Alienarea prin desene animate

Alienarea prin desene animate
Organizatia Lehigh Heath Network a realizat si a postat pe site-ul sau in data de 6 ianuarie 2009 un interviu cu pediatrul Jarret R. Patton, doctor in medicina, pe tema efectelor desenelor animate asupra copiilor.
Acesta mentioneaza ca in urma studiului efectuat asupra copiilor dependenti de desene animate s-a observat ca acestia sufereau de probleme de sanatate fizica, dar si mentala : somn agitat, cu cosmaruri, lipsa de concentrare la scoala, anxietate, afectiuni ale ochilor. Academia Americana de Pediatrie si Academia de Psihiatrie pentru copii si adolescenti a corelat dependenta de programele TV cu performantele academice scazute. Explicatia este ca televizorul substituie buna practica de a citi din cauza faptului ca stimulii de natura viziuala blocheaza dezvoltarea emisferei cerebrale stangi, unde este localizat centrul nervos responsabil de coordonare a limbajului. Pentru ca mesajele sunt transmise foarte rapid, multe sunt interpretate gresit sau creeaza confuzie. Atunci cand copiii se obisnuiesc sa primeasca mesaje de o asemenea rapiditate, ei isi pierd interesul pentru informatiile mai detaliate sau metodice, cum ar fi cele intalnite in mediul scolar zilnic. Aceste studii au fost coordonate de doctorul Nicolas Christakis, profesor de pediatrie, director al Institutului de sanatate din cadrul Universitatii din Washington, care a precizat ca nu exista un nivel minim de siguranta al privitului la televizor.
Parlamentul European versus Cartoons
Un grup de deputati romani din Parlamentul European au depus o declaratie scrisa prin care solicita Comisiei Europene sa vina cu solutii in privinta emisiunilor cu un continut violent, difuzate in orarul de audienta accesibil minorilor.
Potrivit documentului de presa, cativa europarlamentari au luat aceasta initiativa ca reactie la difuzarea in mai multe state membre UE a unor desene animate cu un continut explicit extrem de violent. In declaratia formulata, cei cinci initiatori atrag atentia asupra pericolului pe care il reprezinta productiile de televiziune destinate copiilor sau accesibile acestora, precum si asupra consecintelor grave pe care le poate antrena eventuala interpretare gresita de catre copii a unor acte sau fapte prezentate in aceste productii televizate.
“Veveritele sinucigase” – ramase pe drumuri
In cursul anului 2008, Consiliul National al Audiovizualului (CNA) a interzis postului AXN sa mai difuzeze serialul de desene animate “Veveritele sinucigase”, acesta avand un continut nepotrivit pentru minori. Un sondaj comandat de CNA releva faptul ca 42% din parinti sunt ingrijorati de violenta fizica si verbala si de scenele de sex difuzate la televizor. In anul 2006, timp de doua saptamani, CNA a monitorizat cele trei canale de desene animate prezente pe piata romaneasca (Cartoon Network, Jetix si Minimax) si a intocmit o lunga lista de acte de violenta fizica, printre care : lovituri, bataie, ranire (cu obiecte sau arme), crima, tortura, luare de ostatici, privare de libertate, talharie, explozie, accident, violenta de masa, distrugeri. Violenta verbala abunda in certuri, injurii, ridicare de ton, tipat, limbaj licentios, obscen, calomnie, insulta, ridiculizare, atac la persoana, amenintare, argou si altele.
Desenele animate, mai periculoase decat filmele
Specialistii trag un semnal de alarma asupra pericolului pe care desenele animate violente il exercita asupra dezvoltarii psihice si comportamentale a copiilor. Sociologul Octavian Sachelarie a explicat influenta scenelor violente din desenele animate asupra micutilor : “Teoria potrivit careia copiii imita ceea ce vad in desenele animate a fost confirmata statistic. Desenele animate pot fi mai periculoase decat filmele artistice, deoarece si personajele animate pozitive folosesc tot mijloace violente pentru o cauza buna, iar copiii imita acele personaje. Intre intentia de a face un lucru rau si a actiona este o diferenta, iar in momentul in care nu mai exista nicio bariera intre cele doua, copilul poate pune mana, de exemplu, pe un cutit si isi poate injunghia fratele.
Atata timp cat adultii nu reusesc sa iasa din aceasta societate conflictuala, nu vom putea elimina violenta nici in randurile color mici.
Daca parintii ar sta mai mult timp aproape de copii, lucrurile ar sta altfel. Sunt si alte variante de petrecere a timpului liber, in afara vizionarii desenelor animate. Omul, din nastere, are o gena agresiva, care trebuie inhibata”.
Hrana toxica
Mesajele acestor desene sunt terifiante. Copilul de varsta prescolara nu are maturitatea psihica de a separa realul de imaginar; astfel, el crede ca faptele si personajele desenelor animate sunt adevarate.
Spre deosebire de viata reala, in lumea animata se petrec in continuu lucruri neobisnuite ; in plus, imaginile se succed prea repede pentru un creier in curs de maturizare, iar copilul nu apuca sa le proceseze, sa le inteleaga, ceea ce invalideaza puterea intelectuala si discernamantul.
Creatorii desenelor animate sunt obsedati de razbunare si moarte. Moartea este vazuta ca o pedeapsa uzuala si banalizata. Personajele se bucura cand o fiinta este ucisa. Nu se pune problema indreptarii celui rau. Iar pentru morti, nu exista regrete.
Eroul bun trebuie sa fie cel mai puternic, dar nu in puteri fizice si intelectuale, ci in capacitati supraomenesti, ceea ce deschide larg predispozitia spre misticul malefic.
Figurile copiilor sunt erotizate ; fetitele arata a femei in toata firea – prin comportament, machiaj, imbracaminte si limbaj.
Limbajul folosit este argoul, iar ideea pe care copilul o desprinde este aceea ca e grozav sa vorbesti urat, sa jignesti sau sa contrariezi, sa oripilezi persoanele delicate sau in varsta.
66 de scene de violenta, intr-o singura ora
In perioada monitorizata, pe ansamblul celor trei canale de desene animate s-au inregistrat 7.581 de scene de violenta, dintre care 4.908 de violenta fizica (65%) si 2.673 de violenta verbala (35%). Cartoon Network s-a aflat in topul canalelor cu cel mai ridicat nivel al scenelor de violenta. Frecventa si numarul mediu al scenelor de violenta pe zi indica o prezenta mai mare a violentei fizice in raport cu cea verbala. O constatare incredibila, ce se desprinde dintr-un alt studiu realizat de Universitatea Bucuresti pentru CNA, este ca programele de desene animate sunt de sapte ori mai violente decat filmele artistice transmise de canalele cu un continut generalist ! Acestea din urma au, in medie, noua scene de violenta pe ora, in timp ce pe canalele de desene animate apar 66 de scene de violenta, intr-o singura ora.
Drog infantil
Desenele animate – nevinovate numai in aparenta – au un caracter hipnotic si inrobesc sufletul copilului. “X-Man” este unul dintre cele mai controversate desene animate, din cauza mesajului sau violent. Actiunea se desfasoara in jurul unor eroi mutanti, dotati cu puteri supranaturale care fac din ei niste razboinici brutali. Acestia se lupta cu personajele “negative”, la randul lor intruchipate de monstri. Scenele de lupta sunt extrem de lungi, acompaniate de muzica pe ritm accelerat, explozii si sunet de arme. Niciodata cei rai nu sunt adusi in fata justitiei, fiind exterminati de catre mutantii eroi. La aceasta varsta, copiii cauta idoli supereroi. Fiind justitiari, micutii se pot identifica si mai usor cu personaje deosebit de agresive.
Acest gen creeaza viciul privirii nonstop la televizor : acum la desene animate, iar mai tarziu, la filme de “actiune”, de razboi, pornografie, horror … Imaginile rapide ale desenelor animate zapacesc mintea copilului, il fac si pe el sa n-aiba astampar si ii rapesc dorinta de invatatura. Violenta desenelor animate trece in realitate. In Rusia sunt astazi 100.000 de copii insensibili la violenta si suferinta care sunt asociati in grupari ucigase. Fenomenul insa nu este singular. Cazul baiatului de 13 ani din Alexandria, care, dupa ce a urmarit filmul de groaza Scream III, si-a ucis cu lovituri de cutit sora mai mica, a ajuns de notorietate europeana (filmul respectiv arata, cu lux de amanunte, cum un individ cu masca ucidea cu un cutit mai multe persoane). La inceputul anilor ’90, in Franta, s-au sinucis mai multi copii aruncandu-se de pe balcoanele blocurilor pentru a-l imita pe diabolicul Pikachu din “Pokemon”.
Replica
Un studiu publicat in 27 nov. 2006 a scos la iveala lumea interioara din mintea a doi copii de zece ani, avand aceleasi capacitati intelectuale si provenind din medii similare, din care unul a vazut un film nonviolent, iar celalalt un film violent. Ambilor li s-a cerut sa construiasca un scenariu pe urmatoarea idee : “Un baiat mergea pe strada. La un moment dat, cineva il impinge si el cade”. Primul copil a relatat : “Necunoscutul era un om care nu vedea. De fapt, era neajutorat si dorea sa treaca pe celalalt trotuar. Lasand supararea deoparte, baiatul l-a ajutat…”. In schimb, cel care a urmarit pelicula violenta a preferat un alt scenariu : “Intr-o zi, Mihai mergea pe strada. Dintr-odata, a fost inconjurat de o gasca de baieti. Voiau sa-i ia banii. Refuzand sa-i dea, acestia l-au impins in strada. Atunci a trecut o masina si l-a calcat peste picior.” Iresponsabili, parintii de azi prefera sa-si lase copiii ore intregi in mijlocul “junglei” animate, bantuita de monstri care, fara indoiala, ii vor influenta caracterul.
Daca statisticile nu mint si daca – dupa o reflectie serioasa asupra a ceea ce este “vrednic de privit” – consideram ca sanatatea mentala si emotionala a copiilor nostri este in pericol, e timpul sa oferim alternative benigme, desene animate educative, care sa insufle valori adevarate copiilor. Sau, de preferat, sa inlocuiasca timpul petrecut in fata ecranului cu activitati creative, care sa le stimuleze imaginatia sanatoasa si sa-i ajute sa se dezvolte armonios.
Semnele timpului, martie 2009