Ar putea o alianta intre Vatican si Statele Unite sa actioneze impotriva libertatii religioase?

Ar putea o alianta intre Vatican si Statele Unite sa actioneze impotriva libertatii religioase?

 
Progresiştii au avut o influenţă semnificativă în favoarea schimbării la Conciliul Vatican II. În timpul pontificatului lui Ioan Paul al II-lea, ei s-au aflat sub presiunea unei noi forţe conservatoare. În multe privinţe, acest papă de oţel a reinstaurat ordinea şi disciplina în Biserica Catolică. Rolul său în căderea comunismului totalitar din Polonia, ce a afectat alte ţări din blocul de est, a influenţat evoluţia Uniunii Sovietice.
“Alianţa Washington-Vatican” a luat fiinţă deoarece atât Statele Unite cât şi Vaticanul doreau înfrângerea “imperiului răului” reprezentat de comunism. Aceeaşi alianţă a lucrat în America de Sud împotriva partizanilor aripii de stânga ai teologiei eliberării. Este interesant de remarcat modul cum au lucrat împreună cele două superputeri, una politică şi cealaltă religioasă, pentru atingerea unui obiectiv politic comun.
Ce putem spune despre viitor? În termeni geopolitici, se pare că Islamul, în special fundamentalismul islamic, devine din ce în ce mai mult o problemă atât pentru Roma cât şi pentru Washington. La cealaltă extremă a spectrului, secularismul este considerat de către Vatican o ameninţare serioasă deoarece efectele sale se văd cu putere în ţări considerate tradiţional “creştine”, multe dintre ele având o mare majoritate catolică. În Statele Unite, dreapta creştină – îngrijorată de valul influenţelor seculare anti-creştine din societate – se încălzeşte din punct de vedere politic pentru apropierea de catolicism.
O a treia ameninţare ar putea fi considerată ca venind din partea oponenţilor radicali din cadrul creştinismului, care refuză ideea ecumenică a unităţii şi care continuă să evanghelizeze sau să facă prozelitism în ţările “catolice”. Aşa numitele “secte” sau “culte” nu sunt cruţate de către mass-media catolică.
Tot mai mult graniţa dintre “secte” şi “biserici” este determinată în raport cu poziţia faţă de ecumenism şi prozelitism.
Pentru cei care cred în principiul libertăţii religioase, este interesant de remarcat următoarele:
1.  Cum va reacţiona Vaticanul în America Latină faţă de creşterea continuă a evanghelicilor, inclusiv a adventiştilor de ziua a şaptea.
2.  Posibilitatea ca “Sfânta Alianţă” să fie reînviată pentru a acţiona împotriva unor astfel de minorităţi, aşa cum a acţionat împotriva comunismului totalitar. Dacă aşa se va întâmpla, aceasta va demonstra că Statele Unite renunţă la trecutul său şi la actuala susţinere a libertăţii religioase pentru toţi oamenii de pretutindeni şi la credinţa în separarea bisericii de stat.
3.  Posibilitatea ca în sec. XXI, America de Sud să devină un teren de testare pentru Roma şi Washington în ceea ce priveşte libertatea religioasă. Un alt test pentru “Alianţă” ar putea fi lumea islamică şi problemele pe care aceasta le ridică atât pentru politica externă americană cât şi pentru extinderea globală a catolicismului. Acest “globalism” ar trebui să determine pe adventişti să evite adoptarea unei poziţii centriste care se concentrează numai asupra politicii interne a Statelor Unite şi să adopte o viziune geopolitică mai largă.
NOTA:
Aceaasta întrebare și răspunsul aferent este preluat din cartea „101 Intrebări pe care și le pun adventiștii” scrisă de John Graz și Bart Beach. Întrebările din această carte sunt reale, trimise de către membri ai Bisericii. Cu toate acestea, răspunsurile nu se consideră a fi replici oficiale.
John Graz şi Bert Beach nu au pretenţia de a oferi soluţii infailibile sau de a reprezenta ultimul cuvânt. Însă, având în vedere experienţa bogată în cadrul denominaţiunii, pe cea de conducători şi educaţia lor, ei au oferit răspunsuri bine gândite şi interesante la multe întrebări şi probleme propuse.
Sursa: www.adventist.ro