in locul Printului Pacii.
C. IATa iNTREBAREA DIN TEXTUL NOSTRU NI SE POATE ADRESA SI NOUa, EXACT ASA CUM A FOST
ADRESATa DE PILAT IUDEILOR
1. Hristos Si-a asezat viata Sa in locul vietii oricarei persoane nascuta pe aceasta lume.
a. El a murit pentru toti – 2 Cor. 5,14.
b. Acest lucru ne determina din punct de vedere moral pe fiecare dintre noi sa luam o pozitie clara fata de El.
2. Exista doi factori fundamentali care concura la decizia noastra personala:
a. Aprecierea noastra pentru ce a facut El pentru noi – Gal. 2,20.
b. Alipirea noastra la pacat – Ioan 3,19.
3. Sa tratam dintr-un alt punct de vedere intrebarea lui Pilat:
a. intrebarea „Ce sa fac cu Isus” ne va ajuta sa rezistam ispitei; deoarece daca cedez ispitei, il rastignesc din nou – Evrei 6,6
b. Nu poate exista nici un compromis intre Hristos si pacat; acceptarea lui Hristos inseamna parasirea pacatului – Mat. 6,24.
c. Respingerea Cuvantului lui Dumnezeu echivaleaza cu respingerea lui Hristos – Ioan 5,39.
4. insa inainte de a hotari in ultima instanta, roaga-te si mediteaza:
a. La problema pacatului ce vei face cu pacatele tale fara Hristos? Ioan 9,41
b. Gandeste-te cat pierzi, respingandu-L pe Hristos – Ioan 5,40.
c. in incheiere, da-mi voie sa-ti atrag atentia asupra faptului ca a nu alege este acelasi lucru a alege sa-L respingi; amanand hotararea, nu vei face decat sa periclitezi nadejdea ta.
DAR FAC UN SINGUR LUCRU”
Filipeni 3,13.14
A. ATUNCI CaND STUDIEM VIAtA LUI PAVEL, iNtELEGEM Ca EL ERA UN OM HOTaRaT
1. El il percepea pe Hristos ca fiind un impostor si era datoria pe care i-o incredintase Dumnezeu aceea de a se opune crestinismului cu ce-i statea in putinta.
a. „Dar Saul sufla inca amenintarea si uciderea impotriva ucenicilor Domnului. Si s-a dus la Marele preot si i-a cerut scrisori catre sinagogile din Damasc ca, daca va gasi pe unii umbland pe calea credintei, atat barbati, cat si femei, sa-i aduca legati la Ierusalim” – Fapte 9,1.2.
b. in epistola sa catre Filipeni, el spune „in ce priveste ravna, prigonitor al bisericii” – Fil. 3,6.
2. insa dupa ce si-a consacrat inima si viata sa cauzei lui Hristos, era in aceeasi masura hotarat sa mearga pana la capat.
a. Calatoria sa la Ierusalim – Fapte 21,13.
b. Dorinta lui inflacarata de a-si sustine propria natiune – Rom. 9,1-3.
B. „DAR FAC UN SINGUR LUCRU”
1. Pavel nu a fost singurul personaj biblic care a fost hotarat sa faca ceea ce stia ca era de datoria lui:
a. Rut, Moabita, iese in evidenta cu un exemplu viu in ceea ce priveste hotararea:„Nu sta de mine sa te las, si sa ma intorc de la tine” – Rut 1,16.
b. Iosua, de asemenea, era un om caracterizat de o mare putere de hotarare: „Alegeti astazi cu-i vreti sa-i slujiti? Cat despre mine eu si casa mea vom sluji Domnului” – Iosua 24,15.
c. David constituie inca un alt exemplu de om caracterizat cu o mare putere de decizie – Ps. 119,30-33.
3. „Dar fac un singur lucru”
a. Pavel era un om realist; isi cunostea propriile limite; faptul ca nu putea face mai mult de un singur lucru.
b. Prea multi oameni se incumeta sa faca mai multe lucruri dintr-o data si nu reusesc.
c. Oamenii adevarati isi concentreaza de la inceput atentia lor facand un singur lucru din toata inima – citeste Mat. 6,24.; Neem. 6,2.3. Acesta este motivul pentru care reusesc in ceea ce fac.
d. Isus spunea: „imparatia cerului se ia cu navala si cei ce dau navala, pun mana pe ea” – Mat. 11,12.
C. „UITaND CE ESTE iN URMA MEA SI ARUNCaNDU-Ma SPRE CE ESTE iNAINTE
1. Ce implica actul uitarii?
a. Actul de a uita necesita detasare. Atat timp cat cineva este atasat de ceva sau cineva, este aproape imposibila ideea uitarii.
b. Uitarea mai implica totodata actul de a privi intr-o alta directie dar a privi inainte, si astfel vei uita de lucrurile de dinainte.
Exemple:
(1) Sotia lui Lot nu a reusit sa-si dezlipeasca ochii de Sodoma si lucrul acesta a determinat sa ramana pa loc si sa priveasca inapoi.
(2) Elisei, pe de alta parte, a renuntat la toate lucrurile care-l legau de trecutul lui si a reusit – 1 Regi 19,21.
2. Aseaza in fata ta lucrurile care stau inainte.
a. Felul vietii este de cele mai multe ori determinat de ceea ce ne directioneaza inima. „Caci dupa cum este omul in inima lui, asa se si poarta” – KJV Prov. 23,7.
b. Isus a spus: „Pentru ca unde este comoara voastra, acolo va fi si inima voastra” – Mat. 6,21.
c. Daca inima noastra se indreapta spre ceea ce ne-a fagaduit Dumnezeu, vom fi hotarati in a ne atinti eforturile spre tinta.
Exemple:
(1) Pavel ne ofera o imagine panoramica a acelora care asteapta ceruri noi si un pamant nou – Evrei 11,11-40.
(2) Moise constituie un exemplu remarcabil al acestui grup de credinciosi – Evrei 11,23-28.
3. tintele spre care trebuie sa priveasca copiii lui Dumnezeu sunt in numar de trei:
a. Asemanarea cu Hristos – acesta este primul – Rom. 8,29; 1 Ioan 3,1-7.; Filip. 3,7-15.
b. A avea parte de prima inviere este a doua tinta spre care trebuie sa aspire copiii lui Dumnezeu – Fil. 3,10; 1 Tes. 4,13-17; Apoc. 20,6; Luca 14,14.
c. A trai pe Noul pamant constituie tinta finala spre care trebuie sa priveasca copiii lui Dumnezeu – 2 Petru 3,13; Evrei 11,14-16; Is. 65,17-19.
d. Daca suntem la fel de hotarati ca si Pavel in a face din imparatia lui Dumnezeu tinta unica a eforturilor vietii noastre, nu vom fi dezamagiti.
HRISTOS SAU HAOSUL
Isaia 45,22; Ioan 3,14-19.
A. PRIETENII MEI, NU TREBUIE CA CINEVA Sa FIE NEAPaRAT PESIMIST CA Sa AFIRME Ca LUMEA
DE ASTaZI SE AFLa iN MARE DIFICULTATE SI ACEASTA NU NUMAI iNTR-UN SINGUR COMPARTIMENT
1. Statele intampina probleme grave; lucrul acesta a fost prezis de catre Domnul nostru:
a. ….. in mijlocul popoarelor.
b. ingrijorari in cadrul societatii – Luca 21,25.26; Mat. 24,6.7.
2. Societatea noastra actuala se afla in dificultate:
a. in majoritatea cazurilor, moralitatea este notiune in vant – 2 Tim. 3,1-8.
b. Excesul in amuzament si distractii submineaza vigoarea natiunii – Luca 17,26.27.
c. in America problemele caminului se activeaza.
(1) Fenomenul delicventei juvenile determina ca activitatea curtilor de judecata sa fie mai mult decat intensa.
(2) Pare ca parintii nu mai sunt capabili sa-si tina in frau copiii.
(3) Rata divorturilor este in crestere, ajungand la un nivel alarmant, si lucrurile inca nu au luat amploare.
3. Biserica se afla intr-o stare de neputinta, nefiind capabila sa lupte cu influenta lumii care se manifesta in randurile membrilor ei:
a. Meditati la solia martorului credincios catre biserica din Laodicea – Apoc. 3,14-22.
b. Amintiti-va de proorocia facuta de Domnul nostru cu privire la situatia din zilele din urma – Mat. 24,12 („Si din pricina inmultirii faradelegii, dragostea celor mai multi se va raci”).
c. Si mai mult decat orice, cititi proorocia lui Pavel cu privire la starile de lucruri care vor fi in zilele de pe urma – 2 Tim. 3,1-9.
B. AVaND iN VEDERE ACESTE CONDItII SPRE CINE Sa PRIVIM PENTRU A PRIMI AJUTOR?
1. Natiunile isi intorc privirile catre stiinta si oamenii de stiinta:
a. Realizarile contemporane ale stiintei sunt uimitoare si uneori depasesc orice asteptare – Dan. 12,4.
b. Traim intr-o epoca caracterizata de un mare salt inainte in multe domenii ale cunoasterii umane.
2. insa exista un singur domeniu unde stiinta ramane neputincioasa – acela de a da vigoare morala. Stiinta nici macar nu a atins prin influenta ei caracterul fiintelor umane.
C. HRISTOS SAU HAOSUL
1. Textul nostru prezinta solutia lui Dumnezeu pentru bolile lumii, societatii si caminului.
a. „intoarceti-va la Mine, si veti fi mantuiti, toti cei ce sunteti la marginile pamantului” – Is. 45,22.
b. Nu exista nici un leac impotriva pacatului in afara de Hristos – Fapte 4,12.
c. Numai sangele lui Hristos are puterea sa stearga pacatele noastre – 1 Petru 1,18.19; Apoc. 1,5; Ioan 6,51-56.
2. Atunci cand L-au respins pe Hristos iudeii ca natiune.
a. Ei si-au taiat singuri, unica posibilitate de speranta.
b. Ei au taiat ultima legatura intre Dumnezeu si ca natiune si ca popor ales.
3. Hristos are solutia pentru ceea ce provoaca astazi suferinta lumii:
a. Lumea are nevoie de o pace autentica.
b. Hristos ofera aceasta pace oricui doreste sa o primeasca – Ioan 14,27.
c. Hristos ofera odihna tuturor celor care vin la El- Mat. 11,28-30.
4. Avem aici un numar de intrebari cu un caracter actual:
a. Ce va face lumea cu pacatele ei?
b. Biblia are raspunsul – Ioan 1,29.
c. Ce solutie are lumea la problemele ei?
d. Biblia are raspunsul – 1 Petru 5,5-7.
e. Cum vom face fata in ziua judecatii in lipsa lui Hristos?
f. Biblia are raspunsul – 2 Cor. 5,10; Apoc. 20,10-12.
g. Luati-L pe Hristos din mijlocul lumii si pacea va deveni un lucru imposibil; izgoniti-L din societate si societatea se prabuseste; luati-L din biserica si biserica nu mai inseamna nimic; izgoniti-L din camin si veti avea un camin plin de intuneric si disperare.
h. Lucrurile acestea ne aduc inapoi la intrebarea din titlul subiectului: Hristos sau haosul?
PORNItI iNAINTE
A. „DOMNUL A ZIS LUI MOISE: \’CE A FOST CU STRIGaTELE ACESTEA?\’ SPUNE COPIILOR LUI ISRAEL
Sa PORNEASCa iNAINTE” – EX. 14,15.
1. Israel se afla la stransoare:
a. Marea Rosie cu valurile ei inaintea lor.
b. Muntii semeti de prin imprejur.
c. Egiptenii ii urmareau.
2. Israel nu avea nici o experienta.
a. in caile Domnului.
b. Nepregatit pentru traversarea Marii Rosii si lipsit de organizare pentru a respinge inamicul – Ex. 14,14-18.
B. „PORNItI iNAINTE”
1. A fost raspunsul Domnului la strigatul lui Moise:
a. Capetenia ostirii lui Israel preluase comanda armatei Domnului – Iosua 5,14.15; Evrei 2,10.
b. „Domnul Se va lupta pentru voi” – Ex. 14,14.
2. inainte!
a. A fost intotdeauna porunca lui Dumnezeu
(1) A fost poruncit in opera creatiunii; lumina a fost creata mai intai.
(2) Si apoi au urmat toate celelalte acte creatoare ale lui Dumnezeu – Gen. 1,2.
b. Aceasta a fost ordinea lui Dumnezeu in facerea lumii.
(1) Hristos, Lumina lumii, a destramat intunericul – Is. 60,1.2; Ioan 1,1-6; 14,6.
(2) Credinciosii de pretutindeni sunt lumini mai mici care strabat prin intunecimea lumii – Mat. 5,14.15.
3. Adevarul extraordinar al unui Mantuitor inviat din morti este si astazi in prima linie:
a. Capetenia ostirii Domnului a zis: „Mergeti” – Mat. 28,19.
b. „Duceti-va si invatati pe toate neamurile si faceti ucenici din toate neamurile”.
c. „Evanghelia acesta a imparatiei va fi propovaduita in toata lumea” – Mat. 24,14.
4. Lucrul acesta inseamna ca ostirea Domnului:
a. Nu trebuie sa priveasca inapoi – Luca 9,62.
b. Nu trebuie sa se incurce cu ingrijorarile acestei lumi, precum a facut Israel in pustie – Fapte 7,39.
5. Porniti inainte:
a. Prin credinta – 1 Ioan 5,4.
b. Cu toata increderea – 2 Tim. 1,12.
Exemple:
(1) Iosua si Caleb – Num. 13,30.
(2) David luptand cu Goliat – 1 Sam. 17,45-51.
(3) Pavel si Evanghelia sa – Fapte 27,21-25.
C. O ANALIZa MAI ATENTa A TEXTULUI NOSTRU
1. Atunci cand Dumnezeu spune poporului Sau sa porneasca inainte:
a. El isi asuma intreaga responsabilitate pentru succesul acestei actiuni!
Exemple:
(1) El i-a spus lui Israel sa porneasca inainte si El a despartit apele Marii Rosii, astfel ca Israel sa o poata traversa, mergand pe pamant uscat – Ex. 14,21-31.
(2) El a spus ucenicilor si celor cinci mii de persoane sa stea jos si a impartit la fiecare astfel ca toti sa aiba indeajuns de mancare si inca sa le mai si ramana – Ioan 6,5-13.
(3) Domnul i-a spus lui Petru sa mearga si sa prinda un peste, El a facut in asa fel incat sa prinda exact acel peste de care era nevoie – Mat.
2. Isus Hristos nu S-a schimbat niciodata.
a. El este astazi Acelasi asa cum era si atunci cand a creat lumea – Evrei 13,8.
b. El a fost Acela care i-a poruncit Israelul din vechime sa porneasca inainte – Is. 63,9.
c. Astazi Domnul slavei este Acela care porunceste poporului Sau sa porneasca inainte.
3. Este minunat sa retinem faptul ca:
a. A porni inainte indica progres, din slava in slava – 2 Cor. 3,18.
b. inseamna ca poporul lui Dumnezeu nu trebuie sa se teama de nimic altceva decat de el insusi.
c. Moise a spus Israelului: „Nu va temeti de nimic, stati pe loc, si veti vedea izbavirea pe care v-o va da Domnul” – Ex. 14,13.
4. Binecuvantarea poruncii de a porni inainte:
a. Vom vedea manifestarea puterii celei mari a lui Dumnezeu in inimile sufletelor pentru care a murit Hristos.
b. Vom lauda pe Dumnezeu, precum Israelul in zilele din vechime.
c. De aceea, sa ascultam de ordinul de mars si, prin credinta, sa pornim inainte.
CEASUL JUDECatII
Ioel 3,14
A. „VIN GRaMEZI, GRaMEZI iN VALEA JUDECatII, CaCI ZIUA DOMNULUI ESTE APROAPE, iN VALEA JUDECatII”
1. A lua o decizie constituie una dintre cele mai importante actiuni pe care o poate indeplini un muritor.
a. Harry S. Truman a trebuit sa ia o hotarare de mare importanta atunci cand a dat unda verde de lansare a bombei atomice.
b. Decizia de a-L primi sau de a-L respinge pe Isus Hristos are o importanta vesnica.
2. Recunoasterea din partea noastra a obligatiilor indatoririlor inaintea lui Dumnezeu si inaintea oamenilor se bazeaza pe luarea unei decizii de ordin moral.
B. GRaMEZI, GRaMEZI SUNT iN VALEA JUDECatII
1. Acest anunt profetic indica doua aspecte importante:
a. Faptul ca Providenta divina nu a anulat inca rezultatul hotararii omului de a alege pentru sau impotriva lui Dumnezeu.
b. Textul mai arata faptul ca vremea de a lua personal o decizie ne sta acum la dispozitie in mod nediscriminatoriu.
2. Textul arata mai departe ca nu exista nici o cale de mijloc:
a. Este fie Dumnezeu, fie idolii din inima – 2 Regi 17,33-41; 18,21.
b. il avem fie pe Hristos, fie pe Baraba – Mat. 27,21.
3. Aspecte asupra carora trebuie sa decidem:
a. Doctrina si credinta – Mat. 15,11; 2 Tim. 4,3.
b. Mergem cu Dumnezeu sau mergem cu lumea – Iacov 3,13; Gal. 5,16.
c. A vorbi despre adevar, coste acesta oricat – Jud. 12,5.6; Mat. 26,27; Iac. 3,5; Prov. 18,21; Mat. 12,36.
d. Gandurile noastre curate si adevarate, fie pacatoase si necurate – Ps. 94,11; Luca 9,47; Is. 14,13.
4. Alegerea este a noastra:
a. Citeste Osea 14,1.
b. Rugati-va pentru Apoc. 22,17
c. Si aduceti-va aminte de faptul ca in ceea ce ne priveste, a nu alege echivaleaza in mod automat cu o alegere facuta deja. Nu exista un teren al nimanui.
C. HOTaRaRILE TREBUIE LUATE CU GRIJa SI CU MULTa RUGaCIUNE
1. in majoritatea cazurilor, consecintele sunt cu bataie lunga:
a. Acest lucru este valabil in cazul tanarului Moise – Evrei 11,24-28.
b. De asemenea si in cazul lui Rut, moabita – Rut 1,16.17.
2. Multe hotarari luate in trecut au avut consecinte fatale:
a. Acest lucru este confirmat in cazul deciziei tanarului bogat – Mat. 19,16-22.
b. Se confirma si in cazul omului lui Dumnezeu care a hotarat sa se intoarca cu proorocul mincinos pentru a manca paine – 1 Regi 13,19.-26.
c. Momentul in care Esau si-a vandut dreptul sau de intai nascut, pentru o farfurie cu ciorba de linte, a fost fatal – Gen. 25,29.
d. Astfel de decizii sunt in cele mai multe cazuri ireversibile – Evrei 12,16.
3. Prietenii mei, chiar in acest moment ma gandesc la cateva hotarari cu urmari decisive:
a. Care se bazeaza pe cunostinta adevarului – Mat. s 19,16-19
b. Din acest motiv, Evanghelia imparatiei este propovaduita in toata lumea pentru ca sa slujeasca de marturie la toate popoarele – Mat. 24,14; Apoc. 14,7-12.
4. Chiar si in clipa aceasta, conform textului nostru, un mare numar de oameni in cunostinta deplina de cauza peste tot in lume, asteapta adunati in valea judecatii.
a. Este responsabilitatea bisericii viului Dumnezeu sa-i sustina pentru ca ei sa poata face o alegere dreapta.
b. Lucrul acesta se realizeaza, conducandu-i la adevarul lui Dumnezeu – Ioan 8,32.
c. in ceea ce priveste auditoriul din aceasta casa de rugaciune, care are puterea sa cantareasca cele spue aici, doresc sa-mi exprim dorinta profunda ca fiecare dintre dumneavoastra care nu a luat o decizie sa o faca totusi inainte de a pasi afara din acest edificiu.
d. Aveti la dispozitie un volum suficient de informatii cu privire la datoria dumneavoastra fata de Hristos, incat nu exista nici o scuza in a nu decide pentru El.
e. De ce unii oameni decid impotriva lui Hristos?
(1) Pentru ca ei iubesc intunericul – Ioan 3,19-21.
(2) Ei nu sunt dispusi sa paraseasca pacatul – Mat. 7,13.14.
CONLUCRAREA OMULUI
A. „DAtI PIATRA LA O PARTE” – IOAN 11,39.
1. Scena.
a. Mormantul lui Lazar
b. Surorile indurerate – Maria si Marta.
c. Cativa privitori.
d. Un Mantuitor plangand.
2. Porunca si interventia Domnului nostru:
a. „Dati piatra la o parte”
b. „Lazare, vino afara”
c. „Dezlegati-l si lasati-l sa mearga” – Ioan 11,33-44; Luca 12,17.
B. „DAtI PIATRA LA O PARTE”
1. Textul nostru ne arata ca aspectul colaborarii omului este un element obligatoriu pentru ca omul sa poata fi binecuvantat.
a. Omul trebuie sa-si faca partea lui.
(1) Pentru a exprima credinta lui in puterea salvatoare a lui Dumnezeu.
(2) Faptele sunt masura credintei noastre – Iac. 2,24-26; Mat. 13,58; Marcu 6,6.
b. Atunci cand faptele noastre constituie o tagaduire a credintei noastre, demonstram prin acesta ca am cazut de la credinta – 1 Tim. 1,19.
2. Cooperarea cu Dumnezeu ne va mari credinta:
a. Naaman a priceput din experienta ca pentru a fi binecuvantat de Dumnezeu trebuie sa existe ascultare din partea noastra – 2 Regi 5,10-15.
b. Avraam a adus ca jertfa pe Isaac, crezand ca Domnul il putea invia din morti; si, de fapt, lucrurile s-au petrecut intr-un mod asemanator – Evrei 11,17; Gen. 22,1-12.
3. Dumnezeu nu va implini pentru noi, ceea ce putem face noi in dreptul nostru.
a. Moise si-a tinut ridicat toiagul peste Marea Rosie, iar Domnul a facut restul – Ex. 14,21.22.
b. Lui Israel i s-a poruncit sa dea ocol Ierihonului timp de sapte zile; Domnul a fost cel care a facut restul – Ios. 6,1-12.
c. Celor zece leprosi li s-a poruncit sa mearga si sa se arate preotilor, iar Domnul a facut restul – Luca 17,12-14.
d. Dumnezeu i-a poruncit vaduvei sa toarne uleiul din vasul ei in vasele celelalte si Domnul S-a ocupat de restul problemei – 2 Regi 4,2-6.
C. DESPRINDEM DIN TEXTUL NOSTRU O APLICAtIE SPIRITUALa
1. „Dati piatra la o parte”
a. Pietrele de poticnire – Is. 62,10.
b. Reprezentare gresita a adevarului.
c. Un spirit lumesc – Rom. 12,1-4
d. Neglijenta in comportarea noastra in afaceri si in legaturile noastre cu lumea – 1 Petru 4,1-4.
e. Indiferenta fata de standardele inalte ale soliei – Apoc. 3,14-17.
2. Neglijarea relatiei noastre personale:
a. Partasia cu Dumnezeu in rugaciunea tainica sau in cadrul inchinarii in familie – Iac. 4,1-3; Mat. 6,6.
b. Neglijarea marturiei date pentru Domnul.
c. Neglijarea studierii Cuvantului lui Dumnezeu – Fapte 17,11.
d. Indiferenta fata de programul si activitatile bisericii – Evrei 10,24-26.
3. Punctul central al soliei mele poate fi rezumat astfel:
a. Dumnezeu doreste din partea noastra conlucrare. „Dumnezeu ajuta pe cei care se ajuta singuri.” Lucrul acesta este valabil pana intr-un anumit punct. Dumnezeu isi va face partea Sa, atunci cand noi o facem pe a noastra.
b. Exista pietre care trebuie date la o parte, pietre care retin pe oameni sa asculte solia.
c. Poate sunt aspecte intre noi si semenii nostri care trebuie puse in randuiala mai inainte ca Dumnezeu sa poata lucra pentru noi.
d. Sunt momente cand rugaciunile noastre nu primesc raspuns pentru ca exista in viata lucruri care impiedica ascultarea rugaciunilor.
e. Este de cea mai mare importanta ca noi sa cooperam cu Domnul, atat in ce priveste viata personala, cat si in sfera relatiilor noastre cu ceilalti.
f. Fie ca invatatura pe care am primit-o in ceasul acesta sa ne determine sa lucram impreuna cu Domnul, care este in permanenta doritor sa faca imposibilul pentru aceia care conlucreaza cu El.
PATRU MARI AMaGIRI
Marcu 8,36-38.39
A. AI FOST VREODATa iNSELAT?
1. Pavel avertizeaza cu privire la cea mai mare amagire din zilele din urma – 2 Tim. 3,1-9; 2 Tes. 2,9-11.
2. Remuscari amare au venit peste unele figuri ale Vechiului Testament:
a. Adam si Eva au fost cumplit dezamagiti in urma discutiei lor cu sarpele – Gen. 3,7
b. De asemenea si Iuda tradatorul a fost victima dezamagirii cand a cooperat cu mai marii iudeilor si L-a vandut pe invatatorul Sau pentru treizeci de arginti – Mat. 26,16.17; 27,1-5.
B. PATRU AMaGIRI CARE VOR FACE CA MULtI Sa RaMaNa iN AFARA iMPaRatIEI LUI DUMNEZEU
1. „Nu-i nici un pericol”, este o amagire fatala, paziti-va de ea:
a. Ginerii lui Lot au cazut in cursa mortala – Gen. 19,14.
b. Oameni care vor trai in zilele celei de a doua veniri a lui Hristos vor fi confruntati cu acelasi gen de amagire fatala – Luca 21,34.35.
c. Umilul dumneavoastra slujitor ar putea scrie o carte de dimensiuni mari, aratand cat de multi sunt cei pe care i-a cunoscut personal si care si-au pierdut viata ignorand dictonul: „Nu e nici un pericol”.
2. „Mai este timp” constituie o alta amagire fatala; fiti cu bagare de seama.
a. Bogatul din parabola Domnului nostru este un exemplu viu in ce priveste inselaciunea – Luca 12,16-18.
b. Fie ca nici unul dintre noi sa nu se grabeasca si sa arate acuzator spre bogatul nebun din vremea aceea. Cati dintre noi nu ne gandim la zilele de maine numai din motivul ca ne simtim bine din punct de vedere fizic.
c. Mii isi pierd viata in fiecare an in timp ce incearca sa traverseze sinele de cale ferata; de ce? Pentru ca sunt amagiti de: „Am timp suficient!”
d. Sotia lui Lot si-a pierdut viata amagindu-se ca avea „timp suficient” sa se opreasca in loc pentru a privi inapoi sa vada ce se intampla cu orasul ei natal – Gen. 19,26.
e. Nu, suflete scump, tu nu ai timp suficient sa-ti pui lucrurile in randuiala cu Domnul; nu amana cea mai importanta obligatie a vietii.
3. a. „Nu acum” este cea de-a treia amagire fatala de care trebuie sa va paziti: Felix, guvernatorul provinciei Iudeea, a fost tulburat la gandul ca in ziua judecatii va trebui sa se confrunte cu pacatele sale, insa el i-a spus lui Dumnezeu si lui Pavel: „De data asta, du-te; cand voi mai avea prilej te voi chema” – Fapte 24,25.
b. Raspunsul dat de Faraon la rugamintea lui Moise de a ingadui lui Israel sa paraseasca Egiptul a fost: „Maine” – Ex. 8,10.
c. Dar Dumnezeu spune: „Acum este vremea potrivita, iata ca acum este ziua mantuirii” – 2 Cor. 6,1-3.
d. „De aceea, cum zice Duhul Sfant: \’Astazi daca auziti glasul Lui, nu va impietriti inimile\’” – Evrei 3,7.8
4. „Aproape”, este daca se poate spune asa cea mai crunta amagire din toate cele patru:
a. Primejduieste viitorul poporului lui Dumnezeu. Cat de multi sunt „aproape” crestini dintre membri bisericii lui Dumnezeu?
b. imparatul Agripa a spus: „Aproape ca m-ai convins sa ma fac crestin. Curand mai vrei tu sa ma indupleci sa ma fac crestin” – Fapte 26,28.
c. Cine este un om „aproape” crestin?
(1). Cineva care-si traieste credinta intr-un procent de saptezeci si cinci sau poate nouazeci si cinci la suta, insa nu de suta la suta.
(2). Despre prea multi din biserica lui Dumnezeu Hristos ar spune: „iti mai lipseste un lucru” – Marcu 10,31; Luca 18,22.
d. Acela care pazeste noua porunci si calca una – Iac. 2,8-11.
C. CE LECtIE IMPORTANTa PENTRU PaCaTOSI
1. Este posibil ca o persoana sa creada teoria adevarului, cu toate acestea, sa piara in pacat. De ce? Pentru ca una dintre cele patru feluri de amagiri il va opri sa intre in imparatiei:
2. Exista chiar si posibilitatea de a fi un membru al bisericii sa iei parte la unele activitati ale bisericii si cu toate acestea, sa fii pierdut. De ce? Datorita faptului ca cele patru amagiri a oprit pe om sa intre in imparatia lui Dumnezeu.
3. Scumpe cititor, esti cumva in pericol de a fi amagit si retinut din imparatia lui Dumnezeu, pentru ca ai ascultat la una dintre cele patru amagiri?
JUDECaND CU DUMNEZEU
Isaia 1,18
A. UN MINUNAT GEST DE BUNaVOINta
1. Invitatia facuta:
a. Nu din partea unei fiinte pline de slava, cum sunt ingerii, ci de Suveranul Universului.
b. Bunavointa din partea lui Dumnezeu este o alta marturie despre dragostea Sa divina pentru neamul omenesc cazut in pacat.
2. Este facuta:
a. Nu unui supus credincios al lui Dumnezeu.
b. Ci unuia care a trecut de puterea inamicului cerului.
3. Urmariti descrierea:
a. Invitatia se adreseaza acelora ale caror pacate sunt evidente si sunt practicate pe fata.
b. Este o invitatie adresata acelora ale caror faradelegi produc in mod vadit relele, nenorocirile cele mai mari.
c. Vizeaza pe cei care au pacatuit impotriva faptului ca le-au fost acordate privilegii deosebite – Mat. 11,20-24.
C. UN SUBIECT DE O IMPORTANta DEOSEBITa
1. Problema pacatului: „M-ai chinuit cu pacatele tale” – Is. 43,24; Mal. 2,17.
2. Necesitatea conlucrarii pacatosului cu Rascumparatorul lui:
a. Nu te comporta ca un fatarnic sub paravanul unei forme de religiozitate.
b. Acesta a fost pacatul cel mai de seama si de ne iertat al fariseilor si carturarilor – Mat. 23,25-29.
c. Lasa-ti la o parte faptele tale rele; inceteaza sa mai faci raul – Is. 55,7.
d. invatati sa faceti binele – Mat. 11,28-30.
3. Rezultatele garantate:
a. „De vor fi pacatele voastre cum e carmazul, se vor face albe ca zapada”;
b. „De vor fi rosii ca purpura, se vor face ca lana”.
c. Parcurgeti cu rugaciune aceste referinte biblice: Is. 44,22; Ps. 51,7; Apoc. 7,14; Zah. 13,1; Apoc. 1,5; 1 Ioan 1,7-9.
C. Sa ANALIZaM METODEI MINUNATE A LUI DUMNEZEU DE A TRATA PROBLEMA PaCATULUI
1. El face apel la ratiunea omului:
a. Acesta este unul dintre motivele pentru care Dumnezeu l-a inzestrat pe om cu capacitatea de gandire.
b. Este darul lui Dumnezeu care il diferentiaza pe om de animale.
2. Sa mai retinem in legatura cu aceasta faptul ca Satana este preocupat in mod deosebit de existenta capacitatii de rationament a omului, si ca va face tot ce-i va sta in putinta sa nimiceasca sau sa slabeasca aceasta capacitate data de Dumnezeu.
a. Atunci cand ii stapaneste pe oameni, se asigura in primul rand de faptul ca le-a orbit mai intai mintile – 2 Cor. 4,4.
b. Lucrul acesta s-a petrecut cu fiul risipitor – Luca 15,11-12.
c. Tocmai aceasta este lucrarea demonilor, aceea de a nimici capacitatea de rationament – Marcu 5,1-17.
d. El cunoaste faptul ca Dumnezeu nu Se adreseaza capacitatii emotionale a omului, oricat de importate ar fi acestea, ci ratiunii.
e. Citeste cu rugaciune Ef. 1,18; Fapte 26,18; 2 Cor. 4,4; Ioan 12,40.
3. Dumnezeu doreste ca noi sa intelegem grozavia pacatului:
a. Belsatar si-a vazut pacatul – Dan. 5,1-7.
b. Felix l-a vazut pe al sau – Fapte 24,25.
c. Petru a vazut propria-i pacatosenie – Luca 5,8.
4. Numai atunci cand intelegem grozavia pacatului, inimile noastre vor fi cuprinse de un autentic sentiment de pocainta – Marcu 14,7-12.
5. Apelul pe care il contine textul nostru introductiv arata in mod foarte lamurit atitudinea lui Dumnezeu fata de pacatosi.
a. El nu vrea sa-i vada murind in pacat – Ezech. 18,23,32.
b. El a dat tot ce a avut mai bun pentru a ne elibera de sub puterea pacatului – Ioan 3,16.
c. Ce altceva ar fi putut face mai mult un Dumnezeu pentru a ne salva din propriile noastre lanturi si de sub puterea pacatului?
ALEGEREA UNUI STaPaN
Iosua 24,15
A. CADRUL TEXTULUI NOSTRU
1. Un mesaj de adio din partea lui Iosua:
a. Trece in revista experientele lui Israel.
b. Arata spre calauzirea lui Dumnezeu in ciuda razvratirii lor continue impotriva autoritatii lui Dumnezeu – Iosua 24,2-15.
2. Principala problema a lui Israel se afla in ei insisi.
a. Lucrul acesta a fost confirmat atunci cand au intrat intr-o relatie de legamant cu Dumnezeu la Muntele Sinai – Ex. 19,8; 24,3.7.
b. Si aceasta era si situatia lor prezenta la vremea ultimelor zile ale lui Iosua, marele lor conducator – Ios. 24,16.
B. ALEGEREA UNUI STaPaN
1. Toata viata este o slujire:
a. „Nici un om nu traieste pentru sine” – Rom. 14,7.
b. Influenta noastra buna sau rea, ii marcheaza pe cei din jurul nostru, independent de ceea ce credem sau de ceea ce facem – 2 Cor. 2,15.16.
2. Conform Bibliei, exista doi stapani din care trebuie sa alegem unul:
a. Hristos, sau
b. Satana.
3. Sta in puterea omului sa aleaga un stapan.
a. Adam si Eva au dispus de aceasta posibilitate – Gen. 2,16.17; 3,1-6.
b. Cain si Abel au facut alegerea lor – Gen. 4,1-6.9
c. Rut si Orpa au facut alegerea lor – Rut 1,15.16.
d. Iudeii au facut alegerea lor in mod public – Mat. 27,21.
4. Nu putem sluji decat la un singur saptan:
a. Unii se incumeta sa-L slujeasca si pe Hristos si pe diavol; ei cauta sa-i slujeasca in acelasi timp si lui Dumnezeu dar si lumii.
b. Domnul nostru spune: „Nimeni nu poate sluji la doi stapani. Caci sau va uri pe unul si va iubi pe celalalt sau va tinea la unul si va nesocoti pe celalalt. Nu puteti sluji si lui Dumnezeu si lui Mamona” – Mat. 6,24.
c. Israelul din vechime a cautat sa-i slujeasca lui Baal si in acelasi timp s-au incumetat sa-I slujeasca si lui Iehova – 1 Regi 18,21.
C. ALEGEREA UNUI STaPaN TREBUIE FaCUTa NEAPaRAT
1. „Alegeti astazi cui vreti sa-i slujiti”
a. Astazi este acea zi potrivita inaintea lui Dumnezeu pentru a face alegerea noastra, intre Dumnezeu si Satana – 2 Cor. 6,1-3; Evrei 3,7.8.
b. S-ar putea sa nu ne mai intalnim cu ziua de maine – Prov. 27,1; Iacov 4,13.14
2. Hotararea noastra de a alege un stapan inraureste:
a. Viata noastra de acum.
b. insasi vesnicia
Exemple:
(1) Faraon a ales sa respinga cererea lui Iehova; dar Moise a primit aceasta cerere – ganditi-va acum la diferenta alegerii!
(2) Rut a primit invitatia lui Dumnezeu de a se alatura lui Israel; Orpa a respins-o – apreciati diferenta acum!
3. Cat de importanta este aceasta alegere pentru noi:
a. Nu ar trebui sa fie o problema pentru noi pentru ca alegerea sa slujesti diavolului inseamna robie si osanda vesnica.
b. A alege pe Hristos inseamna iertarea pacatelor noastre; eliberarea de sub puterea pacatului, iar in lumea care va veni, viata vesnica.
Exemple: Priviti la alegerea pe care au facut-o cei doi talhari rastigniti pe cruce; ei au avut aceeasi ocazie de a alege un stapan, chiar acolo rastigniti pe cruce; ei au facut alegerea lor si acum spuneti dumneavoastra diferenta – Luca 23,39-44.
4. A nu alege echivaleaza deja cu o alegere facuta:
a. Hristos a venit sa ne mantuiasca pe tine si pe mine din moarte si pacat, ; a-L respinge inseamna moartea vesnica.
b. Nu exista teren neutru; fie il alegem pe Hristos ca Stapan al nostru, sau in caz contrar, Satana va stapani in vietile noastre.
c. „Chemari se aud si inteleptii aleg bine: Al lumii dar si vremea; Alegerea-ti e simpla, dar merge in vesnicie” – Goethe.
d. Cat despre mine, eu si casa mea vom sluji Domnului – Ios. 24,15.
ADUCEtI-Va AMINTE DE NEVASTA LUI LOT
Luca 17,32
A. ISTORIA SOtIEI LUI LOT
1. Este foarte succinta.
a. Acopera douazeci si sase de versete – Gen. 19,1-26.
b. Trebuie retinut faptul ca foarte succinta marturie cu privire la Lot si la familia lui se gaseste in ceea ce este numit Vechiul Testament. Daca respingem Vechiul Testament, nu putem avea nici o informatie despre sotia lui Lot.
2. Cand ne gandim la sotia lui Lot, vedem cum asupra acestei familii a venit o mare nenorocire.
a. Mantuitorul nostru ne indreapta atentia asupra experientei acestei familii.
b. El face acest lucru datorita faptului ca multi dintre copiii lui Dumnezeu se afla intr-o primejdie asemanatoare in timpul din urma. „Ce s-a intamplat in zilele lui Lot, se va intampla aidoma. Tot asa va fi si in ziua cand Se va arata Fiul omului – Luca 17,28-30.
B. ADUCEtI-Va AMINTE DE NEVASTA LUI LOT
1. a. Un oras stricat.
b. Lucrul acesta este evident, dupa felul cum au incercat sa-i trateze atat pe oaspetii lui Lot cat si pe Lot insusi – Gen. 19,5-10.
c. Oamenii din Sodoma practicau relatiile homosexuale – Rom. 1,26.
2. Sodoma cu locuitorii ei stateau sub judecata lui Dumnezeu
a. Acesta este motivul pentru care cei doi ingeri au venit sa faca o cercetare finala – Gen. 18,17-31.
b. Dar acesti doi soli ceresti mai aveau inca o alta misiune.
(1) Ei au venit pentru a-l salva pe Lot si familia sa.
(2) Lot si familia sa erau printre aceia pentru care se rugase Avraam – Gen. 18,17-20; 19,12-17.
3. Nevasta lui lot.
a. Era una dintre sufletele acelea pentru care venisera ingerii.
b. Dar ea a comis o greseala fatala, atunci cand nu a tinut seama de instructiunile Domnului si s-a oprit si a privit inapoi – Gen. 19,17.26.
c. A fost prefacuta intr-un stalp de sare – vers. 26.
C. MOTIVELE CARE AU CONDUS LA NIMICIREA SOtIEI LUI LOT
1. Lot a fost partial responsabil pentru nenorocirea sotiei lui:
a. Ca om si cap de familie ce era, a ezitat si a zabovit, cand ar fi trebuit sa porneasca inainte – Gen. 19,16
b. El nu ar mai fi mers mai departe daca ingerul n-ar l-ar fi somat – vers. 16
2. Interese impartite sa fi fost cauza neascultarii ei.
a. Este posibil ca ei sa fi acumulat bogatii in Sodoma; pentru acest motiv ea nu era dispusa sa accepte despartirea de comorile ei – Mat. 6,21; 19,16-20
b. in Sodoma aveau copii casatoriti care au refuzat sa paraseasca orasul – Gen. 19,14.
c. Este limpede ca ea nu era dispusa sa lase in urma o parte din familie; daca lucrurle nu stau asa, atunci de ce a privit inapoi?
3. Lucrul cel mai trist este ca:
a. A pierit pe drumul salvarii.
b. S-a pierdut in ciuda interventiilor lui Dumnezeu de a o salva.
c. Dar ceea ce face ca povestea sa fie mai trista, daca putem spune asa, este faptul ca cei apropiati nu li s-a permis sa o ingroape; nu, nici macar sa priveasca inapoi pentru a vedea ce sa intamplase cu ea.
4. Lectia importanta pentru poporul lui Dumnezeu din zilele din urma:
a. Solia ceasului judecatii este vestita in toata lumea, in lumea intreaga – Apoc. 14,7.8.
b. Noi credem ca intelegem implicatiile acestei solii – 2 Cor. 5,10; 1 Petru 4,17.18.
c. Stim ca lumea din zilele noastre nu estre cu nimic mai buna decat a fost Sodoma inainte de a fi nimicita – Ioan 7,7; Luca 17,26-32; 1 Ioan 5,19.
d. Pavel confirma lucrul acesta – 2 Tim. 3,1-9
e. Si noi, la randul nostru, am auzit chemarea indurarii lui Dumnezeu – Apoc. 18,1-4; Mat. 24,14
f. Am inceput bine lucrarea noastra; parasind traditiile lumii, obiceiurile rudelor si ale prietenilor – Marcu 10,28-34; Apoc. 18,4; 2 Cor. 6,17.
g. Suntem pe cale sa ne expunem la aceleasi primejdii care au surprins-o pe nevasta lui Lot?
Sunt cumva simtamintele noastre impartite intre Dumnezeu si lume? Oricare ar fi raspunsul nostru, sa ne aducem aminte de nevasta lui Lot.
NU MAI EXISTa NICI O iNTOARCERE
Deuteronom 17,16
A. „Sa NU Va MAI iNTOARCEtI PE DRUMUL ACELA”
1. Cu aceste cuvinte Moise a reamintit lui Israel ca odata vor parasi Egiptul pentru totdeauna.
2. Dumnezeu are o motivatie speciala pentru aceasta regula:
a. Pentru faptul ca Israel se gandea la oalele cu carne din Egipt; ei au uitat robia lor crunta – Ex. 16,3
b. in inima lor ei se intorsesera in Egipt – Fapte 7,39.40.
B. iN Deut. 17,16 EXISTa UN ADEVaR SI MAI ADaNC LA CARE TREBUIE Sa LUaM SEAMA CU RUGaCIUNE
1. Conceptul „fara intoarcere” este un aspect definitoriu in sfera existentei noastre:
a. Nimeni nu-si poate anula pasii pe care i-a facut deja; nici nu-si poate retrage cuvintele pe care le-a rostit cu nebagare de seama; nici nu poate reproduce circumstantele din zilele de demult.
b. Nu putem chema inapoi, nu putem schimba sau anula trecutul, chiar daca am vrea noi lucrul acesta.
c. Faptele trecutului raman neschimbate; ele constituie istoria buna sau rea
2. insa exista si o fateta luminoasa a textului nostru:
a. Multumiri fie aduse lui Dumnezeu pentru faptul ca putem evita trecutul nostru pacatos – Fil. 3,13.
b. Dumnezeu a fagaduit ca va sterge toate pacatele noastre – …. Is. 44,22.
c. „Caci daca este cineva in Hristos, este o faptura noua. Cele vechi s-au dus; iata ca toate lucrurile s-au facut noi” – 2 Cor. 5,17.
d. Pentru ca cine este acela care doreste sa se intoarca la viata cea veche de pacat? Eu nu.
3. inca sa mai privim cu multa atentie la textul nostru introductiv.
a. intoarcerea inapoi este pentru cel in cauza un semn al slabiciunii. Acest lucru este valabil atunci cand o armata fuge de pe campul de lupta.
b. in cazul unui crestin declarat, intoarcerea inapoi la viata cea veche de pacat este un semn al faptului ca el sau ea nu au fost niciodata eliberati din robia pacatului.
c. inseamna ca in inima lui cel vinovat este inca in Egipt – Fapte 7,39.
C. MIJLOACELE LUI DUMNEZEU PENTRU A NE OPRI iNTOARCEREA LA O VIAta DE PaCAT
1. Dispozitia pe care a dat-o lui Lot si familiei lui:
a. „Sa nu te uiti inapoi” – Gen. 19,17; Mat. 24,16-18
b. „Si sa nu te opresti in vreun loc din campie” – Gen. 13,10.
Orice loc care sta sub judecata lui Dumnezeu este interzis copiilor lui Dumnezeu.
2. Sa ne intoarcem cu fata in mod hotarat catre imparatia lui Dumnezeu.
a. Primul lucru este acela de a deveni in caracter la fel cu Domnul nostru cel binecuvantat, Isus Hristos – Fil. 3,10.13; Rom. 8,29.
b. Sa ne indreptam dorintele noastre inspre lucrurile de sus si acestea ne vor opri sa ne intoarcem inapoi in Egiptul spiritual – Col. 3,2.
c. Ne-am indreptat inima catre cerurile cele noi si un pamant nou; aceasta ne va opri sa privim inapoi spre Egipt – 2 Petru 3,13; Evrei 11,13-17.
3. Sa ne detasam de lucrurile trecutului:
a. Procedand cum a procedat Elisei – 1 regi 19,19.
b. Urmand exemplul lui Matei, care si-a parasit vechea lui ocupatie si l-a urmat pe Domnul Isus – Mat. 9,9-11.
c. Facand ceea ce i-a spus Domnului Petru ca au facut ei: „Iata ca noi am lasat totul si Te-am urmat” – Marcu 10,28-31.
4. Apelul rugaciunii mele:
a. Cati dintre noi sunt aceia care admitem smeriti faptul ca ne putem uita trecutul nostru pacatos si ne putem bucura intr-o noua relatie cu Dumnezeu si cu poporul Lui?
b. Cati dintre noi sunt cei care s-au saturat de viata de pacat si desertaciune si sunt hotarati sa se intoarca cu spatele la trecut?
c. Daca va indoiti, amintiti-va va rog, de modul in care Dumnezeu, in mila Sa, a stat alaturi de dumneavoastra, pana in momentul in care ati dorit sa ascultati de glasul Lui si sa va predati inima vointei Sale.
d. Sunt atat de fericit sa va vad pe toti stand in picioare ca sa faceti lumii cunoscut faptul ca, pentru dumneavoastra, nu mai poate fi vorba de intoarcere inapoi la caile cele vechi, la viata cea veche de pacat.
„UNDE ESTI?”
A. „DAR DOMNUL DUMNEZEU A CHEMAT PE ADAM SI I-A ZIS: \’UNDE ESTI?\’”
1. Neascultarea aduce cu sine deziluzie.
a. Fagaduinta sarpelui: „Vi se vor deschide ochii, veti fi ca Dumnezeu cunoscand binele si raul”.
b. Ce a deschis ochii ca ei sa-si descopere goliciunea?
c. intr-adevar ei au realizat deosebirea dintre bine si rau, dar numai spre nenorocirea lor.
2. Efectele
a. A deformat conceptul lor despre Dumnezeu.
b. Glasul lui Dumnezeu nu mai era pentru ei o duioasa chemare la partasie cum era inainte.
c. Ei nu au mai cautat adapost la Dumnezeu, ci cautau sa se ascunda de El.
d. Pacatul i-a facut sa se teama de Dumnezeu. Ce nenorocire!
B. „UNDE ESTI?”
1. Aici gasim primul apel al indurarii cerului adresat unui pacatos pierdut:
a. Este prima chemare a milei lui Dumnezeu, exprimand solitudine primilor nostri parinti.
b. Acest adevar este ilustrat prin parabola Domnului nostru avand ca subiect:
(1) Oaia ratacita – Luca 15,4-6.
(2) Leul de argint – Luca 15,8.9
(3) Fiul risipitor – Luca 15,11-29.
2. Dumnezeu nu a asteptat ca Adam si Eva sa se intoarca la El, ci El a facut aceasta primul, cautand sa-i salveze. „Pentru ca Fiul omului a venit sa caute si sa mantuiasca ce era pierdut” – Luca 19,10.
3. Atitudinea perechii vinovate:
a. Au inceput sa se ascunda de Domnul – Gen. 3,8
b. Acest lucru este intotdeauna un semn al vinovatiei – Gen. 4,16. inca si azi aceasta este atitudinea celui pacatos, semn al unei constiinte vinovate.
c. Cat de mult difera atitudinea celui mantuit! Moise si psalmistul – Ex. 3,15; Ps. 31,20. Pentru ei este o placere sa aiba partasie cu Domnul, este o dulce comuniune cu Dumnezeu.
C. EFECTELE UNEI RELAtII iNTRERUPE SI EFORTUL LUI DUMNEZEU DE A O RESTABILI
1. Eforturile pacatosilor
a. „Atunci li s-au deschis ochii la amandoi; au cunoscut ca erau goi”
b. „Au cusut laolalta frunze de smochin si si-au facut sorturi din ele” – Gen. 3,7. 2. Observam aici straduintele pacatosilor de a-si acoperi propria lor goliciune:
2. a. insa lucrul acesta nu a constituit nici o pavaza impotriva pacatului si a rusinii.
b. Pilat si-a spalat mainile dar nu si inima – Apoc. 3,14-17; Mat. 23,25; 27,24
3. Un Dumnezeu al indurarii cheama: „Unde esti?”
a. El stia unde erau – Ps. 139,1-9.
b. Dar ei nu-si dadeau seama de situatia in care se aflau. Satana ii orbise fata de efectele pacatului.
c. Ei au fost adusi inaintea scaunului de judecata a lui Dumnezeu pentru ca nu putea exista dreptate fara responsabilitate pentru comiterea pacatului.
d. Dumnezeu trebuie sa judece pacatul, chiar in persoana Fiului Sau – 2 Cor. 5,21.
4. invinovatind pe altii pentru greseala noastra, nu vom putea inlatura propria vinovatie:
a. invinovatind pe Eva, de fapt, Adam l-a acuzat pe Dumnezeu care i-o daduse de sotie.
b. Faptul ca Eva a invinuit sarpele nu i-a adus nici o scuza pentru vinovatia ei.
c. Dragostea lui Adam pentru sotia lui si consumarea fructului oprit nu i-a micsorat vinovatia si stia lucrul acesta – Fapte 5,1-11.
5. Judecata amestecata cu mila:
a. Dupa ce a rostit judecata asupra pacatului faptuit de primii nostri parinti, Dumnezeu a inceput sa lucreze pentru a mantui pe cei pierduti.
b. El a luat viata animalelor pentru a face acoperamant perechii vinovate.
c. El a amestecat sentinta de vinovatie cu o fagaduinta a mantuirii – Gen. 3,15.
d. Aceasta experienta a primilor parinti a fost prima lectie despre dragostea lui Dumnezeu pentru pacatosii pierduti.
TU ESTI OMUL ACESTA
2 Samuel 12,7
A. „SI NATAN A ZIS LUI DAVID: \’TU ESTI OMUL ACESTA\’”
1. Pacatul cel mare al imparatului David
a. A comis adulter in vazul lumii, aducand la curtea sa pe sotia unuia dintre ofiterii sai.
b. El a premeditat si a supravegheat uciderea unui sot nevinovat prin folosirea mainii inamicului.
2. Si-a atras vinovatia de omor cu premeditare – 2 Sam. 12,1-6.
a. in acesta consta ironia pacatului cand cineva cauta sa-l ascunda de ceilalti.
b. Adeseori judecam cu severitate pacatul, nefiind constienti de faptul ca sentinta este rostita in dreptul nostru.
B. Sa ANALIZaM CU MULTa RUGaCIUNE PaCATUL AUTOINDULGENtEI
1. O greseala, cum a fost cea a lui David, nu se produce intr-un moment de neatentie.
a. A fost premeditat cu grija de cel vinovat.
b. Un act de neglijenta a condus la seria de acte imorale ce au urmat.
c. O viata traita in usuratate si excesiva incredere in sine a deschis imparatului poarta catre ispita, care a condus la crima.
2. Pot sa aduc numai trei argumente distincte care arata de ce oamenii ai lui Dumnezeu cad prada comiterii unor astfel de crime odioase:
a. Neglijarea rugaciunii personale. Daca imparatul David si-ar fi consacrat timpul acela rugandu-se pentru oamenii lui aflati pe campul de lupta, actul sau criminal nu s-ar fi consumat.
b. Lasand mintea sa zaboveasca acolo unde pacatul pandeste din umbra este o alta cale care conduce la pacat. De exemplu, Petru stand langa focul facut de dusmani – Marcu 16,67; Cain la un altar care nu folosea la nimic – Gen. 4,7; Iuda si liderii preotimii – Mat. 26,14-16.
c. Inactivitatea este un alt element care expune o persoana la ispita. Daca ar fi avut o preocupare in gradina, nu ar fi cedat ispitei. Tot asa a avut loc si caderea imparatului David. De asemenea aceasta a fost unul dintre factorii care au contribuit la abdicarea de la responsabilitate a lui Samson – Jud. 16,1-22. Tot astfel a fost ii caderea lui Belsatar – Dan. 5,1-25.
C. AUTOAMaGIREA
1. Ne atrage cu putere atentia atunci cand citim dialogul dintre David si Natan, proorocul.
2. Fara sa-si dea seama, David se acuza atragandu-si singur sentinta.
3. El a planuit cu atata minutiozitate crima, incat era incredintat ca niciodata nu va afla nimeni despre ea.
4. Acesta este motivul pentru care a fost atat de grabit sa formuleze verdictul impotriva omului din parabola.
6. Retineti patru aspecte tipice ale autoamagirii:
a. Ne facem singuri ca nu vedem raul pe care-l cunoastem ca este in viata noastra.
b. Invocam scuze pentru pacatul pe care stim ca ar trebui sa-l marturisim.
c. Ne familiarizam atat de mult cu pacatul din viata noastra, incat el isi pierde treptat gravitatea pe scara noastra de valori.
d. Nu suntem niciodata suficient de cinstiti cu noi insine pentru a ne judeca singuri inlauntrul nostru.
Salvarea aparentelor este o ispita permanenta pentru fiecare dintre noi.
D. DESCOPERIREA
1. Relatarea convorbirii lui Natan cu David ne inspira durere si compatimire.
a. Mana lui Dumnezeu intervine in derularea evenimentelor, descoperind lui Natan pacatul infaptuit de David.
b. El ii ingaduie lui David sa vada hidosenia crimei pe care o comisese impotriva propriului soldat caruia ii datora protectia sa.
c. in cele din urma, el ii permite lui David sa rosteasca verdictul.
2. Tu esti omul acesta:
a. David a facut o descoperire noua pe care a descris-o cu credinciosie in Ps. 139,1-17.
b. El a descoperit ca toate lucrurile sunt descoperite in ochii lui Dumnezeu – Evrei 4,13; Ps. 139,1-8.
c. El a inceput sa vada hidosenia grozava a pacatului si aceasta descoperire a apasat din greu asupra lui – 2 Sam. 12,13.
d. El a fost un pacatos foarte norocos pentru ca a avut parte de iertare din partea lui Dumnezeu – 2 Sam. 12,13.
Dar prieteni, ce se intampla insa, daca aceasta sentinta rostita asupra noastra ar fi dupa ce se incheie perioada de proba?
AL ZECELEA OM
Luca 17,11-19
A. „ISUS A LUAT CUVaNTUL SI A ZIS: \’OARE N-AU FOST CURatItI TOtI CEI ZECE?\’
DAR CEILALtI NOUa UNDE SUNT”
1. Multe predici folositoare au fost rostite cu subiectul al zecelea om.
2. Relatarea despre cei zece leprosi este plina de semnificatii.
a. Lepra este o boala infectioasa endemica cu manifestare cronica, caracterizata prin aparitia de formatiuni de noduli ulceratii si inflamatii cu caracter deformant.
b. Este o boala a sangelui si are un aspect respingator.
c. Leprosii erau izolati de societate, trebuind sa-si faca cunoscut statutul cu voce tare.
d. in timpurile biblice, lepra era considerata o rana – Lev. 13,45.
B. AL ZECELEA OM
1. Textul nostru introductiv ne arata:
a. Faptul ca nenorocirea aduce pe oameni la acelasi nivel.
Toti cei zece oameni erau necurati indiferent de conditia sociala pe care o avusesera inainte de a se imbolnavi.
b. Cu totii erau izolati, boala lor ii facea sa fie periculosi pentru societate.
c. insa ce era mai rau pentru ei in vremea aceea, era faptul ca situatia lor nu avea nici o speranta de vindecare afara de faptul ca Dumnezeu ar fi intervenit pentru ei.
Acest aspect este caracteristic pacatului si influentei lui in societate.
d. Tot asa este si cu pacatul din inima; experienta lui plaseaza pe toti oamenii la acelasi nivel; toti sunt pacatosi prin insasi natura lor – Rom. 3,23; Gal. 3,22-23.
(1) Pacatul manjeste trupul, sufletul si duhul – Mat. 15,19.20
(2) Desparte pe om de Dumnezeu – Is. 59,1.2.
(3) Un pacatos in lipsa prezentei lui Hristos este fara speranta – Rom. 6,23.
2. Textul nostru ne arata mai departe faptul ca:
a. Simtamantul unei adanci nevoi genereaza credinta – Luca 17,13.
b. Oamenii care nu au deloc credinta in Hristos, nu-si dau niciodata seama de nevoia lor de a fi mantuiti – Luca 14,16-27.
3. Vindecare conlucrand cu Hristos:
a. O conditie simpla: „Duceti-va si aratati-va preotilor”!
b. Acesta era regula in Israel – Deut. 24,8.
c. insa aceasta era totodata o conditie greu de implinit.
(1) Li s-a spus sa-si exprime multumirea desi nu fusesera inca vindecati. Nu puteau sa se bazeze pe ceea ce vedeau; ei trebuiau sa se increada in Vindecatorul.
(2) Dar cand au ascultat de Medic, Dumnezeu a raspuns credintei lor.
C. AL ZECELEA OM
1. Ei au fost cu totii ascultatori si au fost vindecati.
a. Dumnezeu nu este partinitor – Fapte 10,34.
b. Dumnezeu va onora intotdeauna credinta tuturor care vin la El prin Isus Hristos, indiferent de rasa, culoare sau crez.
2. insa numai samariteanul s-a intors si a adus multumiri lui Dumnezeu.
a. Acesta este partea trista a istoriei celor zece oameni; noua au pierdut din vedere sa-si exprime recunostinta fata de Vindecatorul lor.
b. Lipsa de recunostinta este un semn al indiferentei reci la binecuvantarile primite din partea lui Dumnezeu.
c. Cat de multa durere trebuie sa simta Domnul vazand ca mii si mii de oameni niciodata nu se intorc la Dumnezeu spre a-I multumi pentru darurile milei Sale de care se bucura.
d. Lipsa de recunostinta este blestemul veacului nostru – 2 Tim. 3,1-11.
e. Cate mese sunt servite fara a spune un multumesc!
3. Multumiri fie aduse lui Dumnezeu pentru indemnul celui de-al zecelea om care a simtit in inima lui sa se intoarca si sa aduca multumiri Vindecatorului.
a. Fiind un samaritean, el era tratat cu dispret de evrei – Fapte 10,28; Ioan 4,9
b. Domnul insa nu a procedat asa; El l-a binecuvantat netinand seama de originea lui etnica.
(1) Este cumva viata noastra asemanatoare cu a vreunuia dintre cei noua pacatosi care au fost vindecati fara sa se mai intoarca pentru a-I multumi lui Dumnezeu, pentru indurarile Lui?
(2) Sau ne asemanam cu cel de-al zecelea om, care s-a intors din toata inima, exprimandu-si recunostinta fata de Hristos!
ATINGaND PE iNVataTORUL
Luca 8,43-44
A. SI ISUS A ZIS: \’CINE S-A ATINS DE MINE?\’”
1. O femeie care avea de doisprezece ani o scurgere de sange si-a facut loc prin multime catre invatatorul si s-a atins de poala hainei lui Isus.
a. Spunand: „Numai sa ma pot atinge de poala hainei Lui, si ma voi tamadui” – Mat. 9,21.
b. inainte ca sa aiba loc acest eveniment, ea isi cheltuise toata averea cu doctorii fara sa-i fi fost de vreun ajutor – Luca 8,43.44.
2. Ea a fost vindecata pe loc, insa nu indraznea deloc sa-si exprime in public recunostinta fata de Domnul.
B. „CINE S-A ATINS DE MINE?”
1. Scopul intrebarii Domnului nostru:
a. El stia foarte vine cine se atinsese de El; pentru ca El cunoaste toate lucrurile – Ioan 21,17.
b. Nu era aceea atingere obisnuita cum erau de parere ucenici.
c. Era atingerea credintei venita din partea unei femei bolnave, care credea ca El o va vindeca.
2. Efectele tainice ale atingerii ei:
a. Ea a atins Izvorul vietii – Ioan 1,4; 5,26.
b. Desavarsirea a mers din fiinta Lui si a intrat in fiinta ei – Marcu 5,30; Luca 6,19.
3. intrebarea … a Domnului nostru:
a. Descopera responsabilitatea noastra publica in raporturile noastre cu Dumnezeu.
Exemple:
(1) Vindecarea celor zece leprosi – Luca 17,17.
(2) Omul purtat de cei patru insi – Luca 5,25
(3) Sutasul – Luca 23,47
b. Fata de oameni
Exemple:
(1) Femeia din Samaria – Ioan 4,28-30
(2) Maria, care L-a vazut pe Domnul ei inviat din morti – Ioan 20,17.
(3) Orbul care si-a recapatat vederea – Ioan 9,15-30.
c. Constituie una dintre modalitatile lui Dumnezeu de a face convertiti la adevar.
d. Lucrul acesta a fost confirmat in Ziua Cincizecimii – Fapte 2,1-41; de asemenea in cazul vindecarii slabanogului – Fapte 3,1-26
C. ATINGaNDU-L PE iNVataTORUL
1. Diferite feluri de atingeri:
a. Exista asa cum este aratat in textul nostru introductiv atinggerea credintei; aceasta atingere ne aduce binecuvantari.
Exemple:
(1) Talharul de pe cruce – Luca 23,42-44.
(2) Atingerea unei mame rugatoare in numele fiicei ei – Mat. 15,28.
(3) Atingerea sutasului – Mat. 8,10.
b. Aceasta atingere I-a adus cinste Mantuitorului; I-a a dus slava lui Dumnezeu – Ioan 4,29.
2. Exista si atingerea necredintei:
a. Ne gandim aici la oamenii din propria Lui patrie – Mat. 13,58.
b. Aduceti-va aminte de atitudinea ucenicilor dupa invierea Sa – Marcu 16,14
3. Textul nostru ne ofera o intreita invatatura:
a. Sa fim foarte atenti de felul in care atingem pe invatatorul.
b. Aceasta ne va inrauri atat atitudinea Lui, cat si a noastra.
c. Poate sa vina o chestie de viata si de moarte; de mantuire sau de osanda.
d. Exista multe feluri de a-L atinge pe Domnul slavei.
(1) Noi ne atingem de El prin gandurile noastre pentru ca El le cunoaste ca pe o carte deschisa – Ps. 139,1-9.
(2) Ne atingem de El prin cuvintele noastre, pentru ca El spune: „Va spun ca, in ziua judecatii, oamenii vor da socoteala de orice cuvant nefolositor pe care-l vor fi rostit. Caci din cuvintele tale vei fi scos fara vina, si din cuvintele tale vei fi osandit” – Mat. 12,36.
(3) Ne atingem de El prin faptele noastre; lucrarile noastre pot aduce bucurie inimii Lui sau sa aduca intristare atat Lui cat si noua.
Exemple:
(a) Ganditi-va la Petru atunci cand a blestemat, tagaduindu-L pe Domnul; urmarile acestei fapte – Marcu 14,71.72.
(b) Iuda, cand L-a vandut pe Domnul slavei pentru treizeci de piese de argint – Mat. 26,15; 27,1.3
ATINGEREA iNVataTORULUI
Luca 13,12.13
A. ATINGEREA iNVataTORULUI
1. Este caracteristica dragostei si purtarii Sale de grija:
a. Nici o boala sau nici un fel de intristare nu poate veni peste sufletul nostru fara sa il faca sa sufere pe invatatorul.
b. „in toate necazurile lor, n-au fost fara ajutor” – Is. 53,4; 63,9
c. Cum se indura un tata de copiii lui, asa se indura Domnul de cei ce se tem de El – Ps. 103,13.
3. Este unul dintre mijloacele folosite de Dumnezeu:
a. Acela de a sprijini neamul omenesc aflat in suferinta – Mat. 8,3; Marcu 1,41; Luca 5,13; Mat. 9,23
b. Acela de a ne aduce mai aproape de El insusi – Ier. 31,3.
B. ATINGEREA iNVataTORULUI VINE iN iNTaMPINAREA TUTUROR NEVOILOR, REZOLVaND PROBLEMELE
1. A adus viata celor morti
a. Fiica mai marelui sinagogii – Marcu 5,13
b. Fiul mort al unei vaduve – Luca 7,14.
2. A adus curatire leprosilor:
a. Mat. 8,3
b. 1 Cor. 6,11; Evrei 4,3.
3. Atingerea Sa aduce lumina
a. Orbul din Betesda – Marcu 8,22.23.
b. Orbul Bartimeu – Mat. 9,29; Marcu 10,46-52.
c. Aceasta pentru ca El este Lumina lumii – Ioan 8,12
4. Atingerea Sa da putere de a vorbi celor surzi:
a. Omul care era surd si vorbea cu anevoie – Marcu 7,32-35.
b. Aceasta este fagaduinta Lui pentru noi – Is. 35,6; Fapte 2,4; 19,6.
5. Atingerea Lui aduce alinare celui ce sufera:
a. Luca 7,13.14.
b. Ps. 108,12; Ioan 14,27.
6. „Si Dumnezeul meu sa ingrijeasca de toate trebuintele voastre dupa bogatia Sa, in slava, in Isus Hristos” – Fil. 4,19.
a. Prietenii mei, ce stiti voi cu privire la atingerea invatatorului?
b. Puteti spune din propria experienta: El S-a atins de mine?
C. MODALITatILE iNVataTORULUI DE A NE ATINGE NU SUNT iNTOTDEAUNA ACELEASI
1. El ne atinge prin Cuvantul Sau:
a. „Nu ne ardea inima in noi, cand ne vorbea pe drum, si ne deschidea Scripturile?” – Luca 24,32.
b. „Dupa ce au auzit aceste cuvinte, ei au ramas strapunsi in inima” – Fapte 2,37.
2. El ne atinge prin Duhul Sfant:
a. Luati aminte la atingerea petrecuta in Ziua Cincizecimii – Fapte 2,1-16.
b. in casa lui Corneliu – Fapte 10,44-48.
c. La Efes – Fapte 19,1-6
3. Pentru a ne atinge, El Se foloseste de exemplul vietii copiilor Sai:
a. Atingerea lui Petru si a lui Ioan si ce a produs aceasta ologului – Fapte 3,1-8.
b. Atingerea de catre Petru a trupului mort al Dorcai – Fapte 9,36-43.
4. Uneori El ne atinge:
a. Prin intermediul unei boli – Is. 38,39
b. Prin intristare. Cei mai multi dintre noi am simtit mana Sa, chiar atunci cand paream coplesiti de adanca intristare.
c. Exista momente cand vin asupra noastra incercari si ne intrebam de ce; dar Dumnezeu care ne iubeste, ingaduie ca acestea sa vina peste noi din motive intemeiate.
d. Meditati asupra acestor minunate pasaje din Biblie: Rom. 5,3; 8,35; 12,12; 1 Tes. 3,4.
5. Admitem noi faptul ca atingerea invatatorului este intotdeauna:
a. O expresie a dragostei divine – Evrei 12,6-11.
b. Ne face constienti de prezenta Sa si de grija pe care ne-o poarta cerul – Fapte 12,7
c. Pentru a ne oferi asigurare si protectie divina in ceasul de primejdie- Ps. 34,7
d. O, daca am putea sa ne dam seama ca atingerea invatatorului este singura noastra nadejde in acesta viata cu primejdiile fizice si spirituale!
CINE VA MERGE?
Exod 10,8
A. iNTREBAREA PUSa DE FARAON REPREZINTa O PROVOCARE ADRESATa LUI MOISE, AARON
SI ISRAELULUI DIN VECHIME
1. El i-a provocat sa se incumete sa paraseasca Egiptul- Ex. 8,25.
2. El a cautat sa-l ademeneasca pe Moise prin compromis.
a. „Duceti-va de aduceti jertfe Dumnezeului vostru aici in tara” – Ex. 8,25.
b. „Va voi lasa sa plecati ca sa aducti jertje Domnului, Dumnezeului vostru in pustie; numai sa nu va departati prea mult, daca plecati” Ex. 8,28.
c. „Sa plecati cu copiii vostri!? Luati seama caci este rau ce aveti de gand sa faceti!” Ex. 10,10.
d. „Sa nu ramana in tara decat oile si boii vostri” – Ex. 10,24.
B. CINE VA MERGE?
1. Aceasta intrebare are un caracter foarte incitant, invitandu-ne sa reflectam cu atentie.
a. Avea in vedere planul lui Dumnezeu cu poporul Sau; toti israelitii erau cuprinsi in planul lui Dumnezeu.
b. Faraon a cautat sa raspandeasca confuzie in randurile conducatorilor lui Israel in legatura cu amploarea miscarii de eliberare.
2. Pe de alta parte, intrebarea aceasta descopera responsabilitatea conducatorilor miscarii de a concepe planuri bine definite astfel ca in miscarea aceasta sa fie cuprins orice suflet din Israel.
a. Acesta inseamna ca parintii erau somati sa fie cu bagare de seama ca nici unul dintre cei apropiati sa nu fie trecut cu vederea.
b. Aici este punctul in care a gresit Lot; unii din familia lui au ramas in Sodoma si au fost nimiciti – Gen. 19,11-26.
3. Raspunsul lui Moise arata limpede:
a. Faptul ca el a inteles pe deplin planul lui Dumnezeu cu poporul Sau.
b. Fiecare membru al oricarei familii era cuprins in aceasta miscare. „Vom merge cu copiii si cu batranii nostri, cu fiii si fiicele noastre, cu oile si boii nostri” – Ex. 10,9.
c. Acest raspuns i-a oferit lui Faraon o intelegere corecta cu privire la planul lui Dumnezeu cu israelitii care fusesera robi in Egipt de aproape patru sute de ani.
C. RaSPUNSUL LUI MOISE SI iNVataTURA PENTRU POPORUL LUI DUMNEZEU DIN ZILELE NOASTRE
1. Semnificatia:
a. Raspunsul lui Moise a fost fara echivoc, aratand faptul ca planul lui Dumnezeu era definitiv si ca Dumnezeu nu face nici un lucru doar pe jumatate.
b. Moise a dorit ca Faraon sa inteleaga faptul ca era cu neputinta ca ei sa slujeasca lui Dumnezeu in Egipt in jugul robiei – Ex. 8,26; Lev. 26,13; Ezech. 34,27.
c. Era de o importanta covarsitoare acela de a parasi Egiptul de indata ce era cu putinta; a proceda altfel ar fi fost fatal planului lui Dumnezeu.
d. Prezenta noastra fizica este o parte a slujirii noastre inaintea Domnului; in lipsa ei nu este posibila existenta inchinarii noastre inaintea Domnului.
2. O invatatura actuala pentru ramasita poporului lui Dumnezeu:
a. Biblia vorbeste despre doua miscari importante:
(1) Iesirea din Egipt a Israelului din vechime cu scopul de a intra in stapanirea tarii fagaduite.
(2) Cea de-a doua mare miscare adventa care va conduce poporul lui Dumnezeu este accesul in Canaanul fagaduintei, pamantul creat din nou.
b. Daca Dumnezeu a avut un program nepus la punct pentru poporul vechiului Sau legamant, El are cu siguranta un program atotcuprinzator pentru ultima miscare din randurile careia noi constituim un segment.
c. Acest program prevede ca:
(1)Toti credinciosii, aici cuprinzandu-se intreaga familie, sa ia parte la aceasta miscare.
(2) Ca toate mijloacele puse la dispozitie de Dumnezeu sa constituie o miscare care ne va conduce in imparatia lui Dumnezeu.
d. Este un lucru cert faptul ca nu-i putem sluji lui Dumnezeu pe jumatate – Mat. 6,24.
e. Trebuie sa o rupem pe deplin cu obiceiurile lumii si ale Babilonului – Apoc. 18,4; 2 Cor. 6,14-16.17.
f. Nu poate exista nici un fel de contributie cu inima impartita in cadrul incheierii lucrarii in slujba Domnului. Suntem fie pentru miscare, fie impotriva ei – 1 Regi 18,21.
„ASTaZI” AL LUI DUMNEZEU
A. „DE ACEEA, CUM ZICE DUHUL SFaNT: \’ASTaZI DACa AUZItI GLASUL LUI, NU Va iMPIETRItI INIMILE\’” – EVREI 3,7.8.
1. Astazi poate insemna vesnicia:
a. Esau si-a vandut dreptul de intai nascut lui Iacov ; iar Iacov a facut lui Esau aceasta propunere: „Vinde-mi mie dreptul tau de intai nascut!” – Gen. 25,29-34.
b. Cuvantul acela „astazi” a insemnat vesnica – compara Gen. 25,34 cu Rom. 9,13 si Evrei 12,16.
c. Hotararea lui Rut si a Orpei au avut consecinte vesnice – Rut 1,14-19. Orpa s-a intors la poporul si la idolii ei; aceasta a fost pentru ea sfarsitul, asa cum reiese din marturia biblica.
2. Cuvantul „astazi” a insemnat convertirea urei natiunii, precum a fost cazul Israelului apostat: 1 Regi 18,36.37-39.
3. A insemnat mantuirea pentru talharul pocait de pe cruce Luca 23,43.
B. „DACa AUZItI GLASUL LUI”
1. Glasul asigurarii
a. „Nu te teme” – Is. 41,10.13.14; 44,8.
b. „Veniti la Mine” – Mat. 11,28-30; Is. 65,1-3.
c. „indrazniti, Eu sunt; nu va temeti – Mat. 14,28.
2. Glasul puterii – Evrei 12,26; Ex. 19,18; Luca 8,24.25.
3. Glasul iubirii – Ier. 31,3; Ioan 13,1-3; 1 Ioan 4,8.
4. Vocea sperantei: Ier. 29,11; 31,17.
5. Glasul unui prieten: Ioan 10,4.5. „Ce prieten avem in Isus”.
6. Glasul adevarului: Ioan 14,6; 16,12.13.
7. Vocea lui Dumnezeu si a Mantuitorului nostru: Is. 41,14; 49,26; 54,5; Ier. 50,34.
C. „NU Va iMPIETRItI INIMILE”
1. A nu raspunde chemarii milei inseamna a-ti impietri inima:
a. Ginerii lui Lot au procedat exact in felul acesta. – Gen. 19,14.
b. Faraonul Egiptului si-a impietrit inima la fiecare chemare din partea lui Dumnezeu de a ingadui poporului Sau sa plece din Egipt – Ex. 7,14.; 8,15.
c. Solia lui Stefan a fost respinsa de iudei care si-au impietrit inimile – Fapte 7,1-53.
d. Oaspetii care au fost invitati au refuzat chemarea de a lua parte la ospatul nuntii Evangheliei, impietrindu-si astfel inimile fata de Dumnezeu – Luca 14,16-24.
2. De fiecare data cand auzim Cuvantul lui Dumnezeu si refuzam sa il primim:
a. Noi ne impietrim inimile.
b. Oamenii de dinainte de potop au auzit predicarea lui Noe pret de aproape o suta douazeci de ani; ei au respins solia lui si si-au impietrit inimile – Gen. 6,1-9; Luca 17,26-29.
3. A nu raspunde invitatiei indurarii lui Dumnezeu, inseamna a refuza mila.
a. Cele mai triste cuvinte pe care le-a rostit vreodata Domnul nostru: „Si nu vreti sa veniti la Mine, ca sa aveti viata” – Ioan 5,40.
b. Pavel foloseste cuvinte foarte tari pentru a exprima acest adevar: „Cum vom scapa noi, daca stam nepasatori fata de o mantuire asa de mare?” – Evrei 2,3.
4. „Astazi” al lui Dumnezeu:
a. Exclude conceptul de „maine” al omului.
b. Isus subliniaza acest aspect in parabola bogatului care facea planuri pentru maine – Luca 12,16-20.
c. Iacov de asemenea, indreapta atentia catre acelasi adevar: „Ascultati, acum , voi care ziceti: \’Astazi sau maine ne vom duce in cutare cetate, vom sta acolo un an, vom face negustorie, si vom castiga\’. Si nu stiti ce va aduce ziua de maine!” – Iac. 4,13-16.
d. „Astazi” al lui Dumnezeu inseamna „acum” – 2 Cor. 6,1-3; Evrei 3,13; Is. 49,8.
CUM VOM SCaPA NOI?
Evrei 2,1-6
A. „CUM VOM SCaPA NOI, DACa STaM NEPaSaTORI FAta DE O MaNTUIRE ASA DE MARE?”
1. in mod firesc, o intrebare pretinde un raspuns; dar aici este vorba de o intrebare la care nu poate exista nici un raspuns:
2. Aceasta intrebare inspirata nu poate avea decat unicul scop a ne provoca la o meditatie serioasa:
a. Atunci cand ne vom da seama de nevoia noastra de a fi mantuiti, acest lucru ne va determina sa actionam.
b. Acest lucru a fost confirmat de experienta fiului risipitor – Luca 15,17-20.
B. Sa ANALIZaM TREI ADEVaRURI ASOCIATE CU PRIVIRE LA SUBIECTUL MaNTUIRII NOASTRE
iN LUMINA TEXTULUI NOSTRU INTRODUCTIV
1. Daca stam nepasatori fata de o mantuire asa de mare:
a. A neglija inseamna a nu lua in seama efortul cerului de a ne mantui.
b. Antidiluvienii nu au luat in seama solia lui Dumnezeu rostita prin Noe – Mat. 24,36-39; Luca 17,26-29.
c. Acest lucru a fost valabil si in cazul ginerilor lui Lot, atunci cand Lot i-a rugat sa paraseasca Sodoma – Gen. 19,14.
d. Lipsit de consideratie, indiferent cu privire la acest subiect, sau considerand invitatia lui Dumnezeu lipsita de importanta.
Exemple:
(1) Omul fara haina de nunta – Mat. 22,1-12.
(2) Omul care a fost invitat la un mare ospat – Luca 14,16-24.
2. O marturie asa de mare:
a. Maretia mantuirii consta in ceea ce ofera ea; ea ne este oferita spre a ne mantui din pacat si de osanda lui; ea ofera viata vesnica prin Domnul nostru Isus Hristos; iar in cele din urma, ofera un camin pe pamantul cel nou.
b. Pretul platit si de a ne rascumpara din pacat si de a ne salva de consecintele lui, ca si de a ne face impreuna mostenitori cu Hristos ai fagaduintelor lui Dumnezeu, este infinit.
c. Avem posibilitatea de a avea o conceptie in ce priveste costul mantuirii atunci cand comparam Ioan 3,16 cu 2 Cor. 5,18-21; Rom. 8,31-33.
d. Cicatricele din mainile si picioarele Fiului omului vor fi amintite pentru cei rascumparati, despre pretul pe care l-a platit cerul pentru mantuirea lor.
e. Prim modul in care este oferita pacatosilor.
(1) Prin credinta in Isus Hristos. Ar fi putut face mantuirea si mai simplu de primit?
a. Raspunsul lui Petru la intrebarea temnicerului – Fapte 176,30.31.
b. Raspunsul famenului dat lui Filip constituie un alt exemplu care ilustreaza conditiile lui Dumnezeu pentru a mantui pacatosii – Fapte 8,37.
(2) Acest dar facut de Unul care nu poate sa minta – Evrei 6,17.18; Num. 23,19.
C. CUM VOM SCaPA NOI DACa STaM NEPaSaTORI FAta DE O MaNTUIRE ASA DE MARE?
1. Privilegiile aduc responsabilitati:
a. Lucrul acesta reiese in mod clar in Mat. 11,20-24; Iac. 4,17.
b. Pacatul care aduce condamnarea care ii va trimite pe oameni in foc, va fi pacatul indiferentei fata de efortul infinit al lui Dumnezeu platit la un pret extraordinar pentru a-l mantui pe om. Aspectul acesta este zugravit in mai multe dintre parabolele Domnului nostru:
(1) Invitatia facuta la un mare ospat si atitudinea manifestata de oaspetii care au fost poftiti – Luca 14,16-24.
(2) Parabola celor cinci fecioare neintelepte – Mat. 25,1-12.
2. De ce acest subiect?
a. Nimeni dintre cate stim nu vrea sa fie pierdut.
b. Multi si-au exprimat convingerea ca doresc o viata mai buna.
c. Pericolul cel mai mare pentru noi poate sa nu fie respingerea fatisa a mantuirii, ci diversele preocupari si lipsa activitatii pentru mantuirea sufletului nostru.
3. a. Putem fi siguri ca iazul de foc nu va fi plin de necredinciosi; vor fi acolo o multime de oameni care au crezut in Dumnezeu si au primit Biblia ca pe Cuvantul lui Dumnezeu, dar care, pur si simplu, au stat nepasatori fata de mantuirea lor. Acest fapt este demonstrat in invatatura lui Hristos.
(1) Avertismentul Sau, asa cum se gaseste in Matei 7,21-26. El nu afirma nicidecum ca au fost necredinciosi.
(2) O exemplificare asemanatoare se gaseste in Luca 13,25-28. Toti acesti oameni au facut o marturisire, dar cu toate acestea, au neglijat lucrul cel mai important: acela de a face voia lui Dumnezeu.
b. Sa luam seama la avertismentul textului nostru si nu ne vom face vinovati de nepasare fata de o mantuire asa de mare.
VASE NEIZBUTITE
Ieremia 18,4
A. „VASUL PE CARE-L FaCEA, N-A IZBUTIT CUM SE iNTaMPLa CU LUTUL iN MaNA OLARULUI”
1. Textul nostru reprezinta o alta ilustratie a modului cum a folosit Dumnezeu exemplul vietii oamenilor obisnuiti, cu scopul de a invata marile adevaruri.
a. Ne gandim la Marele invatator, Isus Hristos, si metoda Lui de a invata pe oameni Evanghelia imparatiei.
(1) Semanatorul, samanta, pamantul – Mat. 13,18-40.
(2) Femeia, aluatul si faina – Luca 13,21.
(3) Vierul, via, si roadele – Mat. 21,33-45.
b. in textul nostru, Dumnezeu Se compara pe El insusi cu olarul, iar poporul Sau il compara cu lutul.
2. Vasul n-a izbutit in mana olarului; in vreme ce Dumnezeu lucreaza cu ei, unii oameni nu izbutesc din pricina pacatului din viata lor:
B. Sa ANALIZaM OLARUL, OAMENII, LUTUL SI DE CE NU IZBUTESTE VASUL
1. Dumnezeu, Olarul. Prin aceasta folosire a comparatiei cu un olar, gasim aici un adevar important al Evangheliei.
b. Lucrul acesta demonstreaza faptul ca viata mea nu este un accident, ci rezultatul lucrarii mainilor lui Dumnezeu – Gal. 1,15.
c. Noi suntem opera Marelui olar al vietuirii noastre – Ef. 2,10; 4,24
2. Oamenii, lutul:
a. Acest aspect este subliniat in mod repetat in Cuvantul lui Dumnezeu – Iov 10,4; 33,6; Ps. 40,2; Is. 29,16; 64,8.
b. Lutul lasat in starea in care se gaseste, nu are nici o calitate; este cu neputinta sa ia singur vreo forma; tot asa si omul este fara ajutor, daca Dumnezeu nu realizeaza ceva din viata lui.
3. Modelul:
a. Olarul este la randul lui un artist cu drepturi depline. El utilizeaza un model atunci cand da forma unui vas.
b. Isus Hristos este Modelul dupa a carei asemanare doreste Dumnezeu sa dea forma vietilor noastre – Rom. 8,29.
c. Ca si Ioan, Pavel a inteles, la randul sau, acest adevar important – Fil. 3,8-12; Ioan 3,1-3.
C. VASUL N-A IZBUTIT iN MaNA OLARULUI
1. Din nou aici Dumnezeu admite:
a. Faptul ca, in ciuda indemanarii Sale si a straduintei Sale divine, El nu reuseste sa obtina forma proiectata original.
b. Lucrul acesta demonstreaza faptul ca noi suntem agenti morali liberi si ca trebuie sa conlucram cu Dumnezeu daca dorim ca El sa reuseasca in viata noastra.
c. Ca, indiferent de dimensiunile interventiei lui Dumnezeu, El nu poate realiza nimic fara vointa si cooperarea noastra.
2. Semnificatia cuvantului „neizbutit”.
a. A nu izbuti inseamna a produce o alterare, a deforma.
b. Toate aceste atitudini si multe altele sunt foarte evidente in viata neamului omenesc.
Exemple:
(1) Chipul lui Cain – Gen. 4,15.
(2) Chipul lui Solomon – Neem. 13,26
(3) Chipul lui Iuda – Mat. 27-1-5
3. Olarul si vasul neizbutit:
a. Ce a facut olarul cu vasul care nu a izbutit? L-a anulat ca pe un rebut definitiv care nu mai merita nici un efort?
b. Nicidecum. El a facut din acesta un alt vas. A facut din el cel mai bun vas.
c. Ce face Dumnezeu cu viata noastra neizbutita? Ne da la o parte, ca fiind fara nici o speranta? Nicidecum, El lucreaza cu noi mai departe si face un alt vas.
(1) Talharul de pe cruce, un taciune scos din foc – Luca 23,42-44; Zah. 3,2.
(2) Iacov, un vas faramat – Gen. 32,29
(3) Petru, un vas faramat – Marcu 14,70-72
(4) Pavel, un vas sfaramat – Fapte 9,15
4. Ce imagine sugestiva, potrivita a interventiei lui Dumnezeu de a ne mantui pentru imparatia Lui!
a. Cel vesnic Se preocupa El insusi cu lucrarea pentru vietile neizbutite – Is. 43,24
b. Admite realitatea esecului in cazul multora dintre noi; acest lucru in ciuda indemanarii si puterii Sale.
c. Dar El nu renunta niciodata. El face tot ce este mai bun pentru noi.
PRIVIND LA ISUS
Isaia 45,22
A. „iNTOARCEtI-Va LA MINE, SI VEtI FI MaNTUItI TOtI CEI CE SUNTEtI LA MARGINILE PaMaNTULUI!
CaCI EU SUNT DUMNEZEU SI NU ALTUL”
1. Invitatia plina de har denota:
a. Ca ochii neamului omenesc sunt atintiti asupra oricaror alte lucruri numai spre Dumnezeu nu.
b. Pofta ochilor, laudarosenia vietii si pofta firii pamantesti au intors inimile oamenilor de la Dumnezeu – 1 Ioan 2,15.16.
2. Ochiul este lumina trupului si descopera starea inimii: Mat. 15,19-23.
B. Sa ANALIZaM PE SCURT SCOPUL INVITAtIEI PE CARE NE-O FACE CERUL DE A PRIVI SPRE ISUS
1. Privind la El, ne vedem pe noi asa cum suntem noi vazuti:
a. Pacatos si pierdut – „O, nenorocitul de mine! Cine ma va izbavi de acest trup de moarte…?”
b. „Toate faptele noastre bune sunt ca o haina manjita – Is. 64,6; Rom. 3,23; Is. 1,4.
2. Spre a ne vedea pe noi cum ar trebui sa fim:
a. Mantuiti – rascumparati – Mat. 1,21; Is. 6,1-6; 43,1-9
b. Desavarsiti si fara pacat – Tit 2,14; Ef. 5,27; Apoc. 14,1-5.
3. Pentru a-L vedea pe Dumnezeu in plinatatea Sa.
a. „Cine M-a vazut pe Mine, a vazut pe Tatal” – Ioan 14,9.
b. „El este chipul Dumnezeului celui nevazut, cel intai nascut din toata zidirea” – Col. 1,15.
c. „Caci in El locuieste trupeste toata plinatatea Dumnezeirii” – Col. 2,9.
d. „El, care este oglindirea si intiparirea Fiintei Lui” – Evrei 1,3.
C. BINECUVaNTAREA CELUI CE PRIVESTE LA ISUS
1. Dumnezeu i-a poruncit lui Moise sa faca pentru popor un sarpe de arama astfel ca cei care fusesera muscati de reptilele veninoase sa priveasca la sarpele de arama pentru a fi vindecati – Num. 21,9
2. Tot astfel Dumnezeu ii invita pe pacatosi sa priveasca la Fiul lui Dumnezeu atarnat pe lemn pentru a fi mantuiti din pacatele lor: Ioan 3,14.15.
3. Exemple vii ale mantuirii:
a. Talharul de pe cruce – Luca 23,42-44
b. Maria Magdalena, din care El scosese sapte draci – Luca 8,2-6.
c. Saul din Tars – Fapte 9,1-11; 1 Tim. 1,15.
4. Schimbarea care are loc in urma privirii la Mielul lui Dumnezeu:
a. Privind, suntem schimbati – 2 Cor. 3,18; Ioan 1, 29
b. Vom fi schimbati dupa chipul Sau – 1 Ioan 3,1-3
5. Mantuirea universala:
a. Toate barierele dintre Dumnezeu si neamul omenesc sunt inlaturate – Ef. 2,14-16.
b. Nationalitatea, culoarea pielii, bogatia sau faima nu au nici o insemnatate – Fapte 10,34.
c. Speranta unei lumi suferinde nu se gaseste in desertaciunea conceptiilor omenesti, ci intr-o privire spre Mantuitorul.
d. Ce lucru minunat este sa indrepti o lume aflata in confuzie catre singura speranta lasata omului!
„VESNICIA” – UN CUVaNT MEMORABIL
Isaia 57,15
A. „CaCI ASA VORBESTE CEL PREA iNALT, A CaRUI LOCUINta ESTE VESNICa SI AL CaRUI NUME
ESTE SFaNT: \’EU LOCUIESC iN LOCURI iNAINTE SI iN SFINtENIE; DAR SUNT CU OMUL ZDROBIT SI SMERIT,
CA Sa iNVIOREZ DUHURILE SMERITE, SI Sa iMBaRBaTEZ INIMILE ZDROBITE”.
1. Cuvantul vesnicie nu se gaseste decat o singura data in Biblie:
a. Textul nostru ne arata faptul ca acest cuvant nu se aplica decat in cazul lui Iehova.
b. El este Cel vesnic si Cel ce exista prin Sine insusi – 1 Tim. 1,17; 6,15.16; Rom. 1,20; Deut. 33,17
2. El este Sursa sau Izvorul energiei datatoare de viata – Fapte 17,25-28.
B. Sa iNCERCaM O ANALIZa A CUVaNTULUI „VESNICIE” iN LUMINA TEXTULUI NOSTRU
1. Vesnicia:
a. Este o perioada de timp fara limite – Iacov 1,17; Mal. 3,6, insasi substanta infinitatii.
b. Omul este o fiinta finita; el are un inceput, el este o fiinta creata – Gen. 1,26.27.
c. Acest lucru este valabil si in cazul ingerilor. Si ei sunt fiinte create, iar din acest punct de vedere noi ii consideram ca fiind fiinte finite – Col. 1,15-17; Ps. 8,4-9.
d. Atat pentru ingeri, cat si pentru oameni, Hristos este Sursa – Gen. 1,1-5; Fapte 17,25-28.
2. Vesnicia este planul de rascumparare
a. Pacatul a facut ca omul sa fie o fiinta finita, foarte finita, datorita pacatului, el este supus mortii – Rom. 5,12; Evrei 9,27.
b. Dar Dumnezeu S-a ingrijit sa existe o cale, un plan prin intermediul caruia vesnicia sa poata apartine omului. Aceasta este intelegerea pe care o da Biblia termenului de „viata vesnica” – Mat. 25,46.
c. Vesnicia omului este in stransa legatura cu planul de mantuire si depinde de relatia lui cu Fiul lui Dumnezeu – 1 Ioan 5,19-12.
d. Sursa acesteia se afla in Hristos in ceea ce priveste trecutul, prezentul si viitorul. „Cine are pe Fiul are viata” – 1 Ioan 5,11.12; Rom. 6,23.
3. Lucrul acesta demonstreaza ca vesnicia este totusi conditionata:
a. Credinta in Isus Hristos – Ioan 3,16
b. Este legata de prima inviere – Apoc. 20,6; Ioan 5,28.29; Luca 14,14.
c. Acceptarea din partea noastra a jertfei savarsite de Hristos pe crucea de la Calvar – Ioan 6,53.54.
C. „VESNICIA” CE SUBIECT DE MEDITAtIE!
1. Ganditi-va la ce ofera Dumnezeu pacatosilor:
a. Eliberare deplina din pacat si de pedeapsa lui vesnica – Ioan 8,36; Mat. 1,21; Evr. 7,25.
b. Darul vietii vesnice prin Isus Hristos – Ioan 3,16
c. Ce cuprinde acesta:
(1) Mantuirea vesnica – Evr. 5,9
(2) O greutate vesnica de slava – 2 Cor. 4,17
(3) Mostenire vesnica – Ioan 6,54; 10,28
2. Cum putem beneficia de vesnicie:
a. in mod liber, absolut liber, fara bani si fara plata – Is. 55,1.2; Apoc. 22,17
b. Se poate avea prin credinta simpla in Isus – 1 Ioan 5,10-12; Fapte 16,30.31.
3. Ganditi-va la ce cuprinde ea:
a. Partasia vesnica cu Dumnezeirea – 1 Ioan 1,3; 2 Cor. 13,14
b. Partasia vesnica cu cei rascumparati – Ef. 3,14-20; Evrei 12,23-24.
c. Viata fara sfarsit in bucurie, fara durere, suferinta; nu mai exista tristete, nu mai exista lacrimi. Ce minunata vesnicie!
d. Proorocul Isaia incearca sa ilustreze aceasta vesnicie – Is. 35,1-10; 65,17-25; 66,22.23.
e. Atunci cand vorbea despre cei mantuiti, psalmistul zicea: „Atunci gura ne era plina de strigate de bucurie, si limba de cantari de veselie” – Ps. 126,1.2.
f. Vesnicia – ce inseamna pentru tine, scumpe cititor? Merita ca tu si cu mine sa platim pretul care se cere?
g. isi poate permite cineva dintre noi sa nu faca pregatirile necesare pentru a petrece vesnicia in imparatia lui Dumnezeu? Ganditi-va si iar ganditi-va la vesnicie!
IDOLII DIN INIMa
Ezechiel 14,4-8
A. „ASA VORBESTE DOMNUL DUMNEZEU; ORICE OM DIN CASA LUI ISRAEL CARE-SI POARTa IDOLII iN INIMa, SI CARE-SI PIRONESTE PRIVIRILE SPRE CEEA CE L-A FaCUT Sa CADa iN NELEGIUIREA LUI – DACa VA VENI Sa VORBEASCa PROOROCULUI – EU, DOMNUL, iI VOI RaSPUNDE, iN CIUDA iMULtIRII IDOLILOR LUI”.
1. Pare ciudat faptul ca Dumnezeu trebuia sa adreseze solia din textul nostru, poporului legamantului Sau dih vechime:
a. Care fusese binecuvantat cu darul ceresc al comunicarii directe cu Dumnezeu – Fapte 7,38; Rom. 3,2
b. Care se inchinau in templul Cortului intalnirii, unde era asezata Legea lui Dumnezeu, care interzicea idolatria – Ex. 20,1-3.
2. Acest fapt constituie o dovada concludenta ca idolatria este un pacat specific aceluia care il practica in mod individual:
B. Sa ANALIZaM PE SCURT „IDOLATRIA”, ORIGINEA sI GRAVELE EI URMaRI
1. Idolatria are origine foarte veche:
a. Fondatorul idolatriei este Lucifer.
b. El a initiat acest concept atunci cand si-a indreptat toate dorintele numai in interesul propriei persoane – Is. 14,13.14.
c. El a intors idolatria in cadrul societatii omenesti atunci cand i-a spus Evei: „Veti fi ca Dumnezeu” – Gen. 3,5.
2. Este de remarcat faptul ca primele doua dintre Cele Zece Porunci sunt indreptate impotriva idolatriei – Ex. 20,1-5.
3. Ce este un idol?
a. Un idol reprezinta un anumit lucru pe care omul il plaseaza in locul lui Dumnezeu.
b. El primeste consacrarea si dragostea omului care, de fapt, ii apartin numai lui Dumnezeu.
c. Este in insasi natura lui autoinchinare, inchinarea adusa eului omenesc!
d. Constituie o reprezentare falsa a lui, o acuza la adresa lui Dumnezeu si a Numelui Sau cel sfant si, prin urmare, un afront la adresa Creatorului.
4. De ce idolatria sau inchinarea la idoli face apel la sentimentele omenesti?
5. Un studiu asupra istoriei idolatriei arata ca:
a. Face impresie placuta firii pamantesti.
b. Imoralitatea infloreste acolo unde predomina idolatria – 1 Regi 21,26; 2 Regi 21,11.
c. Studiati inchinatorii in templele din India si din alte tari pentru a descoperi adevarata natura a idolatriei.
6. Idolatria conduce la practicile grotesti si mai obscene.
a. Pentru a-l imblanzi pe idol sunt aduse sacrificii omenesti – Ps. 106,38; 1 regi 13,1-9.
b. Fii si fiice au fost sacrificate in cinstea lui Moloh, arzand in foc – 2 Cron. 28,3.
C. IDOLI CARE SE NASC iN INIMa
1. Cum poate exista asa ceva intre crestini?
a. Atunci cand ei aseaza in inima lor orice alt lucru care ia locul ce apartine numai lui Dumnezeu.
b. Atunci cand ei pun timpul si mijloacele lor pentru oricare alta activitate in locul lui Dumnezeu.
c. Poate fi inteles aur, argint, placeri, idei, motive si alte inclinatii specifice ale inimii omenesti.
2. Apararea noastra impotriva inchinarii idolatre:
a. Hristos si numai El singur.
Exemple:
(1) Tesaloniceni – 1 Tes. 1,9.
(2) Galateni – Gal. 4,8
b. Daca Hristos va fi Acela care va stapani inimile noastre, nu va mai fi loc pentru nici un idol!
Ef. 3,17; Col. 3,16.
3. Orice fel de pacat pe care il intretinem in inima si pe care il punem deasupra lui Dumnezeu trebuie eliminat; in caz contrar, acesta va aduce plata maniei lui Dumnezeu.
4. Trebuie remarcat faptul ca poporul lui Dumnezeu nu va putea fi niciodata ispitit de dumnezeii de lemn sau piatra, insa exista ispite care tind sa la locul lui Dumnezeu.
5. Vom face bine sa luam aminte la povata lui Ioan 5,21: „Copilasilor, paziti-va de idoli”.
MINCIUNA SI ADEVaRUL
Isaia 28,15
A. „PENTRU Ca ZICEtI: \’NOI AM FaCUT UN LEGaMaNT CU MOARTEA, AM FaCUT O iNVOIALa CU LOCUINtA MORtILOR; CaND VA TRECE URGIA APELOR NaVALNICE, NU NE VA ATINGE, CaCI AVEM CA LOC DE SCaPARE NEADEVaRUL SI CA ADaPOST MINCIUNA\’.”
1. Limbajul dur pe care il contine textul nostru indica faptul ca cel care vorbeste nu este Isaia, ci Dumnezeu:
a. Acela care cunoaste gandurile inimii noastre – 1 Cron. 28,9.
b. Duhul lui Dumnezeu care cerceteaza lucrurile adanci ale lui Dumnezeu marturiseste astfel – 1 Cor. 2,10; Is. 34,16.
2. Cuvintele textului nostru ne deschid ochii pentru a putea vedea starea reala a inimii noastre pacatoase:
a. Ea este nespus de inselatoare si deznadajduit de rea – Ier. 17,9.
b. Imaginatia omului este corupta in intregime – Gen. 6,5.
c. Omul face planuri care nu se realizeaza niciodata spre binele lui – Iac. 4,13-14; Luca 12,16-20.
d. Rechizitoriul Dumnezeului Atotvazator, ar trebui sa ne conduca la o noua cercetare de sine in lumina textului nostru.
B. TREI ADEVaRURI ALE EVANGHELIEI AFLATE iN STRaNSa LEGaTURa
1. Nechibzuinta omului atunci cand pacatuieste:
a. Cuvantul nechibzuinta descrie dorinta de a face un lucru nebunesc sau de a actiona intr-un mod lipsit de realism.
b. Cuvantul este apropiat ca sens si se refera la termeni ca: judecata gresita, credibilitate, abusurditate, nesabuinta, nebunie, incapatanare si pasiune.
c. in toate acestea, lucrul cel mai uimitor este ca nechibzuinta este in opozitie directa cu judecata sanatoasa, conducand la actiuni nesabuite.
2. Mirajul pacatului
a. Orice tip de miraj constituie prezentarea unei anumite situatii sau stari cu caracter imaginar, conducand la perceptii eronate.
b. Reprezinta o aparenta inselatoare, o perceptie care nu poate oferi o imagine reala a lucrurilor.
c. Cat de multe suflete se indreapta spre ruina vesnica, conduse de mirajul pacatului!
3. Sa examinam:
a. Efectele demoralizatoare ale pacatului:
(1) Orbesc victima pe care a pus stapanire – Ioan 12,40; 2 Cor. 4,4.
(2) ii tine legati – Is. 49,24.25.
(3) ii chinuieste – 1 Ioan 4,18
b. Cele trei unelte principale ale lui Satana:
(1) Pofta ochilor – Gen. 3,6; 2 Sam. 11,2
(2) Pofta firii pamantesti – 1 Ioan 2,15.16; Ioan 3,6
(3) Laudarosenia vietii – Dan. 4,30; Fapte 12,21-23.
C. DEMASCAREA SI PEDEPSIREA
1. a. „Voi face din neprihanire o lege, si din dreptate o cumpana; si grindina va surpa locul de scapare al neadevarului si apele vor ineca adapostul minciunii.” – Ps. 139,1-9; Evr. 4,13.
b. A incerca sa ascunzi ceva fata de Domnul inseamna a le expune vederii lui Dumnezeu.
Exemple:
(1) Adam si Eva – Gen. 3,1-22.
(2) Cain – Gen. 4,1-14.
(3) Moise – Ex. 2,11-14
(4) Ahab – 1 Regi 21,20.
2. Remarcam patru minciuni trecute cu vederea:
a. „Constiinta nu ma mustra.” in realitate, aceasta nu este scuza pentru pacat, pentru ca puterea constiintei noastre a fost slabita si efectul normal al functionarii ei a fost anihilat – 1 Tim. 4,2. Capacitatea ei este atat de slabita incat nu poate fuctiona in mod corect – 1 Cor. 8,10.
b. „Pacatosii nu au nici o garantie, ascunzandu-se in spatele slabiciunilor celorlalti.” Adam a cautat sa se ascunda in spatele Evei, insa lucrul acesta nu a facut sa dispara vinovatia lui – Gen. 3,12. Saul s-a incumetat sa se ascunda in spatele natiunii, dar lucrul acesta nu a sters pacatul lui – 1 Sam. 15,9.
c. Paravanul nu este un mijloc de adapost pentru pacatosi. Fariseii – Ioan 8,1-9; Mat. 23,23-33;. Preotul si Levitul – Luca 10,31.32.
d. Dumnezeu va aduce pacatul la judecata; circumstantele mirajului in care s-a comis acesta – Ecl. 12,13.14; 2 Cor. 5,10.
PACEA PE CARE O DaRUIESTE HRISTOS
Ioan 14,27
A. „Va LAS PACEA, Va DAU PACEA MEA. NU V-O DAU CUM O Da LUMEA”.
1. in acel moment, Domnul nostru mai avea foarte putin si urma sa fie rastignit si curand dupa aceea, El urma sa paraseasca lumea aceasta:
a. Acest lucru a umplut inima ucenicilor cu atata tristete – Ioan 14,1-3; Luca 22,45.
b. Pentru a-i mangaia, El le-a fagaduit ca pacea Lui insusi va ramane peste ei.
2. Prin aceasta fagaduinta plina de har, Rascumparatorul nostru isi arata dragostea si compasiunea Sa:
a. Pentru multi dintre noi care sufera din pricina intristarii atat de des intalnita.
b. „Sa nu va intristati ca ceilalti, care n-au nadejde” – 1 Tes. 4,13.
c. Domnul cunoaste ca lumea le va fi ostila ucenicilor dupa ce va pleca din mijlocul lor.
B. PACEA PE CARE O DaRUIESTE HRISTOS
1. Definitia pacii:
a. Pacea este atat o atitudine, cat si o calitate a gandirii. Cand mintea este eliberata de frica, patimi tulburatoare si conflicte de ordin moral, se bucura de insasi esenta pacii.
b. in ceea ce ma priveste, pacea este pentru mine efectul armoniei generate de Legea morala si, prin urmare, rodul ascultarii din dragoste fata de voia desavarsita a lui Dumnezeu descoperita in Legea Sa – Ps. 119,165; Is. 48,18.
2. Pacea pe care o ofera lumea:
a. Are un caracter superficial.
b. Este pacea generata de egoism.
c. Nu se intemeiaza pe adevar – Is. 57,21; 1 Tes. 5,3
d. Atata timp cat pacatul stapaneste inima omului, nu poate exista pace adevarata; constiinta va fi pangarita si puterea caracterului nimicita.
e. Acesta este motivul pentru care Dumnezeu declara: „Leaga in chip usuratic rana fiicei poporului Meu, zicand; \’Pace, pace!\’ Si totusi nu este pace!”
3. Natura pacii pe care o daruieste Hristos:
a. Ea este intotdeauna aceeasi asa cum si El ramane mereu Acelasi – Evr. 13,8; Ioan 13,1-3.
b. Este pacea unei constiinte curate si sanatoase – Ioan 19,5; Mat. 27,1-3.
c. Pacea caracterului – Evrei 7,26.
d. Pacea increderii depline – Ioan 11,42.
e. Pacea nascuta dintr-o viata fara de pacat – 1 Petru 2,22-23.
C. PREtUL SI BINECUVaNTAREA PaCII LUI HRISTOS
1. Pretul pacii:
a. Pacea pe care ne-o ofera Hristos este la fel ca toate celelalte binecuvantari ale lui Dumnezeu. „Va dau pacea mea”.
b. Totusi, lucrul acesta a costat cerul un pret infinit – Rom. 5,1-3; Efes. 2,11-16.
c. Trebuie sa facem pace – Iacov 3,18.
d. Pentru a obtine pacea aceasta, trebuie sa intram in legamantul pacii cu Dumnezeu – Rom. 6,19.
e. Trebuie sa o cautam si s-o urmarim totdeauna si oricat ar costa – Ps. 34,13-14; Rom. 12,18; 14,19.
f. Dar lucrul cel mai important pe care trebuie sa-l retinem este sa pastram pacea lui Hristos; trebuie sa-i permitem sa stapaneasca in inima noastra – Evrei 13,20-21.
2. Binecuvantarile pacii pe care o daruieste Hristos:
a. Aduce liniste si asigurare inimii tulburate.
Exemple:
(1) David intalnindu-l pe Goliat – 1 Sam. 17,45-53.
(2) Stefan in mainile dusmanului intampinand moartea. – Fapte 7,56.
(3) Pavel si Sila in temnita – Fapte 16,25.
b. Pacea lui Hristos actioneaza ca un medicament pentru trup, suflet si duh – Ps. 1-6.
c. Este pentru noi garantia unei relatii benefice cu Dumnezeu si cu poporul Sau.
d. Pacea aceasta lipsea din inima lui Iuda insa era prezenta in viata lui Daniel – Mat. 27,1-3; Dan. 5,1-8.
e. Aceia care sunt stapaniti de aceasta pace sunt copiii lui Dumnezeu – Mat. 5,9.
ZIDIND CASa PENTRU VESNICIE
Matei 7,24-27
A. TRaIM iNTR-O PERIOADa DE TIMP iN CARE LUCRAREA DE CONSTRUCtII DIN STATELE UNITE ESTE LA UN NIVEL FaRa PRECEDENT
1. Este un semn al sfarsitului.
2. Apropierea celei de-a doua veniri a lui Hristos – Luca 17,28; Mat. 24.37-39.
3. Multi cladesc insa nu pentru vesnicie – Mat. 7,26; Ps. 127,2.
B. CLaDIND PENTRU VESNICIE
1. in nici un caz:
a. Nu se refera din punct de vedere fizic – 1 Ioan 2,15.16
b. Toate constructiile materiale sunt sortite sa fie nimicite prin foc – 2 Petru 3,1-13; 1 Cor. 3,10-12.
2. Cladeste credinta intemeiata pe Biblie:
a. Aceasta va dura vesnic – Iuda 20
b. Despre astfel de cladire vorbeste Domnul Isus Hristos – Mat. 7,24-27.
c. Materialul acestei credinte – Ioan 7,37-39; 2 Tim. 3,15-17; Rom. 10,17.
d. Cladirea acesta il are pe Isus Hristos drept piatra unghiulara – 1 Cor. 3,9-14; Luca 6,46.; Ef. 2,20-22.
3. Cel mai important proiect de constructie astazi in lume este acela al:
Cladirii caracterului:
(1) Asemanarea cu Hristos – Rom. 8,29; 1 Ioan 3,1-3.
(2) Asemanarea cu Hristos trebuie sa fie tinta oricarui om care doreste sa cladeasca pentru vesnicie – Fil. 3,10.
4. Utilitatea in slujba lui Dumnezeu si a omenirii constituie un alt proiect la care merita sa ne aducem contributia.
a. Aceasta era ravna de capetenie a lui Pavel- 1 Cor. 9,19.
b. „Eu v-am ales pe voi si v-am randuit sa mergeti si sa aduceti roada” – a spus Isus.
c. Noi suntem inaintea lui Dumnezeu o mireasma a lui Hristos pentru aceia ce sunt binecuvantati prin slujirea noastra – 2 Cor. 2,15.
d. Trainicie – Domnul nostru subliniaza puternic aspectul trainiciei – Mat. 10,22; 24,12.13. Acestea reprezinta proiecte vrednice de osteneala.
5. Modelul pentru cladirea noastra:
a. Domnul Isus, de la inceput si pana la sfarsit – 1 Petru 2,9.11.
b. El este Cel ales de Tatal nostru ceresc – Mat. 3,17; 17,5; Evrei 1,1-9.
c. Acest model se gaseste pe paginile celor saizeci si sase de carti ale Bibliei – Ioan 5,39.46.47; Rom. 10,14-17.
d. Modalitatea intentionata de Dumnezeu pentru a ne asigura rezerva spirituala in construirea caracterului este rugaciunea sincera si staruitoare – 1 Tes. 5,17; Col. 4,2.
C. CASa PENTRU VESNICIE
1. Cunoastem din experienta ca un astfel de proiect este o lucrare de o viata intreaga.
a. Ceea ce a fost nimicit prin pacat nu poate fi reconstruit intr-o singura zi.
b. Cei care afirma ca sfintirea se realizeaza instantaneu se afla intr-o mare ratacire.
c. Cladirea caracterului se bazeaza pe experienta, iar experienta se intemeiaza pe aspectul vietii de zi cu zi.
d. Luati in calcul ceea ce scrie Pavel.
(1) Despre el insusi – Fil. 3,13-15.
(2) Lucrarea de sfintire – 2 Cor. 7,1-3.
e. Petru scrie despre „unit” sau „amestecat” in 2 Petru 1,2,18.
f. Iacov a inteles acest adevar – Iac. 3,1-17.
2. Pentru a avea posibilitatea ca zidirea noastra sa dureze vesnic, trebuie sa ne asiguram ca:
a. Gandurile, cuvintele si faptele noastre sunt intemeiate pe principii vesnice.
b. Aceste principii sunt formulate cu claritate in Cele Zece Porunci – Ex. 20,3017; Ecl 12,13.14.
c. Ele sunt o transmitere a vointei vesnice si neschimbatoare a lui Dumnezeu – Ps. 111,7-9.
d. Cei care se impotrivesc lui Dumnezeu vor cladi pe nisip – 1 Ioan 2,4-7; Is. 30,8-9.
e. Noi trebuie sa fim implinitori ai Cuvantului nu numai ascultatori – Iacov 1,22.23; Rom. 2,13.
3. Astfel este clar ca lumina zilei faptul ca atunci cand cladim in armonie cu planul lui Dumnezeu, cand folosim materialul care a fost pus la dispozitie pentru noi in Biblie, cladirea noastra va rezista timpului – 2 Cor. 3,18.19; Mat. 7,24-27.
UN TaCIUNE SCOS DIN FOC
Zaharia 3,1-3
A. „NU ESTE ACESTA UN TaCIUNE SCOS DIN FOC?”
1. Prin citirea primelor versete din capitolul trei al cartii lui Zaharia nu putem decat sa recunoastem ca este vorba de marea controversa dintre Hristos si Satana.
a. Satana, parasul fratilor este totdeauna gata sa arate slabiciunile copiilor lui Dumnezeu – Apoc. 12,10.
b. Pe de alta parte, Fiul lui Dumnezeu cauta sa acopere pe copiii Sai cu mantia indreptatirii Sale – Is. 63,10; 1 Cor. 1,30.
2. Rezultatul acestei controverse constituie punctul central al lectiei noastre.
B. UN TaCIUNE SCOS DIN FOC
1. Paratul:
a. „El mi-a aratat pe Iosua, preotul”
(1) Conducatorul spiritual al lui Israel – Ex. 28,29
(2) El purta pieptarul cu numele celor doisprezece triburi ale copiilor lui Israel.
(3) De asemenea, pe Urim si Tumim, simbolurile luminii si dreptatii – Ex. 28,30.
b. infatisarea acuzatului:
(1) El a aparut imbracat in haine murdare – Zah. 3,3; Is. 64,6
(2) Lucrul acesta insemna ca marele preot era pacatos si patat de necuratie. Dusmanul poporului lui Dumnezeu cunostea acest lucru si l-a folosit impotriva lui – Mat. 15,19; Is. 6,5.
2. Experienta aceasta arata ca diavolul urmareste viata poporului lui Dumnezeu:
a. El cunoaste cand poporul lui Dumnezeu se confrunta cu pacate vadite sau ascunse.
b. El este totdeauna gata sa le dea pe fata pentru a compromite planul lui Dumnezeu de a mantui pe om din pacat.
c. El spune lumii: „Iata pacatele si slabiciunile copiilor lui Dumnezeu!”
d. Astfel a procedat cu pacatele imparatului David si ale fiului sau, Solomon.
e. Asa a procedat el cu pacatul lui Ezechia atunci cand solii din Babilon au venit sa auda despre minunea vindecarii sale.
f. Satana statea la dreapta lui.
(1) Rolul lui Satana este de data aceasta foarte asemanator cu atitudinea avuta in cazul lui Iov.
(2) Dand tarcoale si cautand pe cine sa inghita – 1 Petru 5,8; Iov 1,7.
(3) „Potrivnicul vostru, diavolul, da tarcoale ca un leu care racneste si cauta pe cine sa inghita” – 1 Petru 5,8.
C. UN TaCIUNE SCOS DIN FOC
1. „Domnul sa te mustre Satano!”
a. Satana incearca uneori sa ascunda faptul ca si el insusi este condamnat pentru crima – Ioan 8,44; Ezech. 28,12-18.
b. Sfintii pe care ii cauta sa-i parasca zi si noapte il vor judeca ei pe el – 1 Cor. 6,1-3.; Apoc. 20,1-6.
c. El ignora, de asemenea, ca Dumnezeu a gasit un pret de rascumparare pentru pacatosi – Iov 33,24.
2. „Dezbracati-l de hainele murdare de pe el!”
a. Am vazut deja mai inainte ca toata neprihanirea, faptele noastre bune sunt ca niste carpe murdare – Is. 64,6
b. Toti am pacatuit – Gal. 3,23; Rom. 3,23
3. „Iata ca indepartez de la tine nelegiuirea”.
a. Dumnezeu are un mijloc a ne elibera de vinovatia pacatului – Is. 6,5.6.
b. Adopt trad. Cornilescu: „S-a deschis un izvor pentru pacat si necuratie” – Zah. 13,1.
c. Izvorul acesta reprezinta sangele pretios al lui Isus Hristos – 1 Ioan 1,7-9; 1 Petru 1,18.19; Apoc. 1,5
4. „Sa i se puna pe cap o mitra curata!”
a. Acesta era intotdeauna actul de incoronare in cadrul ceremoniei de consacrare a marelui preot in slujba sa.
b. Aceasta inseamna ca Dumnezeu primise consacrarea acelei persoane in slujba preotiei.
c. Cand lupta se va sfarsi, Dumnezeu va face ca toti cei care si-au spalat hainele in sangele lui Hristos sa primeasca o cununa de slava – 2 Tim. 4,7.8.
„TE-AI VaNDUT CA Sa FACI CE ESTE RaU”
1 Regi 21,20
A. „AHAB A ZIS LUI ILIE: \’M-AI GaSIT VRaJMASULE!\’ SI EL A RaSPUNS: \’TE-AM GaSIT PENTRU Ca
TE-AI VaNDUT CA Sa FACI CE ESTE RaU iNAINTEA DOMNULUI\’”
1. Aceasta a fost ultima intalnire pe care a avut-o Ilie cu Ahab:
a. Si ce intalnire a fost aceea!
b. Locul de intalnire unde s-au intalnit a fost via lui Nabot unde fusese omorat.
2. Dialogul a cuprins sentinta finala a Domnului, rostita impotriva imparatului nelegiuit:
a. Care s-a vandut ca sa faca rau.
b. Prin faptul ca s-a facut partas la o crima savarsita cu cruzime impotriva unui cetatean nevinovat, caruia Ahab ar fi trebuit sa-i acorde protectia sa.
B. TE-AI VaNDUT CA Sa FACI CE ESTE RaU
1. Te-ai vandut:
a. Expresia „te-ai vandut” indica ca Ahab a fost partas la crima comisa cu premeditare pentru a-si satisface ambitia lui egoista.
b. Exista circumstante cand oamenii fac raul cu nestiinta; dar acesta nu era, insa, si cazul lui Ahab, el a actionat cu premeditare.
2. Grozavia pacatoseniei lui Ahab este indicata:
a. De faptul ca Ahab este conducator suprem al curtii de judecata in Israel, cea mai inalta responsabilitate a sa era aceea de a proteja pe cetatenii tarii sale.
b. Ca imparat, el era reprezentantul intregului popor si atunci cand s-a facut partas la uciderea lui Nabot, el a implicat in acest act intreaga natiune.
c. El a calcat juramantul de credinta – 1 Regi 14,16; 16,2.3.
3. Vandut:
a. Adam si Eva s-au vandut atunci cand au cedat ispitei – Luca 4,5.6; Gen. 3,1-22.
b. Cain s-a vandut atunci cand si-a ucis fratele – Gen. 4,1-9.
c. Cei zece fii ai lui Iacov s-au vandut atunci cand l-au vandut pe fratele lor ca rob – Gen. 37,28.
d. Iuda l-a vandut pe Domnul lui pentru treizeci de monezi de argint – Mat. 26,14.16.
e. Esau s-a vandut atunci cand si-a negociat dreptul de intai nascut in schimbul unei ciorbe de linte – Gen. 25,30-34.
4. Pretul vanzarii:
a. Pretul este incalculabil.
b. Cand ne vindem pacatului, rupem legaturile cu Dumnezeu – Rom. 8,6.7; Is. 55,1-3.
c. Devenim unelte ale lui Satana – Rom. 6,16.
d. Devenim vrajmasi ai lui Dumnezeu – Rom. 8,6.7.
C. PLANUL DE RaSCUMPaRARE
1. Exista nadejdea pentru cei care s-au vandut fara voia lor ruinei:
a. Pentru ca asa zice Domnul: „V-ati vandut pentru nimic, dar veti fi mantuiti fara plata”.
b. Toate acestea pentru ca noi nu avem absolut nimic cu ce sa platim pentru rascumpararea noastra.
2. Pretul platit pentru mantuirea noastra este deasupra oricarui calcul; este inestimabil:
3. El cuprinde:
a. Iertarea deplina de pacat – Is. 55,7; Luca 15,11-32.
b. Eliberare de sub puterea pacatului – Ioan 8,36; Fapte 26,18.
c. Cerul va trata pe cei rascumparati ca si cum nu ar fi pacatuit niciodata – 2 Cor. 5,17.
d. Nemurirea, viata vesnica, sunt lucrurile care ii asteapta in lumea ce va sa vie – Ioan 3,16; Rom. 6,23.
4. Vandut:
a. Ce nenorocire pentru cel pacatos!
b. Ce fel de simulare de judecata!
c. Cat de uimitoare este dragostea lui Dumnezeu prin faptul ca a gasit un mijloc de rascumparare pentru mantuirea noastra – Is. 35,10.
5. Prea iubitule, care este reactia ta la solia din aceasta ora, avand in vedere cuvintele lui Ilie catre Ahab?
a. Suntem noi vinovati de a fi vanduti diavolului?
b. Si daca intelegem ca am facut o grava greseala, vanzandu-ne celui rau, cunoastem noi solutia pe care Dumnezeu este gata sa o foloseasca pentru a ne mantui?
JUSTIFICaRI NEiNTEMEIATE
A. „DAR TOtI, PARCa FUSESERa VORBItI, AU iNCERCAT Sa SE DEZVINOVatEASCa” LUCA 14,16-24.
1. Pentru a intelege mai bine continutul subiectului urmator este important sa retinem faptul ca:
a. Praznicul sau cina era de natura spirituala.
b. Daca ar fi fost de natura materiala, nu ar mai fi existat o astfel de unanimitate in ce priveste justificarile.
2. Un ospat
a. Lucrul acesta nu implica obligatii financiare din partea celui invitat.
b. Inima omeneasca nu este caracterizata de atata dezinteres, incat sa refuze o masa pe gratis.
B. Sa LUaM iN DISCUtIE SENSUL TITLULUI SUBIECTULUI NOSTRU
1. Ospatul sau cina cea mare:
a. Reprezinta planul de mantuire – Is. 55,1.2; Ioan 7,37.38.
b. Invitatii cei dintai erau in principal natiunea ebraica – Rom. 9,1-6; Mat. 10,6.15.24; 21,33-41.
c. Fiul omului, un fiu al lui Avraam, a fost trimis de catre tatal sa mantuiasca pe oile pierdute ale casei lui Israel – Mat. 15,24.
(1) Ei aveau dreptarul adevarului – Rom. 9,1-7; 2,20.
(2) Ei aveau ca inaintasi pe patriarhi si ca mostenire, legamintele si fagaduintele lui Dumnezeu – Rom. 9,1-5.
2. Avand in vedere aceste aspecte:
a. Invitatia la cina fusese adresata mai intai lui Israel, ca popor.
Exemple:
in vreme ce Israel era o natiune independenta, Dumnezeu a trimis la el soli pentru a-l chema la ospatul pregatit de Dumnezeu – 2 Cron. 35,15; Fapte 3,26; 13,46.
b. Numai atunci cand ei au respins Evanghelia lui Hristos, apostolii s-au indreptat catre neamuri, care au primit cu bucurie adevarul.
c. Avand in vedere aceste lucruri, putem fi in stare sa intelegem mai bine ce anume inseamna justificari neintemeiate.
C. SI TOtI AU iNCEPUT Sa SE DEZVINOVatEASCa
1. Dictionarul explicativ Webster ofera urmatoarele definitii termenului „scuza”
a. „A cere iertare, pentru o anumita fapta”.
b. „A se stradui sa-si decline responsabilitatea”.
c. „A cauta diminuarea pentru o anumita fapta.
d. „A cauta sau a obtine eliberarea de o anumita responsabilitate”.
2. Oaspetii, lipsiti de pretuire fata de invitatia facuta, au satisfacut toate definitiile continute in dictionarul amintit:
a. S-au scuzat in mod protocolar pentru imposibilitatea prezentei lor la ospat.
b. Ei s-au straduit sa puna pe seama imprejurarilor imposibilitatea lor de a raspunde invitatiei.
3. Justificarile acestea sunt neintemeiate datorita urmatoarelor motive:
a. imparatia lui Dumnezeu, planul de mantuire, are intaietate deasupra oricaror obligatii – Mat. 6,33.; Luca 12,31.
b. Chiar in cazul in care scuzele lor ar fi fost justificate, pregatirile trebuiau facute in asa fel incat sa nu existe nici o incompatibilitate.
c. Este un lucru foarte gresit sa asezi mantuirea intr-un plan secundar in raport cu afacerile pamantesti; lucrul acesta dovedeste nepasare fata de stradania lui Dumnezeu de a ne mantui din pacat.
d. Cu toate acestea, justificarile erau atat de subrede si atat de lipsite de rationament, incat ele dovedesc o totala lipsa de interes fata de invitatia Evangheliei.
e. Justificarile lor constituiau o respingere subtila a invitatiei.
4. Aceasta este trista situatie a multor suflete care sunt indiferente de invitatia Evangheliei:
a. Ele cauta sa se ascunda in spatele oricarui lucru care pare sa indreptateasca justificarile lor.
b. insa, noi trebuie sa tinem minte faptul ca refuzul la invitatia Evangheliei este fatala pentru cel care o formuleaza.
c. Respingand mila lui Dumnezeu, ei se exclud singuri din sala ospatului divin din imparatia lui Dumnezeu.
CaT ESTI DATOR STaPaNULUI MEU?
Luca 16,1-17
A. LUMEA NOASTRa ESTE iNCaRCATa DE DATORII
1. Obligatii financiare:
2. Deficiente de ordin moral: Mat. 6,12; Rom. 3,19; Is. 24,1-19.
B. „CaT ESTI DATOR STaPaNULUI MEU?”
1. Foarte putin oameni se opresc vreodata in calea lor sa se gandeasca la indatoririle lor fata de Dumnezeu:
a. Ei uita ca nu-si apartin lor insisi – 1 Cor. 6,19; Rom. 14,7.
b. Ei par sa fie cu totul in necunostinta in legatura cu faptul ca in cel mai bun caz noi nu suntem decat ispravnici nevrednici ai bunurilor lui Dumnezeu – 1 Petru 4,10.
c. Si ca intr-o buna zi, va trebui sa dam socoteala pentru ispravnicia noastra – 2 Cor. 5,10.
2. Un studiu al Bibliei, insotit de rugaciune, ne arata faptul ca indatoririle noastre inaintea lui Dumnezeu sunt in numar de sapte:
a. Am pacatuit si suntem lipsiti de slava lui Dumnezeu. Aceasta inseamna ca suntem adanc indatorati lui Dumnezeu – Ps. 130,1-3; Luca 5,4-9; 18,13.
b. Noi suntem indatorati fata de Hristos pentru ca El ne-a platit datoriile noastre cu propria Lui viata – Is. 53,1-12; Rom. 8,31-33; 2 Cor. 5,21; Gal. 2,20.
c. Talentele si bunurile noastre apartin Domnului – Mat. 25,14-30.
d. insasi vietile noastre nu sunt decat darul Domnului sau al lui Dumnezeu – Rom. 14,7.8; Dan. 5,23; Fapte 17,25.
e. Am facut cu diferite ocazii juruinte fata de Dumnezeu, si acest lucru reprezinta o obligatie solemna inaintea Lui – Ps. 50,14; 56,12.
f. Cunostinta noastra cu privire la voia Sa cea sfanta, ne obliga fata de El – Rom. 1,14-17; Iac. 4,17.
g. Ocaziile daruite de Dumnezeu ne obliga in a le folosi cu intelepciune si spre slava Sa – Luca 14,16-25.
Exemple:
(1) Ezechia a dat gres in a-I aduce slava lui Dumnezeu intr-un moment in care ar fi putut face acest lucru spre lauda Sa – Is. 39,1-8.
(2) Moise nu a putut sa dea slava lui Dumnezeu intr-un moment cand ar fi putut sa indrepte atentia poporului sau catre Domnul – Num. 20,11-14.
(3) Daniel a adus cu adevarat slava lui Dumnezeu in Babilon – Dan. 1,8.
C. DE CE ACEASTa iNTREBARE?
1. Ceea ce a facut Hristos pentru noi, face ca indatoririle noastre inaintea Lui sa apara intr-o lumina si mai importanta:
a. El S-a dat pe Sine insusi pentru mine; acest lucru ma indatoreaza fata de El – Gal. 2,20.
b. Eu sunt un biet pacatos, un trofeu al harului lui Dumnezeu rascumparat prin sange – Fapte 20,28.
c. Prin creatiune, si prin actul rascumpararii, apartinem cu totii Domnului.
d. El a facut totul ca sa ne mantuiasca si El inca pledeaza cazul fiecaruia dintre noi inaintea lui Dumnezeu – Evrei 7,24-26.
2. intrebarile solemne pretind raspunsuri solemne:
a. Lucrul acesta a fost confirmat atunci cand Dumnezeu i-a cercetat pe primii nostri parinti – Gen. 3,9.
b. A fost confirmat atunci cand l-a intrebat pe Cain despre soarta fratelui sau, Abel – Gen. 4,9.
c. Si se va confirma atunci cand imparatul indreapta pe oaspetii poftiti la nunta cu privire la motivul pentru care au intrat acolo fara haina de nunta – Mat. 22,12.
3. intrebarile urmaresc un scop intreit:
a. Ele sunt destinate sa retina atentia noastra; sa ne determine sa stam si sa ne gandim.
Exemple:
(1) „Ale cui vor fi lucrurile pe care le-ai pregatit?” – Luca 12,20.
(2) „De unde vii si unde te duci?” – Gen. 16,8.
b. Ele pretind un raspuns. Acesta este motivul pentru care sunt formulate.
c. Ele sunt formulate cu scopul de a produce o schimbare in atitudinea noastra fata de Dumnezeu si fata de oameni.
Exemple:
(1) „Saule, Saule, pentru ce Ma prigonesti?” – Fapte 9,4.
(2) „Ce faci tu aici, Ilie?” – 1 Regi 19,9.
4. Prietenii mei, ati incercat vreodata sa gasiti un raspuns la intrebarea textului nostru introductiv?
a. Cat ii sunt de dator Domnul meu?
b. Ati incercat vreodata sa va faceti bilantul datoriilor fata de Dumnezeu?
c. Din cate cunosc, exista o singura solutie la problema datoriei noastre, si aceasta se gaseste numai in Hristos – Rom. 8,1-3.
d. Este acesta si raspunsul tau?
HOTaRaRI NEMURITOARE
Psalmii 119,3-32
A. ISTORIA iNREGISTREAZa MULTE HOTaRaRI CARE STaRNESC ADMIRAtIE
1. Decizii la nivel national:
a. Abraham Lincoln si problema sclaviei.
b. Franklin D. Roosevelt si cel de-al doilea razboi mondial.
c. Harry S. Truman si bomba atomica.
2. Decizi cu caracter personal:
a. Moise si tronul Egiptului – Evrei 11,24.
b. Tanarul bogat – Mat. 19,16-22.
B. DECIZII NEMURITOARE
1. „Am ales calea adevarului”:
a. Nu exista decat doua cai de ales – Mat. 7,13.
b. Ambele fac obiectul liberului nostru arbitru – Deut. 30,15; Iosua 24,15.
c. Drumul ratacirii este mult mai atractiv pentru mintea fireasca decat calea cea ingusta – mai putine neplaceri si mai multa societate – Mat. 7,13; dar aceasta este calea care va duce la nimicire.
(1) Cain si Abel – Gen. 4.
(2) Esau si Iacov – Gen. 25.
(3) Rut si Orpa – Rut 1,16-18.
(4) Matei si tanarul bogat – Mat. 9; 19,16-22.
2. A alege calea lui Dumnezeu presupune:
a. Pastrarea propriei cai – Is. 55,7.
b. Lepadare de sine autentica – Mat. 16,24.
3. „Pun legile Tale sub ochii mei”.
a. Lucrul acesta inseamna ca ochii nostri vor fi cu luare aminte la ….. drumului lui Dumnezeu, Biblia – Iosua 1,7.8; Ex. 32,8; 2 Tim. 3,15-17.
b. inseamna prin urmare ca vom renunta la traditiile oamenilor – Ps. 1,1-6; Marcu 7,7-13.
c. Aceasta constituie testul cel mai serios al uceniciei in Hristos, deoarece traditiile mostenite de la stramosi par a fi o parte integranta a vietii noastre.
Exemple:
(1) Saul din Tars – Gal. 1,14.
(2) Martin Luther si Reformatiunea.
(3) Experienta mea personala.
d. Actul in sine de a te elibera din toate acestea este o misiune.
4. „Ma tine de invataturile Tale”
a. Lucrul acesta arata primejdia constanta de a parasi invataturile Domnului.
b. Suntem avertizati sa fim cu bagare de seama la amagirile din zilele din urma – Mat. 24,24; 2 Tes. 2,9-11.
c. Multi cad in plasa paianjenilor spirituali – Is. 59,5.6; Iov 8,13.14.
5. „Alerg calea poruncilor Tale, caci imi scoti inima la larg”.
a. Aceasta arata ca atunci cand oamenii refuza sa primeasca lumina si adevarul, lucrul acesta se datoreaza prejudecatilor, care orbesc mintea fata de adevar.
b. Scoaterea inimii la larg inseamna ca dimensiunile conceptului nostru cu privire la adevar s-a largit – Ioan 16,12.13.
c. Lucrul acesta implica o schimbare a inimii, este o experienta noua – ne-am putea referi la ea, numind-o nastere din nou – Ezech. 36,26-28. Exemple de oameni a caror inima a fost scoasa la larg:
(1) Saul din Tars – Fapte 9,6.
(2) Temnicerul – Fapte 16,31-33.
(3) Femeia samariteanca – Ioan 4,22-29.
C. CaTEVA ASPECTE PE CARE TREBUIE Sa LE REtINEM
1. Mantuirea se bazeaza pe decizia luata in mod personal.
a. Moise a trebuit sa hotarasca pentru el insusi ce trebuia sa faca – Evrei 11,24-28.
b. Talharul de pe cruce a trebuit el singur sa ia o decizie. Nici o alta fiinta vie nu i-a sugerat sa-si puna increderea sa in Hristos cel rastignit – Luca 23,42-44.
c. Rut, moabita, a trebuit sa ia o hotarare personala. Nimeni nu a incurajat-o sa mearga impreuna cu soacra ei.
2. a. Atunci cand luam o decizie cu caracter vesnic, de ea depinde toata vesnicia.
b. Aici nimeni nu poate si nici nu ar trebui sa decida in dreptul nostru.
c. Cat de solemna este aceasta decizie de a umbla pe calea adevarului, si cu toate acestea, ce rasplata ii este fagaduita!
d. Hotaraste destinul nostru vesnic!
e. Prieteni, ati luat si voi decizia voastra vesnica?
TERAPIE PENTRU iNGRIJORaRILE NOASTRE
A. iN CIUDA BUNaSTaRII SI iNLESNIRILOR MODERNE FaRa PRECEDENT, CU CARE MAJORITATEA
AMERICANILOR SUNT CONFRUNTAtI CU PROBLEMA iNGRIJORaRILOR
1. Evenimentele se desfasoara intr-un ritm fara precedent:
a. Afectandu-ne pe majoritatea dintre noi.
b. Straduinta de a nu fi mai prejos ca ceilalti adauga noi probleme la cele deja existente.
2. Aceasta stare de ingrijorare crescanda a fost prevazuta de profetia biblica – Luca 21,34.35.
B. CAUZE RESPONSABILE DE iNGRIJORaRILE CARE LOVESC tARA NOASTRa
1. Pentru multi, problemele financiare poate sa constituie cauza fundamentala a ingrijorarilor:
a. Grijile acestei vieti submineaza sistemul nostru nervos – Mat. 13,22; Luca 18,22.23.
b. Povara datoriilor financiare ale lumii este suficient de grea pentru a face sa treaca de linia de plutire orice competenta din lume.
2. Problemele de familie:
a. Rata divorturilor este in continua crestere, iar unii specialisti prevad ca, in curand, vor exista tot atatea divorturi cat numarul casatoriilor contractate.
b. Problemele de ordin financiar din camin au adus multe suflete si au dezbinat multe familii.
c. Nivelul scazut al sanatatii reprezinta un alt factor care contribuie la cresterea nivelului de ingrijorare. Cum mai poate fi acoperit costul asistentei medicale ale caror note de plata cresc astazi in mod ametitor. Acest aspect nu poate fi ignorat.
d. Teama de viitor isi lasa amprenta asupra mintii si trupurilor multora. – Luca 21,26.
e. Biblia profetizeaza aparitia unui sentiment incontestabil de nesiguranta in zilele din urma – Is. 13,6-8; 22,17.
f. Viata de pacat laolalta cu siguranta judecatii care va veni ingrijoreaza pe multi oameni:
(1) Acest lucru i-a produs ingrijorarea lui Felix- Fapte 24,25.
(2) Acest lucru i-a produs ingrijorare lui Belsatar – Dan. 5,6.
(3) Va produce ingrijorare celor nemantuiti – Apoc. 6,13-16.
3. De fapt, chiar ingrijorarea este un pacat:
a. Constituie rezultatul neincrederii in Dumnezeu; pentru ca daca am avea incredere copilareasca in providenta iubitoare a lui Dumnezeu, nu am mai avea parte de ingrijorare.
b. Este un pacat pentru ca nu avem credinta in fagaduintele lui Dumnezeu – Mat. 6,25.
4. ingrijorarea este inamicul numarul unu:
a. Sapa de timpuriu morminte.
b. Face sa dispara placerea de a trai.
c. Otraveste mediul in care traim.
d. Nu ne descurajeaza numai pe noi, ci face neplacuta viata celor din jurul nostru.
C. TERAPIE SIGURa PENTRU iNGRIJORaRILE NOASTRE
1. in nici un caz:
a. Nu poate fi gasita in lucrurile pe care le dobandeste cineva – Luca 12,15.
b. Nu poate fi gasita in stradania de a ne anihila capacitatea de rationament – acest lucru nu va face decat sa ne dauneze sanatatii si sa ne scurteze viata.
2. in mod categoric:
a. Venind la Hristos, cu toate problemele noastre, raspunzand invitatiei Lui iubitoare – Mat. 11,28.
b. Numai El singur ne poate elibera, indeparta cauza ingrijorarii noastre – Ioan 8,31.
c. El binecuvanteaza cu pacea Sa – Ioan 14,27.
d. El ne fagaduieste sa Se ingrijeasca de toate nevoile noastre – Fil. 4,19.
e. El ne va ajuta sa urmam un alt stil de viata – „Luati jugul Meu, asupra voastra si invatati de la Mine… si veti gasi odihna pentru sufletele voastre” – Mat. 11,29.
3. Trei mijloace sigure de a pune capat ingrijorarii si de a prelungi viata:
a. Aveti credinta in Dumnezeu.
b. Umblati cu Dumnezeu.
c. Ramaneti in Domnul nostru Isus Hristos.
BIRUIND OBICEIURILE RELE
Romani 12,21
A. UN ADEVaR GRAV, DAR DE NETaGaDUIT
1. Omul a fost dotat cu capacitatea morala de a-si supune si stapani elementele naturii:
a. El a fost facut dupa chipul lui Dumnezeu – Gen. 1,26.17.
b. Si i s-a spus: „Cresteti, inmultiti-va, umpleti pamantul si supuneti-l” – Gen. 1,28.
2. insa, din multe puncte de vedere, el si-a pierdut puterea si vointa de a stapani peste propria sa natura:
a. Acesta este constatarea Creatorului – Ier. 13,23.
b. Pavel, care a experimentat acest adevar, confirma lucrul acesta – Rom. 7,14-24.
B. CEEA CE ESTE EXTREM DE IMPORTANT iN CADRUL STUDIULUI NOSTRU ESTE:
1. Faptul ca obiceiurile rele nu sunt numai daunatoare trupului si sufletului, ci ele ne vor impiedica sa intram in imparatia lui Dumnezeu; studiati cu foarte multa atentie aceste pasaje din Biblie – Gal. 5,19-21; Apoc. 21,27.
2. Faptul ca aceste obiceiuri rele nu ne afecteaza numai pe noi, ci si pe cei care intra in contact cu noi: „Nu va inselati: Tovarasiile rele strica obiceiurile bune” – 1 Cor. 15,33. „Nu stiti ca putin aluat dospeste toata plamadeala?” – 1 Cor. 5,6.
3. Acele obiceiuri rele nu se formeaza peste noapte, ci ele sunt rezultatul repetarii lor:
a. Un pahar va conduce la urmatorul; o tigara fumata la urmatoarea tigara, pana cand bautura si fumatul vor deveni o obisnuinta.
b. Cu cat mai des repetam o anumita activitate, cu atat mai mult ea va deveni o parte a naturii noastre.
4. Efectele obiceiurilor rele:
a. Ele vor inrobi trupul, sufletul si mintea.
b. Omul va deveni totalmente rob obiceiului pe care l-a practicat – Rom. 7,14-24.
c. Acestea sunt consecinte pe care victima obiceiurilor rele le trece prea adesea cu vederea, pana cand ajunge in situatia de a realiza ca este prea tarziu pentru a se mai putea opune lor.
d. Concluziile mele sunt intemeiate pe baza marturiilor multor oameni eliberati de obiceiuri rele.
5. inca un alt fapt care trebuie retinut este acela ca dobandim obiceiuri rele datorita unui rationament pervertit:
a. Unele persoane ajung sa aiba obiceiul bauturii, deoarece ei cred ca acest lucru este o modalitate potrivita de a se elibera de problemele existente in viata lor.
b. insa, in realitate, este ca acest mod de a gandi lucrurile este gresit, deoarece obiceiurile rele slabesc capacitatea morala si, in felul acesta, persoana in cauza este cea afectata.
C. CUM Sa BIRUIM OBICEIURILE RELE
1. in nici un caz:
a. Omul nu mai este demult stapan asupra lui insusi, el a devenit un rob – Rom. 6,16; 14,7; Ier. 13,23.
b. El trebuie sa primeasca putere din afara lui – Rom. 7,24; Ioan 5,15.
2. Ajutor sigur pentru toti cei care doresc:
a. Isus Hristos biruitorul cel puternic.
b. „Pot totul in Hristos, care ma intareste” – Fil. 4,13.
c. „Caci Dumnezeu este Acela care lucreaza in voi si va da, dupa placerea Lui, si vointa si infaptuirea” – Fil. 2,13.
d. El poate sa mantuiasca in chip desavarsit pe cei care vin la El pentru a capata eliberare – Evr. 7,25.
e. Iata de ce a venit El in lumea aceasta: „Sa vestesc robilor slobozenia, si prinsilor de razboi izbavirea” – Is. 61,1.
3. Conlucrarea omului este un aspect obligatoriu:
a. Omul este, prin natura creatiunii sale, un agent moral liber si Dumnezeu nu poate face nimic impotriva vointei lui – Apoc. 22,17.
b. Dumnezeu a pus inaintea omului doua alternative; el poate alege viata, sau poate alege moartea – Deut. 30,15; 32,47.
4. Trei legi care decurg din studiul nostru:
a. Pentru a ne libera de obiceiurile rele trebuie in mod obligatoriu ca modul nostru de gandire sa se plaseze in opozitie cu acceptul practicarii lor – Prov. 23,7; Ecl. 12,1.
b. Multe obiceiuri rele continua sa existe in viata noastra datorita faptului ca nu vrem sa gandim pentru ca nu vrem sa le punem capat. Eliminati obiceiurile rele, inlocuindu-le cu obiceiuri bune – Is. 1,16; 55,7; Gal. 5,26.
c. invatati sa ganditi in mod corect si veti trai corect – Mat. 11,28-30; Deut. 33,25.
„DESTEAPTa-TE TU CARE DORMI”
Efeseni 5,14
A. „DE ACEEA, ZICE: \’DESTEAPTa-TE TU CARE DORMI, SCOALa-TE DIN MORtI, SI HRISTOS TE VA LUMINA.”
1. Fara indoiala, aceasta este unul din apelurile cele mai puternice ale Evangheliei.
a. Este, de fapt, o chemare la inviere.
b. Fie si numai acest apel ar trebui sa miste inimile noastre si sa ne trezeasca din starea noastra de letargie spirituala.
2. Ceea ce ma uimeste este faptul ca aceasta chemare la inviere este adresata membrilor bisericii care dorm – 1 Cor. 11,30.
B. „DESTEAPTa-TE, TU CARE DORMI”
1. De aceea, El zice:
a. Chemarea vine din partea Aceluia care zice: „Eu sunt Alfa si Omega, inceputul si Sfarsitul” Apoc. 1,11.
b. „Cel ce este Amin, Martorul credincios – Apoc. 3,14
c. „Care are ochii ca para focului” – Apoc. 2,18.
d. „Stiu faptele tale” – Apoc. 3,15.
2. „Desteapta-te tu, care dormi:
a. Esti inconstient; ochii si urechile tale sunt inchise fata de adevar; si nu ai o imagine corecta despre starea in care te afli – Luca 15,11.
b. Te afli intr-o falsa stare de siguranta – Luca 12,16-20.
c. Te afli intr-o stare de lipsa totala de activitate spirituala – Prov. 24,27-30.
3. „Scoala-te din morti”
a. Mort in greseli si pacate – Ef. 2,1-6.
b. Unii sunt de doua ori morti – Iuda 12.
4. „iti merge numele ca traiesti”
a. Ce trist este sa te gandesti ca ai doar numele unui crestin activ in biserica, si totusi sa fii mort ca viata spirituala in Hristos – Apoc. 3,1.
b. Cimitirul si nu biserica este locul potrivit pentru cei morti.
c. O, fie care Dumnezeu, in mila Sa, sa foloseasca Cuvantul pentru a aduce inapoi la viata pe multi din mijlocul nostru care sunt morti din punct de vedere spiritual!
d. Ganditi-va la starea laodiceenilor – Apoc. 3,14-17.
C. „SI HRISTOS TE VA LUMINA”
1. Cat timp esti adormit, lumina, cu toata puterea si stralucirea ei, straluceste deasupra ta.
a. Straluceste deasupra mormintelor celor morti, insa acest lucru nu produce nici un efect asupra lor.
b. Pana cand nu te-a trezit avertismentul lui Dumnezeu, toate instructiunile din Cuvantul vietii, nu-ti vor fi de folos.
c. Hristos cauta sa te trezeasca din visurile tale ireale de siguranta si fericire si sa te determine sa meditezi cu privire la starea ta cea adevarata de decadere.
Exemple:
(1) Fiul risipitor – Luca 15,11-17.
(2) Bogatul care i-a rodit tarina – Luca 12,16-20.
(3) Proorocul Iona – Iona 4,5-8.
2. Apelul lui Hristos catre noi pentru a ne trezi din somnul nostru spiritual arata:
a. Faptul ca El nu poate realiza nimic in lipsa conlucrarii noastre cu El.
b. Predica cea mai puternica nu poate avea nici un efect pentru noi, daca nu raspundem la apelul lui Dumnezeu.
c. Am sentimentul ca mai inainte de venirea sfarsitului peste poporul lui Dumnezeu, El va ingadui ca asupra unora dintre noi sa vina incercari si stramtorari pentru a ne trezi definitiv din somnul nostru.
3. Dumnezeu te va lumina:
a. Lumina este insusirea deosebitra a lui, Izvorul luminii – Ioan 1,1-12.
b. Lumina are trei scopuri:
(1) De a ne descoperi adevarata noastra stare – Apoc. 3,14-17; Iov 42,5.6.
(2) De a lumina calea care duce spre imparatia lui Dumnezeu – Ps. 43,3.
(3) De a te ajuta sa eviti capcanele pacatului – Ps. 119,9.105.
4. Ce minunat va fi atunci cand Dumnezeu va trimite Duhul Lui Sfant in mijlocul poporului Sau adormit.
a. Spre a-i trezi din adancul lor somn al pacatului si necredintei.
b. Spre a le aduce o experienta noua in vietile lor.
c. Spre a ne determina sa ne imbracam cu puterea adevarului nemuritor al lui Dumnezeu.
d. N-ar trebui oare sa ne rugam cu mai multa seriozitate pentru o experienta a invierii?
S-AU OPRIT iNAINTE DE tARA FaGaDUINtEI
Genesa 11,32.33
A. „TERAH A MURIT iN CANAAN”.
1. Acesta este un necrolog scurt care invita la o serioasa meditatie la viata lui Terah, tatal lui Avraam:
a. El se afla pe drum spre Canaan, insa nu a mai ajuns niciodata acolo.
b. El a ajuns foare aproape, dar nu suficient de aproape.
2. Moartea l-a surprins mai inainte ca el sa poata ajunge in tara fagaduintei.
B. S-A OPRIT iNAINTE DE tARA FaGaDUINtEI
1. Trei intrebari ne cerceteaza inimile starnind in mintea noastra:
a. Cat de departe poate merge cineva spre tara Canaanului, si totusi la fel ca Terah, sa moara in Haran?
b. Ne amintim de nevasta lui Lot, ea a plecat din Sodoma, a parcurs o distanta speciabila, insa n-a mai ajuns niciodata in locul de scapare – Gen. 19,26.
c. Poporul legamantului cel vechi al lui Dumnezeu a parasit Egiptul cu aproape sapte sute de mii de persoane, insa numai doua sute dintre ei ai reusit intr-adevar sa ajunga in Canaan.
d. Poporul lui Dumnezeu din zilele noastre se afla in primejdia asemanatoare azi ca si in zilele de pe urma; daca lucrurile nu stau asa, de ce atunci Domnul ne da un avertisment atat de strict?
(1) „Aduceti-va aminte de nevasta lui Lot” – Luca 17,32.
(2) Si aceste lucruri s-au intamplat ca sa ne slujeasca noua drept pilde ca sa nu poftim dupa lucruri rele, cum au poftit ei. Aceste lucruri li s-au intamplat ca sa ne slujeasca drept pilde, si au fost scrise pentru invatatura noastra, peste care au venit sfarsiturile veacurilor” – 1 Cor. 10,6-11.
2. Care sunt cateva dintre pericolele care submineaza inaintarea poporului lui Dumnezeu catre imparatia Lui?
a. Un pacat cu consecinte grave este incumetarea in mreaja placerilor si pacatelor – 2 Tim. 4,10; 1 Ioan 2,15.16.
b. ingrijorarile vietii sunt inca o alta capcana care o foloseste diavolul pentru a incetini ritmul inaintarii poporului lui Dumnezeu – Luca 21,34.35.
c. Lipsa de vointa de a parasi anumite pacate ascunse este o alta bariera in calea progresului – Evr. 12,1-6; Fapte 24,25.
d. O avertizare launtrica fata de calea lui Dumnezeu, o lipsa de placere in a merge pe calea cea dreapta si ingusta pune obstacole marsului nostru inainte catre imparatia cerurilor – Mat. 7,13.14.
3. Al treilea aspect al analizei noastre caruia trebuie sa ii dam atentia noastra speciala este unul trist si regretabil.
a. Ganditi-va la cei care s-au oprit inainte de imparatia lui Dumnezeu sau a Canaanului.
b. Ei au fost membrii ai familiei lui Dumnezeu, si-au adus contributia la activitatile bisericii, dar la sfarsitul calatoriei lor au esuat in intregime; ei au pierdut tara fagaduintei.
c. Si ceea ce va mari durerea lor este faptul ca a fost totul numai din vina lor!
C. OPRINDU-SE iNAINTE DE tARA FaGaDUINtEI
1. Terah a murit in Haran:
Lucrul acesta a destramat partasia din familie si, in acelasi timp, a intrerupt calatoria lui Terah catre tara fagaduintei.
2. Experienta arata:
a. Ca atunci cand intervine moartea, ea opreste totul in loc, toate planurile, sperantele, dorintele si posibilitatile noastre.
b. Dar ce este si mai grav de cat moartea fizica, este moartea spirituala.
c. A fi mort in greseli si pacat inseamna un dezastru de mare proportii.
d. Ganditi-va la fiul risipitor; Iuda si la exemplele altora – Luca 15,11-32; Mat. 27,1-5.
e. Unii oameni ingaduie un singur pacat sa le inchida portile imparatiei cerurilor. Iuda a iubit banii si lucrul acesta l-a determinat sa comita crima veacurilor.
f. Daca astazi ar fi trasa cortina peste anii vietii tale si ai putea vedea epitaful de pe mormant care ar zice asa: „Tohn Doe, decedat la granitele imparatiei cerurilor” ce ai simti tu cunoscand acest verdict definitiv dat vietii tale?
h. Inspira-te din ceea ce spune Pavel, citeste cu rugaciune – Filip. 3,13-15.
i. Pleaca-te pe genunchi si roaga-te lui Dumnezeu sa-ti acorde har ca sa ajungi in imparatia Lui.
g. De ce sa nu folosesti chiar aceasta ocazie pentru a fi sigur ca ajungi in tara fagaduintei?
CE POT NaDaJDUI EU?
Psalmi 39,7.8
A. „ACUM, DOAMNE, CE MAI POT NaDaJDUI EU?”
1. Atunci cand cercetam scrierile lui Daniel, descoperim ca el era o persoana profund religioasa.
a. Se pare ca el traia intru totul in atmosfera intima a rugaciunii.
b. Pentru el, legatura vie cu Dumnezeu era cheia, chiar rostul vietii insasi.
c. Mare parte din rugaciunile lui sunt precedate de meditatie si introspectie.
d. Acest lucru este ilustrat in textul nostru introductiv din aceasta dimineata.
e. Reprezinta cheia profundei sale intelegeri cu privire la natura vietii spirituale.
B. SUBIECTUL ACESTEI SOLII ESTE: „CE MAI POT NaDaJDUI EU?”
1. Prin aceasta intrebare psalmistul vine inaintea Domnului pentru a primi ajutor in descoperirea propriei nevoi:
a. Acesta este un lucru intelept – Iac. 1,5.
b. „Veniti la Mine, toti cei truditi si impovarati si Eu va voi da odihna” a spus Isus – Mat. 11,28.
c. Cu toate acestea, atat de multi crestini declarati procedeaza exact invers!
2. Metoda lui David pentru calauzire reprezinta singurul plan potrivit de urmat.
a. Numai Dumnezeu cunoaste de la inceput care va fi sfarsitul si, din acest motiv, El stie mai bine ce este mai potrivit pentru noi.
b. Acest aspect este valabil in mod deosebit in ce priveste mantuirea noastra – Fapte 16,30.
c. Unul din numele Lui celei mai mari este: „Minunat”, „Sfetnic” – Is. 9,6.
3. Ce mai pot nadajdui eu?
a. Acesta este felul de a vedea a unui om care sovaie si nu poate oferi o explicatie corecta pentru motivele acestei sovaieli – 1 Regi 18,21.
b. El este neinstare sa hotarasca ce anume este cel mai bine pentru el. in cazul acesta, el ar trebui sa urmeze hotararea lui Saul din Tars – Gal. 1,15.
c. De ce sovaie oamenii sa ia o pozitie hotarata pentru Hristos? Unii prezinta un gen de scuze, altii altfel de scuze.
d. insa nici una dintre aceste justificari nu rezolva problema mantuirii.
C. IATa AICI CaTEVA DINTRE SCUZELE DE NEACCEPTAT
1. Doresc sa fiu un crestin pentru ca stiu ca este lucrul cel mai potrivit pe care trebuie sa-l fac; insa astept pana cand am sa simt ca sunt destul de bun pentru a fi un crestin adevarat.
a. Experienta demonstreaza faptul ca cei care asteapta pana cand vor fi suficient de buni vor pieri in pacatele lor.
b. Pentru ca bunatatea noastra este precum norul de dimineata – Osea 6,4. Este ca o carpa murdara – Is. 64,6.
c. „Fara Mine nu puteti face nimic” – Ioan 15,5.
d. Noi rataceam cu toti ca niste oi” – Is. 53,6.
2. „Astept pana in momentul in care o sa am convingerea ca vreau sa devin crestin; de asemenea, ca vreau sa fiu un membru al bisericii.
a. Am auzit aceasta scuza in diverse ocazii, insa aceasta este o scuza de neacceptat.
b. Este adevarat ca Dumnezeu nu doreste in nici un fel slujirea fortata – Apoc. 22,17.
c. Dar suflete scump, propria ta conditie pierduta in care te afli ar trebui sa fie lucrul care sa te convinga de faptul ca ai nevoie sa vii la Hristos – Rom. 7,4-26.
3. „Astept ca sa-mi vorbeasca si mie Dumnezeu lucrul acesta. Cand o sa am siguranta ca El mi-a vorbit, imi voi preda inima lui Hristos”:
a. Aceasta justificare pare foarte plauzibila. Dorim intr-adevar sa avem convingerea ca Domnul ne-a vorbit.
b. Dumnezeu are multe mijloace prin care ne vorbeste:
(1) El ne vorbeste prin cele saizeci si sase de carti ale Bibliei – Ioan 5,39; 2 Tim. 3,15-17.
(2) El ne vorbeste prin Duhul Sfant – Evrei 3,7-9.; Apoc. 22,17.
(3) El ne vorbeste prin biserica lui Dumnezeu – Apoc. 22,17; Mat. 28,18-20.
(4) El ne vorbeste prin natura – Ps. 19,1-6; Rom. 1,20.
(5) El ne vorbeste prin experiente din viata – Dan. 4,30-37.
(6) El ne vorbeste atunci cand ne rugam – Mat. 6,5-11. Da, Dumnezeu ne vorbeste, noi raspundem la auzirea glasului Lui?
ACEA NOAPTE NEFASTa
Daniel 5,30
A. „iN NOAPTEA ACEA, BLESAtAR, iMPaRATUL HALDEILOR, A FOST OMORaT”
1. Contextul istoric despre care relateaza textul nostru.
a. Belsatar a fost fiu lui Nebucadnetar, care a domnit intre anii 500-600 i.Hr.
b. Numai cu putin timp inainte de acea noapte nefasta, orasul Babilon era unul dintre minunile lumii.
(1) Avea gradini suspendate.
(2) Cladiri marete.
(3) Zidurile cetatii erau construite din ciment bituminos, avand o grosime de 87 de picioare si o inaltime de 350 de picioare.
(4) Orasul era inconjurat de un canal adanc care isi umplea albia din fluviul Eufrat, si parea inexpugnabil dupa toate standardele militare de la acea data.
2. Toate acestea insa pana in acea noapte nefasta.
a. Nefasta pentru imparatia Babilonului.
b. Nefasta pentru imparatul Belsatar.
3. O aducere amine pentru corectitudinea judecatii divine:
B. ACEA NOAPTE NEFASTa
1. O noapte de desfrau si de placeri pacatoase:
a. Se tinea un ospat imparatesc, cu toate articolele gastronomice si aranjamentele specifice la astfel de ocazii.
b. Participantii care era invitati faceau parte numai din cercurile inalte ale societatii babiloniene. – Dan. 5,1.
c. Orice precepte morale fusesera date la o parte, iar pornirile pacatoase li se dadusera frau liber, descrierea acestui tablou asemanandu-se unui cosmar.
2. Alegem acest text pentru ca in zilele de pe urma ale Fiului omului va predomina o stare de lucruri similara:
a. Iacov ne avertizeaza cu privire la pericolele din zilele din urma, create de aceasta stare de nebunie a placerilor – Iac. 5,1-9.
b. Domnul nostru ne avertizeaza impotriva pericolului acestui pacat al zilelor din urma – Luca 17,2-34; Mat. 24,36-39.
c. Pavel ne avertizeaza privitor la acelasi pericol – 1 Tes. 5,1-5; 2 Tim. 3,1-9.
3. A fost o noapte de blasfemie fatisa:
a. imbuibarea contribuie la atitudini profanatoare.
b. Ratiunii ii ia locul nebunia si excesele nelegiuite.
c. Obiectele sfinte trebuie sa slujeasca josniciei pacatului.
d. Belsatar cunostea cu siguranta faptul ca mezii si persii se aflau la portile orasului.
e. Cei adunati cunosteau de asemenea, ca inamicul sapa un nou canal pentru a devia apa Eufratului din albia lui naturala, periclitand temelia orasului.
f. Ceea ce e si mai grav este ca ei au lasat portile orasului deschise.
g. Bautura si petrecerile nebunesti au facut pe babilonieni sa-si neglijeze indatoririle fata de oras si fata de imparatie.
C. O PRIVIRE MAI ATENTa A ACESTEI DRAME A ISTORIEI
1. A fost o noapte cand cerul a intervenit.
a. Scrierea de mana de pe zid adresata lui Belsatar si imparatiei lui.
b. Solia cerului a fost foarte scurta, laconica.
(1) „Dumnezeu a numarat zilele domniei tale”.
(2) „Ai fost cantarit in cumpana si ai fost gasit usor”.
(3) „imparatia ta va fi impartita, si data mezilor si persilor”.
2. A fost o noapte a unei constientizari infricosate:
in vreme ce nobili Babilonului chefuiau, inamicul a golit canalul de apa, a patruns in oras si l-a ucis pe imparat.
3. in felul acesta, scrierea mainii pe zidul salii de ospete si-a gasit cu repeziciune implinirea.
4. Judecata lui Dumnezeu cade asupra pacatosilor cu o repeziciune neasteptata de cei ce chefuiesc.
5. Ce invatatura pentru timpul prezent:
a. Noaptea aceea nefasta!
b. A fost o noapte fatala pentru ca ea a pus capat cu repeziciune unei vieti de pacat si degradare.
c. A fost nefasta pentru ca a eliminat orice nadejde pentru cei vinovati.
d. A fost fatala pentru ca a venit pe neasteptate.
e. Tot asa si pentru pacatosi va exista in zilele din urma o noapte la fel de nefasta.
INSCRIPtIA DE PE MaINILE LUI DUMNEZEU
Isaia 49,16
A. „IATa Ca TE-AM SaPAT PE MaINILE MELE”.
1. Aceasta metafora constituie un unicat in ceea ce priveste originalitatea si este inspirata din ciudatul si aproape barbarul obicei care inca mai dainuie in randul marinarilor si altor clase sociale:
a. Ei inscriu ca sa nu se mai poata sterge pe anumite parti ale trupului lor, numele celor apropiati.
b. in vechime, unii inchinatori incrustau imaginea zeilor lor pe armele si pe fruntile lor.
c. Aici Dumnezeu scrie pe mainile Sale numele celor pe care ii iubeste.
2. Scopul adevarat al utilizarii acestei metode a fost acela de a sublinia credinciosia lui Dumnezeu.
B. INSCRIPtIA DE PE MaINILE LUI DUMNEZEU
1. Un semn al dragostei divine:
a. O aducere aminte vesnica a dragostei Lui.
b. Cicatricele de pe mainile si picioarele Lui.
c. Fie ca niciodata sa nu uitam de faptul ca El a fost tintuit pe cruce si nici motivul pentru care a fost facut lucrul acesta – Ioan 20,25; Zah. 13,6.
2. a. Un semn care sa inlature din mintile noastre toate indoielile privitoare la faptul ca Dumnezeu ne iubeste – Ioan 20,24-29.
b. insemnul divin
(1) Al iertarii pacatelor noastre – Gal. 3,13.
(2) Aprobarea divina a primirii noastre in randurile familiei ceresti – Gal. 2,20; Ef. 3,20-22.
(3) Consemnul prin care cunoastem partasia Sa la natura noastra – Fil. 2,6-11; Evr. 2,14-16.
3. O, ce dragoste minunata a putut da pe fata Dumnezeu pentru noi:
a. Pe cand eram noi inca pacatosi, Hristos a murit pentru noi – Rom. 5,8.
b. Pe Cel ce n-a cunoscut nici un pacat, El l-a facut pacat pentru noi, ca noi sa fim neprihanirea lui Dumnezeu – 2 Cor. 5,21.
4. Memorialul divin lucreaza in asa fel incat sa aduca la indeplinire un ideal suprem nemaiatins pana acum:
a. „Zidurile tale sunt totdeauna inainte ochilor Mei!” – Is. 49,16.
b. Aceasta este o aluzie la situatia poporului lui Dumnezeu, captivi pana acum, in mainile inamicului.
c. Ne gandim la zidul traditiilor omenesti care a devenit o cusca pentru multe suflete – Apoc. 18,1-4; 1 Petru 1,18.19.
d. Este semnul care aminteste permanent de faptul ca efectele mantuirii nu au fost inca la apogeu.
(1) Stim ca zidul pacatului si al obiceiurilor rele ii tine pe mii de oameni in robie.
(2) Trebuie facut un efort puternic mai inainte ca idealul lui Dumnezeu sa se poata realiza.
C. iNSa INSCRIPtIA DE PE PALMELE MaINILOR LUI ARE O SEMNIFICAtE SI MAI PROFUNDa
1. Aceasta gravare din palmele si picioarele Domnului nostru:
a. Ne face sa deschidem ochii la adevaratul caracter al pacatului.
b. Cicatricele acestea de pe trupul Fiului lui Dumnezeu il arata pe Satana in adevarata lui infatisare, ca fiind materializarea cruzimii si a crimei – Ioan 8,44.
c. Este o descriere virtuala a scopului lui Satana acela de a ucide si de a distruge – Ioan 10,10.
2. Dar ceea ce este atat de minunat in legatura cu aceasta inscriptie de pe mainile lui Dumnezeu:
a. Este chezasia noastra vesnica a implinirii fagaduintelor lui Dumnezeu fata de noi.
b. Este cea mai inalta expresie a dragostei lui Dumnezeu – Ioan 3,16.
c. Constituie o Magna Carta a nadejdii prezentului si viitorului sfarsitului.
3. Ce ar mai fi putut face mai mult Dumnezeu pentru noi?
a. El, care n-a crutat nici chiar pe Fiul Sau, ci L-a dat pentru noi toti – Rom. 8,31-33.
b. Daca in mintea ta inca mai staruie indoiala, priveste la cicatricele de pe mainile si picioarele Domnului nostru!
c. Adu-ti aminte cuvintele textului nostru introductiv: „Iata ca te-am sapat pe palmele Mele”.
CE ESTE ADEVaRUL?
Ioan 18,18
A. iNTR-O LUME CARACTERIZATa DE O MARE CONFUZIE iNTREBAREA LUI PILAT: „CE ESTE ADEVaRUL?” ARE O IMPORTANta CU TOTUL DEOSEBITa
1. De regula, adevarul este ceea ce consideram noi ca este adevarat:
a. Un mahomedan iti va spune tie si mie ca Koranul este adevarul lui Dumnezeu.
b. Hindusul va indica scrierile lor sacre ca fiind adevarul.
c. Biserica Romano-Catolica sustine ca traditia Parintilor bisericii catolice este adevarul.
2. Prin urmare, ceea ce consideram a fi adevar, va conferi directie si sens cuvintelor, gandurilor si activitatilor noastre – Prov. 32,7.
B. „CE ESTE ADEVaRUL?”
1. Adevarul este o regina care isi are scaunul vesnic in ceruri si tronul imparatesc in inima lui Dumnezeu – (Bassut).
2. Biblia vorbeste despre:
a. Sfanta carte a adevarului – Dan. 10,21; Ioan 14,6; 17,17.
b. Legea adevarului – Ps. 119,142.172.
c. Hristos vorbeste despre El insusi: „Eu sunt calea, adevarul si viata”. – Ioan 14,6.
d. Duhul Sfant este numit „Duhul adevarului” – Ioan 16,13.
3. Protestantismul declara:
a. Ca scrierile celor saizeci si sase de carti ale Bibliei constituie singura regula sigura de credinta.
b. Respinge traditia parintilor bisericesti ca fiind orice altceva insa nu si adevarul.
c. insusi Domnul nostru a prezentat traditiile iudeilor ca fiind lipsite de adevar. Compara Mat. 15,1-9 cu Marcu 7,1-13.
d. Adventistii de Ziua a Sapte declara ca numai Biblia constituie standardul de vietuire si de credinta dat de Dumnezeu.
e. Ei arata ca toate afirmatiile ce se fac cu privire la adevar trebuie testate cu marturia Bibliei.
f. „La Lege si la marturie, daca nu vor vorbi dupa cuvantul acesta, este pentru ca nu este lumina in ei – KJV Is. 8,20.
C. IMPORTANtA ADEVaRULUI
1. Duhul adevarului:
a. Ne va calauzi in tot adevarul.
b. Ne va invata despre lucrurile viitoare – Ioan 16,13.
c. Nu exista nici o convertire in lipsa Duhului adevarului care face Cuvantul lui Dumnezeu lucrator la inima noastra – Evr. 3,7.8; Gen. 6,5.
d. Da marturie inaintea duhului nostru despre faptul ca noi suntem copiii lui Dumnezeu – Rom. 8,12-15.
2. Legea adevarului:
a. Reglementeaza din punct de vedere moral aspectul relatiei dintre Dumnezeu si om – Ex. 20,3-7.
b. Este o transcriere a caracterului lui Dumnezeu – Rom. 7,12-14; Ps. 19,7
3. Isus Hristos, Adevarul facut trup:
a. Fara Hristos nu poate exista nici o speranta pentru mantuire – Fapte 4,12; Ioan 6,52-56.
b. Fara Hristos nu exista nici o legatura intre Dumnezeu si om – Ioan 14,6.
c. Fara Hristos nu poate exista nici o speranta pentru viata vesnica – Ioan 11,25.
d. Hristos este Acela care ne da puterea sa devenim fiii ai lui Dumnezeu – Ioan 1,10-12.
e. Fara Hristos nu am avea nici un mijlocitor inaintea Tatalui – 1 Ioan 2,1-3; 1 Tim. 2,5; Evr. 7,25.26.
f. El este Capul biserici, Mantuitorul trupului Sau – Ef. 1,22; 5,24-27.
g. El este Alfa si Omega la Bibliei; inceputul si Sfarsitul, Primul si Ultimul – Apoc. 1,8; 21,6; 22,13.
4. insa adevarul este lucrator numai cu conditia:
a. Sa guverneze in viata noastra.
b. Mai inainte de a putea realiza schimbarea trebuie ca adevarul sa guverneze in inima noastra.
c. Acesta este motivul pentru care Biblia accentueaza aspectul ascultarii din partea credinciosilor adevarului.
d. Iata de ce trebuie sa ne impartasim zilnic din Cuvantul adevarul pentru a ne putea hrani din lucrurile Duhului.
CALEA ADEVaRULUI
Psalmi 119,30-33
A.„AM ALES CALEA ADEVaRULUI”.
1. Domnul nostru declara in cuvinte lamurite faptul ca exista doua cai pe care le putem alege:
a. Exista o cale larga si
b. Exista o cale ingusta – Mat. 7,13.14.
2. Oamenii sunt agenti morali liberi si poseda libertatea de a alege una dintre cele doua cai:
a. in gradina Edenului existau doi pomi care puteau face obiectul alegerii.
(1) Accesul la pomul cunostintei binelui si al raului era interzis, si totusi omul pe riscul propriu putea alege acel pom si sa manance din el; si tocmai acesta este lucrul pe care l-au facut.
(2) Pomul vietii urma sa fie sursa vietii si sanatatii lor, atat timp cat ascultau de Legea lui Dumnezeu.
b. in ceea ce il priveste pe om, el are la dispozitie doua feluri de a trai; el poate trai o viata dumnezeiasca sau sa-si duca viata in pacat.
2. intre cele doua cai exista o diferenta:
a. Cale cea larga este fireasca cu cele mai putine probleme pentru un timp, si multi priteni – Mat. 7,13.
b. Calea cea ingusta este cu adevarat ingusta in multe sensuri, si din acest motiv putini oameni se straduiesc sa o gaseasca – Mat. 7,14.
B. ALEGaND FIE PE UNA, FIE PE CEALALTa
1. Alegand pe care cale sa mergem evitam atitudinea fata de lume, sau fata de Cuvantul lui Dumnezeu.
b. Acceptam sa infruntam neplacerile si necazurile pe care le presupune calea cea ingusta.
c. Acceptam sa platim pretul pentru a ne deplasa pe aceasta magistrala spre imparatia lui Dumnezeu.
(1) Moise a ales acest drum si a platit costul – Evr. 11,24-26; Mat. 17,1-7.
(2) Rut a ales magistrala si a platit pretul – Rut 1,16-22.
C. CURSA LUI DUMNEZEU PENTRU DRUMUL DREPT SI iNGUST SPRE iMPaRatIA LUI DUMNEZEU
1. Calatoria pe autostrada imperiala se face dupa un anumit regulament:
a. Trebuie sa ne asiguram de cunoasterea regulilor de drum – 2 Tim. 3,15-17; Mat. 22,29; Ps. 43,3.4.
b. Sa studiem zilnic Cuvantul – Fapte 17,11; Ioan 5,39.
c. Ignorarea Cuvantului lui Dumnezeu este in totalitate fara nici o justificare – Mat. 22,29.
d. Acceptam sa renuntam si sa parasim tot ce este ofensator pentru Dumnezeu.
e. Apreciem cu realism faptul ca nu este atat de usor sa ne lasam de vechile obiceiuri sau de conventiile lumii.
f. insa Hristos a explicat acest regulament – Mat. 10,32-36; Marcu 10,28-31; Luca 14,26-27.
2. „Ma tin de invataturile Tale”. „Mi-am lipit inima de marturiile Tale”.
a. Atasamentul neclintit fata de principiile explicate in Cuvantul lui Dumnezeu constituie un imperativ in drumul magistralei lui Dumnezeu.
(1) Iosif in Egipt- Gen. 39,9.
(2) Daniel in Babilon – Dan. 1,8.
b. Multi se prind in panzele de paianjen – traditiile omenesti – Marcu 7,7-13; Mat. 15,1-9.
Nu tot asa si Rut – Rut 1,16.
c. Isaia 59,5; 29,13
d. Textul nostru introductiv contine regulamentul drumului.
3. Multi in trecut au presupus ca in viitor vor intra pe calea cea ingusta si apoi vor iesi.
a. Iuda a intrat dar a iesit. Motivul? Pentru ca nu a acceptat sa se conformeze regulamentului de drum.
b. Multi dintre primii ucenici au intrat pe acest drum drept si ingust, insa nu au reusit; motivul? Pentru ca nu au vrut sa se conformeze regulamentului de drum – Ioan 6,66.
c. Acesta este motivul pentru care Domnul spune: „Nevoiti-va sa intrati pe usa cea stramta. Caci va spun, ca multi vor cauta sa intre, si nu vor putea” – Luca 13,24.
CUMPaRa ADEVaRUL SI NU iL VINDE
Proverbe 23,23.24
A. TEXTUL NOSTRU DE ASTaZI Da TITLUL SOLIEI MELE
1. Nu am nici o indoiala asupra faptului ca motivul pentru care sunteti prezenti la acest serviciu divin este acela ca dumneavoastra credeti in adevarurile pe care le invata Biserica Adventista de Ziua Saptea in:
2. A renunta la conceptiile de mai inainte cu care am fost invatati de batranii nostri sinceri si bine intentionati presupune curaj:
a. Si ei au invatat lucrurile pe care, la randul lor, ni le-au dat noua ca invatatura.
b. Ei au presupus ca ceea ce credeau ei era biblic.
B. CUMPaRa ADEVaRUL
1. Aceasta avertizare ilustreaza faptul ca adevarul nu mai este demult semnul nostru firesc; daca lucrurile n-ar sta asa, atunci de ce ar trebui sa-l cumparam?
2. Totodata faptul ca, desi adevarul este gratuit, totusi are un pret.
a. Cunoastem din experienta ca adevarul nu poate fi procurat la nici un fel de pret in sensul unei tranzactii.
b. Tanarul bogat a inteles lucrul acesta intr-un mod dureros.
3. Pretul poate varia in functie de persoana care cumpara adevarul:
a. Pentru unii, lucrul acesta presupune sa vanda tot pentru a intra in posesia adevarului, asa cum este ilustrat in parabola Domnului nostru.
b. Pentru altii, acest lucru poate face necesara renuntarea la dragostea din partea celor apropiati care se impotrivesc adevarului – Luca 14,26.
c. Pavel s-a laudat inaintea Domnului, spunand ca ei au lasat totul si L-au urmat pe El – Marcu 10,28-30.
d. Cunoastem, in acelasi timp, ca istoria bisericii lui Dumnezeu este marcata de un foarte mare numar de nume care au cumparat adevarul cu propria lor viata – Evr. 11,36-40.
e. Valoarea pe care o acordam adevarului determina dorinta noastra de a plati pretul pe care l-a pus Dumnezeu adevarului.
f. Cartea martirilor va descoperi motivatia pentru care, in timpul Evului Mediu, atat de multe persoane si-au dat tot ce au avut si viata fara teama si cu bucurie.
C. MOTIVE PENTRU A CUMPaRA ADEVaRUL SI DE A NU-L VINDE
1. Cateva indemnuri pentru a cumpara adevarul:
a. El ne face liberi – Ioan 8,32. Lucrul acesta inseamna ca in mod natural nici unul nu este cu adevarat liber; noi avem nevoie sa fim eliberati.
b. in cele din urma, ne va conduce in imparatia cerurilor – Ps. 23,1-6; 43,3.
c. Ne va curati vietile noastre – 1 Petru 1,22; Is. 1,18.19.
d. Avem fagaduinta ca adevarul va gasi implinire atat in viata aceasta, cat si in lumea care va sa vie.
Exemple:
(1) Iosif – Gen. 39,9
(2) Daniel – Dan. 1,8
e. intr-o buna zi, adevarul ne va deschide portile de intrare a orasului lui Dumnezeu – Is. 26,2.
2. Acest punct de discutie ne aduce la intrebarea lui Pilat: „Ce este adevarul?”
a. Isus Hristos este Adevarul lui Dumnezeu intrupat – Ioan 14,6.
b. Biblia – saizeci si sase de carti. Biblia este adevarul – Dan. 10,21; 2 Tim. 3,15-17.
c. Cele Zece Porunci sunt adevarul lui Dumnezeu – Ps. 119,142.172.
3. „Si nu-l vinde”
a. Aceasta ispita permanenta de a vinde adevarul contra avantajelor lumesti este mult prea bine cunoscuta multora dintre noi.
(1) Iuda a vandut intruparea adevarului pe treizeci de piese de argint – Mat. 26,15.16.
(2) Esau a vandut adevarul pentru o mancare de linte – Gen. 25,30-34.
(3) Adam si Eva au vandut adevarul pentru o promisiune mincinoasa – Gen. 3,1-19.
b. A vinde adevarul inseamna a fi neloiali indatoririlor pe care le cunoastem ca le avem inaintea lui Dumnezeu si a semenilor nostri.
(1) Pazirea Sabatului.
(2) Credinciosie in plata zecimii.
(3) Vietuirea dupa standardele adevarului.
AVERTISMENTUL SOLEMN
Evrei 3,17
A. ASTaZI, DACa AUZItI GLASUL LUI, NU Va iMPIETRItI INIMILE”.
1. Istoria evreilor este plina de invataminte utile.
a. Nu putem trece in revista aceasta istorie fara sa nu putem intelege cat de mult iubeste Dumnezeu pe poporul Sau.
b. insa stricaciunea inimii a marit dificultatea de a-i ajuta.
c. Pricepem, de asemenea, cat de indelung rabdator este Dumnezeu cu cei pe care ii iubeste.
2. insa raporturile lui Dumnezeu cu poporul Sau din vechime arata, de asemenea, ca Dumnezeu nu se lupta mereu impotriva firii omenesti – Gen. 6,3.
B. „ASTaZI DACa AUZItI GLASUL LUI”
1. „Glasul Lui”
a. Glasul milei. Retineti cu atentie ce spune El prin proorocul Isaia – Is. 61,1-3 si ceea ce a declarat personal poporul Sau – Luca 4,18.
b. Este glasul puterii – Mat. 28,18; Evrei 12,25-27.
c. Este glasul Aceluia de a carei Persoana depinde direct mantuirea noastra – Mat. 1,21; Fapte 4,12.
2. Glasul acesta ni se adreseaza personal:
a. Prin Cuvantul scris – Ioan 5,39.46.47; 2 Tim. 3,15-17.
b. Prin Duhul Sfant – Apoc. 22,17.
c. Acest glas este auzit de asemenea in mijlocul evenimentelor care descopera providenta lui Dumnezeu – Mat. 24,6-8; Fapte 9,1-11.
3. Scopurile interventiei lui Dumnezeu pentru a ne atrage atentia:
a. El doreste ca noi sa cunoastem ca El este in mod personal interesat de mantuirea noastra. Lucrul acesta face ca glasul lui Dumnezeu sa fie de doua ori mai important.
b. Este un glas – Is. 63,8.9; 65,1-3.
c. Este glasul apelului rugator – „Astazi, daca auziti glasul Lui”.
4. Momentul oportun pentru ascultarea de glasul lui Hristos: „Astazi, daca auziti glasul Lui”.
a. Astazi este momentul ales de Dumnezeu pentru mantuirea noastra – 2 Cor. 6,1-3; Ioan 9,4.
b. Astazi este unicul moment cand Dumnezeu mai poate sa ofere fagaduinta mantuirii – Luca 13,25-33; Mat. 25,1-12; 4,13-16; Luca 12,16-19.
5. Avertismentul solemn:
a. Exista pericolul mortal al impietririi inimilor noastre, atunci cand nu luam aminte la glasul Domnului.
b. Ori de cate ori refuzam sa dam ascultare glasului Sau, facem mult mai dificila interventia Sa in favoarea noastra.
C. LUCRURI CARE TIND Sa DUCa LA iMPIETRIREA INIMII
1. Refuzul de a asculta glasul lui Dumnezeu:
a. Acesta a fost faza finala a prabusirii imparatului Faraon; de fiecare data cand a refuzat sa asculte glasul lui Dumnezeu, inima lui i s-a impietrit si mai mult.
b. Acesta a fost motivul care a determinat nimicirea oamenilor in zilele din vremea lui Noe – Luca 17,26-29; Gen. 6,1-3.
2. Prin cedare in fata spiritului de necredinta – Evrei 4,1-11.
3. Prin alipirea noastra jalnica de pacatele si placerile lumii.
a. Pofta ochiului.
b. Pofta firii pamantesti.
c. Laudarosenia vietii – 1 Ioan 2,15.16; Osea 4,17.
4. Pacatuim impotriva glasului lui Dumnezeu atunci cand nu folosim in mod corect lumina pe care ne-a dat-o Dumnezeu – Evr. 6,4-8; 10,26-29.
5. Cel mai grav lucru este atunci cand noi refuzam sa dam ascultare glasului lui Dumnezeu, dat fiind ca noi cunoastem ca glasul indurarii este singura speranta – Apoc. 22,17
6. Totusi glasul lui Dumnezeu nu este glasul judecatii, ci glasul impreunei simtiri – Mat. 11,28; Is. 65,1-3.
7. Sa ascultam acest glas al iubirii si a indurarii pentru binele nostru.
MEDICUL SI LEACUL DE GILEAD
Ieremia 8,22
A. „NU ESTE NICI UN LEAC ALINaTOR iN GALAAD? NU ESTE NICI UN DOCTOR ACOLO?
PENTRU CE NU SE FACE DAR VINDECAREA FIICEI POPORULUI MEU?”
1. Gilead este denumirea unui lant muntos care se intinde din Libanul de sud pana spre coasta de est a Palestinei.
2. Acest nume este dat intregii regiuni:
3. De asemenea numele acesta este mentionat in legatura cu un acord stabilit intre Iacov si unchiul sau, Laban – Gen. 31,48.
4. tara era remarcata pentru solul ei, fertilitatea solului si pentru unele plante cu proprietati curative:
B. Cu putin timp in urma am tratat problema bolii inimii. Acum sa ne punem si noi impreuna cu proorocul aceasta intrebare: „Nu este nici un leac alinator in Galaad? Nu este nici un doctor acolo? Pentru ce nu se face dar vindecarea fiicei poporului Meu?”
1. a. Exista leac alinator in Galaad:
a. Cuvantul lui Dumnezeu este leacul alinator pentru boala fiicei Sionului – Ps. 103,30.
b. Este numit „cuvantul mantuirii” – Ef. 1,13; Fapte 13,26.
c. De asemenea, sangele pretios al lui Isus Hristos este puterea destinata curatirii si albirii petelor pacatului – 1 Petru 1,18.19; 1 Ioan 1,7
d. Nu poate exista viata in lipsa sangelui Fiului lui Dumnezeu – Ioan 6,53; Evrei 9,22.23.
2. Da, in Galaad exista marele Medic:
a. Acest medic este Isus Hristos – Ex. 15,26; Mat. 9,12.; Luca 4,23.
b. El l-a imbarbatat pe Ioan Botezatorul cu aceste cuvinte memorabile: „Orbii isi capata vederea, schiopii umbla, leprosii sunt curatiti, surzii aud, mortii inviaza” – Mat. 11,5.
c. Slujirea lui din dragoste este rezumata in aceste cuvinte: „Cum Dumnezeu a uns cu Duhul Sfant si cu putere pe Isus din Nazaret care umbla din loc in loc, facea bine si vindeca pe toti cei ce erau apasati de diavolul; caci Dumnezeu era cu El” – Fapte 10,38.
3. El este pregatit in mod corespunzator pentru calitatea de medic – Ps. 103,14.
a. El cunoaste cum suntem alcatuiti – Ps. 103,14.
b. El este bine familiarizat cu neputintele noastre – Mat. 8,17; Luca 5,15.
c. El Se face remarcat pentru marea Sa sensibilitate si blandete – Is. 42,3; Mat. 12,20.
d. El poate fi gasit oricand si oriunde: „Eu sunt cu voi in toate zilele, pana la sfarsitul veacurilor” – Mat. 28,20.
e. Efectul tratamentelor Sale sunt permanente – Ioan 8,36.
f. Conditiile de efectuare sunt din cele mai generoase din cate exista: „fara bani, si fara plata” – Is. 55,1.
C. DE CE ATUNCI NU SUNT ERADICATE BOLILE OMENIRII?
1. Lumea este plina de rani deschise si in stare de descompunere – Is. 1,5-7.
a. Exista din cate aflam mai mult de 55 de milioane de oameni bolnavi sau cu diferite incapacitati in lume.
b. Numarul bolilor omenirii este in crestere; si lucrul acesta are loc in ciuda cercetarilor efectuate permanent cu scopul de a opri asaltul diferitelor afectiuni.
2. insa ceea ce ne preocupa mai mult este motivul pentru care poporul lui Dumnezeu se afla intr-o stare de slabiciune – Apoc. 3,14-17.
a. De ce exista printre noi o lipsa asa de mare de putere spirituala? 1 Cor. 11,30.
b. Nu exista leac alinator in Galaad?
c. S-a departat cumva Marele Medic de poporul Sau?
3. Pot mentiona trei cauze concrete ale acestei stari de lucruri din mijlocul poporului lui Dumnezeu:
a. Necredinta pare sa fie obstacolul major care sta in calea rezolvarii problemelor existente in poporul lui Dumnezeu – Mat. 13,58; 17,20; Marcu 6,6. Aceasta epoca in care traim se remarca prin starea de necredinta – Luca 18,8.
b. Orbirea spirituala este inca o alta cauza responsabila de starea in care se gaseste poporul lui Dumnezeu: „Esti ticalos, nenorocit, sarac si orb” – Apoc. 3,17.
c. Lipsa de bunavointa de a veni la Medic pentru a fi vindecat – Ioan 5,40. Prea multi dintre oameni indragesc mai mult intunericul decat lumina si, datorita acestui motiv, ei refuza sa vina la lumina. insa mana indurarii este inca intinsa catre toti cei care doresc sa fie vindecati – Mat. 11,28.29.
CURCUBEUL ASEZAT iN NOR
Genesa 9,13
A. CURCUBEUL MEU, PE CARE L-AM ASEZAT iN NOR , EL VA FI CA SEMN AL LEGaMaNTULUI DINTRE
MINE SI PaMaNT”
1. Potopul si curcubeul:
a. Simbolizeaza dreptatea si indurarea – Ps. 85,10.
b. Potopul a venit din cauza pacatului.
c. indurarea sau harul au venit din pricina neprihanirii lui Hristos – Rom. 5,17-19.
2. Observam astfel o stransa legatura intre potop si asezarea in nor a curcubeului:
B. CURCUBEUL iN NOR
1. Curcubeul este un fenomen natural manifestat sub forma aparitiei unei benzi curbe sau a unui arc de cerc, continand cele sapte culori ale spectrului solar. Acest fenomen are loc cand razele solare se refracta si se reflecta consecutiv in stratul dens al vaporilor de apa sau al picaturilor de ploaie (Webster).
2. Pentru a obtine aparitia unui curcubeu este necesar un nor, ploaie si stralucirea razelor de soare.
a. Fiecare picatura de ploaie constituie o prisma de mici dimensiuni. Prisma divide raza primara a luminii in cele sapte culori de baza, ia lumina solara care ilumineaza norul, face vizibil curcubeul.
b. Observam astfel din nor maretia si intelepciunea Creatorului, manifestata in mod glorios prin insasi mecanismul fenomenelor naturale – Ps. 19,1-6.
3. Mai exista inca o mentionare in Biblie unde se face referire la fenomenul curcubeului:
„Si scaunul de domnie era inconjurat cu un curcubeu ca o piatra de smarald la vedere<1932 – Apoc. 4,3.
a. Fara indoiala, aceasta este o descriere a tronului de har.
b. Pavel pare sa fi inteles si el, deoarece el isi sfatuieste credinciosii sa se apropie cu deplina incredere de scaunul harului – Evrei 4,16.
c. Atunci cand lumina si adevarul penetreaza norii necazurilor si durerilor, ambele vor produce conditiile perfecte reflectarii indurarii lui Dumnezeu.
C. SEMNIFICAtIA CURCUBEULUI
1. Reprezinta un simbol sau un semn, o emblema a legamantului pacii:
a. Fagaduinta lui Dumnezeu de indurare si pace – Gen. 9,16.17.
b. Este simbolul chezasiei lui Dumnezeu cu privire la faptul ca El nu va mai nimici iarasi pamantul prin potop.
2. Daca este adevarat si anume ca Dumnezeu a asezat curcubeul Sau in nor, cu scopul de a reprezenta un simbol al intentiei Sale, de a nu mai nimici din nou pamantul prin potop:
a. Atunci acest lucru este o garantie pentru vietile noastre pline de probleme a faptului ca Dumnezeu, in mila Sa, nu te va nimici.
b. Acest simbol este o minunata mangaiere pentru toti cei care traverseaza multi nori intunecati si inspaimantatori.
3. Sa retinem in mod succint cateva din mentiunile pe care le face Biblia cu privire la cativa dintre norii care invaluie vietile oamenilor:
a. El l-a acoperit pe Israel cu un nor pentru a-i proteja de caldura soarelui – Ex. 13,21.
b. Un nor a acoperit cortul intalnirii – Ex. 29,43; 40,34.
c. Un nor a umplut templul cand a fost sfintit – 1 Regi 8,10.
d. Biblia vorbeste despre nori stralucitori (KJV) – Zah. 10,1.
e. Mantuitorul nostru va veni pe nori – Luca 21,27.
f. Domnul calatoreste pe un nor repede – Is. 19,1.
4. Curcubeul este un simbol:
a. Al milei lui Dumnezeu, asezata la crucea Calvarului. Cand Hristos a fost ridicat pe cruce, Dumnezeu a ridicat un steag al mantuirii – Ioan12,32.
b. Calvarul simbolizeaza judecata; un loc unde Dumnezeu a facut ca judecata sa intalneasca pacatul in persoana propriului sau Fiu – 2 Cor. 5,21; Gal. 3,13.
c. Calvarul simbolizeaza garantia vesnica asupra faptului ca Dumnezeu nu ne va aduce la judecata daca noi primim rascumpararea facuta prin moartea lui Isus Hristos – Rom. 8,1.
d. Curcubeul in nor este puterea lui Dumnezeu de a patrunde intunericul adanc al pacatului si de a aduce speranta pacatosului pocait.
e. Aici este locul unde invitatia lui Dumnezeu se face cu cea mai mare putere: „Iata Mielul lui Dumnezeu care ridica pacatul lumii” – Ioan 1,29.
POLItA LUI DUMNEZEU DE ASIGURARE PE VIAta
Filipeni 4,19.20
A. „SI DUMNEZEUL MEU Sa iNGRIJEASCa DE TOATE TERBUINtELE VOASTRE, DUPa BOGatA SA,
iN SLAVa, iN ISUS HRISTOS”.
1. Aceasta fagaduinta glorioasa a lui Dumnezeu ar trebui sa aduca odihna inimilor deznadajduite – Mat. 6,31-34.
2. Este o asigurare plina de har din partea lui Dumnezeu referitoare la faptul ca El cunoaste orice nevoie a noastra si ca, la timpul potrivit, se va ingriji de ea – 2 Tes. 3,3; Evr. 10,23.
B. POLItA LUI DUMNEZEU DE SIGURARE PE VIAta
1. Obligatia contractuala:
a. „Dumnezeul meu sa ingrijeasca de toate trebuintele voastre”.
b. Retineti va rog, faptul ca Dumnezeu nu fagaduieste sa satisfaca toate dorintele noastre, ci toate nevoile noastre. – Ps. 23,1; Luca 22,35.
2. Nevoia noastra este complexa.
a. Nevoi temporare. „Painea noastra cea de toate zilele da-ne-o noua astazi” – Mat. 6,11.
b. imbracamintea. „Asa ca, daca astfel imbraca Dumnezeu iarba de pe camp… nu va va imbraca El cu mult mai mult pe noi” – Mat. 6,30.
c. Putere fizica… Puterea ta sa tina cat zilele tale” – Deut. 33,25.
3. Nevoile noastre spirituale:
a. Avem nevoie de har pentru a putea umbla zi de zi cu Dumnezeu – Evr. 4,15.16.
b. Petru enumera binecuvantarile harului – 2 Petru 1,2-8.
c. „Iar a Celui ce, prin puterea care lucreaza in noi, poate sa faca nespus mai mult decat cerem sau gandim noi” – Ef. 3,20.
d. Asa ca, prin urmare, nu trebuie ca nici unul dintre copiii lui Dumnezeu sa duca lipsa de har pentru a trai si umbla in Duhul – Gal. 5,16.
e. Daca insa ne lipseste harul lui Dumnezeu in viata noastra, lucrul acesta este pentru ca ne lipseste o relatie corecta cu Dumnezeu; nu avem elementele necesare pentru a putea primi ajutorul in ceas de nevoie.
C. IZVORUL SI MIJLOCUL PRIN CARE PRIMIM AJUTOR iN NEVOILE NOASTRE
1. Izvorul: „Dumnezeul meu”.
a. „Al Meu este pamantul cu tot ce este pe el, lumea si cei ce o locuiesc” – Ps. 24,1.
b. „Al meu este argintul si al meu este aurul, zice Domnul ostirilor” – Hag. 2,8.
2. El ofera la cerere: Mat. 7,7; Iac. 4,2.
3. El ofera in mod nepartinitor; Iac. 1,5; Marcu 11,24; Luca 11,9. Ce minunat este sa poti fi in legatura cu un Dumnezeu al dragostei si compasiunii!
4. Mijlocul de satisfacere a nevoii: „Prin Isus Hristos”
a. Hristos, Domnul nostru, este mijlocul ales de cer prin care sunt implinite toate nevoile noastre.
b. „Despartiti de Mine, nu puteti face nimic” – Ioan 15,5.
c. Evrei 2,13; Fapte 17,28.
d. Prin cuvantul fagaduintei Lui – Evrei 6,16-20.
5. Daca il avem pe Hristos, avem tot ce ne trebuie din punct de vedere fizic si spiritual in lumea aceasta si in cea viitoare:
6. Calitatea asistentei: „toate trebuintele noastre”.
a. Tot ceea ce priveste viata si evlavia – 2 Petru 1,3.
b. Darurile Sale facute Israelului din vechime constituie un exemplu elocvent – Ex. 16,4-28.
c. „Puterea ta sa tina cat zilele tale” – Deut. 33,25.
7. Avand in vedere aceste adevaruri pline de slava nu trebuie sa existe nici un motiv ca vreunul dintre copiii lui Dumnezeu sa se ingrijeasca cu privire la trebuintele sale; Creatorul si Rascumparatorul cunoaste trebuintele noastre mai bine decat noi si dupa fagaduinta lui Dumnezeu se vor ingriji de trebuintele noastre.
8. Suntem indemnati sa luam aminte cu atentie la sfatul lui Petru:
„Smeriti-va dar sub mana tare a lui Dumnezeu, … si aruncati asupra Lui toate ingrijorarile voastre, caci El insusi ingrijeste de voi” – 1 Petru 5,6.7.
VALEA ACOR, USA DE NaDEJDE, PARTEA I
Osea 2,15.16
A. „ACOLO itI VOI DA… VALEA ACOR CA O USa DE NaDEJDE”.
1. Aceia care studiaza Scriptura cunosc faptul ca valea Acor este cunoscuta ca fiind locul:
a. Unde s-a consumat tragedia lui Acan si a familiei lui.
b. Aceasta tragedie a afectat intreaga adunare a lui Israel – Ios. 7,4..13.14.
2. Ofera o lectie pentru poporul lui Dumnezeu:
a. Pacatele ascunse ale unora dintre membrii bisericii sunt cunoscute de Dumnezeu, tot asa de bine cum eate cunoscut pacatul lui Acan.
b. „Tu pui inainta Ta nelegiuirile noastre, si scoti la lumina fetei Tale pacatele noastre cele ascunse” – Ps. 90,8.
c. Am face un lucru potrivit sa ne rugam impreuna cu David:
B. FIECARE VIAta PARE Sa-SI AIBa VaILE EI
1. Chiar si Fiul lui Dumnezeu Si-a avut calea Sa.
a. Priviti-L in gradina Ghestemani – Luca 22,39-44.
b. Cea mai intunecata dintre vaile pe unde a trecut a fost aceea cand a murit cu inima zdrobita pe crucea rusinoasa a Calvarului – Mat. 27,46.
2. Cu siguranta, ca Ioan Botezatorul a avut propria-i vale mai inainte de a-si fi incheiat misiunea sa in aceasta lume:
a. Uitati-va la el intr-o inchisoare in celula sa – Mat. 11,1-5.
b. El si-a incheiat slujirea sa fiind de capitat condamnat pentru pacatul lui Irod – Mat. 14,6-12.
3. Ucenicii si-au avut calea lor:
a. Sa nu uitam noaptea aceea memorabila in care Domnul lor a fost luat dintre ei, iar ei au fost imprastiati.
b. Sau atunci cand deplangeau nadejdea lor spulberata – Luca 24,13-21.
4. Fiecare viata isi are vaile ei:
a. David vorbeste despre o astfel de vale – Ps. 23,1-6; 73,1-24.
b. Cat de curand vom trece prin calea care este cunoscuta doar de Dumnezeu.
C. VALEA ACOR, VALEA DE NaDEJDE
1. Aceasta este o mare fagaduinta a Evangheliei, din partea unui Dumnezeu al dragostei si mangaierii.
a. El va face ca lumina sa straluceasca in intuneric – 2 Cor. 4,6.
b. Ganditi-va la experientele lui:
(1) Iosif – Gen. 37,1-36; 39,40.41.
(2) Daniel – Dan. 6,10-28.
2. Puterea noastra este facuta desavarsita in slabiciune:
a. 2 Cor. 12,9-10.
b. Acest lucru poate fi greu de inteles insa este in aceeasi masura de adevarat.
(1) Iacov a fost declarat biruitor in diferendul cu fratele sau Esau; totusi, pentru a-i reaminti de slabiciunea lui, ingerul Domnului i-a atins coapsa – Gen. 32,25-32.
(2) Saul, al carui nume este acum Pavel, a suferit de pe urma unei anumite slabiciuni, dar Domnul nu a departat niciodata slabiciunea aceea, pentru a-i reaminti lui Pavel ca Dumnezeu l-a mantuit in ciuda purtarii lui.
3. Dar binecuvantarea acestui text consta in aceea ca:
a. Valea Acor a fost data ca o usa a nadejdii.
b. Lucrul acesta inseamna ca experientele noastre cele mai intunecate si mai amenintatoare vor fi transformate in cele mai minunate experiente.
c. inseamna ca punctele slabe din viata noastra pot deveni prin harul lui Dumnezeu punctele noastre forte.
4. Fie sa tinem totdeauna minte faptul ca necazurile noastre ne pot fi de cel mai mare folos pentru noi atunci cand Dumnezeu le tine sub controlul Lui.
a. Ele fac sa ne desprindem de lume si de placerile ei – Gal. 6,14.
b. Ele nu numai ca ne despart de pacatele lumii, ci ne si calauzesc pe genunchi la Dumnezeu – Rom. 5,3; 8,35; 2 Cor. 7,4.
5. Aceasta experienta ne va ajuta sa intelegem caracterul neschimbator al lui Dumnezeu:
a. El ne iubeste si cand suntem coplesiti de umbrele necazului dar si atunci cand soarele straluceste in viata noastra.
b. El ne poarta de grija si in ziua necazului ca si in ziua in care ne merge bine.
c. El poate transforma intunericul in lumina si plansul in bucurie.
d. El ne-a daruit valea Acor ca pe o usa a nadejdii.
VALEA ACOR, USA NaDEJDII – partea a II-a
Osea 2,15-17
A. CARACTERUL ISTORIC iN CARE SE SITUEAZa TEXTUL NOSTRU
1. infrangere si disperare in mijlocul poporului lui Dumnezeu.
a. Acan si lucrul blestemat.
b. Israel inaintea dusmanilor sai – Ios. 7,4.13.14.
2. infrangerea clara a poporului lui Dumnezeu din zilele lui Osea:
a. „Efraim s-a lipit de idoli, lasa-l in pace” – Osea 4,17.
b. „Israel care se indreapta spre alti dumnezei si care iubeste turtele de stafide” – Osea 3,1.
B. VALEA ACOR, USa DE NaDEJDE
1. O fagaduinta minunata:
a. Dumnezeu face sa rasara lumina in intuneric; nadejde in mijlocul disperarii; veselie in mijlocul lacrimilor – 2 Cor. 4,6.
Exemple:
(1) Potentialul sinucigas devine un crestin plin de bucurie – Fapte 16,24-34.
(2) Un criminal, in timp ce si ispaseste pedeapsa pentru crima pe care a savarsit-o, devine un impreuna mostenitor al imparatiei lui Dumnezeu – Luca 23,42-44.
(3) Aduceti-va aminte de Batoan si MacArthur.
b. Puterea noastra ia fiinta din slabiciune – 2 Cor. 12,9.10.
Exemple:
(1) Un baietel, atat de infirm incat disperat de starea in care se afla a invatat cum sa scrie la masina de scris folosindu-si degetele de la picioare.
(2) Beethoven a compus cele mai deosebite opere ale lucrarii sale de o viata dupa ce a fost lovit de surditate.
(3) Pavel a scris cele paisprezece epistole dupa ce, din cauza lipsei vederii, nu a mai putut vedea bine.
2. Evanghelia lui Isus Hristos arata catre usa nadejdii:
a. Aceasta usa a nadejdii este Hristos – Ioan 10,1-16; Fapte 4,12.
b. El indeparteaza pacatele noastre – Ioan 1,29; Mat. 1,21.
c. El schimba vietile noastre – Col. 1,27; 2 Cor. 3,18.
d. Este El usa nadejdii si pentru tine?
C. BOTEZUL CU APa, USA NaDEJDII PENTRU PaCaTOSII CARE SE POCaIESC
1. Satana uraste actul botezului cu apa:
a. Acesta este un act public prin care se declara renuntarea la cauza celui rau si a lucrarii lui.
b. Reprezinta o marturie publica a noii noastre consacrari fata de Hristos si pentru cauza Sa.
c. Satana uraste lucrul acesta si lupta impotriva lui cu toate mijloacele pe care le are la dispozitie; eu cunosc aceasta din proprie experienta.
2. Botezul cu apa este usa nadejdii deoarece:
a. Simbolizeaza moartea, ingroparea si invierea Domnului nostru – Rom. 6,1-6; Col. 1,12.
b. Constituie o marturie al unei experiente interioare.
(1) Este raspunsul unui cuget curat inaintea lui Dumnezeu si a semenilor nostri- 1 Petru 3,21.
(2) Este imbracarea cu Domnul Isus Hristos – Gal. 3,26.27.
(3) Simbolizeaza intrarea in trupul dohovnicesc al lui Hristos, adica biserica – 1 Cor. 12,13.
(4) Reprezinta simbolic lucrurile cele noi din viata noastra si relatia noastre cu Isus Hristos – 2 Cor. 5,14-17.
3. Valea Acor, valea nadejdii:
a. Ca simbolism al actului rascumpararii.
(1) Crucea a fost simbolul blestemului.
(2) Dar Hristos i-a conferit o noua semnificatie; aceasta este acum simbolul nadejdii pentru pacatosi – Gal. 3,13; 6,14.6.
b. Moartea si mormantul au fost si sunt sfarsitul pacatosului.
c. Dar moartea Domnului nostru si invierea Sa au schimbat totul; moartea a incetat sa mai inspire groaza copilului lui Dumnezeu; ea nu mai este decat odihna pana in clipa cand se face dimineata; este un somn in Isus; iar mormantul a devenit o incapere unde sfintii sunt ascunsi un timp scurt pana cand va trece mania lui Dumnezeu – Is. 26,20.
DE CE ORICE NECREDINCIOS AR TREBUI Sa FIE UN CRESTIN
Matei 16,26.27
A. UNII OAMENI DORESC Sa FIE CUNOSCUtI CA NECREDINCIOSI
1. Lor le place sa creada ca nu exisa nici un Dumnezeu: Ps. 14,1-4.
2. Pentru ei, nu mai exista viata dincolo de mormant.
3. Ei nu au nici un mesaj de speranta pentru cei ce plang:
B. DE CE AS DORI CA FIECARE NECREDINCIOS Sa FIE UN CRESTIN
1. Daca le place viata:
a. Hristos, izvorul vietii noastre a venit sa dea viata, ca ea sa existe din plin „Eu am venit ca oile sa aiba viata, si s-o aiba din belsug”, a spus invatatorul – Ioan 10,10.
b. Pavel enumera elementele componente ale unei vieti din belsug – dragoste, bucurie, pace, indelunga rab-dare, cumpatare, blandete, evlavie, credinta, smerenie, ingaduinta frateasca, milostenie. Compara Gal. 5,22.23 cu 2 Petru 2,2-8.
2. Credinta in Hristos, substanta crestinismului:
a. Are ca obiect problema pacatelor mele – Mat. 1,21; 1 Petru 2,24.
b. imi garanteaza protectia la judecata care va veni – Ioan 5,24.
c. imi fagaduieste un viitor – 2 Petru 3,13.
3. Ce anume are de oferit omului necredinta?
a. in prezent, necredinta marturisita in Dumnezeu in invierea mortilor si viata vesnica.
b. in viitor? Necredinta afirma ca nu exista nici un viitor ca moartea este sfarsitul a tot ce exista.
c. in ceasul durerii? Necredinta nu poate oferi nimic, totul e intunecos si opac in conceptia necredintei.
d. Dar in ceea ce priveste pacatele lui? El este intotdeauna gata sa le explice si sa le scuze ca fiind inevitabile.
e. Dar cu privire la functionarea legii naturale? Necredinta afirma pur si simplu ca legile naturale au evoluat pe masura ce elementele naturale au necesitat modificari si imbunatatiri. Ea cauta sa-si puna increderea in toate fortele naturale, numai pentru a elimina un Dumnezeu Atotintelept.
C. CREDINtA iN HRISTOS OFERa ACESTE BINECUVaNTaRI SUPLIMENTARE CARE AR TREBUI
Sa DETERMINE PE NECREDINCIOSI Sa DEVINa CRESTINI
1. imi schimba conceptul sau perspectiva.
a. Face din regula de aur, busola morala a vietii mele – Mat. 7,12.
b. imi ofera o tinta de atins – cel mai inalt concept de moralitate – Fil. 4,8.
c. Demonstreaza diferenta dintre o viata pentru sine pentru ceilalti. Dezradacineaza egoismul omenesc – Rom. 9,1-3; 14,7-14; Fil. 1,20.
2. Credinta in Hristos ofera vietii acea garantie pe care necredinta nu o poate da:
a. David marturiseste – Ps. 23,1-6.
b. Asigurarea lui Pavel – Fil. 4,19.
3. Credinta in Hristos ne confera un respect pe care necredinta nu ni-l poate oferi:
a. Ne alaturam celor mai nobile personalitati care au trait vreodata in lumea aceasta.
b. Ne alaturam celor mai folositoare vieti: Daniel, Moise, Iosif, Rut, Pavel si multe alte vieti de seama pe care nu le-am putea enumera aici din pricina numarului lor mare.
c. Ne pune in legatura cu cea mai durabila relatie de prietenie.
d. Ne ajuta sa retinem aspectele cele mai folositoare si exemplele cele mai incurajatoare.
4. Dar mai mult decat orice:
a. Crestinismul ne readuce inapoi la Dumnezeu si la dragostea Sa.
b. Ne da o intelegere corecta a jertfei Fiului lui Dumnezeu pentru rascumpararea noastra.
c. Are in el fagaduinta pentru viata aceasta si viata viitoare.
5. Dar ce se poate spune despre cel necredincios?
a. El nu are nici o nadejde.
b. El nu are nici un viitor.
c. El intampina judecata unui Dumnezeu pe care cauta sa-L nege si pe Hristos pe care il respinge.
DUHURILE DIN iNCHISOARE
1 Petru 3,18-20
A. UN SUBIECT PE MARGINEA CaRUIA SE FAC MULTE SPECULAtII SI CARE DETERMINa MULTa CONFUZIE
SI CONTROVERSE
1. Uni cred ca termenii utilizati de Petru sunt o dovada in sprijinul ideii ca fiinta umana poseda un caracter dual, duh nemuritor si trupul facut din tarana.
2. Ei sustin ca Domnul nostru a mers in mod literal si personal si a predicat „duhurilor imateriale din lumea spiritelor”.
3. Mormonii si catolicii au credinta ca termenii folositi de apostolul Petru confirma teoriile lor, potrivit carora la moarte sufletul nemuritor sau spiritul se desprinde de trup si merge in lumea spiritelor – purgatoriul sau taramul spiritelor:
B. DUHURILE DIN iNCHISOARE
1. Pentru ca si Hristos a suferit odata pentru pacate, El, Cel neprihanit, pentru cei nelegiuiti, ca sa ne aduca la Dumnezeu. El a fost omorat in trup, dar a fost inviat in duh, in care S-a dus sa propovaduiasca duhurilor din inchisoare, care fusesera razvratite odinioara, cand indelunga rabdare a lui Dumnezeu era in asteptare, in zilele lui Noe, cand se facea corabia in care au fost scapate de apa un mic numar de suflete si anume opt.
2. Ideile centrale ale textului:
a. Hristos a fost omorat in trup omenesc. Compara 1 Petru 3,18 cu Apoc. 1,18; 2,8; 1 Cor. 15,3.12-18.
b. El a fost inviat in duh. Compara 1 Petru 1,18 cu Rom. 8,11. Duhul care L-a inviat din morti pe Hristos este cea de-a treia Persoana a Dumnezeirii.
c. in Duhul care este cea de-a treia persoana a Dumnezeirii. Hristos S-a dus si a propovaduit duhurilor din inchisoare.
d. Cand? in zilele lui Noe, atunci cand arca era in constructie.
e. Pe cine a folosit Duhul, care este cea de-a treia persoana a Dumnezeirii pentru a predica?
f. El L-a folosit pe Noe pentru a predica timp de o suta douazeci de ani Evanghelia lui Isus Hristos – Gen. 6,1-20.
g. Acesta este miezul intelesului cuvintelor lui Petru din 1 Petru 1,18.19.
3. Care a fost rezultatul folosirii lui Noe de catre Hristos prin Duhul, in predicarea lui inaintea duhurilor din inchisoare?
a. Opt suflete au fost mantuite.
b. Noe si familia lui au fost salvati.
c. Ceilalti antidiluvieni au pierit in pacatele lor. Compara Gen. 6,7.8 cu Luca 17,26.27; Mat. 24,37-39; 1 Petru 3,18-20.
C. DUHURILE DIN iNCHISOARE
1. Duhurile; pe cine reprezinta ele?
a. Ele au trait in zilele lui Noe, atunci cand arca se afla in constructie.
b. Fara nici o indoiala, ca l-au vazut pe Noe construind arca.
c. Ele l-au auzit propovaduind Evanghelia lui Isus Hristos.
d. Hristos era Acela care cauta sa ii mantuiasca prin propovaduirea lui Noe.
e. Ei au respins atat pe Hristos, cat si Evanghelia lui Hristos – Gen. 6,1-3; Mat. 24,37-39.
f. Ei au fost nimiciti prin potop – Luca 17,27
2. inchisoarea: Ce anume reprezinta aceasta inchisoare?
a. Era robia pacatului; captivitatea in care erau tinuti in robie de catre Satana. Compara Is. 61,1 cu cap. 42,7.8; 49,0; Ps. 142,7.
b. Se refera la persoanele luate in captivitate de catre Satana prin propria lor alegere – 2 Tim. 2,26; Rom. 6,16.
c. O inchisoare este un loc de captivitate fortata unde individul este privat de libertatea de a-si manifesta in mod neingradit drepturile – Rom. 6,16; 7,18-24.
3. Duhurile din inchisoare:
a. Ei erau prizonieri ai lui Satana, iar Hristos cauta sa-i elibereze – Ioan 8,36.
b. Duhul Sfant s-a luptat cu ei in timpul propovaduirii lui Noe. „Duhul Meu nu va ramanea cu omul, caci si omul nu este decat carne omeneasca; totusi zilele lui vor fi de o suta douazeci de ani” – Gen. 6,3.
c. Aspectul acesta aduce in lumina un lucru foarte important trecut cu vederea de predicatorii nostri al caror concept al „duhurilor din inchisoare” face obiectul acestui studiu.
(1) Daca Noe nu a putut face nimic pentru a-i schimba pe antidiluvieni, daca staruinta Duhului la inima lor nu i-a putut ajuta, cine ar mai fi putut sa o faca?
(2) Ei au pierit cu totii in potop; lor li s-a oferit o sansa de a fi mantuiti dar au respins-o. Pentru ce motiv sa le mai predice cineva?
SPUNaND LA REVEDERE LUI DUMNEZEU
Fapte 24,25
A. „DE ASTa DATa, DU-TE; CaND VOI MAI AVEA PRILEJ, TE VOI CHEMA”
1. Pentru a inteles semnificatia reala a acestui refuz politicos la apelul lui Pavel, noi trebuie sa tinem cont de:
a. Impresia pe care o lasase apelul lui Pavel in constiinta acelui guvernator cu firea neclintita si cu inima impietrita.
(1) Felix s-a infricosat
(2) A fost afectat in mod vizibil de continutul din marturia lui Pavel – Fapte 24,25; Da. 5,6.
b. Puterea adevarului a facut ca tainele vietii lui Felix sa fie scoase la lumina; constiinta l-a mustrat intr-atat, incat si-a pierdut stapanirea de sine.
c. El si-a dat seama ca va trebui sa dea o socoteala despre felul cum si-a irosit viata – 2 Cor. 5,10.
2. Prin faptul ca a refuzat apelul lui Pavel, Felix a savarsit un intreit pacat:
a. El a pacatuit impotriva glasului Duhului Sfant – Evr. 3,7-9.
b. El a pacatuit impotriva unei constiinte curate – Ioan 8,9; Dan. 5,22.
c. El a refuzat ocazia daruita lui de Dumnezeu pentru a putea fi salvat – 2 Cor. 6,1-3; Luca 21,36.
B. VEZI TITLUL
1. De ce?
a. Era de ajuns de intelept ca sa nu-si dea seama ca era un mare pacatos si ca facea lucruri rele.
b. El era constient de faptul ca isi taia …. finala, dupa felul cum se desfasurau lucrurile.
c. A simtit in inima lui ca o putere mult mai mare vorbea constiintei lui.
d. Momentul cand i-a spus la „revedere” lui Dumnezeu, a fost clipa in care a respins apelul Sau.
e. Nu mai detinem nici o referire cum ca ar mai fi chemat pe cineva dupa aceea pentru a-l invata mai multe despre Cuvantul lui Dumnezeu.
2. Felix reprezinta masura miilor de necunoscuti care trec prin experiente asemanatoare:
a. Cate mii de persoane au ascultat cuvintele mele sau au luat parte la serviciile divine unde am slujit ca predicator si au fost miscati de Cuvantul lui Dumnezeu, si totusi, nu au ascultat niciodata adevarul.
b. Acesta este o grava greseala.
c. Cat de serios priveste Dumnezeu problema respingerii luminii revarsata peste inimile oamenilor este aratat in mod lamurit pe paginile Bibliei.
(1) Luca 14,16-24.
(2) Luca 17,26-29; Mat. 24,37-39
C. A-I SPUNE LUI DUMNEZEU LA REVEDERE ESTE O GRESEALa FATALa
1. Atunci cand ii spui lui Dumnezeu la revedere tu nu mai doresti ca El sa te sustina si sa te calauzeasca. Doresti sa fii ca unul dintre pagani:
Exemple:
a. Cain I-a spus la revedere lui Dumnezeu – Gen. 4,16.
b. Multi dintre primii ucenici ai lui Hristos I-au spus la revedere lui Dumnezeu – Ioan 6,66.
c. Iuda I-a spus la revedere Domnului – Ioan 13,30; Mat. 27,1-3.
2. Atunci cand il spunem la revedere lui Dumnezeu:
a. Ne separam singuri de sursa vietii si luminii.
b. Ne separam de Acela care numai El singur ne poate mantui din moarte si pacat – Mat. 1,21; 1 Cor. 15,3.
c. Ce vom face oare atunci cand va trebui sa aparem la judecata dinaintea tronului lui Hristos? – 2 Cor. 5,10.
d. Avem nevoie de un avocat, de un mijlocitor, si daca-i spunem la revedere lui Dumnezeu, ramanem fara nici un reprezentant – 1 Tim. 2,5; 1 Ioan 2,1-3.
e. Ce vei face cu Isus care a murit pentru tine? – Gal. 2,20; Mat. 27,22.
f. Atunci cand ii spui la revedere lui Dumnezeu, te separi de insasi sursa vietii, a luminii si adevarului.
g. Pierzi nadejdea – 1 Tes. 4,13.
h. Mantuirea – Fapte 4,12; Mat. 1,21; 1 Tim. 1,15.
3. Atunci cand oamenii ii spun la revedere lui Dumnezeu, ei lasa sa se descopere faptul:
a. Ca nu le place sa aiba partasie cu El.
b. Ca, de fapt, il urasc.
c. Asa au stat lucrurile cu Esau , Cain si asa stau lucrurile cu multi care traiesc printre noi, astazi.
SEMaNaND SI SECERaND
Galateni 6,7
A. LEGILE NATURALE GUVERNEAZa SEMaNATUL SI SECERATUL
1. Fiecare samanta dupa felul ei; Gen. 1,11.12; Iac. 3,12
2. Cresterea plantelor nu este guvernata de om, ci de conditiile specifice ale solului, de vreme si de nivelul de umiditate:
B. VIAtA NOASTRa, iN MAJORITATEA CAZURILOR ESTE VREMEA SEMaNATULUI
1. Unii secera din firea pamanteasca:
a. Nelegiuirea – Iov. 4,8.
b. Secera roadele ei 2 Sam. 12,11.
c. Seamana nedreptatea.
d. Si secera zadarnicia – Prov. 22,8.
Exemple:
(1) Ghehazi si darurile – 2 Regi 5,21-27.
(2) Haman si iudeii – Estera 7,10.
(3) Acan si lucrurile blestemate – Iosua 7,20-26.
2. Altii seamana lucrurile Duhului:
a. Curatie autentica – Iosif in Egipt – Gen. 39,1-12.
b. Loialitatea bazata pe dragoste fata de principiile adevarului: Daniel si prietenii lui – Dan. 1,8; 3,16-26; 6,10-28.
c. Dragostea – Ionatan si David – 1 Sam. 20,42; 2 Sam. 9,1-7.
d. Rabdare – Iov, un simbol al rabdarii si al rasplatirii ei – Iac. 5,11.
e. Credinta – femeia din Canaan – Mat. 15,22-28.
Lista acelora care au semanat din lucrurile Duhului poate capata proportii, insa exemplele de fata sunt indeajuns.
C. TIMPUL SECERISULUI
1. Semanatul si seceratul sunt gemenii naturii:
a. Unde nu exista insamantare nu exista nici recoltare; aceasta este o regula indeobste inteleasa de cei mai multi oameni.
b. Legile semanatului si seceratului par a fi neschimbatoare; ele se fac la timpul potrivit pe care l-a hotarat Creatorul – Ecl. 3,1-2.
2. Acest lucru este valabil si in ceea ce priveste viata noastra pamanteasca.
a. Exista o vreme cand avem ocazia sa semanam ganduri, cuvinte si fapte.
b. Vremii insamantarii ii urmeaza cea a recoltarii- Gal. 6,7.
c. Seman un gand si secer o activitate, seman o activitate si culeg o binecuvantare sau un blestem.
3. Cunoastem cazul unor suflete amagite de pacat:
a. Care cred ca Dumnezeu este milostiv si ca El nu va secera rezultatele pacatului, ei se inseala cu privire la aceste lucruri.
b. Textul nostru de astazi afirma foarte clar: „Nu va inselati: Dumnezeu nu se lasa sa fie batjocorit. Ce seamana omul aceea va si secera.”
4. Sa retinem aceste adevaruri vesnice:
a. Caracterul solemn al vietii noastre de acum.
(1) Dumnezeu ne va face raspunzatori pentru ceea ce spunem si pentru ceea ce facem – Mat. 12,36.37.
(2) Faptul ca nu vom scapa de rezultatele faptelor noastre savarsite in timp – 2 Cor. 5,10.
(3) Faptul ca nu rasplateste de fiecare data, insa in cele din urma va plati cu siguranta.
b. Importanta semanatului in lucrurile duhului si nu in firea pamanteasca.
(1) Seamana in firea pamanteasca sti vei secera stricaciune.
(2) Seamana in lucrurile Duhului si vei culege viata vesnica.
„iI VOM SLUJI DOMNULUI”
Iosua 24,15
A. „ALEGEtI ASTaZI CUI VREtI Sa-I SLUJItI… CaT DESPRE MINE, EU SI CASA MEA, VOM SLUJI DOMNULUI” – IOS. 24,15
1. Iosua a fost un om hotarat.
a. Aceasta calitate l-a facut potrivit pentru a conduce pe Israel in tara fagaduita.
b. Nehotararea ar fi fost fatala lui si poporului sau.
2. S-a asezat la carma conducerii:
El le putea spune poporului si familiei lui: „Urmati-ma pe mine, dupa cum urmez si eu Domnului”.
3. Ajungand la acest punct, subiectul pe care doresc sa il prezint consta in a scoate in evidenta atitudinea hotarata si relatia sa determinanta cu familia sa:
a. „Cat despre mine, eu si casa mea vom sluji Domnului”.
(1) Acest lucru arata ca el cunostea care era atitudinea familiei lui.
(2) Ei aveau incredere in credinciosia lui si au urmat conducerii sale.
b. Aceasta a fost marturia pe care i-a dat-o Dumnezeu lui Avraam – Gen. 18,19.
B. „iI VOM SLUJI DOMNULUI”
1. Iosua a fost un rob al Domnului:
a. El si-a trait credinta.
b. Asa a facut si Daniel – Dan. 1,8; 6,10.
c. Dumnezeu i-a dat aceeasi mantuire lui Iov – Iov. 1,1-6.
2. El a castigat familia lui pentru Dumnezeu si cauza Sa.
a. Lot a esuat in aceasta tentativa – Gen. 19,14.
b. Si Samuel, un om puternic al lui Dumnezeu, nu a putut sa castige familia lui pentru Dumnezeu – 1 Sam. 8,5.
c. Cati dintre noi au reusit, in straduintele lor, sa-i castige pe cei apostaziati de partea lui Dumnezeu si pentru cauza Lui? Am incercat!
d. Castigarea familiei sale de partea Domnului si in slujba Sa a fost una dintre cele mai mari realizari inscrise in marturiile vietii lui Iosua.
e. Fericiti sunt cei care pot vorbi mereu despre ei si familia lor, precum Iosua.
3. El si-a consacrat viata si interesele lui slujirii lui Dumnezeu – „ii vom sluji Domnului”.
a. Ei participau cu totii la inchinarea ce se aducea in familie.
b. Ei au avut cu totii o contributie la activitatea bisericii.
c. Ei erau cu toti consacrati in slujba si spre slava lui Dumnezeu.
d. Poate fi spus acest lucru si despre noi?
C. SLUJIREA ADEVaRATa iANINTEA DOMNULUI
1. in nici un caz:
a. Nu consta in forme exterioare, desi acestea pot constitui o parte a slujirii noastre.
b. Pentru ca ceremonialul in lipsa adevarului nu este de nici folos – Marcu 7,1-13; Mat. 23,21-28.
Implica mai mult decat respectarea principiilor exterioare de doctrina ale credintei noastre; noi trebuie sa acordam atentie starii spirituale a inimii- Is. 29,13.
2. in mod categoric:
a. Slujirea autentica este expresia ascultarii din dragostea fata de voia lui Dumnezeu. il slujim pentru ca il iubim – Ioan 14,15; 15,10.
b. Slujirea autentica isi gaseste insasi expresia in jertfa de sine motivata de dragoste. Acest lucru a fost valabil in cazul lui Avraam – Gen. 22,1-12.
c. in ea se cuprinde atitudinea de a trai pentru ceilalti. Tocmai acest lucru la-a facut Domnul nostru, Slujitorul tuturor slujitorilor – Mat. 25,40; Iac. 1,27.
d. Atunci cand Dumnezeu a spus despre Avraam ca toate popoarele vor fi binecuvantate in el; acest om al lui Dumnezeu inraureste vietile tuturor oamenilor tematori de Dumnezeu din lume – Gen. 12,1-5.
3. Slujirea rodnica este cu putinta numai:
a. Atunci cand Duhul Sfant stapaneste in vietile noastre – Gal. 5,16.17.
b. Roadele Duhului sunt samanta rodnica a slujirii adevarate – Mat. 7,15-21.
c. Atunci cand Hristos traieste in noi, il vom putea aduce o slujire adevarata si plina de rod lui Dumnezeu si copiilor Sai.
d. Ne vom pastra nepatati de necuratiile lumii – Mat. 6,24; Rom. 6,19; Apoc. 2,19.
MUNtII LUI DUMNEZEU
Isaia 49,11.12
A. „VOI PREFACE TOtI MUNtII MEI iN DRUMURI SI DRUMURILE MELE VOR FI BINE CROITE”.
1. in istoria Israelului din vechime munti au avut un rol important in cadrul partasiei lui Dumnezeu cu poporul Sau:
a. Muntele Sinai, unde Israel a primit legile si slujba sanctuarului pamantesc.
b. Muntele Nebo locul unde a murit Moise si unde a fost ingropat de Domnul – Deut. 32,49; 34,5-7.
2. Ne gandim la Muntele Moria unde Avraam a mers sa-l jertfeasca pe fiul sau, Isaac – Gen. 22,1-12.
B. MUNtII LUI DUMNEZEU
1. Muntii au devenit un simbol al experientei poporului lui Dumnezeu:
a. Ne gandim la „muntele jertfei care trebuie sa fie urcat de toti cei care si-au pus tinta sa ajunga in imparatia lui Dumnezeu.
Exemple:
(2) Avraam si fiul sau Isaac au urcat acest munte – Gen. 22,1-12.
(2) Moise, singur singurel a urcat acest munte – Deut. 32,48.49; 34,5-7.
(3) De asemenea, si Mantuitorul nostru binecuvantat a urcat acest munte – Mat. 17,1-6; Evrei 5,1-12; Fil. 2,6-11.
b. Domnul a stabilit ca urcarea pe munte sa fie o conditie a uceniciei – Mat. 10,34-36.
Exemple:
(1) Tanarul cel bogat – Mat. 19,16-22.
(2) Cei saptezeci de ucenici – Ioan 6,66.
2. Muntele necazurilor:
a. Aici este punctul unde unii oameni intra in confuzie. Ei cred ca atunci cand il primim pe Hristos ca Mantuitor al nostru, incercarile si necazurile inceteaza de a mai fi.
b. Dar sa ascultam ce spune Biblia pentru a intelege adevarul.
(1) „De altfel, toti cei ce voiesc sa traiasca cu evlavie in Hristos Isus, vor fi prigoniti” – 2 Tim. 3,12.
(2) „in imparatia lui Dumnezeu trebuie sa intram prin multe necazuri” – Fapte 14,22.
(3) „in lume veti avea necazuri” – Ioan 16,3.
3. Muntele Sion, muntele biruintei
a. Ioan vede ramasita poporului lui Dumnezeu, stand pe Muntele Sion, cantand o cantare de biruinta – Apoc. 14,1-5.
b. Toti cei din poporul lui Dumnezeu, care au castigat biruinta asupra pacatului vor sta in cele din urma pe Muntele acesta – Evr. 12,22-29.
C. „VOI PREFACE TOtI MUNtII MEI iN DRUMURI
1. Aceasta este o incurajare extraordinara din partea Domnului:
a. Escaladarea muntelui poate fi foarte periculoasa daca nu avem un Alpinist experimentat care sa ne indrume cum sa evitam unele locuri inselatoare.
b. Pentru actiunea de escaladare a muntelui sunt necesari oameni cu inima darza.
c. Domnul nostru binecuvantat si multi dintre credinciosii Sai au fost deschizatori de drumuri pentru noi. El a batatorit calea pentru ca sfintii Lui sa poata merge pe ea.
2. Experienta demonstreaza ca experienta lor montana a devenit o mare binecuvantare pentru ei si pentru cauza lui Dumnezeu:
a. Muntele Moria a devenit locul unde a fost ridicat templul si unde Israel isi aducea jertfele.
b. Ori de cate ori un inchinator constient venea sa aduca o jertfa lui Dumnezeu, nu putea sa nu-si aduca aminte de jertfa adusa de Avraam.
c. David a petrecut o vreme la poalele muntelui Maslinilor in zilele persecutarii sale de catre propriul sau fiu – 2 Sam. 15,30.
d. Domnul nostru a zabovit mult timp pe Muntele Maslinilor – Fapte 1,12.
3. Cateva cerinte obligatorii pentru toti alpinistii:
a. Lepadati de la voi toate greutatile care v-ar putea stanjeni inaintarea – Evrei 12,1-6.
b. Priviti in sus in timp ce continuati sa mergeti inainte. Aceasta este o conditie obligatorie pentru inaintarea spre imparatia lui Dumnezeu.
c. „imi ridic ochii spre munti… De unde imi va veni ajutorul?” – Ps. 121,1-6.
d. Urmati instructiunile calauzei voastre cu atentie si multa rugaciune – Ps. 24,3.
e. Prinde-te strans de mana calauzei tale si vei sta pe Muntele Sionului.
DEMASCAREA FEtEI ADEVaRATE
Isaia 3,9
A. „iNFatISAREA FEtEI LOR, MaRTURISESTE iMPOTRIVA LOR”.
1. Noi suntem creati in mod minunat si cu o deosebita grija:
Exact asa cum infatisarea arata starea noastra de sanatate din punct de vedere fizic – 1 Sam. 16,12; Dan. 1,13 – tot asa si gandurile si caracterul sunt descoperite pe fetele noastre – Dan. 5,6; Gen. 4,5.
2. Natura fiintei noastre, in complexitatea ei, poseda insa un caracter unic prin delicatetea si misterul structurii fiecarui individ; iar tonusul gandiri si inclinatiile inimii sunt manifestate nu numai prin actul vorbirii, ci si prin modul de a privi, de a gesticula, cat si prin particularitatile specifice individului.
3. in limbajul simplu utilizat in textul nostru este vorba de o infatisare a expresiei fetei.
B. DEMASCAREA FEtEI ADEVaRATE
1. Omul nu poate impiedica autodemascare
a. „Cele ce nu sunt cunoscute, nu pot sa ramana ascunse” – 1 Tim. 5,25.
b. Oameni de stiinta ne spun ca in natura nimic nu poate trece neobservat.
2. „Sa stiti ca pacatul vostru va va ajunge” KJV. „Va fi dat pe fata in voi” – a spus Moise copiilor lui Gad si Ruben – Num. 32,23.
a. Precum zapada arata urmele labelor animalelor sau precum vantul desertului imprastie dand la o parte nisipul care acopera un obiect tot asa de sigur va fi dat si pacatul pe fata.
Exemple:
(1) Felix in prezenta detinutului sau – Fapte 24,25.
(2) Belsatar in ultima lui noapte – Dan. 5,6
(3) Anania si Safira – Fapte 5,1-11.
(4) Fariseii cei fatarnicii in prezenta lui Hristos – Ioan 8,9.
3. Oameni nu pot simula ceva la infinit.
a. Nu poti falsifica scrierea de mana.,
b. Nu poti construi o stanca artificiala fara ca ea sa iasa in evidenta in raport cu cea autentica.
c. Aspectul acesta este valabil, de asemenea si cu privire la vocea si mimica fiecaruia.
d. Ipocrizia se demasca involuntar.
e. Adevarul va gasi cale de a scapa in afara; acesta este un mecanism al legii morale si ale legii naturale.
C. CEEA CE ESTE ATaT PENTRU PaCaTOSI CaT SI PENTRU SFINtI ESTE UN ASPECT DE O IMPORTANta VESNICa
1. Oamenii nu pot indeparta pedeapsa:
a. „Vai de sufletul lor, caci isi pregatesc rele”, „caci si-au pregatit ei insisi rasplata” – Is. 3,9.
b. Aducerea aminte este chinul lor dureros – Dan. 5,9; Mat. 27,1-5.
c. in fata adevarului, teoriile lipsei responsabilitatii directe sunt fara folos.
d. Pavel citeaza legea imutabila a naturii: „Ce seamana omul, aceea va si secera” – Gal. 6,7.
e. „Cine seamana in firea lui pamanteasca va secera din firea pamanteasca” – Gal. 6,8.
2. Exista totusi o singura exceptie care poate modifica legea semanatului si a seceratului.
a. Aceasta unica exceptie o constituie Isus Hristos, si relatia mea cu El.
b. Atunci cand il primim ca pe Mantuitorul nostru personal, o schimbare completa a vietii noastre are loc – 2 Cor. 5,14-17.
c. Este vizibila o transformare care atinge trupul, sufletul si duhul nostru – 2 Cor. 3,18.
d. Cu toate acestea, exista posibilitatea ca anumite persoane sa nu se poata sustrage complet consecintelor pacatului, si intr-un fel sau altul, vor fi vizibile anumite cicatrice
Exemple:
(1) Dumnezeu l-a iertat pe Saul, persecutorul, insa a refuzat sa inlature de la el handicapul fizic de care suferea- 2 Cor. 12,9.
(2) Domnul a iertat pacatele lui Iacov a facut din el un print insa a lasat un semn in trupul lui – Gen. 32,32.
3. infatisarea fetei noastre descopera multe lucruri:
a. Natura relatiilor noastre
Exemple:
(1) Moise a petrecut patruzeci de zile cu Dumnezeu pe munte; fata lui arata lucrul acesta – Ex. 34,29.
(2) Ahab savarsise o crima impotriva unuia dintre supusii sai, iar infatisarea lui arata lucrul acesta – 1 Regi 21,4.
(3) Belsatar pangarise vasele din casa Domnului, iar fata sa a aratat lucrul acesta – Dan. 5,4-8.
b. infatisarea fetei va reflecta viata sufletului; va rasfrange imaginea lucrurilor interioare pentru ca natura insasi nu a prevazut nici un loc de adapost pentru o constiinta vinovata.
O FaGaDUINta PENTRU CEL BIRUITOR
Apocalipsa 2,7
A. „CELUI CE VA BIRUI, iI VOI DA Sa MaNaNCE DIN POMUL VIEtII, CARE ESTE iN RAIUL LUI DUMNEZEU”.
1. O fagaduinta extraordinara de revelatoare:
a. Ne conduce inapoi la gradina Edenului asa cum sta scris in Genesa cap. 2 si 3.
b. Arata ca in raiul lui Dumnezeu nu au fost aduse schimbari, pomul vietii este inca in mijlocul gradinii. Compara Gen. 3,3 cu Apoc. 2,7; 22,1-3.
2. Constituie un memorial inspirat al testului de loialitate conceput pentru neamul omenesc.
a. Acesta este motivul pentru care pomul cunostintei binelui si raului a fost plantat alaturi de pomul vietii.
b. insasi testul in sine dovedeste faptul ca omul a fost creat ca agent moral liber; el putea alege intre bine si rau.
B. SEMNIFICAtA FaGaDUINtEI LUI DUMNEZEU DATa CELUI CE VA FI BIRUITOR
1. Cuvantul „biruitor” este foarte revelator:
a. Indica existenta unui conflict – Gen. 2,15.16; 3,1-6.
b. Implica existenta ispitei sau a problemelor unei treceri peste un obstacol – Gen. 3,1-6; Luca 4,18.
2. Trebuie retinut faptul ca in sfera problemelor ridicate de ispita principiul implicat aici este acel al loialitatii
a. Acest lucru a fost confirmat in cazul primilor nostri parinti – Gen. 2,15.16; 3,1-6.
b. Si incepand de atunci incoace:
Exemple:
(1) Ispitirea lui Iosif a fost un test al loialitatii – Gen. 39,7-9.
(2) Ispitirea lui Avraam – Gen. 22,1-12.
(3) Ispitirea lui Saul – 1 Sam. 15,1-22.
3. Aceasta arata catre marea controversa dintre Hristos si Satana.
a. Acel conflict a inceput in ceruri – Apoc. 2,7.
b. A fost mutat pe acest pamant si se va sfarsi aici pe pamant.
4. De asemenea, trebuie retinut in continuare ca Apocalipsa subliniaza cu putere importanta biruintei:
a. Apoc. 2,7.11.17.25.
b. Apoc. 3,5.12.21.
5. Exista o motivatie a asigurarii care este continuta in fagaduinta data celui biruitor:
a. Pe masura ce ne apropiem de sfarsitul timpului, conflictul dintre bine si rau va lua amploare.
b. Satana cunoaste ca intervalul de timp pentru a-si face lucrarea lui este foarte scurt, si din aceasta cauza, el isi dubleaza efortul impotriva bisericii lui Dumnezeu – Apoc. 12,12; Dan. 12,1.
c. Peste toti va veni testul final.
(1) Loialitatea fata de Legea lui Dumnezeu – Apoc. 12,17; 14,12; 22,14.
(2) Loialitatea fata de toate principiile adevarului – Dan. 1,8; 3,10.
6. Putere pentru a birui:
a. Credinta in Hristos Isus – 1 Ioan 5,4; 1 Cor. 15,57; Fil. 2,13; 4,13.
b. Prin Duhul Sfant – Zah. 4,6; Is. 59,19.
c. Prin sangele lui Isus Hristos – Apoc. 12,11.
d. Prin cuvantul marturiei sfintilor – Apoc. 12,11.
C. BINECUVaNTaRILE CE ASTEAPTa PE CEL BIRUITOR
1. Trebuie sa fie retinut faptul ca binecuvantarile fagaduite biruitorului sunt in functie de conflictele in care a castigat biruinta.
a. Loialitatea fata de adevar va fi rasplatita de a manca din pomul vietii – Apoc. 2,7.
b. Loialitatea pana la moarte va fi rasplatita prin actul salvarii de moartea a doua.
c. Statornicia in relatia noastra cu Domnul va aduce rasplata de a fi stalpi in biserica Dumnezeului viu – Apoc. 2,17.
d. Perseverenta in credinta va fi rasplatita cu cununa neprihanirii indreptatirii lui Hristos – Apoc. 3,5; 19,7.8.
2. in lumina a ceea ce am analizat trebuie sa conchidem:
a. Crestinul implica o lupta pentru toti cei ce poarta acest nume.
b. Ca acest conflict va lua amploare pe masura ce ne apropiem de sfarsitul timpului.
c. Faptul ca Dumnezeu va aduce o bogata rasplatire pentru toti soldatii credinciosi ai crucii atunci cand lupta se va incheia.
BUNaTATEA IUBITOARE A LUI DUMNEZEU
Psalmii 63,3
A. „FIINDCa BUNaTATEA TA PREtUIESTE MAI MULT DECaT VIAtA, DE ACEEA BUZELE MELE CaNTa
LAUDELE TALE”.
1. Expresia „bunatate iubitoare” apare in multe locuri in Biblie:
a. Psalmistul foloseste aceasta exprimare de doua zeci si unu de ori – Ps. 17,1, 92,2; 26,3; 36,8.10; 40,10.11; 42,8; 48,9 51,1; 63,3; 69,16; 88,11.33; 92,2; 103,4; 107,43; 119,88.159; 138,2; 143,8.
b. Ieremia foloseste aceasta expresie de patru ori: Ier. 9,24; 16,5; 31,3; 32,18.
c. Aceasta se gaseste o singura data in cartea lui Osea – Osea 2,19.
2. Va fi deosebit de rasplatitor pentru cititorul Biblei sa observe modul cum a folosit psalmistul si totodata proorocii aceasta expresie pentru a mari lauda dragostei lui Dumnezeu:
B. REMARCAtI TREI ASPECTE DEFINITORII iN TEXTUL NOSTRU INTRODUCTIV
1. Bunatatea iubitoare a lui Dumnezeu este primita cu bucurie.
a. „Bunatatea Ta iubitoare”
b. Bunatatea Ta iubitoare inaintea ochilor mei”.
c. Cat de minunata este bunatatea Ta iubitoare.
2. Aceasta bunatate iubitoare este manifestata:
a. Prin darul lui Dumnezeu facut prin Singurul Sau Fiu – Ioan 3,16; Ef. 2,7.
b. Dumnezeu nu a crutat nici chiar pe Fiul Sau, ci L-a dat pentru noi toti – Rom. 8,31-33.
c. Este descoperita in mila Sa iertatoare si harul Lui mantuitor – Is. 44,22; 43,25; Ier. 31,34.
d. El manifesta bunatatea Sa iubitoare fata de aceia care il iubesc – Ps. 103,13.
e. Prin fagaduintele Sale fata de copiii Lui – Ps. 31,19.
f. Acestea sunt numai cateva dintre multele manifestari ale bunatatii iubitoare a lui Dumnezeu.
3. Valoarea extraordinara a bunatatii iubitoare a lui Dumnezeu:
a. „Pretuieste mai mult decat viata”.
b. Adevarul este viata; sanatatea, talentele, averea cunostinta sunt toate darurile bunatatii iubitoare ale lui Dumnezeu.
c. Bunatatea iubitoare lui Dumnezeu este mai presus decat viata, deoarece:
(1) Viata este sustinuta de bunatatea iubitoare a lui Dumnezeu.
(2) Este bucuria si desfatarea vietii.
(3) Sfinteste situatiile vietii.
(4) Dureaza mai mult decat viata. Acestea sunt numai cateva aspecte privitoare la bunatatea iubitoare a lui Dumnezeu pe care o primim zilnic.
C. INFLUENtA EI PRODUCE RECUNOSTINta
1. „Buzele mele Te vor lauda”. Cum ar trebui ca din inimile noastre sa se reverse laudele si recunostinta fata de bunatatea iubitoare a lui Dumnezeu?
2. Aceasta lauda nu ar trebui limitata la slujirea cu buzele, ci ar trebui sa cuprinda:
a. Loialitatea ferma fata de Dumnezeu si Cuvantul Sau si cauza Sa.
Exemple:
(1) Iosif.
(2) Daniel si prietenii sai
(3) Stefan
(4) Pavel si multi alti crestini
b. Slujirea motivata de dragoste in cauza Sa.
Cum putem raspunde mai bine pentru bunatatea iubitoare a lui Dumnezeu decat consacrandu-ne viata slujirii Sale!
„HARUL MINUNAT
1 Petru 2,9
A. „CA Sa VESTItI PUTERILE MINUNATE ALE CERULUI CE V-A CHEMAT DIN iNTUNERIC LA LUMINA SA MINUNATa”.
1. Textul nostru ne arata ca:
Credinta adevarata nu numai ca imbunatateste, ci si transforma.
2. Conceptiile noastre, optiunile si actiunile noastre sunt transformate in intregime.
Tocmai aceasta experienta este cea care aduce mare bucurie fiind extrem de convingatoare.
3. Textul nostru este deosebit de edificator in ceea ce priveste efectele credintei in Hristos:
B. Sa iNCERCaM Sa ANALIZaM CUVINTELE LUI PETRU DIN TEXTUL NOSTRU
1. intunericul este din vechime conditia noastra naturala:
a. Pacatul este lucrarea intunericului.
(1) Acesta isi orbeste victimele – 2 Cor. 3,14; 4,4.
(2) Aceasta este marturia Domnului nostru – Ioan 12,40.
b. Pacatul face ostateci si intemniteaza vietile lui – Rom. 6,16.
c. ii face sa ajunga intr-o stare nenorocita – Rom. 7,14.
d. Prin natura noastra, noi suntem morti in greseala si pacat – Ef. 2,1.
e. Iuda vorbeste despre „negura intunericului” – Iuda 13.
2. Toate acestea ne zugravesc o imagine intunecata dar reala.
a. Acest intuneric a fost prezent atunci cand cel fara pacat a fost facut pacat.
b. Se observa astazi atunci cand vedem barbati si femei robi ai obiceiurilor rele parand a fi sub limitele posibilitatilor de mantuire.
3. Mantuirea produce o schimbare:
a. Noi suntem chemati din intuneric la lumina minunata a adevarului.
b. Prin lumina Cuvantului lui Dumnezeu – Ps. 119,105.
c. Este lumina harului – Ef. 2,7.8
d. Lumina fericitei noastre nadejdi – Tit 2,11-14.
e. Lumina mantuiri vesnice.
4. Toate acestea cat si alte binecuvantari sunt rezumate in Evanghelia lui Isus Hristos – 2 Cor. 4,4-6.
C. ASEMENEA BINECUVaNTaRI CERESTI ADUC CU ELE RESPONSABILITatI
1. Binecuvantarile Evangheliei nu pot fi retinute si stocate de credincios:
a. Destinatia lor este aceea de a fi impartasite celorlalti.
(1) Pilda talantilor – Mat. 25,14.
(2) Cea a polilor lanseaza o solie asemanatoare – Luca 19,13-25.
b. Acest lucru arata ca noi suntem in cel mai real sens al cuvantului ispravnici ai lui Dumnezeu carora li sa incredintat binecuvantarile Evangheliei harului – 1 Petru 4,10.
2. Lucrarea noastra in aceasta lume in care traim:
a. Sa vestim laudele lui Dumnezeu.
b. Lucrul acesta inseamna ca noi demonstram, prin vietile noastre transformate, ca intr-adevar Cuvantul lui Dumnezeu este puterea Lui spre mantuire.
c. Noi trebuie sa fim in stare sa spunem impreuna cu Petru si Ioan: „Uitati-va la noi” – Fapte 3,1-3.
d. Da, noi trebuie sa spunem impreuna cu Pavel: „Asa a gasit cu cale Dumnezeu, care m-a pus deoparte din pantecele mamei mele si m-a chemat prin harul Sau sa descopar in mine pe Fiul Sau, care sa-L vestesc intre Neamuri” – Gal. 1,15.16.
e. Aceasta este cea mai eficace modalitate de a marturisi pentru Hristos.
(1) „Tot asa sa lumineze si lumina voastra inaintea oamenilor, ca ei sa vada faptele voastre bune si sa slaveasca pe Tatal vostru, care este in ceruri” – Mat. 5,16.
(2) „ii veti cunoaste dupa roadele lor” – Mat. 7,16-20.
(3) „Cand va vor vedea felul vostru de trai curat si in temere” – 1 Petru 3,2.
(4) „Pentru ca nu cei ce aud Legea, sunt neprihaniti inaintea lui Dumnezeu, ci cei ce implinesc Legea aceasta, vor fi socotiti neprihaniti” – Rom. 2,13.
3. Vedem asadar, lucrarea harului minunat al lui Dumnezeu:
Exemple:
a. Ologul care a fost vindecat – Fapte 3,8.9.
b. Slabanogul care a fost vindecat – Mat. 9,7-8.
c. Lucrarea apostolilor – Fapte 4,18-21. Dumnezeu sa ne imputerniceasca ca si noi sa putem manifesta harul minunat al Lui intr-o lume care se afla in agonie.
CE MAI LIPSESTE?
Matei 19,20
A. CADRUL TEXTULUI NOSTRU
1. Cercetarea plina de zel a tanarului.
a. „Ce bine sa fac, ca sa am viata vesnica?”
b. Domnul nostru l-a indreptat atentia catre cea de-a doua tabla a Celor Zece Porunci.
c. La raspunsul Domnului nostru care a citat cateva dintre porunci, tanarul a replicat: „Toate acestea porunci le-am pazit cu grija din tineretea mea; ce-mi mai lipseste?”
2. Ma tem ca nu sunt prea numerosi aceia din aceasta audienta care ar putea face o astfel de afirmatie in prezenta Unuia care cunoaste viata noastra ca pe o carte deschisa:
Asertiunea tanarului bogat arata spre modul sau de viata din camin; el a fost instruit in spiritul loialitatii fata de Legea lui Dumnezeu – Deut. 6,4-7; aceasta indica faptul ca parintii lui au insuflat in el principii inalte.
B. Sa ANALIZaM iNTREBAREA CE FACE OBIECTUL TEXTULUI NOSTRU
1. intrebarea pusa de tanarul bogat are un caracter personal: „Ce-mi mai lipseste?”
a. Este atat de usor pentru noi sa descoperim ce lipseste altora – Luca 10,40
Exemple:
(1) Fariseii care se autoindreptateau – Luca 18,11,12.
(2) Ispravnicul necredincios – Mat. 18,28-30.
(3) Aduceti-va aminte de cei fatarnici care au tarat o femeie la picioarele lui Hristos Ioan 8,1-9.
b. Domnul nostru ne adreseaza un avertisment foarte serios – Mat. 7,1-5.
2. Cum sa ne cunoastem lipsurile:
a. Cercetandu-ne in lumina adevarului pe care declaram a-l crede – 2 Cor. 13,5.
b. Noi declaram credinta noastra in cel mai inalt standard moral cunoscut de om – Ex. 20,3-17; Mat. 7,12.
c. Scuturandu-ne inimile foarte atent pentru a descoperi lipsurile.
d. David chiar s-a rugat ca Domnul sa-l cerceteze pentru a-si cunoaste adevarata lui stare.
e. Am putea proceda altfel?
3. Cercetand zilnic Scripturile, deosebim si mai bine care este voia cea sfanta a lui Dumnezeu:
a. Asa au facut cei din Berea – Fapte 7,11; 2 Tim. 3,15-17.
b. Fariseii cei egoisti au esuat in studierea Cuvantului in propriul lor detriment spiritual – mat. 22,29.
4. Rugaciunea serioasa este o conditie obligatorie.
a. „Cerceteaza-ma, Dumnezeule, si cunoaste-mi inima! incearca-ma, si cunoaste-mi gandurile! – s-a rugat psalmistul – Ps. 139,23.24.
b. Prin ascultare de lumina care ne este data dupa o rugaciune staruitoare – Iac. 1,22; 1 Ioan 7,7-9.
c. Acesta a fost punctul unde a dat gres tanarul bogat; el a venit, a acceptat si a intrebat, insa cand a aflat ce anume implica invatatura primita, el a refuzat sa asculte sfatul care i-a fost dat.
C. SFATUL PE CARE DOMNUL NOSTRU L-A DAT TaNaRULUI BOGAT
1. Retineti, va rog, faptul ca tanarul bogat a cerut acest sfat:
a. „Daca vreunuia dintre voi ii lipseste intelepciunea, s-o ceara de la Dumnezeu, care da tuturor cu mana larga, si fara mustrare, si ea ii va fi data” – Iac. 1,5.
b. „Cereti si vi se va da; cautati si veti gasi; bateti si vi se va deschide” – Mat. 7,7.8.
2. Domnul nostru i-a prezentat aspectele fundamentale necesare intrarii in imparatia cerurilor.
a. Pazeste poruncile – 1 Ioan 2,4-7; Is. 48,18.19; Ecl. 12,13.14; Apoc. 22,14.
b. imparte-ti binecuvantarile materiale cu cei saraci – Mat. 25,31-34.
c. „Vino dupa Mine”.
Lucrul acesta inseamna ca noi parasim caile noastre egoiste si alegem calea deschisa pentru noi de catre Domnul slavei – Ier. 6,16.17. inseamna ca ne vom atinti privirile asupra Domnului Isus si vom pasi pe urmele Sale – Evr. 12,1-3.
d. Au fost momente cand unii dintre ucenici L-au urmat pe Domnul de la o anumita distanta care li se parea sigura, dar „Petru L-a urmat de departe” – Mat. 26,58.
e. Am fi facut noi ceva mai bun, fiind in locul lui Petru? Am infrunta noi primejdiile persecutiei si am lua noi pozitie pentru adevar?
SACRILEGIU LUI ESAU
Evrei 12,16
A. ESAU
1. Ce anume cunoastem cu privire la persoana sa?
a. El era fiul cel mai mare al lui Isaac si a Rebecai.
b. Dintr-un motiv anume, era fiul favorit al tatalui.
c. Ocupatia lui era aceea de vanator – Gen.25,25-28.
2. Biblia il descrie ca pe un profan.
a. Cuvantul „necredincios” inseamna lipsa de respect, a dispretui si a trata cu dispret lucruri de natura religioasa.
b. Unele traduceri ale Bibliei il descriu pe Esau ca fiind un om pacatos, ca unul care nu avea nici o inclinatie spre Dumnezeu sau spre Cuvantul Sau; un om care traieste o viata dupa impulsurile de moment ale inimii.
B. SACRILEGIUL LUI ESAU
1. El era necredincios:
Cu toate ca fusese crescut la fel ca si Iacov, intr-o familie tematoare de Dumnezeu, nu detinem nici o marturie cum ca el ar fi pronuntat vreodata in rugaciune sau in alt context Numele lui Dumnezeu – el era necredincios.
2. El era lipsit de respect:
a. Fiind primul nascut al parintilor lui, el era mostenitorul dreptului de intai nascut impreuna cu binecuvantarile asociate acestui drept.
b. El nu a manifestat nici un respect, nici vreun interes in legatura cu calitatea sa de fiu cu drept de intai nascut; el a vandut dreptul acesta pentru o ciorba de linte – Gen. 32,34.
c. El a trait dupa propriile sale inclinatii si nu a manifestat interes in cea ce privea viitorul; el traia pentru ziua de azi, facand abstractie de cea de maine.
d. Era interesat numai de lucrurile vremelnice. O, da, el dorea binecuvantarile ce decurgeau din dreptul de intai nascut dar refuza responsabilitatea legata de acest drept.
e. Vom vedea ca nelegiuirea lui Esau nu a disparut odata cu incheierea vietii lui; el gaseste multe duplicate in lumea noastra de astazi.
f. Iata aspectul care confera predicii de astazi o deosebita importanta:
C. ESAU UN PROTOTIP AL PERSOANELOR PROFANE DIN ZILELE NOASTRE
1. El este simbolul acelora care se incumeta sa traiasca fara Dumnezeu:
a. Ps. 52,7.
b. Ier. 10,16-24.
2. El a dat pe fata aceeasi atitudine fata de toate privilegiile oferite lui de Dumnezeu ca si milioanele de oamenii care ii seamana in zilele noastre:
a. Luca 14,16-24.
b. Ioan 5,40.
3. Persoanele profane care nu au nici un fel de respect fata de lucrurile sfinte traiesc numai pentru ziua de astazi, precum a trait si Esau:
a. Luca 17,26-30
b. Iac. 5,1-9
c. Iac. 4,13-17
d. Dan. 5,1-4.
4. A fi crescut intr-o familie crestina nu este o garantie impotriva necredinciosiei.
a. Esau beneficia de aceeasi influenta spirituala ca si Iacov; a fost invatat cu privire la aceleasi adevaruri; si cu toate acestea, el era necredincios.
b. Lucrul acesta demonstreaza ca evlavia este o atitudine personala si nu poate fi insuflata fie si in inima unei rude apropiate.
5. Priviti in istoria poporului lui Dumnezeu:
a. Caminul primilor nostri parinti; ei erau tematori de Dumnezeu si totusi Cain a devenit primul ucigas din neamul omenesc – Gen. 4,1-26.
b. Ne gandim la familia lui Samuel ca fiind o familie tematoare de Dumnezeu, si cu toate acestea, fiii lui au fost atat de nelegiuiti, incat Domnul a trebuit sa-i nimiceasca – 1 Sam. 8,3.5.
c. Ganditi-va la preotul Eli si la fiii sai; Dumnezeu a trebuit sa-i nimiceasca datorita rautatii lor – 1 Sam. 2,12.
6. Sacrilegiul nu se rezuma doar la rostirea unor blasfemii, ci are la baza o complexa excludere a lui Dumnezeu din viata unui om:
7. Sa luam aminte prieteni, bagand de seama caci altfel ne vom face vinovati de sacrilegiu precum Esau.
a. El L-a izgonit pe Dumnezeu din viata sa.
b. El a tratat cu indiferenta dreptul sau de intai nascut, cautand totusi sa primeasca binecuvantarea asociata acestui drept.
c. El a pierit in pacat.
LUAtI SEAMA LA CE AUZItI
Marcu 4,24
A. AVERTISMENTELE DIN PARTEA DOMNULUI NOSTRU SUNT ACTUALE SI SE APLICa iN MOD DESEBIT LA VREMURILE iN CARE TRaIM
1. Nicicand in istoria omului, societatea nu a mai fost coplesita de atatea voci ca in zilele noastre.
a. Radioul
b. Televiziunea
c. Presa si mass media diversa.
2. Ceea ce face ca avertismentul Domnului sa fie si mai important este faptul ca insasi atmosfera in sine in care traim este plina de confuzie si informati contradictorii:
a. Unele informatii sunt deosebit de daunatoare pentru viata morala a ascultatorului in cauza.
b. A face deosebire intre adevar si ratacire necesita un discernamant deosebit.
B. Sa ANALIZaM TEXTUL NOSTRU CU SCOPUL DE A iNtELEGE SEMNIFICAtIA
1. Ceea ce auzim ne influenteaza viata, directionandu-ne in atitudinea noastra fata de Dumnezeu si fata de lumea pacatului
a. Acest aspect a fost confirmat de experienta primilor nostri parinti. Daca ar fi ascultat ceea ce le spusese Dumnezeu, istoria omului nu ar fi fost aceasta – Gen. 2,16.17; 3,1-6.
b. Daca Cain ar fi luat aminte la avertizarea lui Dumnezeu, el nu l-ar fi ucis niciodata pe fratele lui – Gen. 4,6.7; 8,9.
2. Ceea ce auzim ne face raspunzatori, indiferent de atitudinea noastra:
a. Lucrul acesta s-a confirmat in experienta lui Moise si Aaron – Num. 20,8; 9,12.
b. S-a confirmat in experienta omului lui Dumnezeu trimis inaintea lui Ieroboam – 1 Regi 13,8; 21,25.
c. Se va confirma in timpul ultimei generatii – Mat. 24,14.
Cu adevarat, avertizarea din partea Domnului nostru este o lumina pentru ochii nostri ai tuturor.
C. MIJLOACELE FOLOSITE DE DUMNEZEU PENTRU A COMUNICA CU OMUL
1. in trecut, El a folosit diverse mijloace pentru a vorbi cu omul:
a. Glasul naturii – Ps. 19,1-6; Rom. 1,20
b. Fiul lui Dumnezeu – Evr. 1,1-3; 12,26
c. Sfanta Scriptura – Evrei 4,12; 2 Tim. 3,15-17; Ioan 5,39.
d. Duhul Sfant – Evr. 3,7-9; Apoc. 22,17
e. Prin intermediul constiintei – Ioan 8,9; Fapte 24,25.
f. Prin intermediul biserici Lui – Apoc. 22,17
2. Avertismentul lui Hristos are o insemnatate deosebita pentru generatia de astazi.
a. intreita solie ingereasca mergand la orice neam si orice popor este apelul final adresat de Dumnezeu unei lumi razvratite – Apoc. 14,6-12.
b. Ceea ce aude lumea prin intreita solie ingereasca lasa oamenilor loc pentru justificari.
c. Va determina pe oameni sa ia o decizie finala, trecand fie de partea lui Dumnezeu, fie de partea lui antihrist.
3. insa cel mai important dintre toate lucrurile este ca ceea ce auzim noi, credinciosii declarati ai soliei advente:
a. Ne va pregati pentru revenirea in curand a Domnului nostru – Apoc. 19,7.8.; Ef. 5,26.27; 1 Ioan 3,1-3.
b. Ne va misca inimile pana cand o vom rupe cu orice pacat cunoscut si ne vom consacra pe altarul slujirii.
c. Sau, daca vom lua aminte la solia lui Dumnezeu, aceasta atitudine ne va peceltui pedeapsa nimicirii vesnice – Evr. 12,25.26; 2,1-3.
CE-AM FaCUT OARE?
1 Samuel 17,29
A. CaND ARE LOC JUDECATA TREBUIE Sa FIE VORBA DE O CULPABILITATE DE PROPORtII.
CaND UN POPOR, UN ORAS SAU O FAMILIE AJUNGE iN PRIMEJDIE ESTE iNtELEPT Sa CERCETaM CAUZELE.
1. David aflat sub calauzire divina a venit sa-si viziteze fratii pe campul de lupta:
a. El a vazut cum inimile soldatilor se inspaimanta in fata provocarii lui Goliat, agresorul.
b. David a privit situatia ca o ofensa adusa intregului Israel.
2. El s-a oferit sa intalneasca prin lupta pe adversar si aceasta spre surpriza neplacuta si intristarea fratilor sai.
Ca raspuns la argumentele umilitoare ale fratilor sai, el a replicat „Ce-am facut oare?”
B. o DILEMa LA CARE TREBUIE Sa MEDITaM: „CE-AM FaCUT OARE?”
1. Ostirea lui Israel era intr-o panica generala, intr-un moment cand curajul si indrazneala ar fi trebuit sa fie laolalta dovezi ale puterii ei:
a. Conducatorul lor, imparatul, fusese lepadat de Domnul.
b. Moralul ostirii era foarte scazut, armata nu era pregatita sa intampine inamicul.
2. Acesta a fost momentul cand a facut din David omul Providentei.
a. Pentru a salva onoarea lui Dumnezeu si a lui Israel.
b. Decizia lui de a-si oferi serviciile in slujba poporului sau in ceasul de cumpana a fost mult mai cuprinzatoare decat pricepusera fratii sai.
3. Ce-am facut oare?
a. Pacatul lui Acan afectase intregul popor.
(1) Domnul refuzase sa mearga cu Israel in lupta impotriva vrajmasilor lor, pentru ca in mijlocul taberei lui Israel era un lucru dat spre nimicire – Iosua 7,1-26.
(2) intreaga familie a lui Acan a fost afectata din pricina pacatului sau.
b. Acest lucru a fost valabil in cazul experientei lui David si a copiilor lui Israel – 2 Sam. 24,1-14.
c. Acest lucru a fost confirmat de cazul experientei lui Iona si a marinarilor, atunci cand vasul cu care incerca Iona sa fuga a fost lovit de furtuna – Iona 1,4-15.
d. Lucrul acesta ne arata faptul ca totdeauna noi suntem raspunzatori pentru soarta celorlalti.
C. O iNTREBARE PROFUND SPIRITUALa DESTINATa Sa NE CERCETEZE INIMA
1. De ce stau lucrurile asa cu noi?
a. Sunt cumva rezultatul intamplarii asupra carora nu avem control?
b. Sau au la baza un motiv sau o cauza care le determina?
2. Sa aruncam o scurta privire asupra experientei popoarelor si a indivizilor:
a. Israelul din vechime a fost dus in robie, orasele i-au fost in ruina, tinutul sau a fost nimicit. De ce? A existat vreun motiv?
b. Raspunsul este: Da; a existat un motiv: pacatul, razvratirea impotriva lui Dumnezeu, idolatria. Dumnezeu nu a avut o alta alternativa decat aceea de a-i lepada.
3. a. Doi frati in familie, despre unul Dumnezeu a spus: „Pe Iacov L-am iubit, iar pe Esau L-am urat” – Rom. 9,13.
b. Exista vreun temei pentru a se face o diferenta atat de mare intre doi frati? Da. Exista! Esau era necredincios, si Iacov iubea pe Domnul.
c. Cain si Abel; doi frati in aceeasi familie, amandoi cu o formatie religioasa si, cu toate acestea, Dumnezeu primeste jertfa lui Abel, si refuza sa primeasca jertfa lui Cain – Gen. 4,1-9.
d. Exista vreun temei? Da, cu adevarat, pacatul din inima lui Cain constituia cauza problemei.
4. Dumnezeul nostru este drept:
a. El invita pe oameni sa vina si sa judece impreuna cu El – Is. 1,16-19.
b. Cand ne izbim de probleme dificile sau de situatii fara iesire, sa ne punem intrebarea din textul nostru: „Nu exisa oare nici un motiv sau vreo cauza pentru starea in care ma aflu in prezent?”
c. Daca organismul nostru cedeaza mai inainte de vreme, ar putea exista vreo cauza pentru acest lucru? Raspunsul trebuie sa fie da, exista un motiv; pacatul impotriva organismului este motivul.
d. Trebuie sa tinem minte mereu ca Biblia spune: „Ce seamana omul, aceea va si secera” – Gal. 6,7.8.
e. Viata nu este o probabilitate si intamplare; daca au loc evenimente, trebuie sa existe o cauza pentru fiecare.
iNGROZItI-Va VOI FaRa GRIJI!
Isaia 32,11
A. „iNGRROZItI-Va VOI FaRa GRIJI”
1. Contextul ne va arata ca avertismentul este dat locuitorilor Ierusalimului si Iudeii.
2. Proorocii sumbre sunt facute de Domnul cu privire la soarta orasului si a tarii in general:
3. Cu toate acestea, peisajul acesta se poate aplica in mod concret tuturor acelora care se afla intr-o stare de indiferenta cu privire la sufletul lor.
B. Sa ANALIZaM iNtELESUL TEXTULUI NOSTRU
1. Cui ii este adresat:
a. „Voi, cei fara griji”.
b. A fi fara griji inseamna lipsa de atentie, indiferenta, lipsa de preocupare, neascultare.
2. Cine sunt cei fara griji?
a. Cei care traiesc ca si cum nu ar exista Dumnezeu.
Exemple:
(1) Esau – Gen. 25,30-34. Nu avem nici marturie in Biblie cum ca el ar fi crezut in Dumnezeu.
(2) Faraon – Ex. 5,2.
(3) Rabsache, asirianul – 2 Regi 18,29-34.
b. Cei care neglijeaza comuniunea sau partasia cu Domnul – Ier. 10,25; Osea 7,7.
c. Toti cei care marturisesc public credinta lor, si totusi tagaduiesc pe Domnul in viata de zi cu zi – 2 Tim. 3,1-9.
d. Aceia care neglijeaza caracterul spiritual al fiintei lor – Apoc. 3,14-17.
3. Sa retinem simptomele celor neglijenti care ne sunt aratate:
a. Ei sunt nechibzuiti
Exemple:
(1) Rudele lui Lot – Gen. 19,14.
(2) Oaspetii de seama – Luca 14,t17-20.
b. Nechibzuitul – Luca 17,26-29; Mat. 24,36-39.
c. Cel nepasator – Luca 12,16-20; 21,34-38; 1 Tes. 5,1-9.
d. Cei neascultatori – Evr. 3,7-9; 4,1-9; Fapte 24,25.
C. DE CE AR TREBUI CA CEI NEASCULTaTORI Sa FIE iNGRIJORAtI?
1. Dumnezeu este nemultumit de nepasarea lor:
a. „Duhul Meu nu va ramane pururea in om”- Gen. 6,3.
b. „Cand vor zice pace si liniste, atunci o prapadenie neasteptata va veni peste ei – 1 Tes. 5,3.
2. Dumnezeu a fixat un termen limita pentru pacatosi si sfinti.
a. Pentru pacatosi – 2 Cor. 6,1-3; Evr. 3,7-9
b. Atunci cand cupa nelegiuirii lor se va umple, ei il vor bea pana la capat.
Exemple:
(1) Belsatar si nobilii sai – Dan. 5,1-18.
(2) Irod – Fapte 12,23.
(3) Anania si sotia lui, Safira – Fapte 5,1-14.
(4) Toate popoarele – Is. 51,17; Ier. 25,31.
c. Crestinii declarati. Avertismentul Domnului nostru: „Vegheati si rugati-va” – Mat. 24,42-44.
d. El este impotriva predicatorilor neglijenti – Mat. 24,48-51.
e. Laodiceeni, luati nota! – Apoc. 3,14-17.
3. Care este motivul pentru care cei neglijenti trebuie sa fie serios ingrijorati?
a. Exista o socoteala care tine cont de tot ceea ce facem, spunem sau gandim – 2 Cor. 5,10.
b. Domnul nostru ne avertizeaza cu privire la momentul acela – Mat. 12,36.37.
c. Suntem cu intelepciune sfatuiti sa punem capat neglijentei, sau, in caz contrar, vom suferi consecintele nepasarii noastre.
POCaINta, IERTARE, RaSPLATa
2 Samuel 12,1-14
A. „David a zis lui Natan: \’Am pacatuit impotriva Domnului!\’ Si Natan a zis lui David:
\’Domnul iti iarta pacatul, nu vei muri, dar, pentru ca ai facut pe vrajmasii Domnului
sa-L huleasca, savarsind fapta aceasta, fiul care ti s-a nascut, va muri\’.”
1. Marturisirea lui David pentru pacatul sau:
a. A fost sincera si din tot sufletul – Ps. 32,1-6.
b. A exprimat adanca tristete din inima lui; el n-a mai fost acelasi om dupa acest pacat – Ps. 41,4.5; 51,4.
2. Dumnezeu, care ne cunoaste inima, a fost dispus sa-l ierte pe David de pacatul sau: Mi. 7,18.19.
a. Acesta este fagaduinta tuturor celor care regreta in mod real pacatul comis – Is. 55,7.
b. Relatarea despre fiul risipitor este o marturie incurajatoare despre bunavointa Domnului de a ne ierta – Luca 15,11-27.
B. TREI ADEVaRURI DESCOPERITE DE TEXTUL NOSTRU INTRODUCTIV
1. Pocainta
a. Fundamentul pocaintei autentice – 2 Cor. 7,10.
b. Se cere o marturisire pe fata – 1 Ioan 1,9; Prov. 28,13; Ps. 32,1-12.
c. Reparatiile morale sau materiale sunt obligatorii atunci cand exista posibilitatea – Luca 19,1-8.
d. Lucrul acesta era imposibil in cazul lui David – el nu putea sa-l intoarca pe omul cazut in lupta, nici nu-i putea da inapoi sotia acestui om.
2. Iertarea: „Domnul iti iarta pacatul”.
a. Iertarea a fost data pe loc. Cu un minut inainte, David era in starea de vinovatie pierdut, iar in urmatorul minunat era iertat.
b. Nu numai ca iertarea a fost acordata pe loc, dar ea a fost o o iertare deplina – Ioan 8,36.
3. Rasplata: „dar… fiul va muri”.
a. Textul nostru explica in mod clar ca lumina zilei:
(1) Faptul ca iertarea de pacat nu inseamna in acelasi timp si imunitate fata de consecintele lui.
(2) Urmarile pacatului par a fi un lucru inevitabil.
(3) Nu le putem anula. Rosteste un cuvant si nu-l mai poti schimba; gandeste un lucru si nu mai poti schimba aspectele urmatoare.
b. Noi nu putem controla efectele lui rele:
(1) Legea semanatului si seceratului – Gal. 6,7.
(2) Pacatele din viata noastra patrund repede in atmosfera interioara a celorlalti.
c. Exista situatii cand Domnul ingaduie ca noi sa seceram urmarile propriilor noastre pacate, nu pentru a ne pedepsi, ci mai degraba pentru a ne insusi o lectie mantuitoare pentru suflet si in folosul celorlalti.
C. TREI ASPECTE GENERALE DE PaCAT, ASPECTE AFLATE iN STRaNSa LEGaTURa
1. Pocainta: o adanca parere de rau din tot sufletul pentru pacatul nostru impotriva lui Dumnezeu, impotriva cauzei Sale si impotriva semenilor nostri. Daca este sincera va produce efecte benefice si va aduce binecuvantari vesnice.
2. Iertarea: Aceasta este natura lui Dumnezeu – mila, compasiune si iertare. Cat de recunoscatori ar trebui sa fim pentru ca avem un Mantuitor care este gata sa ierte!
3. Rasplata: Pacatul este o boala epidemica, o imbolnavire, o otrava si efectele lui nu pot fi eradicate cu usurinta. Priviti in decursul istoriei neamului omenesc si uitati-va la cicatricele pe care le-a lasat pacatul in viata sfintilor si a pacatosilor; in viata imparatilor si a proorocilor, gandindu-ne la plata din urma a pacatului – Rom. 6,23. Nu exista decat un singur loc unde sa ne putem ascunde acoperiti de sangele mantuitor al lui Isus Hristos.
SUPREMAtIA SPIRITUALITatII
Zaharia 4,6
A. „NICI PRIN PUTERE, NICI PRIN TaRIE, CI PRIN DUHUL MEU, ZICE DOMNUL OSTIRILOR!”
1. Aceasta asigurare cereasca i-a fost data lui Zorobabel, guvernatorul provinciei Iudea.
a. Cand lucrarea fusese sistata.
b. Cand, pana si nadejdea si curajul iudeilor intorsi pe meleagurile lor palisera.
2. Iudeii veniti din exil erau saraci si putini la numar; in schimb, adversarul care ii hartuia era puternic si foarte activ:
3. Pentru a incuraja inimile poporului Sau, Dumnezeu le-a dat asigurarea cuprinsa in textul nostru introductiv prin cuvintele:
a. „Nici prin putere, nici prin tarie”
b. „Ci, prin Duhul Meu, zice Domnul”.
B. SEMNIFICAtIILE FaGaDUINtEI PLINe DE HAR PE CARE A DAT-O DUMNEZEU POPORULUI SaU:
1. Nu prin putere:
a. Prin aceste cuvinte, Dumnezeu descrie puterea asa cum o concepe omul; Dumnezeu nu alege sa incheie lucrarea Sa in aceasta maniera.
b. Amintiti-va de procedeele pe care le-a folosit Dumnezeu prin mana lui Ghedeon spre a elibera pe Israel – Jud. 7,4.
c. David a folosit o mica piatra si o prastie – 1 Sam. 17,1-39.
d. Aduceti-va aminte de mijloacele folosite de Samson pentru a bate pe filisteni – Jud. 15,3-5.8.9.
2. Nici prin tarie
a. Aceasta solie venea pentru iudei la momentul oportun. ei erau atat de slabiti, incat inamicul se distra pe seama neputintei lor.
b. Resursele materiale isi au desigur rolul lor insa acestea nu pot schimba inima – Ier. 13,23
c. Va aduceti aminte ce anume i-a spus Petru unuia numit Simon – Fapte 8,18-20
3. Mantuirea este o actiune de natura spirituala care trebuie adusa la indeplinire de catre o putere spirituala.
a. Ce este nascut din carne, este carne, si ce este nascut din duh este duh – Ioan 3,1-9.
b. Lucrurile spirituale sunt percepute de o judecata spirituala – 1 Cor. 2,10-14.
C. SUPREMAtIA SPIRITUALITatII
1. Este demn de retinut faptul ca David, un om al razboiului, cu instruire militara in arta razboiului din epoca sa, a sesizat acest adevar glorios si a recunoscut suprematia spiritualitatii.
a. „Stiu acum ca Domnul scapa pe unsul Sau, si-i va raspunde din ceruri, din locasul Lui cel sfant, prin ajutorul atotputernic al dreptei Lui.”
b. „Unii se bizuie pe carale lor, altii pe caii lor, dar noi ne bizuim pe Numele Domnului, Dumnezeului nostru”.
c. „Ei se indoaie si cad; dar noi ne ridicam si ramanem in picioare.”
d. „Nu marimea ostirii scapa pe imparat, nu marimea puterii izbaveste pe viteaz; calul nu poate da chezasia biruintei si toata slava lui nu da izbavirea” – Ps. 20,6-8; 33,16; 44,6.
2. Prezenta Duhului Sfant constituie cheia succesului in oricare plan aprobat de Dumnezeu:
a. El transforma natura umana – 1 Sam. 10,6; 2 Cor. 3,18.19.
b. El ne da o alta perspectiva asupra vietii – 1 Cor. 2,11-14.
c. El inlocuieste pizma cu dragostea – Rom. 5,5.
d. El convinge de pacat – Ioan 16,7-13.
e. El aduce mangaiere celor intristati – Is. 40,1.
f. El face sa se nasca o nadejde noua in inima noastra. Lucrul acesta este important pentru noi in zilele acestea din urma, zile in care Domnul a prezis ca inimile oamenilor vor fi coplesite de teama in asteptarea lucrurilor care se vor intampla pe pamant – Luca 21,24-26.
g. in cele din urma, in slava, Duhul lui Dumnezeu pregateste viata noastra pentru pamantul slavei. Iata cheia suprematiei spiritualitatii.
(1) Ea da putere si transforma.
(2) Ea pastreaza si pregateste pentru lumea care va sa vie. Multumiri fie aduse lui Dumnezeu pentru suprematia spiritualitatii!
HRISTOS, PRIMIND PE PaCaTOSI
Luca 15,2.3
A. „OMUL ACESTA PRIMESTE PE PaCaTOSI”.
1. Fariseii erau cei mai mari adversari ai Domnului nostru:
a. Ei au cautat prilejul de a-L acuza de faptul ca era un prooroc mincinos.
b. Ei erau plini de mandrie spirituala si faceau caz de lucrul acesta la colturile strazilor si prin piete – Mat. 6,54.
c. Pentru ei era o rusine a avea legaturi cu aceia pe care ei il numeau „pacatosi”.
2. Cand L-au vazut pe Domnul Isus inconjurat de vamesi si de betivi, ei au cautat sa-L identifice cu un invatator ratacit pentru faptul ca El primea pe pacatosi.
a. Aceasta atitudine manifestata de cei ce se pretindeau a fi carmuitori in Israel descoperea faptul ca ei erau orbi in cunostinta atat cu privire la planul de mantuire, cat si in ce privea lucrarea Fiului lui Dumnezeu – Luca 6,39; Mat. 15,14; 23,16.
b. Aceasta arata ca este posibil inca o data sa existe o forma de evlavie si totusi sa fim in totala necunostinta cu privire la lucrarea noastra in aceasta lume.
B. „OMUL ACESTA PRIMESTE PE PaCaTOSI.”
1. Aceasta afirmatie emisa de farisei avea ca scop sa genereze batjocura si rusine in dreptul Numelui Sau.
2. insa in mod involuntar, ei exprimau tinta de baza a lucrarii Domnului nostru:
a. „Caci n-am venit sa chem la pocainta pe cei neprihaniti, ci pe cei pacatosi” – Mat. 9,13.
b. „Pentru ca Fiul omului a venit sa caute si sa mantuiasca ce era pierdut” – Luca 19,10; Mat. 18,11.
c. „…si-I vei pune numele Isus, pentru ca El va mantui pe poporul Lui de pacatele sale” – Mat. 1,21; Fapte 3,26.
d. „Nu este sub cer nici un alt Nume dat oamenilor, in care trebuie sa fie mantuiti” – Fapte 4,12.
3. „Acest om primeste pe pacatosi”. Sa retinem cateva din intelesurile acestei afirmatii:
a. Toti oamenii au pacatuit si sunt lipsiti de slava lui Dumnezeu – Rom. 3,23; 6,19.
b. Si de vreme ce pacatul a facut ca toti oameni sa cada sub aceeasi osanda – Rom. 5,12-19.
c. Dumnezeu este Acela care in dragostea Sa, invita pe pacatosi sa vina la El prin Hristos, Domnul nostru – Ioan 3,16.
d. Ce ar putea face sarmanii pacatosi aflati sub osanda cu pacatele lor, daca nu ar avea posibilitatea sa vina la Hristos.
(1) Mielul lui Dumnezeu care numai El are puterea de a ridica pacatele – Ioan 1,29.
(2) Este Hristos care a murit pentru pacatele noastre – 1 Cor. 15,3.
C. CONDItIILE SI BINECUVaNTaRILE CE DECURG DIN FAPTUL Ca HRISTOS iI PRIMESTE PE PaCaTOSI
1. Conditii:
a. A veni si a ne marturisi pacatele noastre reprezinta conditia de baza pentru a fi primit de Hristos.
(1) Fiul risipitor – Luca 15,18.
(2) Talharul – Luca 23,38.
b. Repararea daunelor in masura posibilitatilor ce ne stau la dispozitie – Luca 19,8.
c. Sa nu mai pacatuim – Ioan 5,14; 8,11.
2. Asigurarea cereasca:
a. „Pe cel ce vine la Mine, nu-l voi da afara” – Ioan 6,37.
b. „Veniti la Mine, toti cei truditi si impovarati, si Eu va voi da odihna” – Mat. 11,28.
c. „Oricine crede in El, nu va fi dat de rusine”- Rom. 10,11.
3. Da, cu adevarat, Hristos primeste pe pacatosi.
a. Eu personal cunosc aceasta din proprie experienta. Am cunoscut acest lucru.
b. Daca inca nu ati trait bucuria mantuirii, de ce sa nu veniti la El acum?
c. Bratele sale deschise stau inca intinse ca sa te priveasca – Is. 65,1.2; Luca 15,20.
d. Multumiri fie aduse lui Dumnezeu pentru mila Sa, atunci cand L-a trimis pe Isus ca sa primeasca pe pacatosi – iata axa centrala a planului de mantuire!
LOVITURI SI RaNI
Ieremia 30,12
A. „ASA VORBESTE DOMNUL: \’LOVITURA TA ESTE DE NEVINDECAT, SI RANA TA ESTE USTURaTOARE\’”
1. Cuvintele acestea sunt adresate in primul rand poporului vechiului legamant al lui Dumnezeu, prin acestea aratandu-le motivul pentru care au mers in robie:
2. insa eu cred ca aceste cuvinte contin un mesaj spiritual pentru oamenii din zilele noastre:
a. „Si tot ce-a fost scris mai inainte a fost scris pentru invatatura noastra” – Rom. 15,4.
b. „Aceste lucruri li s-au intamplat ca sa ne slujeasca drept pilde si au fost scrise pentru invatatura noastra, peste care au venit sfarsiturile veacurilor” – 1 Cor. 10,11.
B. LOVITURI SI RaNI
1. Textul introductiv ne prezinta adevarata stare a pacatosului, asa cum o vede Dumnezeu.
a. Lovituri. Oricine traieste in pacat va primi lovituri. Aceasta este lucrarea diavolului – Luca 9,39; 10,30.
b. Satana nu va lasa nici un pic de sanatate victimelor lui – Is. 1,6.
c. El va lasa rani incurabile – Ps. 38,5; Prov. 23,39
Exemple:
(1) Samson – Jud. 16,20
(2) Esau – Evr. 12,16.17.
(3) Iuda – Mat. 27,1-5.
2. Atitudinea celor din lume atunci cand te vad lovit si ranit:
a. Cui i-a pasat de fiul risipitor cand a ajuns in starea de ruina – Luca 15,11-29.
b. Cui i-a pasat cand Iuda s-a spanzurat – Mat. 27,1-5.
3. Urmarile loviturilor si ranilor:
a. Te afli in imposibilitatea de a mai face binele.
b. Pierzi ocazii pretioase pentru a te pregati pentru imparatia lui Dumnezeu – 2 Cor. 6,1-3; Ioan 5,3-6.
c. Pierzi binecuvantarea de la marele ospat dat de Domnul – Luca 14,16-28.
d. Cine poate sa calculeze efectele pacatului in viata aceasta si viata viitoare?
C. DAR NIMENI NU TREBUIE Sa DISPERE SAU Sa FIE DESCURAJAT
1. Exista o fagaduinta data celor care sunt loviti si raniti:
a. „Te voi vindeca si iti voi lega ranile, zice Domnul” – Ier. 30,17.
b. Exista leac alinator in Galaad – Ier. 8,22; 46,11.
c. Se gaseste in ranile Mielului lui Dumnezeu – Is. 53,5.
Exemple:
(1) Fiul risipitor a fost intremat si insanatosit – Luca 15,22-32.
(2) Maria Magdalena a fost insanatosita – Marcu 16,9.
(3) Femeia din Samaria a fot refacuta – Ioan 4,1-29.
d. „Eu iti voi vindeca ranile, zice Domnul” – Ps. 103,1-3; 143,3; Luca 10,34.
2. Sa vindece pe cei cu inima zdrobita sa lege ranile lor; iata in ce consta misiunea suprema a Fiului lui Dumnezeu, atunci cand a venit in aceasta lume bolnava de pacat:
a. Acesta este lucrul pe care il vestise proorocul Isaia – Is. 61,1.
b. Domnul a citat prezicerea aceasta spunand ca implinirea ei se gasea in El – Luca 4,18.
c. El va purta semnele ranilor de-a lungul intregii vesnicii pentru tine si pentru mine. Ele vor fi semnul dragostei Sale pentru sarmanii pacatosi – Zah. 13,6.
3. Ce minunata este dragostea lui Dumnezeu care s-a ingrijit de vindecarea ranilor si loviturilor noastre.
a. Lucrarea milei a ocupat cea mai mare parte a slujirii Domnului Isus – Fapte 10,38.
b. El este marele Medic al trupului si sufletului nostru – Ex. 16,26.
c. Cu privire la El, psalmistul scrie: „El iti vindeca toate bolile tale” – Ps. 103,1-3.
4. Prieten scump, il cunosti si tu din proprie experienta pe Medicul acesta? A atins El inima si trupul tau cu mana vindecarii?
5. Ce minunat este sa cunosti din proprie experienta realitatea faptului ca Dumnezeu este dornic sa ne vindece ranile produse de pacat!
VALOAREA OMULUI
Psalmii 8,1-9
A. DETERMINaRILE OMENESTI PRIVIND VALOAREA OMULUI
1. Chimistii spun ca „omul” valoreaza aproximativ nouazeci si opt de centi.
2. Determinarile la nivel national privind valoarea omului pe timp de razboi:
a. Pe vremuri, mai putin de pretul unui cal bun.
b. Sub pretul minim al unei investitii in scop militar.
3. in localurile de distractii, omul valoreaza mai putin decat satisfacerea patimilor animalice, mai putin decat un dolar castigat intr-o pravalie de bauturi sau in vreo carciuma ori dintr-un spectacol de teatru.
B. IMPORTANtA OMULUI iN UNIVERS
1. Considerat ca un firicel de praf – Is. 40,15
2. Mai usor decat o suflare – Ps. 62,9.
3. Durata lui de viata este comparata cu:
a. Iarba verde – Is. 40,6; 1 Petru 1,24.
b. Aburul – Iac. 4,14.
c. Ca un sunet – Ps. 90,9.
4. Statutul lui inaintea lui Dumnezeu:
a. Ca o haina manjita – Is. 64,6.
b. Un razvratit condamnat – Rom. 3,23; 9,11.
c. Un rob al obiceiurilor rele – Rom. 7,15.17.25.26; Ier. 13,23.
d. Un prins al lui Satana – Ioan 8,34.44; 2 Tim. 2,26.
e. Fiul risipitor – Luca 15,11-32.
f. Oaia pierduta – Luca 15,1-6.
g. Mai putin decat o nimica toata – Ps. 62,9.
C. VALORI SCHIMBATE
1. Evanghelia lui Isus Hristos a schimbat valoarea omului:
a. El a devenit din nou un fiu al lui Dumnezeu – 1 Ioan 3,1-3; Ioan 1,12.13.
b. O faptura noua – 2 Cor. 5,14-17; Ef. 2,10.
c. Mai mult decat pretul intregii lumi – Mat. 116,26.
d. Sarea pamantului – Mat. 5,13
e. Lumina lumii – Mat. 5,14-16.
f. O piatra de mare pret – Mat. 13,45.46.
g. Una dintre comorile deosebite ale lui Dumnezeu – Mat. 3,16.17.
h. Un sfant – Ps. 50,5; 1 Cor. 1,2.
i. Un impreuna mostenitor al fagaduintelor lui Dumnezeu – Ef. 3,6.
2. Pretul pe care Dumnezeu a dorit sa-l plateasca pentru mantuirea omului.
a. „Ati fost cumparati cu un pret” – 1 Cor. 6,20
b. Pretul pentru mantuirea omului a inclus ceea ce a avut cerul mai bun pentru a fi daruit – Ioan 3,16.
c. ingerii sfinti sunt angajati in a slujii oamenilor care urmeaza sa devina impreuna mostenitori ai imparatiei lui Dumnezeu – Evr. 1,13.14.
(1) Ei il ocrotesc impotriva primejdiei – Ps. 34,7; Dan. 6,22.
(2) Ei scapa pe oameni de la moarte – Fapte 5,19.
(3) Ei sunt solii lui Dumnezeu in mijlocul oamenilor – Luca 2,13.14.
(4) Ei vor strange laolalta pe cei sfinti pentru o calatorie in ceruri – Mat. 24,31.
d. Lucrarea indeplinita de Duhul Sfant este in intregime consacrata pregatirii omului pentru nemurire – Ioan 16,13; Zah. 4,6.
PUTEREA MEMORIEI
Genesa 41,9
A. „ATUNCI MAI MARELE PAHARNICILR A LUAT CUVaNTUL SI A ZIS LUI FARAON:
\’MI-ADUC AMINTE ASTaZI DE GRESEALA MEA\’”
1. Istoria vietii lui Iosif este cunoscuta majoritatii cititorilor Bibliei. Ea nicicand nu-si pierde atractivitatea.
a. Copiii, cand asculta povestea lui Iosif, sunt fascinati de dramatismul ei.
b. Este apreciata ca fiind una dintre cele mai bune relatari ale Bibliei.
2. Mai marele paharnicilor a avut un motiv temeinic de a face aceasta marturisire, asa cum este ea scrisa in textul nostru:
a. Interpretarea lui Iosif data visului mai marelui paharnicului i-a adus in suflet nadejde ca va fi din nou liber.
b. Si tocmai ca raspuns la rugamintea lui Iosif de a-si aduce aminte de el cand va fi eliberat, venea acum aceasta fapta de bunatate – Gen. 40,7-15.
B. PUTEREA MEMORIEI
1. Memoria este o facultate a mintii daruita de Dumnezeu.
a. Pe care trebuie sa o pastram cu sfintenie pentru foloasele care ni le aduce chiar in viata aceasta.
b. Cu ajutorul ei, sa ne readucem in minte fagaduinta lui Dumnezeu.
c. Cu ajutorul ei ne putem aduce aminte de minunata purtare de grija a Domnului in conditii vitrege de durere si in ceas de primejdie.
d. Cu ajutorul ei ne putem incuraja noi insine in rezolvarea responsabilitatilor zilnice.
2. Ar trebui sa ne protejam memoria ca pe propria noastra viata:
a. Daca Satana poate prejudicia sau anihila memoria noastra atunci el a distrus ratiunea noastra de a exista.
b. Acesta este motivul pentru care el agreseaza continuu memoria noastra, pentru ca el ii cunoaste puterile.
3. Functionarea memoriei:
a. Memoria se bazeaza pe retinerea unor evenimente sau incidente care intr-un fel sau altul au exercitat o puternica impresie asupra mintii noastre.
b. David a folosit in mod admirabil puterea memoriei – Ps. 42,6. 77,10; 143,5.
c. Capacitatea de a pune la lucru puterea memoriei a fost uneori o chestie care a pus in discutie viata sau moartea.
4. Textul nostru descopera doua binecuvantari speciale ale memoriei:
a. Puterea asociatiei de idei: „Mi-aduc aminte astazi” – Gen. 40,14.15; 41,9. Visul faraonului a ascutit memoria paharnicului. Si el la randul lui avusese in inchisoare un vis, si Iosif i l-a talmacit. Puterea constiintei l-a sustinut pe paharnic sa-si implineasca cu corectitudine indatoririle pe care le avea fata de Iosif.
b. Experienta paharnicului descopera cat de puternica este constiinta. Acest idolatru a avut sentimentul vinovatiei, al neglijentei si al lipsei de recunostinta. Aceasta a determinat un dureros simtamant de remuscare. ii parea cu adevarat rau de pacatul neglijentei.
C. iNVataTURa DEOSEBITa PENTRU NOI
1. Ne descopera memoria noastra greselile?
a. Daca ni le descopera, aceasta este o mare binecuvantare.
b. Lucrul acesta ne ofera ocazia de a indrepta lucrurile.
c. Mai marele paharnicilor trebuie sa fi fost foarte recunoscator in sinea lui ca inca mai avea posibilitatea de a indrepta lucrurile.
2. Sapte la numar sunt lucrurile pe care memoria noastra ascutita ar trebui sa ni le aduca in mine in seara aceasta:
a. Cat de bun a fost Domnul in toate zilele vietii noastre. Cand ma gandesc la indurarile Domnului fata de mine in toate zilele vietii mele nevrednice nu gasesc cuvinte potrivite pentru a-mi exprima umila mea recunostinta fata de El pentru dragostea si purtarea Lui de grija.
b. Cat de des L-am neglijat pe El si pe semenii nostri, fie in cuvant fie in fapta?
c. Cat de ades am intrat in conul umbrei mortii si intr-un fel sau altul, nici noi nu stim bine cum am fost smuls chiar din fata ei.
d. Cum ne-a influentat viata memoria noastra? Ne-a ajutat ea sa evitam capcanele pacatului?
e. Ne readuce in mine memoria noastra fagaduintele lui Dumnezeu in cadrul ispitei sau al necazului?
f. Este ea o memorie care-si exprima recunostinta plina de laude si multumiri?
g. Si, in sfarsit, pastreaza memoria noastra in capacitatile ei extraordinare pe Dumnezeu? Ecl. 12,1-6.
OMUL, UN MORMaNT SAU UN TEMPLU
Matei 23,37; 2 Corinteni 6,16
A. „VOI SUNTEtI CA MORMINTE VaRUITE. VOI SUNTEtI TEMPLUL DUMNEZEULUI CELUI VIU!”
1. Ambele sentinte sunt pronuntate oamenilor:
a. Acest lucru inseamna ca in viata noastra exista doua posibilitati:
(1) Putem fi un mormant.
(2) Sau un templu.
b. Avem capacitatea virtutii sau a viciului, a bucuriei sau a tristetii.
B. Sa PRIVIM MAI iNDEAPROAPE LA:
1. Un mormant:
a. Este intunecat; in el nu poate intra nici un pic de lumina.
b. Nu exista viata inlauntrul lui.
c. Nu exista nici un fel de activitate in el cu exceptia viermilor care se hranesc cu trupurile mortilor.
d. Este stricaciune si descompunere.
e. Este plin de oasele oamenilor morti si de tot felul de necuratii.
2. Mormantul este o exemplificare vizuala a starii acelora care sunt morti in greseala si pacat:
a. Negura umple trupul si sufletul si duhul – 2 Cor. 6,14; Ioan 3,19; Rom. 13,12.
b. Ei sunt morti in greseala si pacat – Ef. 2,1.5; Col. 2,13.
c. Inima si sufletul sunt pangarite si pline de stricaciune morala – Mat. 15,19-21; Ef. 4,22; 1 Tim. 6,5; Rom. 3,10-18.
3. Exista dovada clara a prezentei lui Satana
a. Gandeste-te la fiintele posedate de diavol – Marcu 5,1-10.
b. Luati in calcul duhul insetat de varsare de sange al carturarilor si fariseilor care se faleau, umbland insa in haine de oaie – Mat. 23,29-35.
C. UN TEMPLU
1. a. 1 Cor. 3,16.17.
b. 1 Cor. 6,19.20
2. Iluminat de Cuvantul adevarului: Ps. 119,105.130.
3. Plin de viata Duhului Sfant:
a. Experienta credinciosilor din Ziua Cincizecimii – Fapte 2,1-17.
b. Darurile Duhului Sfant vor umple templul sufletului cu viata si lumina – Gal. 5,22.23.
D. MAREA DIMINEAta
1. Un mormant adaposteste pe cel mort:
2. Un templul adaposteste Duhul Sfant al lui Dumnezeu
3. Sta in puterea ta si a mea optiunea de a fi:
a. Un mormant
b. Sau un templu.
4. Daca ii ingaduim lui Satana sa stapaneasca viata noastra, vom deveni un mormant.
5. Dar daca il lasam pe Hristos sa vina in inima noastra, vom deveni temple ale viului lui Dumnezeu. Care dintre cele doua am dori sa devenim?
6. Am inima mea o rugaciune ca, in vreme ce cantaresti hotararea ta, pe care tu si oricare om trebuie sa o ia in viata lui:
a. Importanta vietii tale trupeste, sufleteste si duhovniceste, toata cumparata cu un pret infinit – 1 Cor. 6,20.
b. Vei intelege intelepciunea cuprinsa in indemnul lui Pavel adresat romanilor: „Va indemn dar fratilor, pentru indurarea lui Dumnezeu, sa aduceti trupurile voastre ca jertfa vie, sfanta, placuta lui Dumnezeu; aceasta va fi din partea voastra o slujba duhovniceasca” – Rom. 12,1.
c. Exista o diferenta in ceea ce priveste rezultatul final a ceea ce a insemnat viata noastra, adica un templu, fie un mormant.
(1) Aminteste-ti de Iuda – Mat. 27,1-5.
(2) Sau de Pavel – Fapte 9,15.
(3) Ce este viata ta?
PROBA CREDINCIOSIEI
A. „UN FRUNTAS A iNTREBAT PE ISUS: \’BUNULE iNVataTOR, CE TREBUIE Sa FAC CA Sa MOSTENESC
VIAtA VESNICa?\’”
1. De un interes deosebit pentru cititorul atent al Bibliei este faptul ca intrebari asemanatoare au fost puse de persoane diferite:
a. Ioan Botezatorul a fost abordat de catre vamesi: „invatatorule, noi ce trebuie sa facem?” – Luca 3,12.
b. Ascultandu-l pe Ioan, soldatii l-au intrebat: „Dar noi ce trebuie sa facem?” – Luca 3,14.
c. Multimea, care fusese miscata de predica lui Petru din Ziua Cincizecimii, a intrebat: „Fratilor, ce sa facem?” – Fapte 2,37.
d. Un invatator al Legii l-a intrebat pe Domnul: „invatatorule, ce sa fac ca sa mostenesc viata vesnica?” – Luca 10,25.
e. Saul din Tars L-a intrebat pe Domnul: „Doamne, ce vrei sa fac?” – Fapte 9,6.
f. Temnicerul inspaimantat a spus: „Domnilor, ce trebuie sa fac?” – Fapte 16,30.
2. Toate aceste intrebari arzatoare demonstreaza faptul ca mantuirea omului este asa cum a fost si in trecut o problema deosebit de arzatoare pentru orice pacatos ce sta la hotarul zilei judecatii:
B. PROBA CREDINCIOSIEI
1. Solicitantul din textul nostru:
Un om de vaza in societatea iudaica
(1) Foarte bogat.
(2) Desavarsit in caracter.
(3) in aparenta, foarte sincer.
2. Atitudinea lui la inceput:
a. Foarte zelos – el a alergat – Marcu 10,17.
a. El a ingenuncheat inaintea Domnului nostru.
c. El avea suficienta incredere in Hristos pentru a solicita calauzirea in domeniul spiritual, si toate acestea, in ciuda opozitiei manifestata de conducatori.
d. Lucrul acesta este demn de remarcat la acest tanar si de dorit pentru noi.
3. intrebarea lui: „Ce sa fac ca sa mostenesc viata vesnica?”
a. Este deosebit de relevanta.
b. Era bogat si cu renume, dar nu era multumit de cunostintele si de viata lui.
c. El nazuia dupa ceva mai bun decat lucrurile pe care le avea.
d. El se gandea la lucrurile vesnice, toate acestea erau spre binele lui.
4. Atitudinea lui fata de viata vesnica si obligatiile ei demonstreaza ca:
a. Scolile fariseilor au lasat intuneric in ceea ce priveste cunoasterea unuia dintre cele mai esentiale adevaruri ale Bibliei – viata vesnica.
b. El cunostea faptul ca numai Autorul vietii (Ioan 1,4); Datatorul vietii, putea da raspunsul cel adevarat.
C. PROBA CREDINCIOSIEI
1. Totul a decurs peste masura de bine, pana la punctul acesta.
a. intrebarea era potrivita si merita un raspuns.
b. Domnul l-a iubit; l-a admirat pentru atitudinea lui morala si pentru dorinta dupa viata vesnica.
c. Cu adevarat, el era o persoana extraordinara.
2. Pana in momentul cand Domnul si invatatorul nostru Atotstiutor, a aplicat testul divin:
a. „Pazeste poruncile”.
b. Ascultarea de Legea lui Dumnezeu este cheia de la poarta din fata si catre calea cea stramta care conduce la viata cea vesnica – Apoc. 14,12; 22,14; 1 Ioan 2,4-7; 5,4.5.
3. Reactia imediata a solicitantului a fost aceea de a intreba: „care?”
a. Acesta a fost inceputul dezvaluirii incorectei sale informari, deoarece la Dumnezeu nu exista nici o diferenta – toate poruncile sunt la fel de importante si sunt in directa legatura una cu cealalta.
b. Cuvantul „care” are un caracter discriminatoriu si nu se regaseste in planul lui Dumnezeu – Mat. 5,17-19.
4. Domnul nostru i-a indreptat atentia catre porunca a sasea si aici a fost locul unde tanarul a cazut la examinare – Deut. 6,4-9; Mat. 22,34-38.
5. El a refuzat sa satisfaca conditiile cerului.
La randul tau, tu cum ai fi procedat?
PREGaTESTE-TE Sa iNTaLNESTI PE DUMNEZEUL TaU
Amos 4,11.12
A. AICI ESTE O SOLIE DE CARE NIMENI NU POATE FACE ABSTRACtIE
1. O intalnire cu Dumnezeu e la fel de sigura ca moartea.
a. Orice ochii il va vedea – Apoc. 1,7-8.
b. Toti se vor infatisa inaintea Lui – Mat. 25,31-33.
c. Este numai o chestiune de timp – unii in curand si altii putin mai tarziu.
2. Aceasta solie are o semnificatie cu totul deosebita pentru copiii lui Dumnezeu – Israel:
a. Membrii bisericii.
b. Oamenii care declara credinta lor in Cuvantul lui Dumnezeu – Ps. 50,7-23.
B. PREGaTESTE-TE Sa iNTaLNESTI PE DUMNEZEUL TaU
1. Aceasta incunostiintare arata faptul ca noi nu suntem pregatiti sa-L intalnim pe Dumnezeu:
a. Starea in care ne aflam este redata in Apoc. 3,14-17.
b. Ce inseamna sa intalnesti pe Dumnezeu? intreaba-l pe Iov – Iov 42,1-5. Proorocul Isaia de asemenea cunoaste ce inseamna sa te afli in prezenta marelui imparat – Is. 6,1-6.
2. Hristos subliniaza in mod repetat importanta pregatirii pentru a putea fi in stare sa stai inaintea Fiului omului:
a. „Vegheati dar in tot timpul si rugati-va, ca sa aveti putere sa scapati de toate lucrurile acestea, care se vor intampla si sa stati in picioare inaintea Fiului omului” – Luca 21,36.
b. „De aceea, si voi fiti gata; caci Fiului omului va veni in ceasul in care nu va ganditi” – Mat. 24,44.
c. Semnele timpului ne someaza sa ne pregatim pentru a-L intalni pe Dumnezeu; Mat. 24,26-44.
4. Cum suntem noi gata sa-L intalnim pe Dumnezeu?
a. Pregatim inimile noastre – 2 Cron. 12,14; 30,19.
b. imbracam haina mantuirii – Is. 61,10; 64,6; Apoc. 6,13-15; 16,15; Mat. 22,1-12.
5. Cand trebuie sa ne pregatim?
a. Unii oameni zic in inima lor: „Stapanul meu zaboveste sa vina” – Mat. 24,48.
b. Ei ridica intrebari inutile cu privire la venirea Domnului: „Semnele noastre nu le mai vedem; nu mai este nici un prooroc, si nu mai este nimeni printre noi, care sa stie pana cand…” – Ps. 74,9.
c. Dumnezeu spune: „Acum este vremea sa te pregatesti pentru a-L intalni pe Dumnezeul tau” – Ps. 5,4; 2 Cor. 6,1-3; Evr. 3,7-9.
d. La vremea potrivita – Mat. 25,1-12; Luca 13,25-28.
C. Sa iNTaLNESTI PE DUMNEZEUL TaU
1. El doreste sa se intalneasca cu noi in camaruta rugaciunii – Mat. 6,6; 18,20.
2. Noi trebuie sa-L intalnim inaintea tronului de har – Evr. 4,16.
3. El doreste sa se intalneasca cu noi in marea zi a reintoarcerii acasa, atunci cand Isus ne va lua pentru a-L intalni pe Tatal ceresc – Evr. 12,2-24.
4. Cu totii trebuie sa il intalnim in ziua aceea a judecatii – 2 Cor. 5,10.
5. Sa ne infatisam inaintea lui Dumnezeu prin Domnul Isus Hristos.
IERTAREA DIVINa
Isaia 55,7.8
A. „Sa SE LASE CEL RaU DE CALEA LUI, SI OMUL NECHIBZUIT Sa SE LASE DE GaNDURILE LUI,
Sa SE iNTOARCa LA DOMNUL CARE VA AVEA MILa DE EL, LA DUMNEZEUL NOSTRU
CARE NU OBOSESTE IERTaND”.
1. Iertarea pacatelor noastre este binecuvantarea de baza a tuturor bucuriilor si privilegiilor pe care le aduce Evanghelia.
a. Prin natura noastra, noi suntem pacatosi; pacatul este calcarea Legii lui Dumnezeu – Rom. 3,23; Gal. 3,22; 1 Ioan 3,4.
b. incalcarea Legii lui Dumnezeu aduce pe pacatos sub osanda; in aceasta situatie, el necesita iertarea divina – Rom. 5,12-19.
2. Asadar, iertarea este insasi esenta planului de mantuire.
a. Ne gandim la Maria Magdalena – Luca 7,37-47.
b. La vames – Luca 18,13.14.
B. „DUMNEZEU CARE NU OBOSESTE IERTaND”, SUBLINIaND CUVINTELE ACESTEA,
Sa REtINEM ACESTE MINUNATE ADEVaRURI:
1. Luati in consideratie diferenta nivelului existent intre Dumnezeu si aceia carora El le acorda iertarea:
a. El este Cel vesnic si singurul care exista prin Sine insusi – Is. 57,15.
b. Cei ce sunt iertati de El, nu sunt decat un fir de nisip, cu putin mai mari decat un atom – Is. 40,15.
c. El este intruparea sfinteniei si desavarsirii; ochii Sai sunt atat de curati, incat nu pot privi raul – Hab. 1,13.
d. Pacatosii sunt manjiti de pacat si se afla intr-o stare de razvratire impotriva vointei lui Dumnezeu – Is. 1,4-6; Rom. 3,9-19.
2. Si totusi iertarea lui Dumnezeu depaseste cu mult vinovatia pacatului omului.
a. Mediteaza asupra cartii lui Isaia – Is. 1,18; 55,7.
b. Gandeste-te la cuvintele care se gasesc in Ezechiel 16,6: „Atunci Eu am trecut pe langa tine, te-am vazut tavalita in sangele tau, si am zis: \’Traieste chiar si in sangele tau!\’ Da, ti-am zis: \’Traieste chiar si in sangele tau!\’”
c. Bucura-te citind in Mica 7,18.19; Is. 38,17.
3. Pune in evidenta contrastul dintre jignirile aduse impotriva lui Dumnezeu si cele comise impotriva oamenilor:
a. Gravitatea pacatului este amplificata de nobletea Aceluia impotriva caruia am pacatuit.
b. Fiinta impotriva careia am pacatuit nu este numai cea mai importanta, ci si cea mai desavarsita fiinta din Univers – Iac. 1,17.
c. Adu-ti aminte de deplinatatea autoritatii si puterii lui Dumnezeu de a pedepsi si in acelasi timp de faptul ca El inca are placere sa ierte pacatele noastre – Is. 55,7.
d. Cat de mult difera iertarea acordata de oameni!
(1) Ei iarta cu mare greutate.
(2) Omul limiteaza actul iertarii acordate Mat. 18,21 (pana la sapte ori este de-ajuns).
e. Ai in vedere relatarea din Luca, asa cum sta scrisa la Luca 6,1-22; Mat. 18,23-32.
f. Cat de des auzim cuvinte ca acestea: „il voi ierta, dar mi-e imposibil sa uit; punand in felul acesta o conditie iertarii acordate acelei persoane.
g. Acesta este motivul pentru care Domnul face din dispozitia noastra de a-i ierta pe ceilalti o conditie a iertarii Sale.
(1) „Iarta asa cum iertam si noi” – Mat. 6,15
(2) „Daca fiecare dintre voi nu iarta din toata inima” – Mat. 18,35.
4. Cat de mult difera iertarea acordata de Tatal nostru ceresc!
a. „Nu-mi voi mai aduce aminte de pacatele tale”.
b. „Voi sterge pacatele lor.”
c. „Nu-Mi voi mai aduce aminte de ele” – Mica 7,18.19; Is. 44,20
5. Sa solicitam implinirea fagaduintei minunate a Dumnezeului nostru milostiv asa cum sta scris in textul nostru introductiv:
a. Da, este conditionala, depinde de atitudinea noastra fata de pacat.
b. Trebuie marturisit.
c. Trebuie sa existe o reala parere de rau pentru pacatul comis de mine.
d. Noi trebuie sa vrem sa fim eliberati de sub puterea pacatului.
e. Ca agenti morali liberi, putem cere iertarea lui Dumnezeu sau o putem respinge.
f. Prietenii mei, care este raspunsul vostru personal in seara aceasta la aceasta solie?
g. Sunteti pregatiti sa calcati si sa primiti iertarea pe care o acorda Dumnezeu prin Evanghelia lui Isus Hristos?
CaUTAtI MAI iNTaI iMPaRatA LUI DUMNEZEU SI NEPRIHaNIREA LUI
Matei 6,33
A. CE ANUME NU SI-AU ASUMAT OAMENII iN AVENTURA LOR iN CaUTAREA BOGatIILOR PaMaNTESTI?
1. Esau si-a vandut dreptul sau de intai nascut pentru o ciorba de linte – Gen. 25,31-34.; Evr. 12,16.
2. Lot a ales Sodoma datorita faptului ca valea era foarte fertila – Gen. 13,13.14.
3. Balaam a cautat sa blesteme pe Israel pentru un castig – Num. 23,1-3; Iuda 11
4. Iuda L-a vandut pe Printul vietii pentru treizeci de monede de argint – Mat. 26,15.16.
5. Anania si Safira au incercat sa-l minta pe Petru pentru un castig marsav – Fapte 5,1-11
B. „CaUTAtI MAI iNTaI iMPaRatIA LUI DUMNEZEU”
1. Valoarea ei este de nemasurat:
a. in ea locuieste neprihanirea – 2 Petru 3,13.
b. Este vesnica – Evr. 12,28; Dan. 2,44.15.
c. Slava ei nu poate fi patrunsa de noi – 1 Cor. 2,9-11.
d. Este fara bani si fara plata – Is. 55,1-3.
e. in ea sunt toate fagaduintele lui Dumnezeu – 2 Cor. 1,20; Gal. 3,16.
2. „Si neprihanirea Lui”
Isus Hristos este intruparea neprihanirii lui Dumnezeu – 1 Cor. 1,30.31; Ier. 23,6.
3. Cererile lui Dumnezeu sunt cele mai justificate:
a. Nevoile noastre vremelnice nu sunt trecute cu vederea de catre Tatal nostru ceresc – Mat. 6,24-34.
b. „Si Dumnezeul meu sa ingrijeasca de toate trebuintele voastre dupa bogatia Sa, in slava in Isus Hristos” – Fil. 4,19.
c. Si sunt tot darul lui Dumnezeu
(1) „Painea noastra cea de toate zilele” – Mat. 6,11
(2) Aceste a ne sunt date pe deasupra – Mat. 6,33.
d. Pentru ca Tatal nostru ceresc cunoaste si nevoile noastre – Mat. 6,33.
e. Daca am putea noi invata aceasta lectie si daca am exercita o credinta ca de copil in Tatal nostru ceresc!
C. CaTEVA CONSIDERENTE PRIVIND NEVOIA DE A DA ASCULTARE SFATULUI DAT DE DOMNUL NOSTRU
1. Trebuie sa ascultam sfatul acesta:
a. Datorita existentei tendintei noastre firesti de a ne lasa preocupati de grijile acestei vieti – Luca 21,34; Mat. 13,22.
b. Datorita necunostintei noastre cu privire la importanta adevaratelor valori – Ioan 6,27.
2. Amanarea noastra implica un mare risc:
a. Acest lucru este ilustrat in pilda celor cinci fecioare neintelepte – Mat. 25,1-12.
b. Propria noastra viata este atat de nesigura – Luca 2,20; Gen. 33,17-20.
c. Momentul fixat de Dumnezeu este acum – 2 Cor. 6,1-3; Evr. 3,7-9.
3. Regula in imparatia lui Dumnezeu:
Lucrurile dintai pe primul plan
(1) inainte de a se putea intalni cu Domnul, Moise a trebuit mai intai sa-si scoata incaltamintea – Ex. 2,5.
(2) Mai inainte ca armata sa poata castiga biruinta asupra dusmanului, inimile lui trebuiau sa stea ridicate – Ex. 17,11.
(3) Mai inainte ca Domnul sa-i poata demonstra faptul ca S-a ingrijit El insusi de o jertfa potrivita, Avraam a trebuit sa parcurga intregul drum pana la locul unde ar fi putut sa-l jertfeasca pe Isaac – Gen. 22,1-12.
4. De ce atat de putini sunt aceia care cauta mai intai imparatia lui Dumnezeu:
a. imparatia lui Dumnezeu este lumina, iar pacatosii iubesc mai degraba intunericul decat lumina – Ioan 3,19-21.
b. imparatia lui Dumnezeu este intemeiata pe adevar si neprihanire, insa lumea ar crede mai degraba o minciuna si ar refuza sa se conformeze principiilor imparatiei.
c. imparatia lui Dumnezeu pretinde umilinta de sine, multi oameni nu doresc lucrul acesta – Mat. 19,16-22.
d. Exista un pret al cautarii imparatiei lui Dumnezeu aratat de catre Fiul lui Dumnezeu – Mat. 10,34-36; Marcu 10,28-30; Mat. 19,16-22.
e. imparatia lui Dumnezeu este intemeiata pe dragoste, iar lumea nu are in posesia ei acest dar ceresc.
OBIECTUL BUCURIEI DIVINE
Psalmii 149,4.5
A. „CaCI DOMNUL ARE PLaCERE DE POPORUL SaU”
1. Ce putere inspiratoare simtim in inimile noastre atunci cand citim in Biblie despre sentimentele extraordinare pe care le are Dumnezeu pentru copiii Sai:
a. Ei sunt lumina ochilor Sai- Deut. 32,10; Ps. 17,8.
b. O comoara deosebita – Mal. 3,17.
c. O preotie imparateasca – 1 Petru 2,9.
d. Partea de mostenire a lui Dumnezeu – Ps. 119,57.
2. Ei sunt asa cum declara textul nostru, marea Sa bucurie:
B. Sa ANALIZaM URMaTOARELE ADEVaRURI
1. Sfintii sunt poporul lui Dumnezeu:
a. El i-a intocmit pentru a se bucura de ei – Is. 43,7; Apoc. 4,11.
b. El i-a mantuit pentru slava Sa – Ef. 1,6; 1 Petru 2,9.10.
c. Ei poarta Numele Lui – Apoc. 22,4.
d. Ei poarta chipul Sau – Gen. 1,26.27; Rom. 8,29.
e. Ei au Duhul Domnului – Rom. 8,12-16; 1 Cor. 6,19.20.
2. Domnul are placere de ei:
a. Domnul gaseste placere in poporul Sau – Ps. 147,11
Exemple:
(1) Daniel – Dan. 10,11.
(2) Avraam – 2 Cron. 20,7.
(3) Iov – Iov 1,1-3.
b. El face acesta in inima lor.
c. Trupurile lor sunt locuinta Sa – 2 Cor. 6,16; 1 Cor. 6,19.
d. Domnul gaseste bucurie in sanatatea lor si in cresterea lor spirituala.
e. El le impartaseste bucuriile si totodata si intristarile – Is. 53,4.
f. Ei sunt cu adevarat bucuria sufletului Lui.
C. CE VEDE DUMNEZEU iN COPIII SaI SI iI PRODUCE ASTFEL DE SENTIMENTE DE BUCURIE
1. in nici un caz:
a. Nu datorita pacatelor lor.
b. il intristeaza si ii provoaca mult chin – Is. 43,24; 47,13.
c. Nu atunci cand ei trec prin dureri si suferinta – Is. 63,9.
d. Nu atunci cand mor copiii Sai – Ioan 11,35.
2. in mod categoric:
a. Mantuirea lor din pacat – Luca 15,6.9.23.
b. Loialitatea fata de voia Lui – Gen. 18,17-19.
c. indrazneala lor de a marturisi marile si minunatele lucrari ale lui Dumnezeu – Fapte 7,55
d. increderea lor ca de copil in indurarea Sa – Ps. 91,14.
3. Aceste lucruri ridica in fata fiecaruia dintre noi intrebari provocatoare la care trebuie sa reflectam:
a. Sunt eu intr-o legatura atat de stransa cu Domnul pentru a cunoaste ca El are placere de mine?
b. Spre ce anume as putea arata cu constiinta curata in dorinta de a produce bucurie Tatalui meu ceresc?
c. Gasesc eu placere in El, in Cuvantul Lui, in poporul Lui si in cauza Sa?
Permiteti-mi sa-mi inchei aceasta schita cu aceasta rugaciune rostita in umilinta de David in numeroase ocazii: „Cerceteaza-mi inima, Dumnezeule, si cunoaste-mi inima! incearca-ma si cunoaste-mi gandurile! Vezi, daca sunt pe o cale rea si du-ma pe calea vesniciei!” – Ps. 139,23.24.
NaDEJDEA CELUI APOSTAZIAT
Osea 14,1-6
A. UN APOSTAZIAT
1. O persoana care cade de pe cale; o persoana care regreseaza din punct de vedere al responsabilitatilor sale morale:
a. Nevasta lui Lot este un exemplu viu in ceea ce priveste apostazia – Gen. 19,26.
b. Proorocul Ieremia foloseste cuvantul „apostazie” de douasprezece ori: Ier. 2,19; 3,6.8.11.12.14.22; 5,6; 8,5; 14,7; 31,22; 49,4.
c. Osea foloseste acest cuvant de trei ori: Osea 4,16; 11,17; 14,4.
2. Termenul de apostazie a fost folosit in contextul practicii militare; atunci cand un soldat ramanea in urma sau iesea din formatie, era clasificat ca intarziat.
a. in armata, lucrul acesta era considerat un act de nesupunere cu consecinte severe, exceptie facand cazurile de boala sau de motive reale, inevitabile.
b. Acest cuvant este folosit de asemenea, cu referire la persoanele care nu se mai achita de indatoririle lor morale, nu reusesc sa se tina de promisiune.
c. Tocmai acesta este sensul pe care il da Biblia acestui cuvant pe care il foloseste sistematic.
B. CONCEPTUL BIBLIC CU PRIVIRE LA PERSOANA CELUI APOSTAZIAT
1. Atunci cand un individ sau un popor se departeaza de la Cuvantul lui Dumnezeu, aceasta reprezinta din punct de vedere al Domnului o apostazie deosebit de grava.
a. Acesta este reprosul dur al lui Dumnezeu formulat la adresa lui Israel, asa cum sta scris in Ier. 2,12.13: „Mirati-va de asa ceva, ceruri, infiorati-va de spaima si groaza, zice Domnul. Caci poporul Meu a savarsit un indoit pacat. M-au parasit pe Mine, Izvorul apelor vii si si-au sapat puturi, puturi crapate, care nu tin de apa.”
b. Astfel vedem ca din Cuvantul lui Dumnezeu reiese faptul ca exista o cauza dubla pentru apostazie.
(1) Departarea de Dumnezeul cel viu.
(2) Stabilirea propriilor noastre principii – 1 Tim. 1,4.5.
c. Acest tip de apostazie constituie radacina tuturor tipurilor de apostazie, atat in sfera particulara, cat si in cea colectiva.
2. Natura apostaziei:
a. Cineva poate sa nu-si dea seama de gravitatea apostaziei, deoarece, in majoritatea cazurilor, aceasta evolueaza ca un proces gradat, de multe ori neobservat de cel in cauza.
b. De obicei, debuteaza cu neglijenta, abandonarea consacrarii personale, citirii Bibliei sau neglijarea rugaciunii in taina.
c. Absenteismul de la serviciile divine ale bisericii este un alt indiciu cu privire la indisciplina vietii unui apostaziat.
d. Spiritul lumesc este un alt simptom al unei apostazii grave in caile lumii in ceea ce priveste imbracamintea, umblarea, cat si alte incalcarii principiilor.
C. NaDEJDEA CELUI APOSTAZIAT
1. Aceasta este punctul central al subiectului meu;
a. Dumnezeu nu paraseste cu totul pe cel apostaziat; El nu il lasa sa continue sa se adanceasca in ruina din pricina faptului ca El cunoaste slabiciunile noastre si are mila de noi.
b. Daca nu ar fi la mijloc nadejdea pentru cel apostaziat, multi dintre noi nu am mai avea catusi de putin speranta, pentru ca intr-un fel sau altul suntem cu totii lipsiti de slava lui Dumnezeu.
2. Retineti insa, va rog, faptul ca apostazia este o boala si trebuie vindecata: „Le voi vindeca vatamarea adusa de neascultarea lor, ii voi iubi cu adevarat” – Osea 14,4
a. Apostazia lasa lovituri si rani – Is. 1,6.
b. Si adesea cicatricele sunt dovezile care continua sa ramana ale unei vieti de apostazie.
3. Fie ca aceia care se gasesc astazi in stare de apostazie sa fie imbarbatati:
a. Dumnezeu este preocupat de situatia ta; El nu te-a abandonat in bratele sortii; El doreste ca tu sa te intorci la El si El te va ajuta.
b. Aceasta este invitatia care vi se face si pe care Dumnezeu continua sa v-o adreseze – Is. 19,22; Osea 6,1; 14,1.
Exemple:
(1) Fiul risipitor care s-a intors – Luca 15,11.
(2) Petru s-a intors la Domnul – Marcu 14,72.
(3) Si poporul lui Israel s-a intors la adevaratul Dumnezeu si la inchinarea Sa adevarata – 1 Regi 18,39.
c. Cat de recunoscatori putem fi pentru ca avem in ceruri un astfel de Tata milostiv, care este mereu gata sa primeasca la Sine pe cei apostaziati!
APOI DOMNUL A iNCHIS USA DUPa EL
Genesa 7,16
A. RELATAREA BIBLICa DESPRE POTOP CONtINE UN NUMaR DE ADEVaRURI ALE EVANGHELIEI
DESTINATE POPORULUI LUI DUMNEZEU DIN ZILELE DIN URMa
1. Textul nostru exprima unul dintre aceste adevaruri ce indeamna la meditatie, „apoi Domnul a inchis usa dupa El”.
a. Timpul in care indelunga rabdare a lui Dumnezeu s-a sfarsit – 2 Petru 3,9; 1 Petru 3,20.
b. Acest lucru arata ca exista totusi o limita chiar si in ce priveste ingaduinta unui Dumnezeu milostiv si plin de compasiune – Ex. 34,6.7.
c. „Duhul Meu nu se va lupta pururea cu omul”, a spus Domnul – Gen. 6,3.
2. Faptul ca ingaduinta lui Dumnezeu isi are limitele ei este usor de inteles.
a. Din experienta Sodomei si Gomorei – Gen. 19,23
b. Acest fapt a fost confirmat in cazul Israelului din vechime- Mat. 21,43.
B. SOLIA TEXTULUI NOSTRU ASA CUM SE APLICa EA SITUAtEI DIN ZILELE NOASTRE
1. Atunci cand Dumnezeu a inchis usa corabiei:
a. El a inchis inauntrul acesteia pe Noe si familia lui. Lucrul acesta i-a oferit lui Noe si familiei lui protectie deplina impotriva apelor potopului.
b. Dar Acela care a inchis usa dupa Noe, a inchis usa si in fata pacatosilor din zilele lui Noe; acesta a echivalat cu sentinta vesnica pentru toti cei ramasi in exterior – Mat. 24,37-39.
2. „Cum s-a intamplat in zilele lui Noe, aidoma se va intampla si la venirea Fiului omului” – Mat. 24,37
a. Curand, foarte curand Dumnezeul cel indelung rabdator va inchide usa milei.
b. Se vor implini cuvintele din Apoc. 22,10.11: „Vremea este aproape. Cine este nedrept sa fie nedrept si mai departe; cine este intinat sa se intineze si mai departe”.
c. Aceasta inseamna ca asa cum a fost in zilele lui Noe, aceia care erau pregatiti au intrat in corabie; dar aceia care nu erau gata au fost lasati afara; ei au fost obiectul nimicirii facute de apele potopului.
d. Usa milei se va inchide, si acesta inseamna ca pentru toti cei care nu au intrat in arca mantuirii, timpul de proba se va sfarsi – Mat. 25,11-12; Luca 13,25-29; Amos 8,11-14.
3. Relatarea istoriei potopului demonstreaza mai departe faptul ca Dumnezeu nu este partinitor.
a. El a pus la dispozitia pacatosilor din timpul lui Noe o suta douazeci de ani pentru a lua o decizie – Gen. 6,3.
b. Solia neprihanirii prin credinta predicata de Noe nu le-a lasat nici o justificare – Luca 17,26.27.
c. Am invatat deja faptul ca Hristos face din experienta antidiluvienilor un exemplu practic pentru poporul care traieste in proximitatea momentului revenirii Lui.
d. Usa indurarii acum deschisa larg se va inchide intr-o buna zi si astfel toti cei care resping mantuirea prin Hristos, nu vor mai avea nici o justificare.
C. ASPECTUL CEL MAI IMPORTANT AL LECtEI NOASTRE SE GaSESTE iN URMaTOARELE FAPTE:
1. Dumnezeu a onorat credinta lui Noe:
a. Noe a crezut pe Dumnezeu.
b. El a dovedit acest lucru atunci cand a construit corabia pentru mantuirea familiei lui – Evr. 11,7.
c. Cei care au pierit in potop nu s-au ingrijit de propria lor siguranta nici de a familiei lor.
2. O intrebare de o solemnitate extraordinara care ne este adresata tuturor:
a. Atunci cand usa milei se inchide pentru totdeauna, se va inchide dupa noi sau in fata noastra?
b. invatati o lectie, studiind din Mat. 7,13.14.
c. Gandeste-te la ospatul de nunta si la cele zece fecioare – Mat. 25,1-12.
d. Sau incercati sa intelegeti cuvintele Domnului nostru, asa cum stau ele scrise in Luca 13,22-29.
3. Raspunsul la intrebarea noastra este foarte simplu:
a. Cei care au fost pregatiti au intrat inainte ca usa sa fie inchisa.
b. Cei care nu au fost gata au venit prea tarziu si au fost lasati in intunericul de afara.
c. Domnul nostru, cunoscand de la inceput care este sfarsitul, ne avertizeaza cu aceste cuvinte: „De aceea, si voi fiti gata; caci Fiul omului va veni in ceasul in care nu va ganditi” – Mat. 24,44.
d. Cati dintre noi dorim cu adevarat sa avem siguranta ca atunci cand usa milei este inchisa, noi suntem inlauntru si nu afara?
TRESTIA FRaNTa
A. TRESTIA
1. Este mentionata de numeroase ori in Biblie:
a. Mentionarile biblice din Vechiul Testament – 2 Regi 18,21; Iov 40,21.
b. Scripturile Noului Testament – Mat. 11,7; 12,20; 27,30; Apoc. 11,4; 21,15.
2. Modul de dezvoltare si foloasele:
a. Aceasta creste in locuri mlastinoase, in acele balti de noroi unde in aerul viciat pandea boala frigurilor.
b. in locurile unde se gasea trestia isi aveau teritoriul fiarele salbatice.
c. Exemplarele mai rezistente erau prelucrate ca trestii de masurat; altele erau folosite ca toiege pentru calatori; cele mai subtiri erau folosite ca instrumente de scris.
B. FELUL iN CARE EVALUEAZa DUMNEZEU PE OM
1. O trestie franta:
a. Aici gasim simbolul unei vieti distruse; o viata sfasiata si franta din pricina pacatului.
Exemple:
(1) Fiul risipitor – Luca 15, 11-32
(2) Talharul de pe cruce – Luca 23,40-44.
(3) Maria Magdalena – Marcu 16,9; Luca 8,2.
b. Trestia franta simbolizeaza fragilitatea, neajutorarea si lipsa de valoare – Rom. 7,24; Is. 1,19.
c. Trestia franta nu are nici o putere spre a se reface singura; nici in cazul pacatosilor, nu sunt posibilitati in sensul acesta, nici din punct de vedere moral, mental si fizic. Fiind franti ei nu se pot reface singuri.
1. Ce anume este implicat in actul evaluarii lui Dumnezeu
a. Atitudinea lui Dumnezeu fata de pacatosi – multi dintre ei si-au irosit talentul si puterea fizica si mentala, insa Dumnezeu nu ii leapada; El este dornic si pregatit sa le refaca viata – Ps. 23,1-6.
b. „Atunci Eu am trecut pe langa tine, te-am vazut tavalita in sangele tau, si am zis: \’Traieste chiar si in sangele tau!\’ Da, ti-am zis: \’Traieste chiar si in sangele tau!\’” – Ezech. 16,6.
C. MODUL DIVIN DE A TRATA PE PaCaTOSI
1. Dumnezeu nu uzeaza de forta bruta in relatiile cu noi.
a. El vine la noi precum roua. Roua este foarte delicata atunci cand cade pe planta firava; ea actioneaza foarte lin si patrunde in profunzime – Osea 14,5.
Exemple:
Observati cu cata delicatete si bunatate a tratat invatatorul pe femeia din Samaria. El ii cunostea viata ei care trebuia sa fi fost orice altceva numai o viata morala nu, insa, El nu s-a purtat niciodata cu ea cu asprime – Ioan 4,1-29.
b. El vorbeste despre vin si despre ulei cu care sa vindece pe omul care fusese jefuit de talhari si care era ranit – Luca 10,34.
2. Puterea adevarului
a. Se manifesta prin dragoste, indelunga rabdare, bunatate si infranare – 2 Petru 3,9; 2 Cor. 5,14-17.
b. Ea face apel la puterea ratiunii: „Veniti totusi sa ne judecam, zice Domnul. De vor fi pacatele voastre cum e carmazul, se vor face albe ca zapada; de vor fi rosii ca purpura, se vor face ca lana” – Is. 1,18.
3. Metoda lui Dumnezeu indica in continuare:
a. Faptul ca El are incredere in om, altfel n-ar fi pus in miscare toate fortele din Universul Sau, pentru a salva pe om.
b. Modul in care S-a purtat cu Saul din Tars arata ca Dumnezeu are incredere in om – Fapte 9,15.
c. El cunoaste ca pacatul constituie radacina tuturor nereusitelor noastre din viata si S-a ingrijit sa existe rezerve din belsug pentru mantuirea noastra din pacat.
d. Psalmistul formuleaza astfel lucrul acesta: „Caci El stie din ce suntem facuti; isi aduce aminte ca suntem tarana” – Ps. 103,14.
e. in versetul 13, el spune: „Cum se indura un tata de copiii Lui asa se indura Domnul de cei ce se tem de El.”
4. Ce invatatura minunata urmeaza sa dobandim din textul nostru:
a. Majoritatea dintre noi nu suntem decat trestii frante si totusi Tatal nostru ceresc a trimis pe singurul Sau Fiu pentru a ne reface viata – „El imi invioreaza sufletul”.
b. Acolo unde, in aparenta, nu este nici o nadejde, El vede ca exista totusi o nadejde.
PIAtA OMULUI SaRAC
Isaia 55,1.2
A. „VOI TOtI CEI iNSETAtI VENItI LA APE, CHIAR SI CEL CE N-ARE BANI! VENItI SI CUMPaRAtI BUCATE, VENItI SI CUMPaRAtI VIN SI LAPTE, FaRa BANI SI FaRa PLATa.”
1. Cei ce studiaza Biblia sunt de acord asupra faptului ca Isaia a fost un prooroc de cea mai inalta clasa si de asemenea, un mare evanghelist.
a. Cea de-a doua jumatate a cartii lui este consacrata celui mai inalt sistem evanghelistic de salvare a sufletului.
b. Textul nostru cuprinde suficient material de solii evanghelistice pentru o intreaga serie de predici:
c. Apelul din seria textului nostru atinge doua elemente importante ale vietii: painea si vinul. Cunoastem ca acestea reprezinta hrana spirituala oferita gratis prin Evanghelia lui Isus Hristos.
2. Este o invitatie inteleasa cel mai bine de oamenii care pretuiesc atat painea cat si vinul.
B. O INVITAtE FOARTE NEOBISNUITa SI FOARTE LIBERALa
1. Face apel la motivatia universala a foamei si setei ce sunt parte integranta a vietii oamenilor.
a. Chiar si Fiul omului a infometat si a insetat cat timp a stat in aceasta lume – Mat. 4,2; Marcu 2,25; 11,12; Ioan 19,28.
b. insa eu cred ca apelul Evangheliei face referire in mod particular la foamea si setea dupa auzirea Cuvantului Domnului – Ier. 18,16.
2. Deosebit de incurajator element pentru lucratorul Evangheliei este foamea si setea universala pentru hrana necesara sufletului si pentru bautura duhovniceasca – apa vietii.
a. Cuvantul lui Dumnezeu este painea vietii – Luca 4,4; Prov. 9,5; Ier. 15,16.
b. Apa vietii – viata spirituala – Ioan 7,37.38. Apoc. 22,17.
c. Aceasta foame si sete dupa auzirea Cuvantului lui Dumnezeu va veni intr-o zi pentru cei care acum sunt indiferenti fata de Cuvantul lui Dumnezeu – Amos 8,9.10.
d. Sa luam seama la invitatia din partea cerului cat inca se zice astazi – Evr. 3,7-9.
e. Ce minunat ar fi daca am putea spune cu totii impreuna cu psalmistul: „Cum doreste un cerb izvoarele de apa, asa te doreste sufletul meu pe Tine Dumnezeule!” – Ps. 42,1.2.
3. Cautarea in van a satisfactiei:
a. „De ce va dati castigul pentru un lucru care nu satura?”
b. De ce munciti pentru ceva care nu va satisface?
(1) Unii cauta satisfactie in bogatiile pe care le-au acumulat; dar ei vor fi dezamagiti – Luca 4,13.13.
(2) insa lucrurile materiale nu vor avea si nu au puterea de a satisface sufletul – Ezech. 7,9.
(3) Este un „vai” pronuntat asupra tuturor celor care cauta placerile in bogatiile materiale – Iac. 5,1-6.
(4) Mai sunt si altii care cauta multumirea in placerile senzuale, lucru care, in final, le va aduce un blestem asupra lor – Luca 12,19; Gal. 6,7.8.
C. ADEVaRATUL IZVOR AL SATISFACtIEI SI MODUL CUM PUTEM Sa NE BUCURaM DE EA
1. Cunostinta cu privire la Dumnezeul cel adevarat ne va oferi fericirea reala.
a. „Cat de scumpa este bunatatea Ta, Dumnezeule! La umbra aripilor Tale gasesc fiii oamenilor adapost.”
b. „Se satura de belsugul casei Tale, si-i adapi din suvoiul desfatarilor Tale.”
c. „Caci la Tine este izvorul vietii” – Ps. 36,7-9.
2. Piata omului sarac:
a. Te simti impovarat de greutatea pacatului? Sangele lui Isus Hristos te va curati fara bani si fara plata – 1 Ioan 1,7; 1 Petru 1,18.19.
b. Gemi sub povara obiceiurilor rele? Fiul lui Dumnezeu te va elibera fara bani si fara plata – Ioan 8,36; Is. 49,25.26.
c. Adu-ti aminte ca pretul a fost platit – acum nu trebuie sa mai platesti nimic – Luca 14,14-24.
d. Este uimitor dar adevarat – la piata omului sarac cumperi dar nu e nevoie de bani sau de echivalentul banilor.
e. Totusi multi sunt aceia care merg intr-o piata necorespunzatoare si isi cheltuiesc banii si viata pentru lucruri care nu aduc nici satisfactie, nici mantuirea sufletului lor.
f. Prietenii mei, ce spuneti voi despre invitatia din textul nostru introductiv?
iNTREBAREA FaRa RaSPUNS
Evrei 2,1-10
A. „CUM VOM SCaPA NOI, DACa STaM NEPaSaTORI FAta DE O MaNTUIRE ASA DE MARE?”
1. Merita remarcat cu prisosinta modul in care este folosit neinsemnatul cuvant „asa” pentru a accentua cu putere acest adevar distinct.
a. „Fiindca atat de mult a iubit Dumnezeu lumea” – Ioan 3,16.
b. „Daca astfel imbraca Dumnezeu iarba de pe camp” – Mat. 6,30.
c. „Slujesc Dumnezeului parintilor mei” – Fapte 24,14
2. in textul nostru cuvantul „asa” este destinat sa indrepte im mod deosebit atentia la maretia mantuirii oferita prin Domnul nostru Isus Hristos.
B. MaREtIA MaNTUIRII CE NE-A FOST DaRUITa ESTE iNtELEASa
1. Prin cat costa ea:
a. Semnele ranilor de pe trupul Fiului lui Dumnezeu care I-au fost pricinuite la Calvar vor vorbi in mod elocvent despre pretul platit pentru mantuirea noastra – 1 Cor. 6,19.20; Rom. 8,31-39; 2 Cor. 5,21.
b. Inima franta a Domnului Hristos murind, este inca o alta dovada in plus cu privire la pretul pe care l-a platit cerul pentru a ne scapa de osanda.
c. Slujba fiintelor ceresti pentru aceia care vor fi mostenitori ai mantuirii este o dovada suplimentara cu privire la extraordinara interventie a lui Dumnezeu pentru a ne mantui – Evr. 1,13.14; Ps. 34,6.
2. Prin ceea ce daruieste:
a. Iertare deplina pentru toti cei care il primesc pe Isus Hristos ca Mantuitor al lor personal – Is. 55,7; Mica 7,18.19.
b. Eliberare deplina de sub puterea pacatului – Fapte 26,18; Ioan 8,36.
c. Eliberare deplina de consecintele vesnice ale pacatului – 2 Cor. 5,17.
(1) Trebuie observat faptul ca mantuirea in Hristos nu poate indeparta efectele neascultarilor noastre – Gal. 6,7.8.
(2) Atunci cand calcam legile care guverneaza organismul nostru, este posibil sa suferim consecintele vremelnice.
d. Dar ceea ce este esential este ca mantuirea prin Hristos este atotcuprinzatoare – trup, suflet si duh; trecutul, prezentul si viitorul!
3. Prin modul in care poate fi obtinuta aceasta mantuire:
a. Gratis, fara nici un ban si fara nici o plata; este darul fara plata al lui Dumnezeu ! – Is. 55,1.2; Ef. 2,7.8.
b. Prin credinta simpla in Isus Hristos – Fapte 8,37; 16,31; Rom. 5,1-3.
c. Nu exista nimic care poate fi facut catre pacatos pentru a merita mantuirea, absolut nimic.
d. Primindu-L pe Isus Hristos acum nu maine – 2 Cor. 6,1-3; Evr. 3,7-9.
Ilustratia cu privire la credinta simpla pusa la lucru.
(1) Toti cei care au fost muscati de reptilele veninoase aveau la dispozitie o singura conditie: „priveste si vei trai” – Num. 21,6-8.
(2) Ei nu aveau cum sa actioneze pe baza simtamintelor sau emotiilor, mantuirea lor depindea de exercitarea credintei lor in credinciosia lui Dumnezeu.
C. iNTREBAREA FaRa RaSPUNS
1. Observati, va rog, rolul pe care-l joaca acest cuvant in starea tipica de pierzare.
a. Cat de lesne este sa fii osandit pentru totdeauna, pur si simplu nu face nimic. Asteapta doar si fii nepasator fata de straduintele lui Dumnezeu de a ne mantui sufletul.
b. Locuitorii din Meroza au fost blestemati nu pentru faptul ca au facut o multime de lucruri. Nu, ci ei au fost blestemati pentru ca nu au facut nimic, intr-un moment cand ar fi trebuit sa actioneze – Jud. 5,23.
c. Pilda Domnului nostru despre ospatul cel mare pe care l-a dat un om in cinstea prietenilor sai vorbeste cu putere despre subiectul pe care il tratam Luca 14,16-24.
2. Exista trei modele sau tipuri de neglijenta criminala.
a. A fi indiferent cu privire la ceea ce spune Dumnezeu este un pacat ingrozitor in ochii Domnului – Gen. 19,14.
b. A avea alte preocupari in momentul cand Dumnezeu te cheama, este un alt semn al osandei.
Exemple:
(1) Oamenii din zilele lui Noe – Mat. 24,36-39; Luca 17,26-29.
(2) Oaspetii care n-au mai venit – Luca 14,16-29.
c. incercarea de a amana datoria pe care o avem fata de Dumnezeu constituie o alta crima impotriva sufletului – Fapte 24,25.
PILAT SI-A SPaLAT MaINILE
Matei 27,24
A. „PILAT A LUAT APa SI-A SPaLAT MaINILE iNAINTEA NORODULUI SI A ZIS: \’EU SUNT NEVINOVAT DE SaNGELE NEPRIHaNITULUI ACESTUIA. TREABA VOASTRa!\’”
1. Fara indoiala, ca aceasta a fost cea mai importanta decizie pe care a luat-o Pilat in calitate de guvernator in legatura cu persoana Domnului Isus.
a. El a rostit judecata asupra Judecatorului Universului – Fapte 10,42; Gen. 18,25.
b. Judecata lui a constituit o eroare judiciara in sensul cel mai grav.
2. Textul nostru de astazi infatiseaza numeroase aspecte deosebit de valoroase care merita sa fie analizate cu multa rugaciune.
B. IMAGINEA LUI PILAT, SPaLaNDU-SI MaINILE, DEZVaLUIE TREI ASEPCTE DISTINCTE REFERITOR LA CE iNSEAMNa Sa PROCEDEZI iN MOD GRESIT
1. Justificarea inutila pentru comiterea unei erori:
a. El a fost constient ca sentinta pe care a formulat-o a reprezentant o eroare judiciara.
b. El fusese avertizat mai inainte de Dumnezeu ca nu cumva sa faca lucrul pe care l-a savarsit. – Mat. 27,18.
c. El a stiut ca evrei atentau la viata Fiului lui Dumnezeu din pricina invidiei lor – Mat. 27,19.
2. Hotararea lui de da pe Fiul lui Dumnezeu in mainile dusmanilor Sai a fost motivata pur si simplu de egoism.
a. A fost motivata de faptul ca el cauta favoarea iudeilor in detrimentul dreptatii; insa facand ceea ce a facut, el a pierdut favoarea iudeilor.
b. Nimeni nu ne poate obliga niciodata sa procedam gresit. Iudeii n-au avut nici dreptul si nici autoritatea sa il determine pe Pilat sa execute o persoana nevinovata.
3. Retineti, va rog, existenta posibilitatii autoamagirii:
a. Prin implinirea ceremoniei spalarii mainilor, Pilat isi intarea singur convingerea ca era curat de sangele Fiului lui Dumnezeu.
b. El isi orbea singur constiinta in fata faptului ca intr-o buna zi Dumnezeu va reexamina eroarea judiciara comisa in sala de judecata a palatului lui Pilat.
c. in toate acestea, actul lui Pilat demonstreaza ca este posibil ca cineva sa-si convinga constiinta sa creada ca in anumite circumstante un lucru rau este un lucru bun si invers.
C. ACTUL SaVaRSIt DE PILAT SI JUSTIFICAREA SA PENTRU COMITEREA ACESTUI ACT NE DEZVaLUIE:
1. Totala imposibilitate de a ne eschiva intr-un fel de responsabilitatea noastra personala.
a. El si-a spalat mainile dar nu si inima.
b. Istoria il va califica ca pe un las, un ucigas si ca pe un falsificator al actului justitiar.
2. Transferarea vinovatiei asupra altora nu a fost numai inclinatia lui Pilat.
a. Adam l-a invinovatit pe Dumnezeu pentru ca i-a dat-o pe Eva – Gen. 3,12.
b. Saul a invinovatit poporul pentru uciderea imparatului si a vitelor – 1 Sam. 15,15.
c. Cat de des suntem tentati sa-i invinovatim pe altii pentru ca noi am procedat gresit!
3. Cand analizam mai in profunzime actul spalarii pe maini al lui Pilat, invocandu-si nevinovatia, ne dam seama ca:
a. El a vadit in ceea ce privea persoana sa o slabiciune de caracter in care si-a exprimat public propriile-i convingeri.
b. Daca iudeii ar fi fost mai putin insistenti in incercarile lor, el ar fi putut sa-L elibereze pe Fiul lui Dumnezeu.
c. Dar Dumnezeu, care a hotarat mai inainte ca Fiul Sau sa aiba parte de cupa care, de drept, ni se cuvenea noua, a ingaduit ca Pilat sa devina unul dintre actorii principali in desfasurarea acestei crime a veacurilor.
4. Da, o persoana se poate spala cu mult zel ceremonial pe maini, dar este lipsit complet de puterea de a se curati de pacatele din inima sa.
a. Fariseii si carturarii erau experti in acest domeniu – Mat. 23,25.26.
b. Exista multi in randul poporului lui Dumnezeu care urmeaza aceeasi practica, „avand doar o forma de evlavie, dar tagaduindu-i puterea – 2 Tim. 3,5.
5. Prietenii mei, ce ati fi facut, daca ati fi fost voi in locul lui Pilat?
a. Ati fi luat pozitie pentru respectarea dreptatii, indiferent de opinia iudeilor?
b. Ati fi aratat public faptul ca din momentul in care v-ati asumat responsabilitatea de a garanta dreapta judecata, ati continua in aceeasi maniera indiferent de cazul judecat?
c. Atunci sa stiti ca raspunsul se regaseste in atitudinea voastra! il primiti sau il respingeti pe Fiul lui Dumnezeu, care a murit pentru voi?
LUCRURILE VaZUTE SI CELE NEVaZUTE
2 imparati 6,17.18
A. „ELISEI S-A RUGAT SI A ZIS: \’DOAMNE, DESCHIDE-I OCHII Sa VADa\’. SI DOMNUL A DESCHIS OCHII SLUJITORULUI, CARE A VaZUT MUNTELE PLIN DE CAI SI DE CARa DE FOC iMPREJURUL LUI ELISEI.”
1. Exista oameni care cred ca ceea ce poarta denumirea de Vechiul Testament are doar valoare istorica; insa aici intalnim o demonstratie spirituala extraordinara a deosebirii dintre lucrurile vazute si cele nevazute.
a. Textul nostru descopera limitele omenesti.
b. Arata modul in care rugaciunea schimba lucrurile cum descopera ea ochilor nostri lumea nevazuta.
2. in scrierile lui Moise si ale proorocilor exista multe nestemate pretioase ale Evangheliei si textul nostru este unul dintre acestea.
B. LUCRURILE VaZUTE SI CELE NEVaZUTE
1. a. Lucrurile vizibile sunt palpabile, ele sunt materiale si pot fi vazute cu ochii nostri.
b. Acestea sunt in cel mai bun caz lucruri vremelnice si din acest motiv sunt supuse schimbarii – Ps. 102,25.26; 2 Petru 3,10.
c. intrucat noi suntem parte a lumii materiale, perspectiva noastra este limitata.
Exemple:
(1) Slujitorul lui Elisei a vazut oastea dusmanului inconjurand orasul cu cai si care de razboi, dar el n-a putut vedea oastea cereasca care era de asemenea prezenta in acel loc.
(2) Samuel a privit infatisarea placuta a lui Eliab, fiul cel mai mare a lui Iese, dar el nu-si dadea seama de nepotrivirea lui pentru a fi imparat – 1 Sam. 16,6.7.
2. Lucrurile vazute nu constituie un indiciu, nici in ce priveste credinta adevarata, nici in ce priveste aprobarea din partea cerului.
a. „Nu judecati dupa infatisare, ci judecati dupa dreptate” – Ioan 7,24.
b. Lucrurile vizibile sunt fie in afara aparentelor, fie au fost intinate de pacat – Is. 24,1-8; Ioan 7,7; 1 Ioan 2,15.16.
c. Cei care isi pun increderea in lucrurile vizibile pierd din vedere propria perspectiva asupra lucrurilor ceresti.
3. Lucrurile nevazute
a. Este foarte clar faptul ca slujitorul lui Elisei nu era obisnuit cu lucrurile nevazute precum era proorocul Elisei.
b. Primul lucru pe care il observam cu privire la lucrurile nevazute este acela ca sunt superioare celor vizibile – Ps. 34,7; 91,11; Is. 37,36.
c. Al doilea lucru pe care-l observam cu privire la lucrurile nevazute este acela ca in timp ce lucrurile vizibile sunt de natura tranzitorie, cele nevazute sunt constante.
d. Un al doilea adevar pe care -l intelegem din textul nostru este acela ca lucrurile nevazute pot fi vazute numai cu ochiul credintei.
e. Ochiul credintei il vede pe Dumnezeu, pe Domnul Isus, si oastea cereasca care sustine pe copiii lui Dumnezeu – Evr. 11,24-26.
C. LUCRURILE NEVaZUTE DEVIN VIZIBILE
1. Rugaciunea zeloasa ne confera viziunea spirituala cu privire la lucrurile nevazute sau vedere pentru a privi slava lui Dumnezeu
a. Moise a vazut tara fagaduintei – Deut. 34,1-4.
b. Stefan l-a vazut pe Isus stand la dreapta lui Dumnezeu – Fapte 7,56
c. Ioan a vazut Noul Ierusalim coborand din ceruri – Apoc. 21,10-27.
d. Ezechiel a vazut uraciunile din templu – Ezech. 16,1-11.
2. Curatia este, in cazul acesta, o conditie obligatorie pentru a putea vedea lucrurile nevazute.
a. Preotului Eli ii lipsea aceasta calitate si, din acest motiv, el a fost orbit cu privire la starea spirituala a familiei sale – 1 Sam. 3,1-18.
b. Pacatul ne desparte de lucrurile nevazute – Is. 59,1-3; Apoc. 3,14-17.
3. Existenta unei dorinte profunde dupa lucrurile spirituale este o alta conditie obligatorie pentru a percepe lucrurile nevazute – Ps. 121,1-3.
a. Acesta este lucrul care lipseste in mijlocul poporului lui Dumnezeu din zilele noastre.
b. Parem a fi multumiti cu lucrurile vizibile, suntem mai putin interesati de cele nevazute.
c. Ei bine, atunci de ce sa nu ne rugam cu Elisei: „Doamne, Doamne, deschide-i ochii ca sa vada!”
COLACI DE SALVARE PENTRU CaLaTORII PE MARE
A. TOATE VASELE DIN ZILELE NOASTRE SUNT DOTATE CU MIJLOACE DE SALVARE LA BORD
1. Nimeni nu s-ar angaja sa calatoreasca in largul marilor fara sa aiba un mijloc de salvare:
a. De fapt, aceasta constituie o obligatie.
b. Face parte din dotarea pe care trebuie sa o indeplineasca un vas in stare de navigatie.
2. in caz de pericol, lucrul aceasta reprezinta o chestiune de viata si de moarte.
B. TEXTUL NOSTRU NE OFERa CaTEVA GaNDURI CE INVITa LA MEDITAtIE ASUPRA VALORII COLACILOR DE SALVARE PENTRU CaLaTORII PE MARE
1. Viata noastra de astazi poate fi cu usurinta comparata cu o calatorie pe o mare furtunoasa.
a. Aceasta a fost marturia pe care a dat-o Iacov inaintea Faraonului, in cadrul unei audiente pe care i-a acordat-o Faraon – Gen. 47,8.9.
b. Pavel ne ofera o imagine vie a calatoriei sale pe o mare infuriata – 2 Cor. 11,23-27.
c. Nici unul dintre noi nu este scutit de aceasta experienta – 2 Tim. 3,12.
2. Pe masura ce ne apropiem de incheierea calatoriei noastre, pericolul pentru poporul lui Dumnezeu se va mari:
a. Cu adevarat intampinam vremuri primejdioase pe masura ce ne apropiem de sfarsitul controversei dintre Hristos si Satana – 2 Tim. 3,1-5.
b. Satana cunoscand ca numai are decat un timp scurt la dispozitie, isi va indrepta mania lui impotriva poporului care pazeste poruncile lui Dumnezeu – Apoc. 12,17.
c. Amagiri perfide vor fi un test pentru toti cei care nu sunt bine inradacinati in Cuvantul lui Dumnezeu – Apoc. 3,10; Luca 23,32,33.
d. Pericolele cele mai mari pentru noi sunt indiferenta fata de lucrurile spirituale; neglijarea rugaciunii si ingrijorarile vietii acesteia. Acestea sunt influentele pe care le utilizeaza diavolul pentru a ispiti pe poporul lui Dumnezeu – Mat. 24,12; Luca 21,34-36.
e. De asemenea, pacatele ascunse primejduiesc siguranta calatoriei noastre catre imparatia cerurilor – Ps. 32,1-6; 90,8.
f. Pericolul cel mai mare pentru noi este starea noastra de incropeala care ne paralizeaza din multe puncte de vedere si ameninta nadejdea noastra de a fi mantuiti.
C. AVEM NEVOIE URGENT Sa NE FOLOSIM DE COLACII DE SALVARE, PUSI LA DISPOZItIE DE CER PENTRU SIGURANtA NOASTRa
1. Dumnezeu, in mila Sa, a prevazut colacii de salvare care sa ne asigure protectie maxima.
a. Fagaduintele lui Dumnezeu trebuie considerate ca fiind adevarati colaci de salvare pentru calatorii pe mare. Ni se spune ca Biblia contine peste patru mii de astfel de fagaduinte.
b. in timp de primejdie, poporul lui Dumnezeu a facut uz de acesti minunati colaci de salvare.
(1) David i-a folosit in multe ocazii pentru mantuirea sufletului – 1 Cron. 17,26.
(2) De asemenea, Moise a reamintit poporului de fagaduintele Domnului, atunci cand lucrurile erau critice pentru el si poporul Sau – Deut. 1,11; 15,6.
2. Domnul, care poarta de grija de poporul Sau, este un alt colac de salvare pe care trebuie avut si purtat:
a. „Tu ai fost binevoitor cu tara Ta, Doamne! Ai adus inapoi pe prinsii de razboi ai lui Iacov.”
b. „Ai iertat nelegiuirea poporului Tau, ai acoperit toate pacatele;
c. Si Te-ai intors din iutimea maniei Tale.” – Ps. 85,1-3.
3. Credinta, credinta vie si lucratoare este iarasi un alt colac de salvare de care trebuie sa ne asiguram.
a. Citeste Evrei 11. Ce perspectiva a acelora care au trecut peste marea infuriata, aveau in fata ochilor lor. Multi si-au pierdut averile lor pamantesti, prietenii, da, chiar si viata, insa si-au mantuit sufletele!
b. Din contra, multi au cazut de pe cale si au ramas pe drum – 1 Tim. 1,19
c. Lucrurile acestei lumi le-au orbit ochii in fata pericolelor mortale care-i pandeau – 2 Cor. 4,4.5.
d. Cercetati solia martorului credincios asa cum sta scrisa in Apoc. 3,14-22.
e. Aceasta solie demonstreaza in mod convingator ca este posibil sa marturisesti a fi crestin si totusi sa fii lipsit de interes pentru viata spirituala si pentru siguranta ta impotriva caderii de la credinta.
4. Rugaciunea sincera este inca o alta conditie obligatorie asigurarii protectiei noastre:
a. Citeste Ps. 107,13.14.
b. Analizati Ps. 50,15; Evr. 5,8.9.
NEBUNIA iNCREDERII iN SINE
Proverbe 28,26
A. „CINE SE iNCREDE iN INIMA LUI ESTE UN NEBUN”.
1. Obiectul increderii si nadejdii noastre este in mod obligatoriu de cea mai mare insemnatate.
a. Constituie insasi fundamentul vietii.
b. Deoarece. cand omul isi pierrde nadejdea, el nu are de ce sa se mai prinda.
2. incredere sau certitudine.
a. Este fundul apei unde este lansata ancora marinarului, de de care deprinde siguranta navei.
b. Importanta acestui lucru fiind atat de unanim recunoscuta, noi trebuie sa ne asiguram ca increderea si nadejdea noastra este ancorata in Cuvantul lui Dumnezeu.
B. NEBUNIA iNCREDERII iN SINE
1. „Cine se increde in inima lui este un nebun.”
a. Atunci cand ne punem increderea in inima noastra, dam pe fata necunostinta noastra cu privire la adevarata stare a inimii.
b. Inima este nespus de inselatoare isi de deznadajduit de rea” – Ier. 17,9.
2. increderea in propria noastra inima implica:
a. Bizuirea pe propria intelepciune – 1 Cor. 1,19.21.
b. Bizuirea pe Domnul este o conditie pentru obtinerea increderii si fericirii adevarate.
3. increderea noastra inseamna pur si simplu a ne bizui pe propriul nostru program in loc de a asculta de sfatul Domnului:
a. Acesta a fost unul dintre primele pacate de dupa potop – Gen. 11,1-9.
b. Aceasta este una dintre portile principale care conduc la stricaciunea ce caracterizeaza epoca contemporana – 2 Tim. 3,1-8; Rom. 1,21-25.
c. in aceasta va consta triumful final al lui Dumnezeu asupra lumii care a respins intelepciunea lui Dumnezeu si care a ales sa se lase calauzita de intelepciunea oamenilor pacatosi.
d. Arunca numai o privire asupra societatii noastre de astazi, si observa modul in care imaginatia fiintelor omenesti a devenit idolul maselor – stiinta, stiintele sociale, stiintele mecanicii si ale fizicii, cunostintele medicale sunt acceptate ca un scut de protectie impotriva fortelor distructive.
e. Acestea sunt un semn al apropierii sfarsitului.
4. Cine se increde in inima lui este un nebun:
a. Ganditi-va la asa numita „Stiinta Crestina”, o grupare numita „Unitatea”, si la alte teorii care urmaresc sa preamareasca eul omenesc, sau sinele personal.
b. Toate acestea in detrimentul marturiei Bibliei, conform careia inimile noastre sunt corupte si nesigure – Rom. 7,14-24.
c. Inima a amagit pe multe persoane.
(1) L-a inselat pe Avraam – Gen. 12,13-15.
(2) L-a amagit pe Moise – Gen. 2,12; Num. 20,10.11.
(2) L-a inselat in numeroase ocazii pe David.
(4) L-a inselat in mod vadit pe Petru – Marcu 14,71.
(5) insa ar fi mai bine sa ne gandim la experienta noastra cu propria noastra inima.
5. Apelam la Cuvantul lui Dumnezeu pentru a constata cat de nesigura este inima omeneasca:
a. „Nu va socotiti singuri intelepti” – Rom. 11,25.
b. „Nu te ingamfa” – Rom. 11,20
c. „Orice inima trufasa este o scarba inaintea Domnului” Prov. 16,5.
C. iN CINE Sa NE PUNEM TOT TIMPUL iNCREDEREA NOASTRa
1. Biblia spune:
a. „Unii se bizuiesc pe carele lor, altii pe caii lor, dar noi ne bizuim pe Numele Domnului nostru” – Ps. 20,7.
b. „Domnul scapa sufletul robilor Sai, si nici unul dintre cei ce se incred in El nu este osandit” – Ps. 34,22.
c. „Ba inca ne spunea gandul ca trebuie sa murim, pentru ca sa ne punem increderea nu in noi insine, ci in Dumnezeu care invie mortii” – 2 Cor. 1,9.
2. Exemple ale unor oameni care si-au pus increderea in Domnul.
a. Iov – Iov 13,15.
b. Evreii – Dan. 3,16.17.
c. David – 1 Sam. 17,45-50
3. in cine ne punem noi increderea? – 1 Tim. 4,10; 2 Tim. 3,15-17.
JUCaNDU-NE CU PUTEREA DUHULUI SFaNT
Judecatori 16,1-14
A. ISTORIA LUI SAMSON ESTE DESCRISa CA FIIND CEA MAI CAPTIVANTa DINTRE RELATaRILE BIBLIEI
1. Pot fi observate posibilitatile extraordinare ale vietii sub stapanirea Duhului Sfant.
a. Samson a fost ales inainte de a se naste pentru a savarsi o lucrare deosebita.
b. El urma sa devina un Eliberator al neamului sau.
2. Dar pacatul din viata lui a schimbat planul lui Dumnezeu si a ruinat viata lui Samson.
a. Stapanii lui au devenit pofta ochilor si a firii pamantesti.
b. O viata cu un potential extraordinar s-a transformat intr-un spectacol al pacatului si al ruinii.
B. JUCaNDU-NE CU PUTEREA DUHULUI SFaNT
1. Samson inainte:
a. Nasterea lui a fost prezisa de ingerul Domnului – Jud. 13,21.
b. Cu exceptia nasterii lui Hristos, doar doua alte nasteri au mai fost prezise de catre un inger –
(1) Nasterea lui Isaac – Gen. 18,10.
(2) Si nasterea lui Ioan Botezatorul – Luca 1,13.
c. El a avut parinti tematori de Dumnezeu – Jud. 13,9.
d. Samson calauzit de Duhul Sfant; acest lucru a facut din el un om al puterii. Judecatori 14 si 16 ne ofera o dovada vie a puterii neobisnuite a omului Samson.
2. Samson dupa:
a. El s-a jucat cu flacarile iadului.
(1) El a vazut o femeie – Jud. 14,1.
(2) Aceasta este ceea ce i s-a intamplat imparatului David si fiului sau Solomon – 2 Sam. 11,2; Neem. 13,26.
b. El i-a combatut pe parintii lui, catalogandu-i ca demodati atunci cand acestia l-au sfatuit sa se casatoreasca cu o credincioasa.
c. „Samson s-a pogorat”
(1) Samson s-a pogorat si a vorbit cu o femeie filisteanca, si ea i-a placut lui Samson; aceasta este ceea ce s-a intamplat in zilele lui Noe – Gen. 6,1-6.
(2) Filistenii i-au dat mai tarziu o multime de tiitoare.
(3) Casnicia lui a esuat; acesta a fost momentul cand ochii lui au fost deschisi!
3. „Samson a plecat si a vazut o curva.”
a. Imaginati-va daca puteti, un om al lui Dumnezeu merge sa se intalneasca cu o curva!
b. Langa patul desfranatei sunt o mie de diavoli asteptand sa implineasca eliminarea definitiva a lui Samson.
(1) induplecandu-l, afla de unde ii vine puterea lui cea mare si cum ar putea sa-l biruie.
(2) Ea fiind loiala poporului ei, ea a facut zi dupa zi presiuni asupra lui, pana cand el a tradat secretul puterii si vietii lui.
C. CE TABLOU ESTE ZUGRaVIT AICI OCHILOR NOSTRI
1. Samson inainte:
a. Samson fusese destinat sa fie eliberatorul poporului sau.
(1) Planurile lui Dumnezeu cu Samson erau pline de mari fagaduinte – nici o limita utilitatii unei vieti sub puterea Duhului Sfant!
(2). Mediul in care crescuse in camin contribuise la pregatirea necesara slujirii lui.
b. El incepuse intr-un mod minunat.
2. Dar imaginati-va ce a urmat:
a. El a vazut o femeie filisteanca.
b. El a vazut nimicirea casatoriei lui.
c. El a vazut o desfranata, si, din acest moment, Samson a decazut mai mult si mai mult pana la punctul ruinei si a dispretului definitiv.
3. Lucrul acesta nu ne determina sa uram pacatul pentru ceea ce este el, ceea ce produce?
a. Cat de multe lumini stralucitoare au apus pentru ca au vazut femeia nepotrivita!
b. Cat de trist este ca istoria vietilor mari si folositoare este atat de intunecata de pofta ochilor si pofta firii pamantesti!
Exemple:
(1) David.
(2) Solomon.
(3) Si multe alte lucruri stralucitoare din istoria bisericii au disparut de pe firmament din pricina pacatului.
4. Dintre toate, lucrul cel mai trist a fost ca Samson a dormit pe genunchii aceleia care dispunea de mijloacele necesare inlaturarii simbolului puterii lui fizice.
a. Pacatul este un narcotic; te face inconstient fata de starea ta adevarata.
b. inca si mai trist a fost faptul ca Samson nu a cunoscut ca Domnul se departase de la el.
c. Si totul pentru ca s-a jucat cu puterea Duhului Sfant.
IDOLII iNGROZItI
A. „EI I-AU DAT LUI IACOV TOtI DUMNEZEII STRaINI, CARE ERAU iN MaINILE LOR, SI CERCEII PE CARE-I PURTAU iN URECHI. IACOV I-A iNGROPAT iN PaMaNT SUB STEJARUL DE LaNGa SIHEM.” – GEN. 35,1-10
1. Textul nostru este foarte sugestiv:
a. Iacov nu a spart sau ars idolii, el i-a ingropat.
b. intregul mod de a proceda demonstreaza ca patriarhul a avut cateva esecuri grave in viata sa, in ciuda cunostintei lui cu privire la adevaratul Dumnezeu.
(1) El nu se dezobisnuise cu totul de idolii sai.
(2) Acest lucru se explica prin idolii ascunsi de Rahela, femeia pe care el a iubit-o – Gen. 31,34-36.
2. Aceasta slabiciune din viata patriarhului era foarte daunatoare relatiei lui cu Dumnezeu:
a. El este cunoscut ca un om duplicitar.
b. Descendentii sai sunt cunoscuti pentru aceasta slabiciune de caracter.
B. IDOLII iNGROPAtI
1. Acesta este un subiect provocator.
a. Cum ne putem face si noi vinovati de acelasi caracter duplicitar.
(1) Noi suntem vinovati de duplicitate atunci cand pastram in intimitate acele obiceiuri rele la care am renuntat public.
(2) Nelegiuirea este nelegiuire in ochii lui Dumnezeu, indiferent daca este savarsita in taina sau in mod deschis.
b. Noi suntem vinovati de duplicitate atunci cand practicam din cand in cand obiceiurile rele la care am renuntat prin definitie.
2. Aceasta a constituit slabiciunea reformatorilor:
a. Slabiciunea specifica a Reformatiunii a intervenit atunci cand reformatorii au pastrat unele dintre practicele papale, despre care reformatorii cunosteau ca nu erau in conformitate cu Biblia.
b. Acest lucru este valabil si in cazul acelor persoane care au parasit lumea si s-au alaturat bisericii. Ei par a actiona cu sinceritate si totusi in intimitate ei pastreaza unele dintre modurile de vietuire din trecut, care sunt in contradictie cu credinta pe care ei o declara.
c. Aici avem un subiect de meditatie pentru fiecare dintre noi.
3. Sa fim cinstiti cu noi insine si cu Dumnezeu:
a. Este viata noastra diferita intrucatva, de cea a patriarhului Iacov?
(1) Ne putem aminti de vreun pacat tainic preferat la care tinem, desi cunoastem bine ca este un pacat?
(2) Dupa care standard masuram consacrarea noastra fata de Domnul?
b. ingropam noi idolii nostri mici sau mari, sau ii ascundem precum a facut Rahela?
C. CONSACRAREA DEPINa FAta DE DUMNEZEU, FaRa NICI O REZERVa ESTE OBLIGATORIE
1. Privesc la experienta Israelului din vechime:
a. Ei au parasit Egiptul dar au luat cu ei practici ale egiptenilor – Fapte 7,39
b. Ei au avut un model al adevarului dat si nu au tinut cont de el, practicand in continuare idolatria – Fapte 7,42.
2. Este situatia noastra ceva mai buna in aceasta asa numita epoca a cunoasterii?
a. Ar trebui sa avem o experienta mai bogata, dat fiind ca avem mai multa lumina.
b. Dar sa examinam relatia noastra vizavi de adevar si fata de lume.
(1) Am putea numi idolii ascunsi care exista in viata noastra care am dori sa nu fie cunoscuti de cei apropiati?
(2) Avem cunostinta de anumite lucruri din viata noastra care contrazic marturia noastra de credinta?
(3) Nu suntem noi slabi din punct de vedere spiritual datorita faptului ca ne facem adeseori vinovati de duplicitate? – Iac. 1,1-6.
3. Lucrul cel mai rezonabil pe care trebuie sa-l facem este acela de a lua aminte la sfatul simplu si actual al Bibliei:
a. Renuntati la toate pacatele cunoscute – Ef. 4,24-26.
b. Dati la o parte orice piedica si pacatul care ne infasoara atat de lesne – Dan. 4,27; Evr. 12,1-6.
c. imbracati-va cu Domnul Isus Hristos si nu mai ingrijiti de firea pamanteasca – Rom. 13,14.
d. Va fi numai spre binele nostru sa nimicim idolii nostri si nu sa-i ingropam.
e. Arde toate cartile care contin otrava pentru suflet – Fapte 19,19.
f. Fie ca viata lui Iacov sa ne fie de invatatura si anume ca este absolut imposibil sa slujim la doi stapani.
MaSURA DRAGOSTEI LUI DUMNEZEU
Ioan 3,16
A. SE AFIRMa PE BUNa DREPTATE, Ca IOAN 3,16 ESTE UN REZUMAT A CELOR SAIZECI SI SASE DE CaRtI ALE BIBLIEI; SI ANUME FAPTUL Ca DRAGOSTEA LUI DUMNEZEU SE GaSESTE PESTE TOT PE PAGINILE BIBLIEI
1. Dragostea lui Dumnezeu a creat aceasta lume.
2. Si dragostea lui Dumnezeu cauta sa mantuiasca din pacat si de la nimicire – 1 Tim. 2,1-3.
B. MaSURA DRAGOSTEI LUI DUMNEZEU
1. in Efeseni 3,18, Pavel scrie despre:
a. Largimea
b. Lungimea.
c. Adancimea si inaltimea dragostei lui Dumnezeu.
2. Eu cred ca dimensiunile dragostei lui Dumnezeu se gasesc in Ioan 3,16.
a. Largimea dragostei lui Dumnezeu: „Fiindca atat de mult a iubit Dumnezeu lumea, ca a dat pe singurul Lui Fiu”.
b. „Dumnezeu n-a trimis pe Fiul Sau in lume ca sa judece lumea, ci ca lumea sa fie mantuita prin El”.
Exemple:
(1) Orice om nascut in aceasta lume pacatoasa este cuprinsa in acest plan universal.
(2) La aceasta chema mandatul Evangheliei – Mat. 28,18-20.
(3) Este voia lui Dumnezeu aceea ca toti oameni sa fie mantuiti – 1 Tim. 2,1-6.
3. Lungimea dragostei mantuitoare:
a. Ea ofera mantuirea vesnica – 2 Tim. 2,10.
b. Mantuirea vesnica – Mat. 25,46.
c. Mostenire vesnica – Evr. 9,15.
4. Adancimea dragostei lui Dumnezeu:
Dragostea lui Dumnezeu a ajuns la cea mai mare adancime, atunci cand Fiul lui Dumnezeu atarna pe crucea aceea rusinoasa; atunci cand El L-a facut pacat, Acela care nu a cunoscut nici un pacat – 2 Cor. 5,18-21; Fil. 2,6-11.
5. inaltimea dragostei lui Dumnezeu:
a. inaltimea dragostei lui Dumnezeu se gaseste in persoana Domnului Hristos, luand asupra Sa umanitatea pe cele mai inalte culmi.
b. Facand aceasta, El a luat asupra Sa umanitatea de la cel mai de jos nivel al adancimii pacatului si degradarii.
c. Apogeul tuturor acestor lucruri va fi atunci cand toti sfintii vor intra in ceruri – Ioan 14,1-3.
C. DAR LaRGIMEA, LUNGIMEA SI ADaNCIMEA SI iNaLtIMEA DRAGOSTEI LUI DUMNEZEU
SE MANIFESTa DE ASEMENEA:
1. Prin ingaduinta si indelunga Sa rabdare fata de lumea noastra razvratita.
a. Acesta este Numele Sau – Ex. 34,6.
b. El a suferit cu multa rabdare niste vase ale maniei – Rom. 9,22.
c. Aceasta indelunga rabdare a fost manifestata in zilele lui Noe – 1 Petru 3,20.
2. Prin iertarea pacatelor noastre:
a. Meditati, va rog, asupra cuvintelor lui Dumnezeu ce se gasesc in Mica 7,18.19
b. Sau memorizati cuvintele lui David care stau scrise in Ps. 103,8-17.
Exemple:
(1) Talharul de pe cruce – Luca 23,42-44.
(2) Femeia din Samaria – Ioan 4,1-28.
(3) Saul din Tars – 1 Tim. 1,15.16
3. Aceasta dragoste divina straluceste cu putere in vietile copiilor lui Dumnezeu.
a. Ei sunt lumini care stralucesc in aceasta lume a pacatului – Fil. 2,15.
b. Lumina ei a stralucit in timpul agoniei lui Stefan atunci cand el s-a rugat pentru ucigasii sai – Fapte 7,60.
c. Lumina ei a stralucit in viata lui Daniel si a celor trei prieteni ai sai – Dan. 1,8; 3,16-30; 6,10-28.
d. Aceasta este ceea ce doreste Domnul sa existe in vietile credinciosilor – Mat. 5,14-16.
e. Dragostea lui Dumnezeu este aceea care locuieste in inimile copiilor lui Dumnezeu – Rom. 5,5-8.
f. Acesta este motivul pentru care Pavel scrie: „Caci dragostea lui Hristos ne strange” – 2 Cor. 5,14.
4. Toate aceste aspecte ridica in fata noastra a tuturor care marturisim a fi urmasii lui Isus Hristos, o intrebare solemna:
a. Reflectam noi in vorbirea, purtarea si caracterul legaturilor noastre cu altii, masura dragostei lui Dumnezeu?
b. Daca nu, care este motivul?
JUGUL LUI HRISTOS
Matei 11,29
A. „LUAtI JUGUL MEU ASUPRA VOASTRa, SI iNVatAtI DE LA MINE, CaCI EU SUNT BLaND SI SMERIT CU INIMA; SI VEtI GaSI ODIHNa PENTRU SUFLETELE VOASTRE. CaCI JUGUL MEU ESTE BUN SI SARCINA MEA ESTE USOARa.”
1. Ascultatorii erau familiarizati cu aceasta invitatie plina de har pe care o contine aceasta metafora:
a. Ei sufereau sub jugul robiei vreme de multi ani – Lev. 26,13; Deut. 28,48.
b. Ei cunosteau jugul suferintei – Pl. lui Ier. 3,27.
c. Ei cunosteau jugul pedepsei severe – Pl. lui Ier. 1,14.
B. JUGUL LUI HRISTOS
1. Scopul acestui jug:
a. Este mijlocul de infranare a lui Dumnezeu. Un jug este asezat pe gatul unui bou pentru a-l infrana si, in acelasi timp, cu scopul de a-l mana pentru a face o lucrare folositoare pentru stapanul lui.
b. Atunci cand asezam viata noastra sub calauzirea invataturii lui Hristos, devenim cu adevarat frati in slujba Evangheliei – Fil. 4,3.
2. Jugul lui Hristos se afla in opozitie cu jugul traditiilor create de om:
a. Jugul traditiilor omenesti inrobeste si uneori este imposibil de purtat – Mat. 23,4; Fapte 15,10; Gal. 5,1.
b. Dar despre jugul Evangheliei lui Hristos, Isus spune: „Jugul Meu este usor, si sarcina Mea este usoara”.
3. Ce anume face ca jugul lui Hristos sa fie usor?
a. Este lipsa pacatului si a efectelor lui asupra celui ce poarta povara – Ioan 8,36.
b. Este legatura noastra cu El, care ne cunoaste orice ingrijorare – Is. 53,3.
c. Esti lovit de greutati? Arunca toate ingrijorarile tale asupra lui Isus; el va ingriji de tine – 1 Petru 5,7.
4. invatatura pe care Domnul doreste sa ne-o impartaseasca:
a. Scopul jugului este acela de a-i conferi Lui stapanirea asupra energiilor si talentelor noastre.
b. Petru a folosit aceste daruri in slujba castigarii de suflete.
c. in cele din urma, jugul lui Hristos ne impiedica sa ajungem din nou sub jugul si robia pacatului.
C. BINECUVaNTaRILE PURTaRII JUGULUI LUI HRISTOS
1. Odihna – „Eu va voi da odihna”.
a. Odihna de la pacat – Mat. 1,21; Ioan 8,36.
b. Odihna certitudinii – 1 Tim. 1,15; Rom. 8,31-33.
c. Odihna protectiei Sale – Ioan 10,28; Rom. 8,1-3.
2. Devenim partasi ai naturii Lui:
a. Acesta era scopul suprem al lui Pavel – Fil. 3,8-12; 2 Cor. 3,18.
b. El are puterea sa creeze in noi propriul Sau chip – 2 Petru 1,2-7; Gal. 1,15.16.
c. Noi trebuie sa experimentam acest lucru mai inainte ca Domnul nostru sa vina a doua oara – 1 Ioan 3,1-4.
3. Domnul nostru doreste ca noi sa invatam care este diferenta dintre jugul Sau si jugul sub care ne pune Satana atunci cand cedam in fata lui:
a. Ne gandim la jugul fariseilor. Domnul nostru le-a spus cum arata jugul lor si modul in care impovareaza pe oameni.
b. Citeste cu atentie: Mat. 23,4; Fapte 15,10. Ei insisi nu s-ar fi gandit nici pentru un singur moment sa poarte jugul pe care-l asezasera asupra vietilor lor.
c. Jugul lui Hristos este usor, pentru ca este facut din dragoste, adevar si neprihanire.
4. Invitatia Domnului are o dubla calitate, fiind atat unica, cat si nepretuita.
a. Nici un alt invatator religios nu a mai fost cunoscut vreodata prin amploarea invitatiei Lui catre toti oamenii.
b. Motivul este foarte clar: nici alt invatator nu a mai avut nici capacitatea, nici autoritatea de a formula o astfel de fagaduinta.
c. Cum vom proceda cu aceasta invitatie cereasca? Dati-i curs si faceti din Stapanul vietii voastre modelul pe care sa-L urmam.
PaRTaSIA PRIN PUTEREA LUI DUMNEZEU
1 Petru 1,5
A. TEXTUL NOSTRU CONSTITUIE O PROVOCARE ADRESATa LUMII NECREDINCIOASE SI UN STRIGaT DE BUCURIE AL CREDINCIOSILOR
1. Multi cred ca ei sunt proprii lor stapani.
a. Napoleon credea ca era, dar a primit o lectie in Rusia.
b. Fermierul prosper credea ca a reusit ceva extraordinar dar si el a descoperit ca, fara Dumnezeu, totul este pierdut – Luca 12,20.
2. Totusi, credinciosii au lauda lor in Dumnezeu:
a. Psalmistul – Ps. 23,1-6; 46,1; 121,1-8 se lauda cu Dumnezeu.
b. Si Pavel se lauda in Dumnezeul sau – 2 Tim. 1,12; 4,16-18.
c. „Sa mi se laude sufletul in Domnul! Sa asculte cei nenorociti si sa se bucure”, spunea David.
B. PaZItI PRIN PUTEREA LUI DUMNEZEU
1. in nici un caz:
a. De incercari si ispite.
b. Atata vreme cat inca exista un conflict intre adevar si ratacire, intre lumina si intuneric, intre Hristos si Satana, vor exista incercari si ispite- Evr. 12,6; 1 Petru 1,7; 4,12.
2. Categoric:
a. De la cadere – Iuda 24.
b. Si daca cei neprihaniti se poticnesc, ei se vor ridica din nou – Prov. 25,26
c. De rautate – 2 Tes. 3,3.
d. Rugaciunea noastra trebuie sa fie: „Si nu ne duce in ispita, ci izbaveste-ne de cel rau” – Mat. 6,13.
e. Dumnezeu a fagaduit sa ii pazeasca pe ai Sai, ca pe lumina ochilor Lui – Deut. 32,10.
f. „Pazeste-ma ca lumina ochiului Tau” – Ps. 17,8.
g. „Cel ce se atinge de voi se atinge de lumina ochilor Lui” – Zah. 2,8.
3. Pazit pentru ce scop?
a. Pentru mutarea in imparatia slavei, dupa fagaduinta lui Dumnezeu – 1 Cor. 15,15; Iuda 24.
Ce viitor minunat asteapta pe copiii lui Dumnezeu! – 1 Cor. 2,9-11.
b. Pastrat pentru mantuire vesnica – 1 Tim. 2,4.
c. Pentru primirea unei mosteniri vesnice – Col. 1,5; Evr. 11,14-40.
C. MIJLOCUL PUTERII PaZITOARE A LUI DUMNEZEU
1. Nu se gaseste in noi insine: Ioan 15,5; Ier. 10,23.
2. Taina pastrarii pentru mantuire se afla in credinta simpla in Isus Hristos:
a. „Pot totul in Hristos, care ma intareste” – Fil. 4,13.
b. „Caci Dumnezeu este Acela care lucreaza in voi si va da, dupa placerea Lui, si vointa si infaptuirea” – Fil. 2,13.
c. „Sa mi se laude sufletul in Domnul” – Ps. 34,2.
3. in puterea dragostei lui Dumnezeu – 2 Cor. 5,14. Aici este secretul extraordinar a harului care da putere copiilor lui Dumnezeu.
Exemple:
a. Acesta a fost secretul bucuriei lui Pavel de a suferi si de a muri – Fapte 21,13.
b. De asemenea, in acesta a constat si motivatia tariei de caracter a lui Iosif in fata avansurilor sotiei lui Potifar – Gen. 39,8.9.
4. Cuvantul adevarului in inima este o fortareata pe care dusmanul sufletului nostru nu o poate lua cu asalt.
a. Acesta a fost scutul Fiului lui Dumnezeu in momentul ispitirii – Mat. 4,1-9.
b. Acesta a fost izvorul puterii lui David – Ps. 119,9.11.
5. Pavel ofera motivatia care sta la baza increderii poporului lui Dumnezeu in Cuvantul lui Dumnezeu – Evr. 4,12.13; 2 Tim. 3,15-17.
5. Rugaciunea este inca un alt izvor de putere impotriva lui Satana si a pacatului:
a. Ganditi-va la zilele apostaziei lor si ce a realizat pentru ei si pentru biserici, rugaciunea – Fapte 4,24-31; 8,14.15; 16,25-31.
b. Ce a realizat rugaciunea pentru Daniel – Dan. 6,10.
UN LEPaDAT
A. „CA NU CUMVA DUPa CE AM PROPOVaDUIT ALTORA, EU iNSUMI Sa FIU LEPaDAT” – 1 COR. 9,27
1. Aceasta afirmatie a lui Pavel vorbeste in mod elocvent:
a. Ea demasca teoria omeneasca cu privire la conceptul: „Odata in har, totdeauna in har”, ca fiind o amagire.
b. Pentru ca, daca ar fi adevarat asa cum afirma teoreticienii ca „odata mantuit, pentru totdeauna mantuit”, de ce atunci se mai pune problema lepadarii?
2. Pavel era un realist; el era un om suficient de practic pentru a nu-si petrece vremea cu naluciri dusmanoase:
a. El cunostea si propovaduia ca mantuirea este conditionata.
b. Pentru el, era un aspect deosebit de important acela de a-si consacra intreaga viata in slujirea lui Dumnezeu si in acelasi timp de a constientiza totusi existenta permanentei primejdii, a posibilitatii de a fi lepadat.
Exemple:
(1) Saul fusese ales de Dumnezeu pentru a deveni imparat peste Israel, si totusi el a fost lepadat.
(2) Iuda a fost unul dintre cei doisprezece alesi de Domnul, si totusi el a fost lepadat – Ioan 6,70; Mat. 27,1-5.
B. Sa ANALIZaM MOTIVELE ADaNCII PREOCUPaRI A LUI PAVEL DE A NU AJUNGE Sa FIE LEPaDAT
1. Acest extraordinar si consacrat cercetator al Bibliei si a naturii omenesti cunostea prea bine:
a. Faptul ca omul, prin insasi natura lui, este coplesit de slabiciunile omenesti – Ps. 103,13.14; el scrie despre aceasta – Rom. 7,8-26.
b. Faptul ca Satana este bine informat cu privire la slabiciunile noastre. El cunostea slabiciunea lui Petru – Luca 22,31; Marcu 14,66-71; 2 Tim. 2,26.
2. El cunostea foarte bine ca, atat timp cat ramanem intr-o stare de nedesavarsire, trebuie sa fim vigilenti, altfel, putand fi cu adevarat lepadati:
a. Anania si sotia lui au fost lepadati- Fapte 5,1-11.
b. Analele istoriei mentioneaza numeroase astfel de victime ale amagirilor satanice – 1 Tim. 1,19.
c. Un om a lui Dumnezeu a fost lepadat – 1 Regi 13,21.
d. Si noi, la randul nostru, cunoastem ca Dumnezeu nu este partinitor. El va trata cu noi dupa cum au fost faptele noastre – Fapte 10,34.35.
3. Omul este prin creatiune si rascumparare, un agent moral liber:
a. El are puterea de a alege – Apoc. 22,17; Deut. 30,15.16.
b. Daca lucrurile nu ar fi asa, atunci de ce gasim scrisa in mod repetat in Biblie expresia: „oricine inseteaza” – Apoc. 22,17; Ioan 7,37.
c. Omul nu este desavarsit in cunostinta si nu intruneste conditiile lui Dumnezeu – Rom. 3,23.
d. Atat timp cat acest lucru exista, rezulta, de asemenea, ca in permanenta el trebuie sa vegheze in cuvant si in fapta, daca nu doreste sa ajunga sa fie lepadat.
C. DAR Sa MAI PRIVIM MAI APROAPE PROPRIA NOASTRa EXPERIENta
1. Cine este acela care nu are momente in viata sa cand reflecteaza in mod solemn:
a. La posibilitatea de a fi lepadat.
b. David a fost adanc preocupat cu privire la aceasta primejdie – Ps. 139,23.
c. Nu ar fi un lucru intelept din partea noastra sa ne rugam impreuna cu David: „Cerceteaza-ma, Dumnezeule, si cunoaste-mi inima! incearca-ma, si cunoaste-mi gandurile!”
2. Exista o binecuvantare legata de preocuparea serioasa cu privire la starea noastra si relatia noastra cu Dumnezeu si Cuvantul Lui.
a. Ne va conduce la o cercetare de sine zilnica in lumina Cuvantului lui Dumnezeu si in lumina experientei noastre personale – 2 Cor. 13,5.
b. Ne va conduce la o eliberare de pacatele care ne coplesesc si care nimicesc energiile vietii noastre spirituale – Evr. 12,1.
c. Ne va face constienti de nevoia noastra de a ne tine foarte aproape de Mantuitorul nostru binecuvantat in gand, cuvant si fapta.
d. Sfatul lui Pavel este foarte actual atunci cand spune: „Duceti pana la capat mantuirea voastra, cu frica si cutremur” – Fil. 2,12.
e. El este acela care afirma: „Nu am incredere in firea pamanteasca” – Fil. 3,3.
3. Cateva reguli pentru viata noastra:
a. Faceti o obisnuinta zilnica in a va cerceta viata si asigurandu-va impotriva posibilitatii de a va departa de la credinta – Evr. 2,1-3.
b. Rugati-va neincetat – 1 Tim. 5,17.
ZIUA CaND OASPEtII N-AU MAI SOSIT
Luca 14,15-24.25.26
A. DOMNUL NOSTRU ERA INVITAT iN CASA UNUIA DINTRE CONDUCaTORII FARISEILOR
1. Un om care avusese dropica a fost vindecat de Domnul.
a. Acest fapt a fost privit de farisei drept o lucrare naturala.
b. Hristos le-a explict ca, daca boul unuia dintre ei ar fi cazut intr-o groapa, respectivul stapan, cu siguranta, ca ar fi trebuit sa-l scoata afara, chiar si in ziua Sabatului.
c. Acest lucru fiind valabil in cazul unui animal, cu cat mai mult ar fi meritat un fiu al lui Avraam sa fie vindecat de boala lui.
2. Acesta este momentul cand unul dintre oaspeti a exclamat: „Ferice de acela care va pranzi in imparatia lui Dumnezeu” – Luca 14,15.
B. ZIUA CaND OASPEtII N-AU SOSIT
1. Conceptul eronat al iudeilor cu privire la imparatia lui Dumnezeu:
a. Ei priveau la natiunea lor asteptand sa fie restaurata ca natiune independenta.
b. Pana si ucenicii, dupa ce auzisera explicatia Evangheliei imparatiei, nu erau inca liberi de materialismul conceptului iudaic – Luca 24,21; Fapte 1,6.
c. Ei pareau ca ignora natura dubla a imparatiei lui Dumnezeu.
(1) imparatia harului – o perioada sau faza de pregatire a imparatiei lui Dumnezeu.
(2) imparatia slavei care urmeaza sa fie instituita atunci cand pacatul dispare de pe planeta.
2. Pilda marelui ospat are legatura cu imparatia harului.
a. Oaspetii poftiti la ospat sunt in primul rand oile pierdute ale casei lui Israel – Mat. 15,24.
b. Invitatia Evangheliei le-a fost trimisa lor intai – Mat. 10,6.
c. Acesta a constituit argumentul suprem al ucenicilor – Fapte 3,26; Rom. 2,9.10
3. Cina este un simbol al apelului universal al Evangheliei adresat unei lumi pierdute in pacat:
a. Minunat formulat in Ioan 3,16.
b. De asemenea, in mandatul Evangheliei – Mat. 28,18-20.
4. Atitudinea oaspetilor poftiti la cina:
a. Absolut indiferenti de ospatul la care fusesera poftiti.
b. Aceasta ne dam seama ca nu este un lucru normal cata vreme oamenii sunt invitati la un ospat material.
c. Dar acesta era un ospat spiritual, era invitatia cerului adresata oaspetilor pentru a fi mantuiti.
5. Care era motivul pentru care iudeii au fost atat de nepasatori fata de Evanghelia lui Isus Hristos?
a. Ei erau orbi fata de starea lor nenorocita – Ioan 8,31-44; Rom. 10,1-3.
b. Ei au iubit mai degraba intunericul decat lumina – Ioan 3,19.20.
c. in nechibzuinta lor ei se laudau a nu fi fost niciodata in robia nimanui. Acesta era un lucru total neadevarat pentru ca exact in perioada aceea ei se aflau sub jugul romanilor.
C. ZIUA CaND OASPEtII N-AU VENIT
1. Parabola sugereaza faptul ca interventiile lui Dumnezeu au fost respinse de iudei.
2. Dar noi astazi suntem mai buni?
a. Formulam si noi justificari nechibzuite pentru a lispi de la ospatul Domnului?
b. in cazul in care am cunoscut adevarul, cat de des suntem ispititi sa ne eschivam de la invitatia Evangheliei? Am mai putea indrazni sa ne indreptam degetul acuzator catre iudei?
c. Sa privim mai indeaproape un raspuns rostit la invitatia primita.
(1) Oamenii au confectionat fara nici un bun simt justificari cu scopul de a ascunde simtamintele din inima lor.
(2) Cat de absurd a fost ca ei sa pretinda ca tot programul lor le era incarcat cu diferite planuri, si aceasta numai in detrimentul acceptarii invitatiei la cine.
(3) Suntem noi cu ceva mai buni astazi? Dam si noi lucrurilor materiale din viata noastra un loc mai important decat mantuirii sufletului nostru?
FOAMEA CARE URMEAZa
Amos 8,11
A. AVERTISMENT DIN PARTEA LUI DUMNEZEU
1. Adresata nu tarilor pagane, ci catre tara apostaziata si lipsita de recunostinta – Israel.
a. Un popor pretinzand a fi copiii lui Dumnezeu – Is. 29,13.14.
b. Poporul care are o forma de evlavie dar tagaduieste puterea ei – 2 Tim. 3,5; Rom. 2,20.
2. Este fara nici o indoiala o proorocie care priveste zilele din urma:
a. Retineti va rog, prezicerile lui Pavel din 2 Tim. 4,1-3; 2 Tim. 2,10.
b. Noi suntem cei care traim in zilele acestea – 2 Tim. 3,1-9
3. Prezicerile cu privire la timpul in care va veni o sete spirituala sugereaza:
a. Faptul ca privilegiile actuale de a asculta Cuvantul lui Dumnezeu nu vor continua la nesfarsit
b. Noi am fost avertizati mai dinainte in legaytura cu conditiile care vcor fi in zilele din urma – 1 Petru 3,20; Gen. 6,1-3; Luca 17,26-28.
B. FOAMETEA SPIRITUALa ESTE CEA MAI REA DINTRE TOATE FELURILE DE FOAMETE
1. Israelul a experimentat astfel de perioade:
a. in timpurile judecatorilor – 1 Sam. 3,1; Ps. 106,15.
b. Atunci cand L-au respins pe Mesia care era anuntat in Biblie – Luca 19,41-44.
2. O foamete spirituala inseamna:
a. O intrebare a tuturor comunicatiilor cu Dumnezeu – 1 Sam. 28,6; Deut. 28,3.
b. Lucrul acesta se va petrece cu omenirea atunci cand usa milei va fi inchida pentru totdeauna – Apoc. 22,10.11; Luca 13,25-28.
3. Aceasta profetie prezinta Cuvantul lui Dumnezeu in adevarata lui dimensiune:
a. Hrana pentru suflet – Mat. 4,3; Ps. 106,15; Ier. 15,17.
b. Planul lui Dumnezeu pentru o viata fericita si evlavioasa – Ps. 119,105; 2 Tim. 3,15-17; Ioan 5,39.
c. Izvorul divin al credintei mantuitoare – Rom. 10,17; Ioan 7,37.38.
C. CIRCUMSTANtELE DECLANSATOARE
1. Pacatele excesive si de neiertat
a. Catalogarea inversa a caracterului faptelor – Is. 5,20.
b. Exilarea in tacere a Cuvantului lui Dumnezeu prin inlocuirea lui cu invataturi desarte ale oamenilor – Ier. 3,11-13; 2 Tim. 4,4-6.
c. Respingerea celui din urma apel al indurarilor lui Dumnezeu – 2 Tes. 2,10.11; 1 Sam. 15,22.23.
2. Urmarea acestei ingrozitoare foamete spirituala:
a. intuneric spiritual va acoperi pamantul si negura popoarele – Is. 60,2; Mat. 25,1-12.
b. O cautare inutila a luminii. Aminteste-ti scumpe cititor, ce s-a intamplat in timpul si dupa revolutie, cand Biblia era atat de valoroasa pentru oameni incat ei pur si simplu memorizau orice pasaj biblic pe care il puteau gasi!
3. De ce aceasta stare?
a. Pentru a intelege motivul principal pentru aceasta foamete spirituala care urmeaza sa se declanseze, trebuie sa tinem cont de conditiile din zilele noastre.
b. Pana si poporul declarat al lui Dumnezeu pare a fi lipstit de putere divina intr-un moment cand aceasta ar trebui descoperita in vietile noastre – Apoc. 3,14-19.
c. Dar priviti in lumea de astazi si iata intrebarea nebuneasca a placerilor care cauta nu sa hraneasca sufletului oamenilor, ci mai degraba sa le satisfaca pasiunile firesti – Luca 17,26-29.
4. Motivul acestei solii energice?
a. Dumnezeu ne iubeste si nu doreste ca noi sa pierim in pacat.
b. Mai este inca timp pentru ca noi sa ne intoarcem pentru a cerceta Cuvantul lui Dumnezeu.
c. Duhul lui Dumnezeu inca ne cheama pentru ca sa ne conduca in tot adevarul.
PERICOLUL FATAL AL DERIVEI
Evrei 2,1-3
A. ACEST CUVaNT RaTaCIRE
1. Actiunea care se manifesta prin impingere, fortare, constrangere; orice este impins la intamplare:
2, Obiectul care este desprins din ancorarea sa; ceva sau cineva asupra caruia nu mai poate fi exercitat controlul.
3. A fi in deriva inseamna a fi purtat de maree; inseamna ca vartejuri primejdioase ne smulg din locul de ancorare fie inspre largul marii, fie spre un recif de corali.
4. Acum priviti la cuvintele textului nostru de astazi in lumina definitiei de mai sus a cuvantului; toate acestea indica:
a. Lipsa de autocontrol.
b. Desprinderea noastra din temelie.
c. Antrenarea de catre un curent primejdios spre largul marii sau spre un recif de corali.
d. Se aplica vreunul din aceste aspecte la propria noastra viata?
B. PERICOLUL FATAL AL DERIVEI
1. Trebuie retinut faptul ca termenii textului nostru nu se aplica in mod particular lumii, ci mai degraba poporului lui Dumnezeu:
a. Acesti termeni indica o stare de superficialitate din partea poporului declarat al lui Dumnezeu.
b. Deriva indica neputinta multora – Apoc. 3,14-17.
c. Este posibil sa avem o forma de evlavie si totusi sa fim morti in greseli si pacat – Apoc. 3,1.
d. Lucrul acesta arata mai departe existenta unei stari de indolenta de somnolenta, fapt ce dubleaza pericolul derivei asupra naturii noastre spirituale – Mat. 24,12; 25,1-12.
2. Lumina si adevarul aduc responsabilitate:
a. Lucrurile pe care le ascultam sau pe care le invatam din Biblie ne fac responsabili.
b. Cunostinta despre adevarurile profetice pentru timpul nostru ne dubleaza responsabilitatea fata de Dumnezeu.
(1) Noi am gustat din darul ceresc.
(2) Noi am experimentat puterile lumii care vor veni.
(3) Ne-am impartasit cu Duhul Sfant.
(4) Noi suntem un popor iluminat – Evr. 6,4.5.
C. CatI CURENtI PRIMEJDIOSI SI iNSELaTORI DIN ZILELE NOASTRE SUNT UN PERICOL PENTRU BISERICA RaMaSItEI
1. Spiritul vremurilor noastre;
Domnul nostru descrie acest spirit si influenta lui in Luca 17,26; Mat. 24,36-42.
2. Spiritul timpului nostru se remarca prin:
a. Indiferenta in felul de comportare al oamenilor.
b. Superficialitate in comportarea noastra.
c. Neglijarea rugaciunii si a studiului Cuvantului lui Dumnezeu.
d. Iubitori de placeri mai mult decat iubitori de Dumnezeu.
e. Neglijarea in a lucra pentru mantuirea sufletelor.
f. Pastrarea sentimentelor rele fata de altii.
g. Bautul din izvoare inselatoare, citirea acelor lucruri care vor toci capacitatea de rationament a mintii si care paralizeaza puterile spirituale.
3. insa cel mai periculos lucru din toate consta in:
a. A nu face pur si simplu nimic cu privire la relatia noastra spirituala fata de adevar si cauza lui Dumnezeu – pur si simplu deriva.
b. ingaduind ca timpul si ocaziile sa treaca pe langa noi, pana cand sunt pentru totdeauna pierdute.
4. Din acest motiv ar trebui sa luam aminte cu mult mai multa seriozitate la lucrurile pe care le-am auzit, ca nu cumva sa ne trezim ca le-am scapat din mana.
a. intelegeti ce inseamna sa plutim incoace si in incolo pe valurile mareei timpurilor noastre?
b. Pana cand nu vom fi stapani asupra noastra insine, si pana cand nu ne vom smulge din letargia in care ne gasim, vom fi cei mai nenorociti dintre oameni; meritam sa fim compatimiti pentru ca avem lumina si nu o traim.
CaUTaND O CALE DREAPTa
Ezra 8,21
A. PREOCUPAREA PRINCIPALa A LUI EZRA PENTRU POPORUL SaU
1. intoarcerea iudeilor in tara stramosilor lor.
2. Drumul era dificil si barat de multe pericole:
3. Ezra era ingrijorat cu privire la siguranta lor
a. A celor batrani.
b. A celor mici.
c. Proviziile lor.
B. TEXTUL NE OFERa O SOLIE ACTUALa PENTRU NOI CA POPOR
1. Suntem cu adevarat pe drumul spre casa:
a. Un gand minunat pe care trebuie sa-l cultivam in inima pe masura ce ne indreptam spre punctul culminant al controversei dintre Hristos si Satana.
b. Inimile si sentimentele noastre se concentreaza asupra ce este inca in viitor – 2 Petru 3,13; Evr. 11,14-16.
2. Stalpii indicatori ai proorociei biblice arata in mod lamurit faptul ca noi ne apropiem de ultimul popas catre casa:
a. Noi am trait in perioada corespunzatoare degetelor de la picioare ale chipului lui Daniel 2; aceasta, timp de multi ani.
b. Semnele prezise de Domnul nostru in legatura cu cea de-a doua Sa venire si sfarsitul lumii sunt astazi aproape istorie.
c. in acest punct pe axa timpului este locul unde Dumnezeu spune: „Tot asa si voi cand veti vedea toate aceste lucruri sa stiti ca Fiul omului este aproape, este chiar la usi” – Mat. 24,33.
3. Drumul pe care il avem de strabatut este plin cu multe capcane:
a. Domnul nostru ne avertizeaza cu privire la primejdia curselor pe care le va folosi Satana spre a ne atrage si nimici.
b. Citeste aceste versete cu multa rugaciune – Mat. 24,1-24; Luca 21,34.35.
c. Pavel repeta aceste avertismente – 2 Tim. 3,1-9; 4,1-6.
d. De asemenea si Petru subliniaza existenta acelorasi primejdii care ameninta pe poporul lui Dumnezeu – 1 Petru 5,8.
e. Ioan ofera o imagine sugestiva cu privire la mania potrivnicului impotriva poporului care pazeste poruncile lui Dumnezeu – Apoc. 12,12.17; 13,1-17.
C. O iNVataTURa PENTRU NOI ASTaZI
1. Noi, dintre toate popoarele, ar trebui sa consacram in mod constiincios mai mult timp si rugaciune in studierea hartii parcursului data de Dumnezeu care ne indruma spre orasul lui Dumnezeu.
a. Stiu ca suntem intrucatva familiarizati cu profetiile lui Daniel si cu cele din Apocalipsa; dar ma tem insa ca exista multe lucruri in aceste profetii care nu ne sunt cunoscute.
b. De asemenea vedem implinirea profetiilor biblice in evenimentele de ieri, de astazi si de maine.
c. Noi intelegem lamurit faptul ca atunci cand cuvantul profetiei din Biblie cu privire la timpul nostru, s-a implinit, Isus va veni, asa cum a fagaduit.
2. in Biblie exista mai multe profetii care au ca tema pregatirea poporului lui Dumnezeu:
a. Ne amintim aici de Ioel 2,15-17.
b. Aceasta porunca ar trebui sa miste inimile conducatorilor nostri si pe noi ca popor. Exista o nevoie in viata noastra care nu a fost implinita inca pana acum.
c. Solia martorului credincios din Apoc. 3,14-17 ni se aplica astazi noua. imi dau seama ca nu exista nimic in solia aceasta care sa linguseasca eul nostru.
d. Dar starea de fapt descrisa de Domnul este reala si pretinde o schimbare a lucrurilor.
e. tefania 2,1-3 ni se adreseaza noua fara nici un semn de intrebare. Categoric Duhul de rugaciune reprezinta una dintre cele mai importante nevoi ale noastre.
f. incropeala noastra este o marturie impotriva vietii de rugaciune. Daca am avea mai mult timp de rugaciune staruitoare am vedea o schimbare minunata in mijlocul nostru, ca popor.
3. Dumnezeu ne-a binecuvantat cu numeroase activitati ale bisericii care ne vor ajuta in cautarea noastra dupa mai multa lumina, pe drumul nostru catre imparatia lui Dumnezeu:
a. Ne gandim aici la Scoala de Sabat, un instrument minunat pentru o intelegerea mai buna a hartii parcursului catre ceruri.
b. Solia orei de rugaciune trebuie sa fie de un mare ajutor in identificarea celui mai sigur drum catre imparatia lui Dumnezeu.
c. De asemenea, serviciile de rugaciune de la mijlocul saptamanii au o binecuvantare speciala pentru cei care se folosesc de ocazia acestui serviciu divin.
DOUa DRUMURI DE URMAT
A. „INTRAtI PE POARTA CEA STRaMTa, CaCI LARGa ESTE POARTA, LATa ESTE CALEA CARE DUCE LA PIERZARE SI MULtI SUNT CEI CE INTRa PE EA. DAR STRaMTa ESTE POARTA, iNGUSTa ESTE CALEA CARE DUCE LA VIAta, SI PUtINI SUNT CEI CE O AFLa”.
1. Cuvintele acestea arata in mod clar faptul ca Hristos recunoaste numai doua feluri de a trai.
a. Calea cea larga
b. Calea cea ingusta
2. El pune in evidenta sfarsitul fiecaruia dintre aceste cai de vietuire.
a. Calea cea larga conduce la nimicire.
b. Calea cea stramta conduce la viata vesnica.
B. AUTOSTRADA CEA LARGa A VIEtII
1. Are o intrare larga:
a. Foarte usor de strabatut.
b. Permite oamenilor sa ia cu ei multe dintre obiceiurile lor pacatoase pe care le-au dobandit.
2. insa este o tactica inselatoare.
a. Este intunecoasa din punct de vedere spiritual – Prov. 2,13.
b. Este intortocheata – Ps. 125,5.
c. Sunt multi oameni care se gasesc pe aceasta cale – Mat. 7,13.
3. Sfarsitul drumului larg:
a. Duce la cadere – Prov. 28,18.
b. Moarte vesnica – Prov. 14,12.
c. Este plina de neplaceri si de capcane – Prov. 22,5.
d. Se sfarseste prin condamnare vesnica – Mat. 7,13.
Aici avem un subiect de meditatie! Datorita faptului ca nu avem decat doua drumuri la dispozitie din care trebuie sa alegem pe unul, si fiindca drumul cel larg al lumii acesteia se prezinta foarte atractiv inimii firesti, totusi noi stim unde duce in cele din urma.
C. DRUMUL CEL STRaMT AL VIEtII
1. Are o intrare extrem de ingusta.
a. Toti cei care intra aici trebuie sa abandoneze toate lucrurile lumii acesteia; ei nu pot intra cu ele – 1 Tim. 6,7.
b. Petru a zis invatatorului: „Iata ca noi am lasat totul, si Te-am urmat” – Marcu 10,28.
2. Este atat de stramta incat nu putem merge pe ea decat unul cate unul.
3. Restrictiile sunt atat de multe, incat numai foarte putini aleg sa circule pe acest drum.
4. „Dar este luminata:
a. Prov. 4,18.
b. Ps. 119,105.
5. Sfarsitul acestei cai a vietii:
a. Duce catre viata vesnica – Marcu 10,28-30.
b. Duce catre bucuria vesnica – Mat. 25,23.
c. Confera odihna si protectie vesnica – Evr. 4,1-11; 11,14-17.
6. O invatatura importanta:
a. Noi suntem agenti morali liberi; putem alege unul dintre aceste drumuri – Deut. 30,19.20.
b. Iacov si Esau au facut alegerea lor in ceea ce privea drumul vietii, iar urmarea este relatata pe larg in Biblie.
c. Iuda si Petru au ales sa mearga pe doua drumuri opuse si de asemenea Cuvantul lui Dumnezeu ne spune si aici in cazul acesta despre rezultatele finale ale umblarii lor.
d. Cei doi talhari rastigniti pe cruce pe dealul Calvarului au facut alegerea lor de pe urma, incheind astfel vietile lor muritoare, iar aici vedem din nou urmarile acestei alegeri.
7. Sa fim cinstiti cu Domnul si cu noi insine:
a. Daca astazi ne-ar surprinde moartea, pe care drum ne-ar gasi vesnicia?
b. Raspunsul este simplu: viata noastra va da raspunsul, si care este acest raspuns?
c. Scopul acestui mesaj este de a indrepta atentia la caracterul solemn al vietii si de a ajuta orice suflet sincer sa intre pe poarta cea stramta care duce la viata vesnica.
iNFRaNT DE PROPRIA INCONSTIENta
Jud. 16,20
A. „ATUNCI EA A ZIS: \’FILISTENII SUNT ASUPRA TA, SAMSON!\’ SI EL S-A TREZIT DIN SOMN SI A ZIS: \’VOI FACE CA SI MAI iNAINTE, SI Ma VOI SCUTURA\’. NU STIA Ca DOMNUL SE DEPaRTASE DE EL.”
1. Istoria lui Samson trebuie sa figureze printre cele mai vii relatari din istoria sacra.
a. Vestirea nasterii sale.
b. Pregatirea si educatia lui Samson din perioada copilariei.
c. Ispravile lui in mijlocul dusmanilor sai.
2. Sfarsitul sau tragic aduce in inimile noastre:
B. Sa ANALIZaM VIAtA SI MOARTEA LUI SAMSON SI iNVataTURA PE CARE O DESPRINDEM DE AICI
1. Samson inainte:
a. Samson a avut parte de o instruire si de conditii exceptionale egale cu acelea ale multor altor eroi ai Bibliei.
b. Ne amintim aici de nasterea Lui: „Tu vei ramanea insarcinata si vei naste un fiu; si acum sa nu bei nici vin, nici bautura tare, si sa nu mananci nimic necurat pentru ca acest copil va fi inchinat lui Dumnezeu din pantecele maicii sale, pana in ziua mortii lui.” – Jud. 13,7.
2. intelegem astfel ca viata lui fusese intocmita inainte ca el sa se nasca:
a. Responsabilitati clare fusesera trasate parintilor lui spre a-l aduce la viata in armonie cu planul lui Dumnezeu.
b. El a primit educatia sa timpurie in caminul parintilor tematori de Dumnezeu – Prov. 22,6.
c. Duhul Sfant l-a folosit pentru ca el sa faca ispravi pentru Dumnezeu.
3. Dar Samson in patru randuri a esuat, ajungand in cele din urma la un sfarsit tragic.
a. „Samson s-a pogorat la Timna, si a vazut acolo o femeie din fetele filistenilor” – Jud. 14,1.
b. El s-a casatorit cu o necredincioasa contrar dorintelor parintilor sai si sfatului lui Dumnezeu – Jud. 14,3; Deut. 7,4.
c. insa era sortit sa sufere o amara dezamagire.
d. Filistenii i-au dat o multime de tiitoare.
e. Si-a pierdut sotia in favoarea altuia. – Jud. 14,15.
4. El a esuat a doua oara:
a. El a vazut o desfranata in Gaza – Jud. 16,1.
b. Acest lucru arata modul in care pacatul orbeste in mod progresiv o anumita persoana – primul pas pare simplu, insa al doilea pas conduce in mlastina pacatului, adanc si tot mai adanc.
c. El n-a tinut cont de instructiunile primite de la parintii sai si de prezenta in mod repetat a curselor intinse de dusmanii lui.
5. El a esuat a treia si a patra oara:
a. El nu a spus adevarul filistenilor si desfranatei Dalila – Jud. 16,5-15.
b. El s-a prabusit in ruina atunci cand si-a tradat taina puterii lui – Jud. 16,16-21.
C. iNFRaNT DE PROPRIA INCONSTIENta
1. Acesta este punctul central al soliei mele:
a. Deoarece cu totii suntem ca si Samson in permanent pericol de a fi paralizati de actiunea pacatului.
b. Satana este un arhiamagitor; el stie cum sa paralizeze simturile oamenilor.
Exemple:
(1) Acan a fost paralizat – Ios. 7,1-20.
(2) Solomon a fost paralizat – Neem. 13,26.
(3) David a fost paralizat – 2 Sam. 11,1-4.
2. Sa privim mai indeaproape la Samson:
a. El si-a inchipuit ca pacatele lui nu vor influenta relatia cu Facatorul lui.
b. El a uitat de o Lege naturala – Gal. 7,8.
c. Joaca lui cu pacatul l-a costat pierderea puterii morale, a ochilor si, in final, pierderea vietii.
3. Ce lectie utila pentru tinerii nostri de astazi:
a. Planurile marete si folositoare pe care la are Dumnezeu pentru tineretul nostru.
b. Minunatele privilegii educationale care sunt puse la dispozitia lor.
c. Ambianta caminului lor – altarul familial, seviciile divine ale bisericii.
4. El nu mai putea discerne daca Domnul Se departase de el:
a. Exista posibilitatea ca noi sa fi fost parasiti de Dumnezeu si sa nu stim acest lucru?
b. N-ar fi din partea noastra un simulacru sa declaram identitatea noastra spirituala si totusi sa fi fost parasiti de Domnul?
„DAtI-MI PLATA”
Zaharia 11,12
A. O CERERE NEOBISNUITa: „DAtI-MI PLATA.”
1. Hristos vorbeste:
2. El vorbeste celor ce marturisesc ca sunt crestini.
3. Aceasta inseamna ca El doreste ca noi sa pretuim persoana Lui, slujirea Sa si jertfa Lui.
4. Israelul din vechime, atunci cand consacra un dar inaintea Domnului, trebuia sa-l pretuiasca.
a. Barbati si femei, tineri si batrani.
b. De asemenea, animalele – Lev. 27,1-6.
B. „DAtI-MI PLATA”
1. Cum pot fiintele umane muritoare sarmane si pacatoase cum sunt, sa evalueze pretul Maiestatii ceresti?
a. Iuda a facut lucrul acesta – Mat. 26,15.
b. Maria Magdalena a facut lucrul acesta – Luca 7,38-40.
2. Cand punem pret pe Domnul Isus Hristos:
a. Atunci cand credinta noastra in El implica o jertfa deosebita.
Exemple:
(1) Iosif a platit un pret pentru curatie – Gen. 39,7-12.
(2) Daniel, de asemenea, a platit un pret pentru ca a ramas ferm principiilor lui Dumnezeu – Dan. 1,8; 6,10-17.
c. Atunci cand ni se cere sa renuntam la lume si placerile ei pacatoase – Mat. 10,32,39.
Exemple:
(1) Ucenicii – Marcu 10,28-30.
(2) Noii convertiti din Efes – Fapte 19,18.19.
3. Cat de mult suntem gata sa suferim pentru Domnul Isus?
a. Suntem manati de aceleasi ganduri ca si Pavel? – Fapte 21,13.
b. Petru a fost rastignit cu capul in jos.
c. Ganditi-va la martirii lui Hristos din toate veacurile; cum au suferit bucurosi torturile nemiloase de dragul lui Hristos – Evr. 11,36-40.
d. incercarile cele mai severe sunt momente in care punem un pret pe Domnul Isus; atunci fie ca platim pretul, fie refuzam acest lucru asa cum fac multi altii.
C. CaT iI DATOREZI STaPaNULUI TaU? PRIN GaSIREA RaSPUNSULUI LA ACEASTa iNTREBARE DOBaNDIM O iNtELEGERE CORECTa A PREtULUI PE CARE iL ASEZaM ASUPRA DOMNULUI
1. Noi il pretuim pe Domnul nostru pentru ceea ce a facut pentru noi:
a. El S-a facut sarac pentru ca noi sa ne imbogatim – 2 Cor. 8,9; Fil. 2,6-11.
b. Cat de sarac era El? Mat. 8,20; Luca 9,58.
c. El a purtat pacatele noastre in propriul Sau trup – 1 Petru 2,24.
d. El S-a facut blestem pentru a ne rascumpara din blestem – Gal. 3,13.
e. El a murit pentru noi, pentru ca noi sa putem trai – 1 Cor. 15,3; Gal. 2,20.
2. Noi aratam cea ce inseamna El pentru noi prin ceea ce face pentru noi:
a. El este Avocatul, Mijlocitorul nostru inaintea lui Dumnezeu; El pledeaza cazul nostru inaintea Tatalui – 1 Ioan 2,1-3; 1 Tim. 2,5; Evr. 7,25.
b. El pregateste locuinte pentru noi, orice va fi insemnand lucrul acesta – Ioan 14,1-3.
3. in asezarea unui pret asupra Domnului Isus, trebuie sa tinem cont de o seama de aspecte:
a. Valoarea cu care cerul L-a investit pe El!
b. Ce anume inseamna El pentru noi, de fapt:
Exemple:
(1) Ce voi face cu pacatele mele fara El?
(2) Cum voi proceda cu intristarea atunci cand ma va lovi?
(3) Ce are sa-mi ofere viitorul fara Hristos?
4. Putinul pe care pot sa-l fac pentru a demonstra cat de mult il pretuiesc pe Domnul si Mantuitorul meu:
a. ii pot darui eul meu nevrednic si pacatos?
b. il pot recunoaste in toate caile mele.
c. Pot marturisi pentru El prin cuvant, ganduri si fapte.
d. Pot avea comuniune cu El zi de zi si ma pot bucura de partasia Lui.
e. Prin Duhul Sau, pot asculta de vointa Lui.
f. in sfarsit, pot vietui pentru slava Sa minunata, memorialul propriei mele vieti!
ALEGEREA UNUI STaPaN
Iosua 24,15
A. CADRUL SITUaRII TEXTULUI NOSTRU
1. O solie de adio din partea lui Iosua:
a. El trece in revista cateva dintre experientele calatoriei lui Israel prin pustie.
b. Arata calauzirea Dumnezeului lui Avraam, Isaac si Iacov – Ios. 24,2-15.
2. Greseala lui Israel de a se bizui pe propriile lui forte:
a. Acesta pare sa fi fost o slabiciune caracteristica a poporului lui Dumnezeu din vechime – Ex. 19,8; 24,3-7; Ios. 24,16-18.
b. Acesta a fost unul dintre motivele datorita caruia ei L-au respins pe Mesia – Ioan 8,39; Rom. 10,3.
B. ALEGEREA UNUI STaPaN
1. Viata intreaga o slujire:
a. Natura adevereste faptul ca intreaga creatiune are ca scop slujirea.
b. Pavel confirma acest adevar – Rom. 14,7.
2. Noi ne putem alege stapanul caruia sa-l slujim.
a. Noi suntem intr-un sens special agenti morali liberi.
Exemple:
(1) Adam si Eva au fost creati cu capacitatea alegerii – Gen. 2,16.17; 3,-6.
(2) De asemenea, lui Cain si Abel li s-a lasat libertatea de a alege fiecare modul lui de slujire – Gen. 4,1.9.
(3) Rut si Orpa au avut de ales intre Dumnezeul lui Israel si idolii Moabului – Rut 1,15-17.
(4) Lui Israel, aflat intr-o stare de apostazie, i-a fost daruita o noua ocazie de a alege un stapan – 1 Regi 18,21.
b. Aceasta s-a confirmat inaintea lui Pilat cand oamenii puteau sa-L aleaga fie pe Hristos, fie pe Baraba – Mat. 27,17.
3. Nu putem sluji decat unui singur stapan:
a. Acesta este lucrul pe care il spune si Stapanul insusi – Mat. 6,24.
b. Pavel arata modul prin care ne facem cunoscuta alegerea noastra – Rom. 6,16.17.
c. A nu alege este acelasi lucru cu a nu alege – tacerea inseamna incunostiintare.
4. Actul alegerii este urgent:
a. „Alegeti astazi” – Ios. 24,15.
b. „Astazi, daca auziti glasul Lui” – Evr. 3,7.
c. „Acum este ziua mantuirii” – 2 Cor. 6,2.
d. Maine poate nu va mai veni ca noi sa putem alege – Iac. 4,13-15.
5. Alegerea este pentru vesnicie:
a. Alegerea lui Moise facuta intre Egipt si Israel – Evr. 11,24-27
b. Rut si Orpa si vesnicia – Rut 1,1-20.
C. ATUNCI CaND DUMNEZEU SPUNE: „ALEGEtI ASTaZI CUI VREtI Sa SLUJItI”.
1. El dovedeste fara absolut nici o urma de indoiala ca noi suntem agenti morali liberi si ca sta in puterea noastra sa ne alegem un stapan.
a. Acest aspect nu poate fi scos in evidenta deoarece atat de multi oameni gandesc ca noi nu suntem liberi ca agenti morali spre a ne alege singuri propriul destin.
b. insa repet, experienta lui Adam si a Evei a lui Cain si Abel si a Israelului din vechime sunt o dovada de netagaduit a faptului ca Dumnezeu nu doreste nici un fel de slujire adusa in mod fortat; El va primi numai o slujire din dragoste si devotiune.
2. Prin urmare, sa ne cercetam cu seriozitate viata noastra pentru identificare pe cine slujim:
a. Suntem noi slujitorii Domnului Dumnezeului nostru care ne-a creat si ne-a rascumparat pentru slava Numelui Sau minunat?
b. Sau suntem slujitori prizonieri ai pacatului si ai lui Satana, al caror sfarsit va fi in mod sigur ruina vesnica si nimicirea?
c. Ce minunata marturie a fost marturia lui Iosua: „Noi vom sluji Domnului”.
d. Prieteni scumpi, este astazi acesta si experienta noastra?
DUMNEZEUL MEU ARE PUTERE
A. „STIU iN CINE AM CREZUT, SI SUNT iNCREDINtAT Ca EL ARE PUTERE Sa PaZEASCa CE I-AM iNCREDINtAT PaNa iN ZIUA ACEEA” – 2 TIM. 1,12.
1. Cuvintele textului nostru sunt insufletitoare si reprezinta o asigurare pentru poporul lui Dumnezeu:
a. Ele exprima increderea deplina in dreptatea cauzei cele mari in care era angajat apostolul.
b. O astfel de credinta statornica in triumful final al Evangheliei lui Isus Hristos este inima vie a marturisirii crestine.
2. Acesta este motivul pentru care Petru scrie: „V-am facut cunoscut puterea si venirea Domnului nostru Isus Hristos, nu intemeindu-ne pe niste basme mestesugit alcatuite, ci ca unii care am vazut noi insine cu ochii nostri marirea Lui” – 2 Petru 1,16.
3. Ioan adauga marturia lui in cuvintele acestea: „Ce am vazut cu ochii nostri, ce am privit si ce am pipait cu mainile noastre, cu privire la Cuvantul vietii” – 1 Ioan 1,1.
B. DUMNEZEUL MEU ARE PUTERE
1. Aceasta marturie din partea lui Pavel referitoare la puterea lui Dumnezeu se intemeiaza pe cunoasterea a trei aspecte despre Dumnezeu.
a. Pe aceea ce invata Biblia cu privire la Dumnezeu – Deut. 33,27; si anume ca Dumnezeul cel vesnic, Facatorul a tot ce exista pana la marginile pamantului nu oboseste nici nu osteneste. El da putere celui obosit si mareste puterea celui ce cade in lesin – Is. 40,28-30.
b. Prin cea ce a facut Dumnezeu pentru el.
c. Si prin ceea ce a facut Dumnezeu pentru poporul Sau – Ef. 3,20.21; Fil. 2,12; 4,13; Gal. 2,20; 1 Tim. 1,15.
2. Numarul nespus de mare de vieti transformate ale poporului lui Dumnezeu confirma in mod stralucit marturia apostolului.
a. Modul sau in care S-a ingrijit de Israelul din vechime – Deut. 5,15; 7,9; 26,8.
b. Modul in care a protejat biserica Sa persecutata in zorii ei de inceput si de-al lungul istoriei acesteia – Apoc. 12.
3. Ca Dumnezeu are putere este un lucru demonstrat permanent.
a. in caracterul neschimbator al legilor Sale care guverneaza Universul – Ps. 19,1-6; Evr. 1,1-3.
b. El, al carui cuvant pune in miscare Universul, are puterea sa implineasca fagaduinta Sa fata de poporul Lui – Evr. 6,17-20.
C. DUMNEZEU ARE PUTERE
1. Sa mantuiasca pe pacatosi in chip desavarsit – Evr. 7,25.
a. Refecandu-i dupa asemanarea chipului Fiului Sau scump – Ef. 2,10; 2 Cor. 5,14.
b. Pastrandu-i pe cei care vin la El prin Domnul nostru Isus Hristos – Ioan 17,1-26; 2 Tim. 1,12.
c. Prezentandu-i pe sfinti inaintea Lui fara pata si fara zbarcitura – Ef. 5,27; 1 Ioan 3,1-3; Apoc. 19,7.
2., Sa ii mute in imparatia de slava:
a. El a fagaduit aceasta talharului pocait rastignit pe cruce – Luca 23,42.43.
b. Domnul nostru i-a asigurat pe ucenicii intristati de faptul ca El le va pregati locuinte pentru ei – Ioan 14,1-3.
c. El a fagaduit sa dea viata celor morti si sa le confere nemurirea – Ioan 5,28.29; Luca 14,14.
3. Sa urmarim in mod succint modalitatile folosite de Dumnezeu in implinirea fagaduintelor Sale fata de poporul Lui:
a. Duhul Sfant – Zah. 4,6; Is. 59,19.
b. Cuvantul fagaduintei Lui – Evr. 1,3; 4,12; 2 Cor. 1,20.
c. Puterea credintei in Numele minunat – 1 Ioan 5,4.5; Ioan 17,11. Ganditi-va la lucrurile pe care le-a facut credinta in Numele Domnului Isus pentru toti cei care au exercitat-o.
(1) Ologul din nastere de la poarta templului – Fapte 3,16.
(2) Femeia care avea o scurgere de sange – Mat. 9,20-22.
(3) Sutasul si robul sau – Mat. 8,8.
4. Sangele Domnului Isus acopera toate pacatele noastre – 1 Ioan 1,7-9; 1 Petru 1,18.19.
5. De ce altceva am avea nevoie mai mult, decat sa stim ca Dumnezeul meu are putere!
TRECUT – PREZENT- VIITOR
Exod 14,13
A. „NU Va TEMEtI DE NIMIC, STAtI PE LOC, SI VEtI VEDEA IZBaVIREA, PE CARE V-O VA DA DOMNUL
iN ZIUA ACEASTA”.
1. „Nu va temeti de nimic”.
a. Israel aflat intr-o stare de mare tensiune sufleteasca datorita egiptenilor care erau pe punctul sa-i nimiceasca.
b. in fata lor, Marea Rosie.
c. Muntii de jur imprejurul lor.
2. Ei l-au acuzat pe Moise pentru situatia lor aparent critica.
a. „Nu erau oare morminte in Egipt, ca sa nu mai fi fost nevoie sa ne aducem sa murim in pustie? Ce ne-ai facut de ne-ai scos din Egipt?”
b. „Nu-ti spuneam noi in Egipt: \’Lasa-ne sa slujim ca robi egiptenilor, caci vrem mai bine sa slujim ca robi egiptenilor decat sa murim in pustie?\’”.
3. Cat de curand au uitat minunile Dumnezeului parintilor lor in Egipt.
a. Cat de repede esueaza memoria omeneasca in a-si reaminti de dragostea si grija pe care ne-o poarta Dumnezeu.
b. Cat de usor este sa acuzam pe conducatori pentru aparentele noastre dificultati!
B. „VEtI VEDEA IZBaVIREA PE CARE V-O VA DA DOMNUL”
1. in trecut:
a. „Pana aici Domnul ne-a ajutat” – 1 Sam. 7,12.
b. „De n-ar fi fost Domnul de partea noastra, cine ar fi fost de partea noastra?” (KJV). – Ps. 124,1-5.
c. „Tu ai hotarat sa ma scapi” – Ps. 71,3.
d. „Ati dus voi lipsa de ceva? \’De nimic\’, i-au raspuns ei” – Luca 22,35.
2. Prezent:
a. „ti-am pus inainte o usa deschisa” – Apoc. 3,8.
b. Dumnezeu se ingrijeste sa ne ofere astazi noi ocazii.
(1) Pentru a infrumuseta si imbunatati propria noastra viata.
(2) Pentru folosirea darurilor lui Dumnezeu in a impartasi credinta noastra si altora.
c. „Acesta este ceasul vostru” – Luca 22,53.
C. PE MaSURa CE NE iNTOARCEM PRIVIRILE TRECaND iN REVISTa ASPECTELE SCURTEI NOASTRE SEDERI iN VIAtA ACEASTA, VEDEM MODUL MINUNAT iN CARE NE-A CONDUS DOMNUL CHIAR SI PREZENTUL SE ARATa iNCURAJATOR, DAR CE SE POATE SPUNE DESPRE:
1. Viitor?
a. Stim cu siguranta un lucru, si anume faptul ca viitorul nostru se afla in aceleasi maini care ne-au condus si in trecut si care ne poarta de grija in prezent.
b. Acesta este un lucru foarte important pentru noi, un lucru care trebuie sa tinem totdeauna minte.
2. Experienta arata ca memoria omeneasca este foarte slaba uneori:
a. Acesta era obiectul profundei ingrijorari a lui Moise pentru poporul Sau – Deut. 4,9.23; 6,12; 8,11; 14,19.
b. De asemenea, si pe David il preocupa acest lucru, ca nu cumva poporul sa uite- Ps. 59,11; 78,7.
3. Asigurare cereasca pentru viitor:
a. „Puterea ta sa tina cat zilele tale” – Deut. 33,25.
b. „Dumnezeul meu sa ingrijeasca de toate trebuintele voastre” – Fil. 4,19.
c. „Nu stii, n-ai auzit? Dumnezeul cel vesnic, Domnul a facut marginile pamantului; El nu oboseste nici nu osteneste; priceperea Lui nu poate fi patrunsa.”
d. „El da tarie celui obosit si mareste puterea celui ce cade in lesin” – Is. 40,28-31.
4. Viitorul poporului lui Dumnezeu este la fel de stralucit precum sunt fagaduintele Sale, pentru cei din poporul Lui:
a. O fagaduinta ce trebuie memorata se gaseste in Is. 49,15-16.
b. O alta fagaduinta plina de har care priveste viitorul copiilor lui Dumnezeu se gaseste in Mat. 28,20.
c. O a treia asigurare se gaseste in cuvintele Fiului lui Dumnezeu, asa cum sta scris in Mat. 24,35 si in Evrei 13,8.
______________________________
Copyright © 2007 – Articole Crestine. Toate drepturile rezervate. Folosirea acestui material se poate face urmand instructiunile din Ghidul de folosire.
