Articole CreştineResurse Spirituale, Practice şi Gratuite

Categorii

Judecata divina asupra Babilonului

Scris la: 15 aprilie 2009
 
       Am ajuns cu studiul nostru la a doua parte a capitolului 17, care incepe cu versetul 7 si se continua pina la versetul 14 inclusiv. Va invit pentru aceasta sa urmarim impreuna ce ne spun aceste versete: "Si ingerul mi-a zis: \’De ce te miri? iti voi spune taina acestei femei si a fiarei care o poarta si care are cele sapte capete si cele zece coarne. Fiara pe care ai vazut-o era si nu mai este. Ea are sa se ridice din adinc si are sa se duca la pierzare; si locuitorii pamintului ale caror nume nu au fost scrise de la intemeierea lumii in cartea vietii se vor mira cind vor vedea ca fiara este, nu mai este, si va veni. Aici este mintea plina de intelepciune; cele sapte capete sint sapte munti pe care sade femeia; sint si sapte imparati. Cinci au cazut, unul este si celalalt n-a venit inca. Si cind va veni, el va ramine putina vreme. Si fiara care era si nu mai este, ea insasi este al optulea imparat, este din numarul celor sapte si merge la pierzare. Cele zece coarne pe care le-ai vazut sint zece imparati care n-au primit inca imparatia ci vor primi putere imparateasca timp de un ceas impreuna cu fiara. Toti au acelasi gind si dau fiarei puterea si stapinirea lor. Ei se vor razboi cu Mielul, dar Mielul ii va birui pentru ca El este Domnul Domnilor si imparatul imparatilor. Si cei chemati, alesi si credinciosi, care sint cu El, de asemenea vor birui". Cred ca toti care au urmarit cu atentie versetele acestea isi pot da seama cit de figurativ, cit de simbolic este limbajul pe care Duhul lui Dumnezeu il foloseste in Apocalipsa atunci cind ne vorbeste despre lucruri care au fost si care vor fi. Cu adevarat ca detaliile cuprinse in aceasta a doua parte a capitolului 17, asa cum i-a spus ingerul lui Ioan, cer o minte plina de intelepciune; dar nu intelepciune omeneasca ci intelepciune de sus. Dar, chiar cind sint luminate de sus, mintile noastre nu pot sa patrunda in tainele lui Dumnezeu decit atit cit Dumnezeu socoteste ca este necesar sa cunoastem, asa incit vrind nevrind unele lucruri vor continua sa ramina taine pentru noi.
        Poate ca stind astazi fata in fata cu aceasta parte a capitolului 17 plina de taine, este mult mai bine sa admitem marele adevar spus cindva de apostolul Pavel ca "
acum vedem ca intr-o oglinda in chip intunecos, dar atunci vom vedea fata in fata; acum cunoastem in parte, dar atunci vom cunoaste pe deplin". Fiti siguri ca in zilele acelea care nu sint deloc departe de noi, cind vom sta fata in fata cu cele profetizate aici in capitolul 17, vom intelege totul pe deplin.
        Dar, mai inainte de a depana intelesurile profetiei din a doua parte a capitolului 17, as dori sa trecem putin in revista cele prezentate in prelegerea trecuta. in prima parte a capitolului 17 cuprinsa in primele 6 versete, apostolul Ioan ne prezinta viziunea pe care unul din cei sapte ingeri aducatori ai plagilor, i-a dat-o. in partea a doua cuprinsa in versetele citite astazi, avem explicatia ingerului referitoare la acea viziune a Babilonului. Iar in partea a treia avem aplicarea judecatii divine asupra Babilonului. Babilonul, dupa cum am vazut in studiul din prelegerea trecuta, este simbolizat in acest capitol prin doua imagini total diferite; prima, este aceea a unei femei desfrinate, iar a doua este imaginea unei cetati, a unei metropole. Adeseori in Sfintele Scripturi descoperim ca Dumnezeu a ales
sa reprezinte pe poporul Sau printr-o femeie, iar legamintul sfint cu poporul Sau prin legamintul casatoriei. in scrierile proorocilor Vechiului Testament sotia Marelui \"\" (Iahve), Domnul, care a jurat lui Dumnezeu credinciosie este inlocuita in Noul Testament cu biserica crestina, cu mireasa Domnului Hristos, o expresie care apare foarte frecvent pe paginile Apocalipsei. Tot in Sfintele Scripturi atit ale Vechiului cit si ale Noului Testament descoperim acelasi simbol, dar de un caracter opus si anume, simbolul unei femei destrabalate. Acest simbol reprezinta biserica necredincioasa a Domnului, biserica apostaziata sau decazuta.
        Asemenea unei femei maritate care a dat uitarii pe barbatul ei legitim si care in mod deliberat alege sa desfrineze cu alti oameni, tot asa este considerata si biserica Sa apostaziata formata din
toate bisericile crestine care desi poarta numele lui Iisus i-au intors in realitate spatele si se deda la idolatrie, necredinciosie fata de legea Sa, traire in pacat si in prietenie cu lumea. Desi aceste biserici apostaziate pateaza onoarea Domnului Iisus si batjocoresc adevarurile Evangheliei Sale, ele pretind totusi ca apartin lui Iisus si ca se bucura din plin de binecuvintarile spirituale ale legaturii lor speciale cu Dumnezeu. Privite din afara in mod superficial, ceea ce inseala pe multi este faptul ca aceste biserici pot prezenta destule dovezi exterioare de bun crestinism, insa trairea lor este declarata in Biblie a fi doar o forma de evlavie. Ele pot sa apara prinse in tot felul de activitati religioase, pot sa demonstreze niste sisteme administrative si de educatie foarte bine puse la punct. Dar ce folos atita timp cit ele stind fata in fata cu Cuvintul lui Dumnezeu, in multe privinte dovedesc necredinciosie.
        Bisericilor crestine apostaziate, numite in Apocalipsa cu un singur termen, Babilon, nu le plac adevarurile sfinte si clare ale Sfintelor Scripturi, drept pentru care ele le-au neglijat sau le-au dat la o parte. in locul lor insa, au asezat alte invataturi de obirsie omeneasca. in realitate acestor biserici nu le place de Mintuitorul lor. Ele calca in picioare singele legamintului Lui si schimba, cum zice apostolul Iuda,
schimba in desfrinare harul lui Dumnezeu folosind libertatea pe care le-o da Evanghelia pentru a trai cum le place, in pacatele lor. Si, ca si cum aceasta n-ar fi fost de ajuns, despre femeia desfrinata din Apocalipsa 17 sta scris la versetul 6 ca era imbatata de singele sfintilor si de singele mucenicilor sau martirilor lui Iisus. Aici este o profetie clara rezervata pentru vremea sfirsitului. Aceasta inseamna ca bisericile crestine apostaziate se vor dovedi nu numai ostile adevarurilor Cuvintului lui Dumnezeu, ci vor deveni ostile si fata de toti aceia care intr-o vreme de totala decadere si dispretuire a voiei lui Dumnezeu vor indrazni totusi sa stea, cum spune profetul Isaia la capitolul 8 cu versetul 2 0 "la lege si la marturie". Aceste biserici, evident ca se vor impartasi de spiritul intolerant si crud al bisericii mame, biserica Romano-Catolica a carei istorie este patata de singele a milioane si milioane de crestini.
        Spiritul care a dominat in aceasta biserica uriasa care va fi reinflacarat in vremea sfirsitului si de care se vor inpartasi si fiicele Babilonului, nu este nevoie sa va mai spun ca este de fapt spiritul lui Satana. El a fost ucigas, a spus Domnul Iisus, chiar de la inceput. El a intemeiat cu ajutorul lui Cain
un alt sistem de inchinare, acela prin fapte, prin merite proprii si nu prin meritele jertfei Domnului Iisus. Apoi, Cain cultivind in continuare spiritul lui Satana a devenit in cele din urma ucigasul fratelui sau Abel. Abel a ales sa ramina la simplitatea Evangheliei, a ales sa asculte de Dumnezeu si sa umble pe calea poruncilor Sale divine fapt care a dus in cele din urma la prigonirea si moartea sa. Asa se va intimpla si la vremea sfirsitului, intocmai cum a subliniat si apostolul Pavel in 2 Timotei 3,12: "De altfel, toti cei ce doresc sa traiasca cu evlavie in Hristos Iisus vor fi prigoniti". "Dar oamenii rai si inselatori vor merge din rau in mai rau, vor amagi pe altii si se vor amagi si pe ei insisi." Da, asa va fi. Bisericile apostaziate ale vremii sfirsitului vor merge din rau in mai rau; vor da la moarte pe cei credinciosi si vor implini prin purtarea lor criminala cuvintele spuse de Iisus in Evanghelia dupa Matei capitolul 24 versetul 9: "Atunci va vor da sa fiti chinuiti si va vor omori si veti fi uriti de toate neamurile pentru numele Meu".        Despre Cain, primul ucigas, mai citim ca dupa ce a ucis pe fratele sau Abel, a fugit de fata Domnului si a zidit o cetate. Spiritul crimei si spiritul cetatii a caracterizat pe toti urmasii lui Cain. Acelasi spirit a fost dat pe fata si dupa potop de Nimrod, marele razvratit contra lui Dumnezeu. El este atit ctitorul spiritual al Babilonului de mai tirziu cit si al Babilonului spiritual al vremii sfirsitului. Spiritul idolatriei, razvratirii fata de Cuvintul lui Dumnezeu si al persecutiei va fi semnul distinctiv prin care papalitatea si fiicele ei, celelalte biserici protestante, apostaziate vor zidi Babilonul spiritual al zilelor din urma. in capitolul 17, in ultimul verset, cuvintul spune ca "femeia pe care ai vazut-o, este cetatea cea mare". Nu este nimic ciudat in aceasta analogie. Tot in Apocalipsa si adevarata biserica a lui Dumnezeu este descrisa prin acelasi simbol, numai ca mireasa Domnului Hristos nu este
Babilonul ci Noul Ierusalim care are sa se coboare de sus de la Dumnezeu si despre care apostolul Pavel spune in Galateni 4,2 6
ca "Ierusalimul de sus este mama noastra". Scopul final al lui Dumnezeu cu aceasta planeta care a cazut cindva in pacat si pentru a carei salvare El a sacrificat viata propriului Sai Fiu este ca tocmai pe aceasta planeta Dumnezeu sa-Si intemeieze imparatia Sa. Dar tot aici, pe aceasta planeta si diavolul este total interesat sa-si aseze imparatia sa. Si el va incerca sa-si realizeze visul atit cu ajutorul femeii cit si cu ajutorul fiarei. Dupa cum Dumnezeu doreste prin biserica Sa de pe pamint sa largeasca din ce in ce mai mult granitele imparatiei Sale, tot asa si Satana prin femeia lui vrea sa aduca tot pamintul sub stapinirea sa facind din Babilon astfel, centrul pamintului, metropola lumii. Cind acea cetate a Babilonului zilelor din urma va incepe sa persecute pe adevaratii crestini, atunci ea a atins punctul cel mai de jos al decaderii ei, si a atins totodata marginile rabdarii lui Dumnezeu. Tocmai de aceea inainte de a fi cu totul prea tirziu si inainte de a cobori asupra Babilonului urgiile Sale, Dumnezeu prin solii Sai va striga tuturor celor sinceri si tematori de El, care se mai gasesc inca in Babilon, "Iesiti, iesiti din ea poporul Meu, ca sa nu fiti partasi la pacatele ei si sa nu fiti loviti cu urgiile ei".        A doua parte a capitolului 17 am vazut ca se ocupa in mod special cu fiara peste care sedea femeia desfrinata. Evident, femeia este aliatul si unealta de seama a fiarei, dar, cine este fiara? in prelegerea trecuta am identificat corect fiara cu Satana. Desigur ca nu Satana in persoana. Satana, niciodata nu a preferat sa lucreze de unul singur. El intotdeauna s-a folosit de oameni si de toate evenimentele sau imprejurarile istoriei pentru a-si ajunge tinta. El este fiara care a fost vazuta de apostolul Ioan la capitolul 11 ca iesind din adinc, si care da sa lupte impotriva celor doi martori, impotriva cuvintului Vechiului si Noului Testament, pe care avea sa-i biruie si sa-i omoare. Dar el n-a luptat singur, pe fata, ci prin intermediul bisericii apostaziate, prin intermediul femeii decazute. Apoi Satana a creat propria sa copie, despre care gasim scris in capitolul 13, o fiara care iese din adincul apelor marii, din valurile multimilor lumii. Dupa aceasta fiara care semana ca un leopard si care avea labe ca de urs si o gura ca de leu, Satana s-a slujit de o alta fiara cu coarne ca de miel, ce-i drept, dar care totusi era o fiara. Acestor doua fiare, sta scris, ca Satana le-a dat puterea lui, scaunul lui de domnie si o stapinire mare. Fiara din Apocalipsa 11 si din Apocalipsa 17 este una si aceeasi – Satana, iar celelalte doua fiare carora el le-a dat putere, domnie, stapinire, sint uneltele sale.
        Este demn totusi de notat ca intre Satana si uneltele sale este o armonie desavirsita. in capitolul 13 citim ca toti locuitorii pamintului se minunau de acea fiara iesita din apele marii. Erau surprinsi de aparitia ei, o admirau si i se inchinau. in capitolul 17 citim despre locuitorii pamintului ca de data aceasta, la aparitia fiarei din adinc, se minunau minune mare. in capitolul 13 citim ca aceia ale caror nume au fost scrise in cartea vietii Mielului nu au acceptat sa se inchine fiarei care a iesit din mare, insa aici in capitolul 17 observam opusul situatiei. Tocmai aceia care n-au avut numele scris in cartea vietii s-au aratat dispusi sa se inchine fiarei. in capitolul 13 citim ca toti aceia care au refuzat sa se inchine fiarei si sa primeasca semnul ei au devenit in final tinta prigoanei acelei fiare. Acum, in capitolul 17 citim ca aceia carora fiara le-a dat putere si stapinire au acelasi gind cu fiara, adica gindesc si fara indoiala ca actioneaza in deplina armonie cu fiara. Versetul 14 chiar ne precizeaza acest lucru spunindu-ne care este obiectivul lor comun:
ei se vor razboi cu Mielul. Razboiul va fi impotriva Mielului in mod indirect, iar in mod direct impotriva tuturor care urmeaza pe Miel. Desi intre fiara din capitolul 17 si fiara din capitolul 13 sint multe asemanari, totusi intre ele exista o diferenta esentiala – fiara din capitolul 17 este sursa existentei, puterii, domniei, trufiei, stapinirii, cruzimii si hulelor fiarei din capitolul 13. Fiara din capitolul 13 este adusa in prim plan pentru a da pe fata teribila opozitie a lui Satana impotriva imparatiei Unsului lui Dumnezeu. Aceasta opozitie este de natura religioasa. in capitolul 17 aceasta opozitie religioasa este putin estompata, pentru a se adauga acum o opozitie si de natura sociala, economica si politica. Aici in capitolul 17 Satana este zugravit fiind acela care stirneste, mobilizeaza, intretine si conduce toate fortele anticrestine ale vremii sfirsitului. in capitolul 13 descoperim, asa cum am spus, o opozitie mai de graba de natura religioasa in timp ce in capitolul 17 descoperim o opozitie de un caracter global in care fiara si femeia lucreaza impreuna cu toti locuitorii pamintului; cu cei nescrisi in cartea vietii Mielului in aceeasi directie, in vederea atingerii aceluiasi scop, si anume, nimicirea Mielului si a urmasilor Lui.
        Prezenta si activitatea acestor forte anticrestine s-a facut simtita pe parcursul intregei istorii pentru ca fiara din capitolul 17 are 7 capete care sint 7 munti si care la rindul lor sint 7 imparati, unii comentatori au cautat sa identifice in istoria lumii aceste 7 imparatii sau imperii, care pe parcursul istoriei au dat pe fata in modul cel mai vadit impotrivire fata de Dumnezeu. Concluzia acestor comentatori este ca aceste sapte imperii sint: Egiptul, Asiria, Babilonia, Medo-Persia, Grecia, Roma si in final al saptelea cap fiind Roma papala, care la data aceea, pe buna dreptate asa cum spunea profetia, nu venise inca. Unii comentatori insa, au mers mai departe in dorinta lor de a dezlega toate tainele profetiei si au cautat sa identifice si cele zece coarne ale fiarei, cei zece imparati care nu si-au primit inca imparatia dar despre care sta scris ca in ultimele zile vor primi putere imparateasca impreuna cu fiara timp de o ora.
        As putea sa mentionez aici in acest sens citeva variante de interpretare, dar cred ca nu este cazul sa ne ocupam timpul nostru atit de pretios cu niste simple presupuneri omenesti. Cred ca mai bine ar fi sa ne aducem aminte ca in Apocalipsa atit numarul 7 cit si numarul 10 au mai degraba o valoare simbolica decit o valoare numerica. Desi unele interpretari ar putea contine mult adevar, totusi, nimeni nu poate spune cu certitudine unde este adevarul total. Daca cifra 7 este un numar care simbolizeaza deplinatate, atunci intelesul conflictului global al ultimelor zile impotriva Mielului si urmasilor Lui capata in aceasta profetie dimensiuni si mai precise, si mai reale. Iar daca ne aducem aminte\"\" ca 10 este numarul simbolic care reprezinta omenescul, societatea umana, lumea necrestina, atunci si acest numar poate sa ne sugereze cit de populara va fi impotrivirea intregului pamint fata de Iisus. in acele zile toata lumea va fi de partea fiarei si femeii. Toti vor avea acelasi gind cu fiara, toti se vor aseza in linie de bataie contra lui Iisus incercind cea mai disperata si mai irationala lupta, aceea de a nimici pe Miel. Dar cuvintul spune clar ca Mielul, pentru ca este Domnul Domnilor si imparatul imparatilor nu va fi biruit, ci El va fi Biruitorul. Fiara nu va lupta singura si nici Mielul nu va lupta singur. Cei chemati, alesi si credinciosi, care sint cu Iisus vor lupta alaturi de Miel si vor birui si ei. Curind, foarte curind lumea se va aseza pe linia de bataie. Curind poporul lui Dumnezeu va iesi in fata intregei lumi.

 \"\"       Iubite prieten, de partea cui vei sta atunci, de partea cui vei lupta in acele zile? Daca doresti sa fii unul din aceia care vor purta laurii biruintei, atunci te invit cu aceasta ocazie sa treci de partea lui Iisus, chiar acum. Nu stii daca nu cumva aceasta este ultima ta ocazie, ultima chemare a cerului pe linga inima ta. De aceea nu o refuza! Si tu esti chemat, si tu esti ales de Iisus. Chiar daca unii dintre chematii si alesii Sai se afla astazi inca in Babilon, El totusi ii iubeste si continua sa-i numeasca \’poporul Meu\’. El ii cunoaste pe toti pe nume. Da, va veni in curind ziua cind El va scoate din Babilon pe toti alesii Sai, intarind si mai mult tabara Sa biruitoare. Prietene drag, doresti cu adevarat sa te numeri in acea zi printre biruitorii cu Iisus? Atunci nu uita, Iisus te asteapta. El te asteapta chiar azi. Care este raspunsul tau?

______________________________

de Octavian Cureteu. Copyright © 2007 – Articole Crestine. Toate drepturile rezervate. Folosirea acestui material se poate face urmand instructiunile din Ghidul de folosire.