ALEGE REGIZORUL VIETII TALEFilmul vietii… la cele mai multe persoane este ceva de genul:
-prea tanar
-prea fara griji
-prea sigur de sine
-prea fericit
-prea ocupat
-prea ingrijorat
-prea batran
-prea tarziu
Iti faci timp sa citesti Biblia?
Iti faci timp sa fii mantuit?
Iti faci timp sa te rogi ? ”
Oare esti prea preocupat de lucrurile de mai sus incat sa uiti sa iti faci timp sa te rogi si sa citesti Biblia?
Viata este scurta, trece repede ca un film, iar acest film alegi tu cum sa fie conceput si regizat. In acest film tu alegi ce rol vrei sa ai si cum sa joci. Daca alegi sa stai langa Isus si sa traiesti pentru El si impreuna cu El pentru a putea duce la indeplinire planul si scopul Lui cu privire la viata ta, vreau sa-ti zic ca ai ales rolul cel mai bun din film. Iar pentru aceasta trebuie sa invatam sa ne supunem Lui, asa cum un actor se supune regizorului si incearca sa faca totul perfect si ca totul sa iasa asa cum isi doreste regizorul. In cazul nostru regizorul este Dumnezeu. Asa ca noi trebuie sa ne jucam rolul in viata asa cum Domnul vrea si cum El a ales, un plan si un scop pentru noi inca mai inainte de a ne fi nascut.
Asa cum intr-un film sunt alese persoanele pentru a juca un anumit rol pentru ca li se potriveste cel mai bine, asa si Dumnezeu a ales un rol unic si specific pentru noi, pentru fiecare in parte, pe care trebuie sa-l jucam si sa-l ducem la indeplinire. Iar acest rol sa-l jucam cat de bine putem si sa dam tot ce avem mai bun din noi pentru a iesi totul perfect. Hai sa dam tot ce avem mai bun in noi pentru Isus si sa incercam sa facem tot posibilul sa facem voia Lui, si sa ducem planul Lui cu viata noastra la bun sfarsit. Ca atunci cand se va termina acest film scurt, Creatorul nostru sa fie multumit de noi. Atunci cand un actor joaca intr-un film face tot posibilul sa joace cat mai bine pentru ca sa fie promovat si in viitor sa i se dea un rol mai bun. Noi pentru a ajunge acolo unde Domnul ne vrea trebuie sa incepem sa facem lucrurile mici si neansemnate cat de bine putem pentru a fi promovati pentru a ni se incredinta lucruri mari.
Cum poti sa ajungi sa fi un om de valoare daca nu treci prin foc si incercari, daca nu esti slefuit si daca nu inveti pentru a fi promovat. Cum inveti aceste lucruri, daca nu atunci cand Dumnezeu te trece prin incercari pentru a te modela si forma. Hai sa incercam sa facem totul dupa placul si voia Domnului si atunci cand nu stim ce sa facem sa-I spunem Lui sa ne invete. Cea ce trebuie sa facem pentru ca atunci cand va fi sa se termine totul sa nu fie prea tarziu.
Va fi intr-o zi si pentru tine prea tarziu? Sper din tot sufletul ca nu.
“Dar adu-ti aminte de Creatorul tau in zilele tineretii tale, inainte de a veni cele rele.“
Eclesiastru 12:1
Vino Acasa !
Fiecare dintre noi cautam un rost al existentei noastre. Diferenta este ca unii au gasit secretul implinirii aici, iar altii lupta sa ajunga acasa! Acasa poate fi aproape sau departe, aici sau acolo, in Spania, Italia, sau toata Europa, sau dincolo de ocean, in Tara Libertatii .
Acasa poate fi o casa, o familie, un prieten, un iubit sau o tara. Acasa poate fi un ideal, o credinta, sau chiar Dumnezeu. El este casa noastra ,, Sa nu vi se tulbure inima. Aveti credinta in Dumnezeu si aveti credinta in Mine. In casa Tatalui meu sunt multe locasuri. Daca nu ar fi asa, v-as fi spus. Eu Ma duc sa va pregatesc un loc. Si dupa ce ma voi duce si va voi pregati un loc, Ma voi intoarce si va voi lua cu mine, ca acolo unde sunt Eu, sa fiti si voi .
Crestinii se roaga pentru un glorios advent ,,Si iarasi va sa vina sa judece vii si mortii ,,advent glorios, maret si aproape! Eu si cu tine avem in acea tara un loc. Isus se va intoarce cat mai repede ,,este la usi, chiar la usi, sa ne ia acasa. Acasa, in casa Lui este locul cel mai luminos, fara umbre, imitatii sau iluzii. Este cel mai maret si mai uimitor loc in care as dori sa intri si tu sa locuiesti pentru Vesnicie acolo. Chiar tu …cel care citesti aceste ganduri.
Vino Acasa !
Undeva, aproape sau departe, fiecare ne construim cel putin in minte idealuri, visam o casa, o slujba, o familie, poate o relatie stabila cu cineva care sa ne intelega, o masina etc…E bine sa ai de toate: si casa, si slujba, si familie, si casa, dar nu este de ajuns doar atat. Isus ne cheama acasa, la casa noastra pregatita de El, acolo sus in ceruri. El face case, el pazeste case, locuri de case, el construieste prin relatii case, case de viata vesnica, pentru vesnicie. De ce mai vrei aici pe pamant o casa?
Plecam, venim, si uitam ca Cineva face o casa acolo in ceruri, acolo unde hotii, molia si rugina nu exista! Vino Acasa! si daca pe drumul spre casa ajungi la rascruce, daca unul sau altul iti taie calea, si te imbie la vale, nu asculta. Nu renunta, ci urca spre cer. Acolo este casa noastra, casa ta, casa mea. Urca spre cer cu rabdare, umilinta si curaj. Urca spre Casa Noastra cu speranta, credinta si statornicie.
Priveste dincolo de ce se poate numi aici bogatie, si urca mereu spre cer, spre adevarata casa, casa de margaritare asezata pe fundatie din cele mai rare si scumpe pietre. Deschide ochii si prinde curaj. Acolo este loc si pentru tine, si pentru tata, si pentru mama. Mai ai aici jos pe acest pamant prieteni, cunostinte si amici ? Ajuta-i sa gasesca si ei drumul spre adevarata casa.
Vino acasa !
Ma gandesc la barbati si femei care au plecat de acasa. Abel a plecat de acasa, Iosif a fost vandut de cei din casa, Naomi si Rut, Estera care a intrat in casa imparatului, Ieremia a fost luat din casa, David a vrut sa construiasca o casa, Solomon a zidit o casa (templu) Ilie a fost luat de pe drum si dus spre casa, Moise a gasit o casa, Enoh este acasa.
Mesajul meu pentru tine este scurt * Vino si tu Acasa !
( Razboaie si vesti de razboaie, cutremur, ape mari si inundatii, oameni amestecati cu noroaie au ramas fara casa, fara prieteni, familii distruse au ajuns un nimic. Ingerii sfarsitului te asteapta si pe tine. Te iubesc, te vegheaza, te ajuta, te someaza, te incurajeaza, te avertizeaza! … nu renunta, vino acasa! Si nu uita: mesajul meu este scurt. Il repet. Este mesajul Cerului, al lui Isus. „Vino acasa!”
Vasile Malinas
Toate povestile frumoase incep cu „A fost odata…”. Asa incepe si povestea mea: am fost odata… un print… la inceput… cand Tatal meu mi-a oferit in dar un asemenea privilegiu.
Nu am dat niciodata importanta acestiu statut care trecea ca o poveste pe langa urechile mele. Voiam mai mult… Adesea ma simteam singur si neindreptatit… dat la o parte pentru ca eram altfel… Si mi-am zis ca „trebuie sa fac ceva!” Si am facut. Doar ca… m-am pierdut pe mine… m-am privit in Oglinda si am realizat ca… puteam fi un print…
Azi… sunt un graunte de sare care si-a pierdut gustul… Cu inima plecata ma indrept spre Tata… Eu… nu stiu cum, nu stiu incotro… dar Il voi tine strans de mana si voi merge pe unde a mers El, voi face ce a facut El, voi invata sa iubesc cum a iubit El… voi invata sa fiu din nou print… Si povestea mea va continua pana in Imparatia Sa…
„Apartin Regelui,
Sunt copil de-mparat
Niciodata El nu m-a uitat.
Cand sunt singur si trist, cand Il strig in impas
El imi spune din nou: NU TE LAS!”
Mihaela Panaite
Totul este in ordine ?
.
Totul în ordine? Americanul întreabă simplu: „Okay?”, care prescurtat este: „O.K.”. Această expresie, precis ai auzit-o şi tu de multe ori, căci cuvîntul nu se foloseşte numai în S.U.A., ci şi în multe alte ţări. Te-ai întrebat vreodată de unde vine această expresie cu prescurtare specifică O.K.? Nu este chiar aşa de simplu să răspunzi la această întrebare. Există mai multe explicaţii despre cum a luat naştere acest „okay”.
Doresc să povestesc aici cea mai verosimilă istorie a genezei acestui cuvînt. Oricum, un cuvînt englezesc care să sune aşa, nu există. De asemeni în vocabularele foarte vechi precum şi în scrierile limbii engleze nu se poate găsi acest cuvînt. El apare prima dată în S.U.A., nu în Anglia sau în posesiunile engleze.
Prin urmare, acest cuvînt nu poate fi mai vechi decît însăşi Statele Unite, iar S.U.A. există ca stat din 4 iulie 1776, cînd s-a despărţit de ţara mamă Anglia, prin renumita declaraţie de independenţă. Probabil că această expresie deosebită a fost folosită pentru prima oară în timpul războiului american de independenţă, fără nici o intenţie şi totuşi într-un mod foarte original de către un ofiţer german.
Acest german nu este nimeni altul decît cunoscutul general Friedrich Wilhelm von Steuben (1730 – 1794). Înainte de-a reuşi să devină general, el a avut o viaţă agitată. Ca fiu al unui ofiţer prusac, o mare parte din copilăria lui a fost nevoit s-o petreacă în tabăra de companie.
La vîrsta de 17 ani intră în armata prusacă şi curînd devine sublocotenent, luptînd curajos în bătăliile războiului de şapte ani. Curînd după aceea, Frederic „cel Mare” îl aduce ca aghiotant în statul său major, lai tîrziu, îl vedem ca mareşal al curţii prinţului de Hohenzollern -Hechingen, iar în cele din urmă drept colonel în armata din Baden.
Curînd însă se scîrbeşte de intrigile de curte, şi mai ales propria-i nelinişte îl împinge la noi acţiuni, în felul acesta el urmează sfatul unor prieteni, înalţi politicieni, şi călătoreşte peste marele ocean spre America de Nord, ţara viitorului, care tocmai se dezbăra de dominaţia Angliei, pregătindu-se pentru lupte grele. Steuben era omul de care America avea nevoie mai mult decît de praful de puşcă şi tunuri.
Miliţia americană este nedisciplinată, decăzută, fără nici o pregătire. Ofiţerii ei nu cunosc nici tactica, nici strategia de luptă. Pe timp îndelungat ei nu pot ţine piept trupelor engleze care atacă, acestea fiind solidare şi bine instruite. Steuben însă, care în anul 1778 este numit inspectorul general al armatei de către Congresul S.U.A., face ordine temeinică. El elaborează instrucţiuni practice pentru serviciul de instruire şi are grijă ca aceste instrucţiuni să fie şi executate.
Chiar în calitate de conducător activ de trupe cîştiga rapid succese importante. După ce independenţa este asigurată şi pacea este încheiată, la recomandarea primului preşedinte George Washington, pentru meritele avute faţă de S.U.A., Congresul îi acordă o importantă proprietate de pămînt împreună cu o pensie substanţială. Şi astăzi încă, în luna septembrie a fiecărui an, societatea germano – americană „Steuben” face cunoscuta paradă Steuben în New York.
Însă cum se face că expresia „okay” i se atribuie generalului Steuben? Steuben a fost un general de ispravă, însă cînd a mers la vîrsta de 57 de ani în America, n-a mai avut chef să înveţe limba engleză. Totuşi, silit de împrejurări, el trebuia să-şi însuşească cuvintele cele mai importante, cu toate că-i venea foarte greu. Îndeosebi ortografia lui se orienta mai mult după fonetica germană.
Subalternii săi trebuiau uneori să ghicească despre ce era vorba, ceea ce de multe ori era şi un motiv de haz. În felul acesta s-au răspîndit cu repeziciune printre soldaţii americani cele mai noi greşeli gramaticale ale şefului lor. Documentele oficiale pe care le avea de controlat şi semnat trebuiau să poarte însemnarea „all correct: Steuben” ceea ce înseamnă „perfect, în regulă: Steuben”.
Ca de obicei însă, generalul Steuben a transcris pronunţia engleză în ortografia germană şi scrie în loc de prescurtarea „a.c.” pentru „all correct”, simplu „O.K.”. Soldaţii săi au găsit această prescurtare foarte hazlie şi aşa a ajuns „okay-ul” foarte curînd de pomină, rămînînd astfel pînă în zilele noastre.
Acum te rog, aruncă din nou privirea asupra titlului. Cum îţi merge ţie? Este totul „okay”, totul în ordine? Nu, nu mă refer la exteriorul tău, ci la omul dinăuntru. Tu spui: „Dar la mine totul este în ordine.
M-am orientat totdeauna după cele zece porunci, n-am furat doar de la nimeni nimic şi n-am nici o crimă pe conştiinţă”. Ei, poate fi adevărat, dar cum stai tu de pildă cu porunca a noua? Încă n-ai spus niciodată vreun neadevăr? Sau cum este cu porunca „Să iubeşti pe Dumnezeul tău din toată inima ta”…?
Nu-i aşa că examinat la lumină trebuie să recunoşti că la tine nu este totul în ordine cum ar trebui să fie? Şi dacă eşti foarte sincer, îţi aduci aminte şi mai bine cît ai necinstit sfintele porunci ale lui Dumnezeu!
Dar să presupunem că în toată viaţa ta ai păcătuit numai o singură dată faţă de porunca dumnezeiască; să zicem că ai spus numai o singură dată o minciună, ceea ce este tot aşa de rău de parcă ai spune adevărul pe jumătate. Pentru aceasta eşti supus întregii judecăţi a Sfîntului Dumnezeu, căci El mărturiseşte în Cuvîntul Său:
„Căci, cine păzeşte toată Legea şi greşeşte într-o singură poruncă, se face vinovat de toate” (Iacov 2:10).
Atunci vei avea pe buze întrebarea cine va putea sta în faţa lui Dumnezeu şi cine va putea intra în împărăţia cerului?” Această întrebare este uşor de înţeles. Ea face destul de clar cît de tristă şi deznădăjduită este situaţia întregului neam omenesc. Totuşi fraza de mai sus se poate numi falsă. Corect ar trebui spus: „Această întrebare face destul de clar cît de tristă şi deznădăjduită ar fi situaţia întregului neam omenesc, dacă Dumnezeu n-ar avea o iubire, o veste bună pentru omenire ca şi pentru tine.
Această veste se numeşte: Dumnezeu te iubeşte! Dumnezeu te caută! Da, Dumnezeu L-a jertfit pe Fiul Său, Isus Cristos, pe care-L iubea nespus de mult, drept cel care n-a călcat nici o poruncă, care n-a făcut nici un păcat.
Pe El L-a judecat în locul tău. Pedeapsa care ţi se cuvenea ţie, a aruncat-o asupra Lui. Şi s-a întîmplat o minune a harului: Domnul Isus, de bună voie, din dragoste pentru Tatăl Său, din dragoste pentru tine, S-a lăsat răstignit pe crucea de pe Golgota!
Nu este aceasta o veste bună pentru un suflet condamnat la moarte, cînd un altul îşi asumă vina, iar el este graţiat?
Această graţiere însă n-o primeşti automat. Prin poarta strîmtă nu poţi mărşălui în coloană. Pe aici trebuie să se treacă unul cîte unul. De aceea hotărăşte-te! De tine este vorba! Domnul Isus Cristos îţi spune:
„… cine ascultă cuvintele Mele şi crede în Cel ce M-a trimis, are viaţa veşnică şi nu vine la judecată, ci a trecut din moarte la viaţă” (Ev. Ioan 5:24).
Stimate cititor , de ai auzi Cuvîntul Său şi de I-ai da crezare astazi cat timp mai este har , atunci cu adevărat este „okay”, totul este în ordine cu tine !
Gavriluta Robert
