21. ACTE DE CULT COMEMORATIVE
TRADITIA SAU INVATATURILE BIBLICE ?
Matei 15, 1-14: Un dialog intre Mantuitorul si farisei pe marginea traditiilor omenesti.
Sunt de subliniat trei versete: 3, 9,si 13, in care Domnul Hristos ne invata cateva lucruri importante:
1. Oamenii religiosi au doua feluri de invataturi: unele omenesti ( traditia ), iar altele de origine divina.
2. Oamenii religiosi sunt inclinati sa respecte mai mult invataturile omenesti ( datina ), decat poruncile lui Dumnezeu.
3. Respectarea datinei este zadarnica din punct de vedere al mantuirii (“de geaba”) si poate deveni chiar o piedica in calea mantuirii daca ea duce la calcarea Legii lui Dumnezeu.
4. “Orice rasad” ( invatatura, obicei, datina, act de cult ) pe care nu l-a instituit Dumnezeu in biserica “va fi smuls din radacina”.
Iata de ce Biserica Adventista de Ziua a Saptea recunoaste ca acte de cult comemorative doar acele acte lasate de Dumnezeu, cele care au o baza biblica. Biserica lui Hristos nu recunoaste traditia ca avand autoritate morala si doctrinala , fiind fidela principiului protestant Sola Scriptura ( Biblia si numai Biblia ca autoritate morala si doctrinala ).
SFANTA CINA- INSTITUIREA EI Matei 26, 26-28; 1 Corinteni 11, 23-26
Textele ne arata timpul si imprejurarea in care a fost instituita Cina Domnului: in timpul sarbatorii pascale. In seara zilei de joi, Mantuitorul se afla cu ucenicii sarbatorind Pastele iudaic. Din relatarea celor 4 evanghelisti, rezulta ca in acea seara, in timpul mesei pascale, Isus S-a folosit de painea nedospita si vinul nefermentat pe care le avea pe masa pentru a institui un nou act de cult comemorativ pentru biserica crestina- Sfanta Cina.
Porunca Mantuitorului ca acest act sa fie adus la indeplinire in viata bisericii: Luca 22, 19; 1 Corinteni 11, 24 In fapt, in acea seara, Domnul a inlocuit Pastele iudaic cu Cina Sfanta.
TEMEIUL SCHIMBARII PASTELOR CU SFANTA CINA
1. Pastele era o sarbatoare nationala a poporului evreu, fiind sarbatoarea eliberarii din robia egipteana. Exod 12, 26- 27 Biserica crestina, fiind alcatuita din toate popoarele lumii, nu mai avea de ce sa respecte o sarbatoare nationala iudaica.
2. A doua semnificatie a Pastelor consta in faptul ca ele aratau in viitor spre Mielul lui Dumnezeu care urma sa ridice pacatul lumii. Or, Acest Miel al lui Dumnezeu era pe punctul sa fie adus ca jertfa, in Persoana lui Isus. Ioan 1, 29. 36 Prin urmare, aceasta a doua semnificatie a Pastelor urma sa dispara odata cu jertfa adusa de Hristos.1 Corinteni 5, 7 La Golgota, simbolul mielului pascal s-a intalnit cu realitatea. Din acest moment, jertfele de animale nu mai aveau sens, caci Hristos a devenit Jertfa suprema.
In concluzie, biserica crestina nu mai are niciun temei biblic sa continue sa serbeze Pastele iudaic. In amintirea mortii Sale, Domnul a instituit pentru biserica Sa Sfanta Cina.
SEMNIFICATIA SFINTEI CINE 1 Corinteni 11, 26
Sfanta Cina are o dubla semnificatie:- 1. Ne aminteste de jertfa Mantuitorului si de legamantul cel nou al harului in care am fost acceptati.
– 2. Ne aminteste de fagaduinta revenirii Mantuitorului.
ELEMENTELE CE COMPUN CINA DOMNULUI
Sfanta Cina este alcatuita din doua elemente: PAINEA si VINUL Ce fel de paine si vin a folosit Domnul in seara in care a instituit Cina?
Sfanta Cina a fost instituita in prima zi a saptamanii azimilor- Pastele iudaic. In aceasta perioada, evreii nu foloseau niciun aliment fermentat, fermentul fiind pentru ei un simbol al pacatului. Cu 14 zile inainte de Paste, orice evreu facea curatenie generala in casa, aruncand orice aliment fermentat: drojdie, paine dospita, muraturi, bauturi alcoolice. Prin urmare, la masa pascala in timpul careia Domnul a instituit Sfanta Cina nu se gaseau decat paine nedospita ( azimi ) si vin nefermentat ( must ). Lucrul acesta nu este contestat nici de evrei.
Un alt motiv pentru care painea si vinul folosite erau nefermentate se gaseste in realitatile pe care le simbolizau. Isus era “Mielul fara cusur si fara prihana” 1 Petru 1, 19. De aceea simbolurile folosite trebuiau sa fie curate, libere de orice aluzie la pacat. Deoarece , in mentalitatea iudaica, orice ferment era un simbol al pacatului, jertfa neprihanita a lui Isus nu putea fi simbolizata prin paine dospita si vin fermentat.
In concluzie, la instituirea Cinei, Mantuitorul a folosit paine nedospita si vin nefermentat.
TRUPUL SI SANGELE REALE SAU DOAR SIMBOLURI ?
Biserica Adventista de Ziua a Saptea considera ca painea si vinul sunt doar simboluri materiale, exterioare ale harului interior, invizibil. Ea nu crede in transubstantiatie ( transformarea painii si vinului in trupul real si in sangele real al Mantuitorului )
PREGATIREA PENTRU SFANTA CINA are doua aspecte:
1. Pregatirea sufleteasca: 1 Corinteni 11, 28- 31 Este de o mare importanta si consta intr-o profunda cercetare de sine, marturisire a pacatelor si rezolvarea tuturor neintelegerilor cu semenii.
2. Actul umilintei constand in spalarea picioarelor: Ioan 13, 1-17 Acest act a fost indeplinit de Insusi Domnul Isus, apoi a lasat porunca de a fi indeplinit si in biserica, de catre urmasii Sai.
Rostul acestui act al umilintei este acela de:
– a indeparta neintelegerile
-a-l scoate pe om din egoismul sau
-a-l cobora pe om de pe picioroangele inaltarii de sine
Actul umilintei a fost controversat de-a lungul timpului, fiind abandonat in majoritatea bisericilor crestine. Se mai practica ocazional, cu ocazia sarbatorii Pastelor crestine, insa intr-un cerc foarte restrans si pe alocuri.
CONCLUZII
Participarea la Sfanta cina este o expresie a credintei in jertfa ispasitoare a lui Hristos si in fagaduintele Sale. Este o reinnoire a legamantului botezului si o pregustare a cinei din Imparatia lui Dumnezeu la care vor participa toti mantuitii din toate timpurile. Matei 26, 29
Lori Balogh
______________________________
de Lori Balogh. Copyright © 2007 – Articole Crestine. Toate drepturile rezervate. Folosirea acestui material se poate face urmand instructiunile din Ghidul de folosire.
