Articole Creștine » Sanatate

12 sfaturi pentru a ramane tanar

admin — Wed, 15 Apr 2009 07:24:32 +0000

12 SFATURI PENTRU A RAMANE TANAR

S-au facut multe cercetari pentru a gasi cai in vederea protejarii creierului prin nutritie. Dupa revizia literaturii medicale si stiintifice, va pot asigura ca metodele nutritionale sunt cu mult mai eficiente si mai sigure decat medicamentele farmaceutice. Iata ca puteti face:

1. Evitati mancarurile procesate si consumati doar mancaruri proaspete. O mare parte a mancarurilor procesate contine grasimi daunatoare (grasimi omega-6), aditivi si chiar metale toxice. Mai mult, ele contin prea multa sare si zahar.

2. Mancati intre 5 si 10 portii de vegetale proaspete si fructe in fiecare zi. Alegeti vegetale foarte hranitoare cum ar fi broccoli, conopida, varza de Brussels, nap, telina, patrunjel, rosii, seminte de mustar, gulii, varza, dovlecel si ceapa. Deoarece fructele contin foarte mult zahar, mancati doar cantitati mici si evitati-le pe cele foarte dulci. Acestea contin vitamine, minerale si niste substante speciale numite flavonoide care constituie antioxidanti puternici si mobili. Mai mult, unele dintre ele furnizeaza alti nutrienti care protejeaza creierul.

3. Evitati uleiurile omega-6 (se gasesc in porumb, sofranas, floarea-soarelui, alune, soia si rapita). Ar trebui sa nu folositi aceste uleiuri, si nici produse care le contin (chipsuri, paine, placinta, etc.).

4. Consumati cel putin 50 de grame de ulei de masline in fiecare zi. Acest ulei contine o cantitate mare de antioxidanti puternici, si de asemenea constituie un ulei monosaturat foarte sanatos. Il puteti folosi in salate sau amestecat in alte mancaruri.

5. Luati suplimente de ulei omega-3 si mancaruri care contin acest ulei sanatos. Aceastainclude ouale Christopher si alte marci de oua care contin omega-3. Aceste suplimente nu trebuie sa fie in capsule de gelatina. Luati-le sub forma lichida de ulei de peste inalt purificat. Este distilat molecular pentru a indeparta mercurul periculos, bifenili policlorurati(PCBs) si dioxina. Pastrati uleiul la frigider. Fiti siguri ca aveti ulei cu mare continut in DHA. Doza este de 1,000 mg de DHA pe zi. Uleiurile omega-3 reduc inflamatiile creierului si linistesc activitatea de imunitate excesiva.

6. Evitati zaharul. Sucroza, zaharul folosit in mancaruri si ca indulcitor, cauzeaza o acumulare de insulina mai mare decat glucoza in forma naturala. Cercetari extensive au aratat ca zaharul joaca un rol major in inaintarea in varsta – mai ales in imbatranirea creierului. Aceasta deoarece zaharul reinvie metabolismul, ceea ce genereaza o dezlantuire a radicalilor liberi. In plus, zaharul formeaza legaturi anormale cu proteinele, ceea ce accelereaza in mod dramatic imbatranirea. Consumul mare de zahar creste riscul de a ne imbolnavi de Alzheimer cu peste 300%. Mai ales fructoza din siropul de porumb este periculoasa.

7. Mancati carbohidrati complecsi care au un index glicemic scazut. Aceasta inseamna broccoli, varza, salata verde, ceapa si multe altele. Puteti gasi mai multe pe Internet despre indexul glicemic. Aceste mancaruri sunt absorbite lent si ajuta la evitarea unei acumulari de insulina (care poate duce la hipoglicemie). De asemenea, este important sa mancati doar cantitati mici de carbohidrati intr-o zi. Aceasta inseamna nu mai mult de doua portii (1 portie = o ceasca) la fiecare masa.

8. Beti o combinatie de ceai alb cu ceai de rozmarin. Aceste ceaiuri contin antioxidanti puternici si s-a dovedit ca protejeaza in special creierul impotriva imbatranirii anormale. Doua cesti pe zi sunt indeajuns. Ceaiul alb este la fel ca cel verde, dar contine mai putina fluorura si mai multi antioxidanti.

9. Daca aveti plombe de amalgam, cautati un dentist special instruit pentru a le scoate in siguranta si pentru a le inlocui cu portelan. Luati legatura cu Organizatia IAOMT organization (www.iaomt.com) pentru o lista cu medici stomatologi specialisti care sunt cel mai aproape de dumneavoastra. S-a demonstrat ca mercurul din amalgam se evapora in gura, fiind absorbit in sange. Mai mult, mercurul poate calatori direct spre creier prin nervii olftactivi din nas.

10. Evitati stresul continuu. Stresul care nu este indepartat sporeste producerea de radicali liberi si peroxidarea lipidelor in creier, cauzand imbatranirea anormala si rapida. Asigurati-va ca dormiti cel putin 8 ore pe noapte. Exercitiul moderat regulat este de asemenea un excelent mod de a elimina stresul. S-a dovedit ca incetineste imbatranirea creierului. Totusi, exercitiul extrem poate avea efect invers. De asemenea, s-a dovedit ca uleiurile omega-3 protejeaza creierul impotriva raului produs de stres.

11. Evitati depresia. Daca sunteti depresiv, luati imediat tratament. Multe studii au aratat ca depresia cauzeaza pierderi de memorie si dificultati de invatare si ca, in timp, zona creierului care reprezinta centrul memoriei si al invatarii se micsoreaza. Depresia se trateaza cel mai bine prin exercitiu regulat. De asemenea, evitarea grasimilor omega-6 si folosirea celor de tip omega-3 ajuta. S-a aratat ca grasimile omega-3 indeparteaza depresia si protejeaza creierul de relele legate de stres.

12. O data pe saptamana ar fi bine sa postiti cel putin pana la pranz. S-a dovedit ca postul o data pe saptamana incetineste in mod dramatic imbatranirea creierului si accelereaza refacerea acestui organ important. Experimentele au demonstrat ca postul ajuta creierul sa genereze substante care stimuleaza cresterea (factorul de crestere a creierului si factorul de cresterea epiteliala) care ajuta la vindecarea neuronilor distrusi.

______________________________

Efectele Curative ale mierei de albine

admin — Wed, 15 Apr 2009 07:24:32 +0000

Efectele curative ale mierei de albine,

Erau bine cunoscute de catre greci si egipteni, cu mii de ani in urma. In al doilea razboi mondial, mierea era folosita la pansamentele ranilor soldatilor de pe front. Insa dupa descoperirea penicilinei si a altor antibiotice, calitatile medicale ale mierei au inceput sa fie uitate.

Astazi insa, medicina moderna isi indreapta din nou atentia catre mierea de albine.

La Honey Research Unit de la University of Waikato, Noua Zeelanda, biochimistul

Peter Molan, a identificat un tip de miere cu calitati de vindecare deosebite. Dr Molan

a descoperit cum mierea din flori de manuka din Noua Zeelanda si de la un boschet

numit Jellybush, din Australia, are calitati antibacteriale deosebite. ,,Mierea in general
contine hidrogen peroxide, care provine dintr-o enzima pe care albinele o aduna din

nectarul florilor. In mierea de manuka si Jellybush, exista insa si alte substante

deosebite, care nu sunt prezente in mierea din alte parti ale lumii”, a declarat Dr.

Molan. Aceste substante sunt inca un mister; dupa mai bine de 20 de ani de cercetari,

au ramas neidentificate si au primit numai un nume generic, unic, manuka factor, sau

UMF.

Pentru a demonstra calitatile substantelor UMF, cercetatori din Noua Zeelanda au

comparat eficacitatea mierei de manuka, cu antiseptice folosite pe scara larga, cum ar

fi carbolic sau phenol. Rezultatele au fost remarcabile: activitatea antibacteriala,

impotriva la micoze si protozoa au fost mult superioare antisepticelor. Staphylococcus

aureas, bacteria care produce infectii rezistente la antibiotice, este foarte sensibila la

actiunea UMF. Compania Americana Derma Sciences, recent a inceput

comercializarea unui pansament sub numele de Medihoney, care contine miere de

manuka si care este extrem de eficace impotriva ranilor infectate. Compania Comvita,

din Noua Zeelanda, comercializeaza de mai multi ani, cu mare succes, mai multe

produse similare pe continentul Australian si Europa.

Ora Profetica Semnele Sfarsitului – Intercer

______________________________

Soarele si Cancerul

admin — Wed, 15 Apr 2009 07:24:32 +0000

.Soarele si cancerul.

Cercetatorii americani sunt de parere ca expunerea in moderatie la soare poate preveni cancerul. Un articol publicat in Journal of Epidemiology and Community Health, documeteaza rezultatele mai multor studii stiintifice. Aceste studii arata ca un nivel scazut de expunere la razele ultraviolete de soare, este asociat cu un numar ridicat de cancer de plamani in 111 tari. La scara modiala, mai mult de un milion de persoane anual devin victime ale cancerului de plamani. Aproximativ 85% din victime sunt fumatori. Cercetatorii americani, in ciuda acestor descoperiri recente, atrag atentia la riscul pe care fumatul il reprezinta. Indiferent de cat de mult s-ar expune o persoana la soare, nu poate contrabalansa riscul fumatului. Apoi, o expunere prelungita la soare poate creste riscul de cancer de piele. ,,De fapt decoperirea noastra nu este noua, inca de pe timpul lui Hippocrates, oamenii erau de parere ca este mai bine sa locuiesti in partea de sud a muntelui”, a declarat autorul studiului, Dr. Cedric Garland, profesor de medicina preventiva de la University of California, San Diego.

Intr-un studiu mai vechi, Dr. Garland a aratat cum populatia care locuieste in zonele cu putin soare, au incidente de cancer de colon si alte organe interne, dublu fata de cei care lucuiesc in zone cu mult soare. Astfel, in randul populatiei din nordul americii, numarul de pacienti cu cancer de colon este dublu in comparatie cu locuitorii din statele din sudul americii. Nivelul de raze ultraviolete este cel mai ridicat la ecuator. Mai multe studii stiintifice au aratat ca incidentele cele mai ridicate de cancer sunt in zonele cele mai indepartate de ecuator, si cele mai scazute in regiunile cele mai apropiate de ecuator. Un alt studiu publicat recent, arata cum persoanele cu un nivel scazut de Vitamina D in sange, au incidente de cancer de colon mai frecvente decat persoanele cu un nivel ridicat, sau normal de Vit D. ,,Toata lumea ar trebui sa ia un supliment de Vit D, insa expunerea la soare este cel mai simplu lucru”, a declarat in incheiere Dr. Garland. Soarele este sursa cea mai convenienta de Vit D. Prin expunerea la soare, razele ultraviolete declanseaza productia de Vit D in piele.

Ora Profetica, Semnele Sfarsitului – Intercer

______________________________

Stocuri de Relatii

admin — Wed, 15 Apr 2009 07:24:32 +0000

STOCURI DE RELAtII

Teodor Hutanu

Parintii si bunicii nostri constata adesea ca tinerii si copiii de astazi nu mai seamana cu cei de pe vremea lor. De fapt, multe alte aspecte ale vietii nu mai sunt ca altadata.

in Sfanta Scriptura gasim explicatii clare cu privire la calitatea timpului in care traieste omenirea de astazi. Evanghelia dupa Matei (24:37-39) prezinta situatia lumii noastre prin asemanare cu generatia potopului: “Cum s-a intamplat in zilele lui Noe, aidoma se va intampla si la venirea Fiului omului. in adevar, cum era in zilele dinainte de potop, cand mancau si beau, se insurau si se maritau, pana in ziua cind a intrat Noe in corabie si n-au stiut nimic, pana cand a venit potopul si i-a luat pe toti, tot asa va fi si la venirea Fiului omului”. Iar apostolul Pavel ne avertizeaza: “Sa stii ca in zilele din urma vor fi vremuri grele. Caci oamenii vor fi iubitori de sine, iubitori de bani, laudarosi, trufasi, hulitori, neascultatori de parinti, nemultamitori, fara evlavie, fara dragoste fireasca, neinduplecati, clevetitori, neinfranati, neimblanziti, neiubitori de bine, vanzatori, obraznici, ingamfati; iubitori mai mult de placeri decat iubitori de Dumnezeu; avand doar o forma de evlavie dar tagaduindu-i puterea” (2Timotei 3:1-5).

Criza relationala

Necazurile noastre actuale sunt reale, serioase si fara precedent. Dificultatile care ne inunda zilnic programul sunt sistematice – profunde, nu superficiale. Simpla indignare: “Ce mai este si cu moda aceasta?…” nu inseamna ca am si ajuns la adevarata radacina a neplacerilor. in discutie nu este moda contemporana, ci sanatatea contemporanilor nostri.

Marele esec al progresului material consta in incapacitatea lui evidenta de a hrani si proteja relatiile dintre membrii familiei umane. in cel mai bun caz, progresul ne duce un pas inainte in directia materiala, fizica, cognitiva sau educationala, insa zonele vitale ale sufletului – domeniul social, emotional si spiritual – raman nelucrate si neroditoare. Geografia durerilor noastre traseaza o harta tridimensionala: sociala – familie, prieteni,vecini, biserica, societate; emotionala – emotii, atitudini; spirituala – vesnicia, transcendentul, Dumnezeu.

Unde asteapta Dumnezeu sa cautam raspunsurile, cand ne intreaba despre droguri, crime, divorturi, SIDA, etc. ? Nu in domeniul material, ci in cel relational. Remediul definitiv nu este in alocarea de fonduri si demararea de programe, ci in iubire. Bunastarea nu inseamna pungi mai mari, case mai luxoase si masini mai rapide, ci virtute, altruism si integritate. Diplomele si rangurile nu ne duc in imparatia Cerurilor, insa iubirea da. Deaceea, sa masuram cresterea noastra prin receptarea iubirii lui Dumnezeu si evidentierea ei in relatiile cu semenii nostri.

Relatiile cer timp

Una din crizele acute ale lumii noastre este timpul. Nu am timp este un refren invocat pana la obsesie. Rezervele de timp ne sunt continuu epuizate, iar relatiile cer timp. De ce este penurie de timp, ca rezerva vitala, care reprezinta tocmai distanta dintre noi si limitele noastre, dintre ceea ce suntem si capatul posbilitatilor noastre?

Omenirea, istoria se grabeste; planeta se grabeste; timpul se grabeste. Biblia ne descopera faptul ca si diavolul se grabeste: “Vai de voi, pamant si mare! Caci diavolul s-a coborat la voi, cuprins de o manie mare, fiindca stie ca are putina vreme”. (Apocalipsa 12:12). Banda timpului este la capat, iar derularea ei are loc cu o graba nemaintalnita. Au loc schimbari ultra-rapide; lumea pentru care ne pregatim sa traim in ea, a trecut deja si noi situatii au si aparut. Matematica actuala este diferita. Graficul vietii noastre nu mai este liniar, iar curba lui urca exponential. Pentru a intelege mersul istoriei, suntem obligati a gandi exponential. Iata un exercitiu simplu, dar provocator: daca impaturesti de 40 de ori in jumatate o bucata de hartie, cat de gros va fi stratul final? O clasa de 20 de absolventi in business, dupa ce au estimat rezultatul, avand la dispozitie o hartie speciala pentru constructii, au spus: mai putin de 30 cm – 13; intre 30 cm si 1,5 Km – 5; intre 1,5 Km si 3000 K. – 2; peste 3000 Km – 0. Raspunsul corect: stratul va fi suficient de gros, ca sa ajunga de la pamant la luna![1] Inimaginabil, dar aceasta este lumea in care traim!

Limitele au devenit subit prezente; dintr-o data am dat cu capul de tavan. Limite interne si limite externe. Este o contabilitate gresita sa consideram ca avem mai multe lucruri pozitive decat negative, socotind avantajele erei in care traim. in cazul in care aspectele negative – chiar daca ar fi mai putine la numar - sunt mai periculoase, ele anuleaza efectul bun al celor pozitive. Iata un exemplu simplu: trenul cu 500 de vagoane cu ajutoare si aur pentru Lumea a treia are doar 50 de vagoane cu arme chimice, nucleare si bacteriologice. Fara sa pot cunoaste care vagoane sunt periculoase, intreb: trenul este bun sau rau? Elementele pozitive aduc binecuvantare, dar cele negative ucid! Naveta spatiala Challenger avea raportul de pozitive la negative de 1 la 1 milion, insa in 73 de secunde s-a dus!

Stresul – aroma vietii si sarutul mortii

Obisnuim sa fredonam refrenul: impozitele si moartea sunt inevitabile. Ar trebui sa adaugam si stresul. Sursa stresului actual nu este – asa cum ar parea – exterioara, ci interna. Nu circumstantele, ci raspunsul la circumstante este stresul. Timpul in care traim ne solicita mecanismul intern psihologic de adaptare la schimbari.

Supraaglomerarea este pretudindeni. Fie ca ne gandim la traficul de pe strazi si sosele, fie ca este vorba de bani, studii, poluare, oferte de lucru – intrebarea insistenta, care revine iar si iar este: cat vei rezista? Camila incarcata la maximum se prabuseste sub paiul adaugat in plus. Nu paiul doboara, ci supraaglomerarea, suprasaturarea: sarea nu se mai dizolva! in acest tumult, “N-am timp!” – este o scuza pentru a trece pe alaturi.

Supraaglomerarea creste de asemenea exponential. Daca in 1960 ai varsat o lingurita de petrol in gradina mea, nu m-am deranjat. Daca ai de gand sa revii in fiecare an, dubland de fiecare data cantitatea, in 1968 lingurita ajunge la trei litri. Atunci incep sa-ti pun intrebari. Cand ajungi ca in 1990 sa deversezi o cisterna de 150 de milioane de litri, atunci iti devin ostil. Sub forta exponentialitatii, materia erupe, explodeaza. Aceeasi situatie, derulata liniar, face ca adaugand doar o lingurita in fiecare an – nu dubland cantitatea – in 1990 cantitatea deversata ar fi doar de 2 cani! Eu voi continua sa am gradina, si – probabil – noi vom continua sa fim prieteni.

Schimbarile se deruleaza rapid, peste noapte. Multi sunt captivi paradigmei liniare si nu pot vedea decat inainte. in timp ce inteleg schimbarile calitative prin care trec, ei nu reusesc sa inteleaga natura cantitativa a socului viitorului, iar aceasta face ca sursa dificultatilor contemporane sa ramana invizibila pentru ei.

Ignaz Philipp Semmelweiss, un medic vienez din secolul 19, a observat ca multi pacienti din sectia de obstretica mureau de infectii postnatale. ingrijorat de situatie, medicul descopera ca mamele care mureau erau cele examinate de medicii care reveneau de la autopsiile efectuate pe decedati. Semmelweiss introduce urmatoarea regula: toti medicii se vor spala pe maini, dupa fiecare necropsie, intr-o solutie de cloramina. Infectiile au stopat. intr-adevar, descoperire! Vieti salvate! insa ideea a fost respinsa brutal: “Este imposibil ca mainile medicilor sa poarte germenii invizibili ai mortii!” Medicul a fost respins si batjocorit, apoi moare prematur intr-un azil de boli mintale. Mamele continuau sa moara. Putin dupa aceasta, apare Pasteur si Lister, care dovedesc existenta microbilor contagiosi, si abia atunci chirurgul austriac a fost reabilitat.

Supraaglomerare, limite, exponentialitate – iata ucigasii invizibili. Vad zilnic acest carnaj in prietenii mei, in orasul meu, in biserica mea, la locul de munca si in mine insumi. Este un proces nestavilit de distrugere in fiecare natiune si in omenire, ca intreg. Totusi, batjocoritorii continua sa fie multi si indrazneti: “Viata este la fel; intotdeauna am avut necazuri!” Captivi paradigmei orbirii, ei persista in neintelegerea situatiei reale, intr-un mod morbid.

Puterea relatiilor

Rezerva vitala este ceva ce avem in plus, dincolo de ceea ce este necesar. Avem nevoie urgenta de rezerve noi de energie emotionala. Agitatia realizarilor este deseori frustranta. Termenul limita inseamna prieteni pierduti. in prezentul istoriei pe care tocmai o traim, o constelatie de factori comploteaza mizeria noastra. Remediul unic este iubirea – apogeul oricarei relatii. Iubeste pe Dumnezeu: vei ajunge sa te iubesti cu adevarat pe tine insuti, iar pe semenul tau – cu aceeasi masura (Matei 22:37-39). Iubeste activ, contruind relatii trainice. Iubeste viata deplina, care nu se grabeste sa treaca niciodata – pentru ca este vesnica. Ca si iubirea. Pentru ca Dumnezeu este dragoste (1Ioan 4:8).

[1] Hartia folosita avea 0,04 cm grosime; dublata de 10 ori, masoara 41,6 cm ; dublata de inca 10 ori – 42613,58 cm./426,13 m; inca de 10 ori – 436623,36 m/436,62 Km; inca de 10 ori – 446668 Km! Distanta pana la luna este de 406700 Km (la apogeu). – cf. J. Scott Armstrong, Long – Range Forecasting: From Crystal Ball to Computer (New York: Wiley, 1985), page 102.

______________________________

DESPRE ADITIVII ALIMENTARI

admin — Wed, 15 Apr 2009 07:24:32 +0000

Despre aditivii alimentari E 471 si E 472

Dr Valentin Nadasan – Intercer

S-a discutat foarte mult pe aceasta tema si discutiile nu vor inceta pentru ca este o problema care nu poate fi transata in mod absolut nici cu argumente biblice si nici cu dovezi stiintifice.

In opinia mea, clasificarea biblica se refera in mod clar la alimente si alimentatie. Nu cred ca se respecta intentia textului biblic atunci cand extrapolam aceasta clasificare la alte domenii ale vietii cum ar fi vestimentatia sau ustensilele de igiena personala. Unii considera ca a folosi periute de dinti din par de porc este o practica condamnabila, la fel si purtarea de haine confectionate din blana de animale necurate etc.

Convingerea mea este ca aplicarea prevederilor alimentare levitice la aditivii alimentari, este nejustificata. Aditivii nu sunt alimente in sensul in care se vorbeste in Levitic de alimente. Chiar si aditivii care la origine au ca materie prima parti de animale necurate, in urma prelucrarilor industriale, devin substante chimice, a caror formula chimica este identica, indiferent ca provin de la animale curate sau necurate, sau daca sunt produse pe cale sintetica. Mono si digliceriele reprezentate de E 472 si E 472 sunt pur si simplu substante chimice mai mult sau mai putin contaminate cu molecule specifice animalelor din care au provenit insa aceasta contaminare nu le transforma in mod necesar in alimente. Ele raman niste substante chimice. Va voi da doua ilustratii ca sa ma fac inteles.

Apa pe care o consumam de la fantana sau de la retea este dupa cum bine stim H2O. In mod nedorit, de multe ori este contaminata cu diverse substante, provenite din dejectiile animale infiltrate in sol. Ar trebui oare sa considerm necurata apa contaminata cu dejectii de la animale necurate? Din considerente igienice/medicale, cautam ca apa sa fie cat mai curata, nepoluata (mai ales ca nitratii intr-o anumita concentratie au reale efecte vatamatoare) insa nu cred ca este cazul sa ne facem probleme morale din cauza unor contaminari accidentale ale apei.

O alta ilustratie porneste de la situatia prozaica, frecvent intalnita, cel putin pana nu demult cand oamenii traiau la tara, si anume, cand se intampla ca o musca sa cada in lapte. Nimeni nu va consuma musca odata cu laptele si sunt multe persoane carora le va fi imposibil sa consumele laptele chiar daca musca a fost extrasa din vas. In acest din urma caz, refuzul laptelui se bazeaza, evident, pe motive subiective (scarba, dezgust) si nu pe considerente morale, religioase. Cred ca inca nu i-a trecut nimanui prin minte sa considere laptele necurat numai pentru ca urme (moleculare) de insecte raman in lapte chiar dupa ce zburatoarele nepoftite au fost scoase din lapte sau mancare. Chiar daca aditivii sunt adaugati de producatori in mod voluntar, situatia este in esenta similara, pentru ca este vorba de aproximativ aceleasi cantitati de substante contaminante. In cazul E471-472 obtinuti din animale de tot felul, inclusiv necurate, vorbim de urme moleculare de la animale necurate.

In ultima instanta este o problema de constiinta pentru fiecare credincios in parte si cred ca fiecare trebuie sa faca asa cum ii dicteaza constiinta ca e mai bine, fara sa devina constiinta pentru altul.

In incheiere as vrea sa mentionez ca desi sunt convins de cele ce v-am spus mai sus, practica mea personala este de a evita cumpararea si consumare produselor despre care stiu ca contin aditivi discutabili. Chiar daca la prima vedere ar putea fi judecata ca o insconsecventa accentuez faptul ca motivatia care sta la baza evitarii acestor produse nu este dorinta de a evita ceva condamnabil in sine. Explicatia este ca alimentatia este modelata si de alte principii printre care unul destul de important este si cel din Romani 15: 1 unde apostolul spune ca "Noi, care suntem tari, suntem datori sã rãbdãm slãbiciunile celor slabi, ºi sã nu ne plãcem nouã inºine".

Pentru mai multe informatii despre aditivi va recomand articolul de pe site-ul SanatatePLUS (click aici).

Dr. Valentin Nadasan

www.sanatateplus.net

______________________________

ESTE BUN ALCOOLUL CONSUMAT CU MODERATIE?

admin — Wed, 15 Apr 2009 07:24:32 +0000

ESTE BUN ALCOOLUL CONSUMAT CU MODERAÞIE?

de Brian Bull

Signs, februarie 2008

În ultimii ani ni s-a spus cã a bea cu moderaþie este bine pentru sãnãtate. Atât de bine încât unii jurnaliºti (însã niciun medic deocamdatã) au pretins cã cei care se bucurã de o sãnãtate bunã vor fi ºi mai sãnãtoºi – mai bine protejaþi împotriva bolilor ºi a atacurilor cardiace – dacã la “pâinea cea de toate zilele” adaugã ºi un pahar de vin sau un bidonaº de bere.

Este adevãrat? Putem sã aºezãm alcoolul alãturi de fructe, vegetale, vitamine ºi minerale, elemente care contribuie la sãnãtatea ºi longevitatea noastrã? Dacã este aºa, bãuturile alcoolice ar trebui sã ofere beneficii de seamã, deoarece alcoolul presupune niºte riscuri serioase.

Cel mai important risc

Sã analizãm întâi cea mai mare problemã pe care o presupune consumul moderat: riscul de a deveni un consumator necumpãtat – un alcoolic. Majoritatea celor care scriu despre riscurile consumului moderat nu includ riscurile la care se expun toþi bãutorii. Deoarece o persoanã care începe sã bea serios nu mai este un consumator moderat, iese din categoria celor a cãror sãnãtate este studiatã. Asta rezultã într-o subestimare a riscurilor consumului moderat de alcool. E foarte important sã nu excludem din studiul consumatorilor moderaþi pe cei care ajung sã foloseasca alcoolul în mod abuziv, pentru cã studiile au arãtat cã, în rândurile persoanelor albe, unul din 12 consumatori moderaþi (adicã 8%) devin alcoolici.

Probabil cã o simplã ilustraþie va clarifica ideea. Imaginaþi-vã, dacã vreþi, cã un om are în fiecare mânã câte un pistol cu ºase gloanþe, pe care le þine îndreptate cãtre tâmple. Toate cele ºase þevi ale unui pistol sunt goale, în timp ce una din cele ºase þevi ale celuilalt pistol conþine un glonþ. Omul trage de un trãgaci la întâmplare, jucând o versiune a ruseºti, cu ambele mâini. Statistic, la fel de mari sunt ºi ºansele ca un consumator moderat sã devinã alcoolic.

În rândurile bãºtinaºilor americani, dezavantajele consumului de alcool sunt ºi mai grave. 20% din americanii indigeni care consumã alcool vor deveni beþivi înrãiþi! E ca ºi cum, în ilustraþia de mai sus, în loc de unul, ai pune trei gloanþte în unul din pistoale.

Atunci de ce se mai pune la îndoialã faptul cã alcoolul este dãunãtor? Pentru cã, aºa cum am spus mai devreme, deja de ceva vreme în mass media se susþine cã “ºtiinþa aratã” cã alcoolul consumat în moderaþie previne bolile de inimã, atacurile cardiace ºi alte modalitãþi neplãcute de a muri. Cu alte cuvinte, la fel cum a consuma fructe ºi legume este benefic pentru sãnãtate, aºa ar fi ºi consumul moderat de aclcool.

Chiar susþine ºtiinþa asta?

Încerc sã fiu la curent cu privire la alcool ºi efectele acestuia asupra sãnãtãþii, atât din dovezile ºtiinþifice, cât ºi din opiniile din mass media. Recunosc cã media aduce o cantitate impresionantã de dovezi din partea comunitãþii ºtiinþifice. Din cele 29 de rapoarte ºtiinþifice pe care le-am citit, 28 concluzionau cã cei care consumã alcool cu moderaþie au un risc mult mai mic de a muri de boli ºi atacuri cardiace. Iar al 29-lea studiu nu era concludent.

Cealaltã faþã a povestirii

Totuºi, existã o eroare majorã de logicã în acest raþionament aºa-zis ºtiinþific ºi este foarte important sã o analizãm. Voi explica ideea cu ajutorul unei ilustraþii ipotetice, cu douã ºcoli. Elevii din ºcoala A învaþã bine, iar cei din ºcoala B au rezultate foarte slabe. Ar fi uºor de concluzionat cã elevii din ºcoala A învaþã bine pentru cã au profesori mai buni decât cei din ºcoala B. Dar sã presupunem cã facem schimb de profesori – iar studenþii au aceleaºi rezultate ca ºi înainte. Astfel arãtãm cã e greºit sã presupunem cã profesorii din ºcoala A aveau meritul pentru succesul elevilor lor ºi cã profesorii nepregãtiþi din ºcoala B erau pricina eºecului studenþilor.

Orice inspectorat înþelept ar lua în calcul posibilitatea cã lipsa pregãtirii profesorilor contribuie la rezultatele slabe ale elevilor din ºcoala B. Totuºi, ar cãuta ºi alþi factori decât pregãtirea profesorilor, cum ar fi mediul familial al elevilor, educaþia ºi statutul economic al pãrinþilor lor, etc.

În acelaºi fel, este simplu sã tragem concluzia cã alcoolul folosit cu moderaþie este cauza beneficiilor de care se bucurã bãutorii în ce priveºte sãnãtatea. Mai sunt oare ºi alþi factori? Nu este posibil ca cei care beau alcool cu moderaþie tind sã fie mai educaþi ºi, de aceea, sunt mai informaþi cu privire la problemele de sãnãtate? Drept urmare, poate mãnâncã mai sãnãtos, fac mai mult exerciþiu fizic ºi au obiceiuri mai sãnãtoase decât nebãutorii. Este posibil cã ei câºtigã mai mult decât nebãutorii ºi de aceea îºi permit o îngrijire medicalã mai bunã. Dacã este aºa, atunci faptul cã ei au mai puþine boli cardiace ºi atacuri de corp poate fi un rezultat al obiceiurilor lor sãnãtoase mai bune ºi al îngrijirii medicale mai de calitate, nu a consumãrii cu moderaþie a alcoolului.

Un studiu recent sponsorizat de centre pentru controlul bolii ºi al prevenirii (CDC – Centers for Disease Control and Prevention) din Atlanta, Georgia, a oferit foarte multe dovezi cã aºa stau lucrurile. În fiecare an aceste centre adunã informaþii de la un numãr mare de cetãþeni, pentru a descoperi dacã existã noi ameninþãri sau provocãri pentru naþiune. În studiul în discuþie, cei 250.496 de participanþii au fost întrebaþi, printre altele, de câte ori au bãut în ultimele 12 luni. Dupã ce s-au adunat datele, un grup de oameni de ºtiinþã i-au selectat pe cei care consumã alcool cu moderaþie (cel mult de douã ori pe zi pentru bãrbaþi ºi o datã pentru femei) ºi cei care beau mai puþin de o datã pe lunã sau deloc. Cei care erau bolnavi ºi beþivii au fost eliminaþi din studiu.

Din grupul care a rãmas, 118.880 de persoane consumau alcool cu moderaþie ºi aceºtia au fost comparaþi cu cei 116.841 neconsumatori – aproape un sfert de milion în total. Cercetãtorii erau interesaþi sã compare caracteristicile celor care beau moderat ºi a celor care nu beau deloc, pentru a vedea dacã în afarã de cantitate de alcool pe care au bãut-o mai apar ºi alte diferenþe între cele douã grupuri.

Diferenþe semnificative

ªi într-adevãr, au fost diferenþe, ºi încã semnificative! Consumatorii moderaþi, au descoperit cercetãtorii, câºtigau mai mulþi bani, erau mai bine educaþi ºi aveau acces mai bun la serviciul sanitar. De asemenea, în comparaþie cu neconsumatorii de alcool, aveau mai mult timp liber pentru activitãþi fizice (82% faþã de 68.1%) ºi ºansele sã fie sedentarii erau de douã ori mai mici (10% faþã de 21.4%). Cei care beau cu moderaþie erau mai sãnãtoºi ºi în alte privinþe. Erau mult mai puþin predispuºi la astmã (6.9 % faþã de 8.7 %), artritã (23.5% faþã de 32.3%) ºi obezitate (20.0% faþã de 27.3%). Poate alcoolul sã previnã artrita, astma ºi obezitatea? Prea puþin probabil! ªi e ºi mai puþin probabil ca alcoolul sã îi ofere consumatorului un serviciu mai bun ºi un doctor privat (sã nu mai vorbim despre cunoºtinþe mai multe cu privire la sãnãtate)!

Aºadar, cei care consumau alcool cu moderaþie ºi cei care nu consumau deloc erau diferiþi în multe privinþe, nu doar în ce priveºte bãutul. ªi este mult mai probabil cã tocmai aceste diferenþe sunt factorii care i-au ajutat sã fie mai sãnãtoºi, nu consumul moderat de alcool.

Aºadar, ce e cu aºa zisele beneficii pe care le are consumul moderat pentru sãnãtate? Este destul de uºor sã calculezi câþi ani de viaþã sunt pierduþi de cei 8 din 100 de consumatori care devin alcoolici. Acest grup a fost studiat cu atenþie, iar daunele au fost bine apreciate. Dar pentru a hotãrî dacã un consum moderat de alcool contribuie la sãnãtate, ar trebui sã facem acelaºi schimb pe care l-au fãcut cei din ºcoala din ilustraþia de mai sus. Toþi cei care consumã moderat ar trebui sã înceteze sã mai bea pentru cel puþn cinci ani ºi toti neconsumatorii ar trebui sã bea moderat timp de tot atâþia ani. Între timp, ambele grupuri ar trebui sã îºi menþinã acelaºi stil de viaþã ºi aceleaºi obiceiuri. Dupã cinci ani ar trebui realizat din nou studiul, pentru a se hotãrî care grup este mai sãnãtos.

Însã un asemenea studiu este imposibil. Totuºi, dacã ar putea fi realizat, eu susþin cã ar demonstra cã un consum moderat de alcool nu îmbunãtãþeºte sãnãtatea foºtilor neconsumatori (care acum ar consuma alcool), deoarece în rândul lor s-ar afla încã un numãr mare de sedentari ºi consumatori de hranã fast food, ca ºi ceilalþi factori, care au contribuit la început la proasta lor sãnãtate ca nebãutori de alcool. Pe de altã parte, presupun cã noii neconsumatori s-ar bucura în continuare de o sãnãtate mai bunã decât pe vremea când consumau alcool cu moderaþie. Într-adevãr, este mai mult decât probabil cã sãnãtatea lor ar fi ºi mai bunã, pentru cã efectele benefice ale obiceiurilor sãnãtoase nu ar fi diminuate în vreun fel de cunoscutele efecte negative pe care le are alcoolul asupra celulelor ºi a þesuturilor corpului. Vom analiza acum aceste efecte.

Moderaþie versus abstinenþã

Sã examinãm ce ºtim deja despre alcool: ori de câte ori celulele sau þesuturile corpului sunt expuse chiar ºi la concentraþii mici de alcool, efectele sunt, aproape fãrã excepþie, dãunãtoare. De asemenea ºtim cã 8 din 100 de consumatori moderaþi devin alcoolici. Astfel, a lua primul pahar, cu intenþia de a bea doar cu moderaþie, este ca ºi cum te-ai juca versiunea cu douã puºti a ruletei ruseºti, deoarece în general este imposibil pentru cineva sã ºtie, înainte de a bea primul pahar, dacã va fi printre cei 8 la sutã.

Au rãmas deci douã întrebãri importante. Pentru cititorii care încã nu beau: ar trebui sã începi sã consumi alcool doar de dragul unor posibile beneficii pentru sãnãtate, pe care le-ar putea oferi un consum moderat? Voi rãspunde la întrebarea asta în acelaºi mod în care ar face-o majoritatea celorlalþi doctori: Nu! Chiar dacã un consum moderat ar oferi unele beneficii minore, nu ar compensa nici pe departe ºansa de 1 din 12 de a deveni alcoolic, cu toate problemele de sãnãtate pe care le presupune aceasta.

A doua întrebare: dacã eºti consumator, fie înrãit, fie moderat, ar trebui sã te laºi de bãut? Rãspunsul la aceastã întrebare este foarte simplu: Corpul îþi va mulþumi dacã ai alege sã nu mai bei deloc!

______________________________

…10 GRESELI IN CE PRIVESTE SANATATEA

admin — Wed, 15 Apr 2009 07:24:32 +0000

CELE MAI COMUNE 10 GREªELI ÎN CE PRIVEªTE SÃNÃTATEA

de Andrew Cate

Signs, iunie 2008

Multe din alegerile pe care le facem în ce priveºte sãnãtatea noastrã sunt greºite ºi vin din proastã informare. Unele s-ar putea chiar sã ne îmbolnãveascã. ªi le mai ºi repetãm! Sã studiem câteva din cele mai comune greºeli în ce priveºte sãnãtatea:

1. Alimentele “cu un conþinut redus de grãsime”

Creºterea cererii de alimente cu un conþinut redus de grãsime a umplut rafturile supermarketelor cu tot felul de lucruri aºa zis sãnãtoase. În timp ce e important sã reducem grãsimea din hrana pe care o consumãm, prea multe alimente cu un conþinut redus de grãsime sau fãrã grãsime au ºi un conþinut redus de nutrienþi ºi sunt bogate în calorii. Unele alimente cu conþinut de grãsime modificat, cum ar fi deserturi, iaurturi sau prãjituri sunt etichetate drept alimente cu puþinã grãsime, dar au totuºi mult zahãr ºi uneori chiar grãsime.

Deserturile cum ar fi îngheþata cu puþinã grãsime într-adevãr au un conþinut redus de grãsime, dar au în schimb zahãr. În timp ce s-ar putea sã mãnânci mai puþinã grãsime, conþinutul de calorii este aproape acelaºi. De asemenea, s-ar putea sã fii înclinat sã mãnânci cantitãþi mai mari de alimente al cãror conþinut de grãsime este modificat sau sã compensezi consumând alimente foarte grase.

Ce e de fãcut? Sã mãnânci alimente cu “conþinut redus de grãsime”, sã alegi porþii mai mici ºi sã le consumi cât mai rar. Alege ca hranã principalã vegetale bogate în elemente nutritive, legume scãzute în grãsimi, fructe, leguminoase ºi cereale integrale.

2. Prea mult zahãr

Majoritatea zahãrului pe care îl consumãm vine din alimentele procesate, cum ar fi prãjituri, deserturi, sucuri ºi cerealele de la micul dejun. Zahãrul este o formã de energie foarte concentratã, care contribuie foarte puþin la simþãmântul de saþietate. Un pahar de 350 de grame de suc, suc de fructe sau altã bãuturã rãcoritoare are între 100 ºi 150 de calorii. Chiar dacã nu te saturã mai mult decât un pahar de apã, trebui sã mergi pe jos între 15 ºi 25 de minute ca sã consumi energia.

Alimentele bogate în zahãr tind sã fie sãrace în vitamine ºi minerale. Zahãrul oferã combustibil pentru organism, pe care trupul îl va folosi pentru energie înainte de a arde grãsimea existentã în corp. Astfel, cu cât consumi mai mult zahãr, cu atât mai puþin probabil este sã arzi grãsimea ºi cu atât mai greu e sã slãbeºti.

Ce e de fãcut? Consumã tot mai puþine alimente bogate în zahãr. Oferã-le papilelor gustative câteva sãptãmâni sã se obiºnuiascã, iar nu dupã mult timp nu vei mai simþi nevoia de zahãr.

3. Consumul redus de fibre

Fructele, vegetalele, leguminoasele ºi cerealele integrale sunt bogate în fibre ºi sãrace în grãsimi trans, grãsimi saturate ºi colesterol. De asemenea, sunt bogate în vitamine ºi mineral, de care corpul are nevoie pentru a fi sãnãtos. Aceste alimente saturã ºi au mai puþine calorii.

Din nefericire, adesea procesarea alimentelor reduce mult din cantitatea de fibre. Asta este valabil în special în ce priveºte alimentele “albe”, fãcute din cereale, cum ar fi pastele, pâinea, orezul ºi produsele din fãinã.

Procesarea implicã adesea eliminarea stratului exterior al bobului de grâu sau de orez, reducând astfel atât conþinutul de fibre, cât ºi de nutrienþi. Dupã procesare, componentele care rãmân sunt bogate în calorii, înlesnind îngrãºarea. Pe termenl lung, consumarea unei cantitãþi mari de alimente rafinate va mãri riscul de diabet, boli de inimã ºi unele tipuri de cancer.

Ce e de fãcut? Consumã alimente cât mai aproape de starea lor naturalã. Asta înseamnã sã mãnânci pâine integralã, fructe ºi legume proaspete, fructele cu coajã cu tot, iar ca lichide sã bei apã în loc de sucuri.

4. Porþii mari de mâncare

Nu conteazã doar ce fel de hranã consumi, ci ºi cantitatea. Porþiile uriaºe, în special cele bogate în grãsime ºi zahãr, ajutã la îngrãºare. Însã nu doar consumul nemoderat de alimente grase îngraºã. Excesul de calorii chiar ºi din alimentele sãnãtoase va face ca organismul sã acumuleze grãsime. Când consumi mai multe calorii decât arzi, corpul acumuleazã grãsime în exces. Corpul se va lupta sã ardã grãsimea pe care o consumi, ca sã nu mai vorbim cea de pe talie!

Ce e de fãcut? Cantitatea de mâncare pe care o consumi depinde de vârstã, sex ºi cât de activ eºti. În timp ce nu trebuie sã flãmânzeºti, este bine totuºi sã reduci cantitatea de hranã consumatã ºi sã îþi ajuþi corpul sã ardã grãsimea.

5. Prea puþin exerciþiu fizic

Exerciþiul fizic regulat este o componentã importantã a unui stil de viaþã sãnãtos. Exerciþiul fizic mãreºte densitatea osoasã, împiedicã îngrãºarea, întãreºte inima ºi îþi oferã mai multã energie. Totuºi, foarte mulþi oameni nu fac din exerciþiul fizic o obiºnuinþã. Cei care aºazã televizorul, munca ºi alte activitãþi înaintea exerciþiului fizic nu îºi dau seama cã timpul dedicat acestuia este foarte benefic atât în ce priveºte cantitatea cât ºi calitatea vieþii.

Ce e de fãcut? Dacã eºti inactiv de ceva vreme, îþi va lua ceva timp sã începi sã te bucuri de beneficiile exerciþiului fizic. Ia-o uºurel, fãcând paºi mãrunþi. Va fi mult mai probabil cã nu vei renunþa dacã ai o atitudine pozitivã ºi dacã gãseºti modalitãþi de a face activitatea fizicã plãcutã.

6. Odihnã insuficientã

Somnul este vital pentru buna funcþionare a organismului. Adulþii au nevoie de 7-8 ore de somn pe noapte, iar copiii ºi adolescenþii de mai multe. Din nefericire, sunt destui care dorm mult mai puþin. Adesea, când sunt ocupaþi, oamenii sacrificã orele de somn. În afarã de faptul cã te face sã te simþi obosit, lipsa somnului este asociatã cu obezitatea, bolile de inimã, rezistenþa la insulinã, probleme mentale ºi un risc crescut de accidente.

Ce e de fãcut? Camera trebuie sã fie rãcoroasã, liniºtitã ºi întunecatã. Trebuie sã ai ore regulate la care sã te duci la culcare ºi sã te trezeºti. Eliminã bãuturile cu cafeinã ºi alcoolul. Exerciþiul fizic regulat ºi controlarea stresului te vor ajuta sã adormi mai uºor.

7. Fumatul

Pericolele fumatului sunt bine cunoscute. Fumãtorii au un risc de douã pânã la ºase ori mai mare sã facã atac de cord ºi chiar de zece ori mai mare sã aibã cancer de plãmân. De asemenea, au un risc mult mai mare de a se îmbolnãvi de cancer de vezicã, sân, col, ficat, gurã, pancreas, esofag ºi gât. E mult mai probabil sã facã infarct, sã sufere de boli respiratorii, emfizem, menopauzã prematurã, osteoporozã, probleme cu sarcina ºi sterilitate.

Fumatul nu dãuneazã doar sãnãtãþii tale, ci ºi a celor din jurul tãu, în special a copiilor.

Ce e de fãcut? Soluþia e simplã: nu fuma sau, dacã eºti fumãtor, lasã-te. De asemenea, evitã sã respiri aer contaminat cu fum de þigarã atunci când eºti în prezenþa fumãtorilor.

8. Lipsa micului dejun

Micul dejun este masa peste care sar majoritatea oamenilor, deºi este cea mai importantã. Dacã nu iei micul dejun, este foarte probabil sã îþi scadã energia, rezistenþa ºi memoria. Este, de asemenea, mai puþin probabil sã îþi iei fibrele, vitaminele din grupul B ºi fierul de care ai nevoie pentru ziua respectivã.

Lipsa micului dejun îþi afecteazã ºi silueta, deoarece încetineºte metabolismul, provocând astfel foame, reducându-þi puterea de a mai lua decizii cu privire la hrana sãnãtoasã ºi mãrind probabilitatea de a mânca în exces mai târziu, de-a lungul zilei.

Ce e de fãcut? Trezeºte-te dimineaþa la timp pentru a lua un mic dejun consistent. Multe alimente tradiþionale pentru micul dejun sunt sãnãtoase ºi uºor de consumat. Printre ele se numãrã cerealele, laptele sau iaurtul sãrace în grãsime, pâinea integralã prãjitã cu puþin unt sau margarinã. Sau încearcã sã faci o bãuturã din fructe ºi lapte degresat.

9. Lipsa exerciþiului fizic intens (ridicarea greutãþilor)

Femeile peste 40 de ani, deºi sunt persoanele care ar avea cel mai mare folos din ridicare de greutãþi, sunt cele care îl practicã cel mai puþin. O idee des întâlnitã, dar greºitã, este cã acesta te face sã arãþi mai solid, când de fapt este foarte probabil ca efectul sã fie contrar. Femeile au mare folos din ridicare greutãþilor, deoarece în mod natural ele au mai puþin þesut muscular decât bãrbaþii. Fie cã eºti bãrbat sau femeie, pe mãsurã ce îmbãtrâneºti este normal sã pierzi din þesutul muscular. Asta îþi reduce puterea ºi energia. Exerciþiul intens (ridicarea greutãþilor) poate sã întoarcã acest proces la 180 de grade, mult mai bine decât exerciþiile aerobice. De asemenea, întãreºte foarte bine oasele ºi previne osteoporoza.

Ce e de fãcut? Nu înlocui exerciþiile aerobice cu ridicare greutãþilor, ci fã-le pe amândouã. Practicã de douã-trei ori pe sãptãmânã, folosind haltere, greutãþi pentru corp ºi/sau echipamentul de la sala de sport.

10. Aºteptãri prea mari

Oamenii fac adesea schimbãri dramatice în stilul de viaþã, sperând la rezultate imediate, radicale. Aceste aºteptãri greºite fac ca pãstrarea noului stil de viaþã sã fie mai dificilã, deoarece ei se concentreazã asupra rezultatelor care nu au loc. Asta aduce frustrare, determinându-i adesea sã renunþe la noul regim alimentar.

Ce e de fãcut? Schimbãrile care au ca scop o sãnãtate mai bunã necesitã rãbdare ºi angajament. Fã schimãri treptate ºi aºteaptã-te la rezultate treptate. Dacã ai aºteptãri realiste în ce priveºte pierderea în greutate ºi îmbunãtãþirea sãnãtãþii, e mult mai probabil sã reuºeºti. Efortul va fi provocator ºi va fi nevoie de timp, însã rezultatele vor face sã merite!

______________________________

DE CE NU POT SA SLABESC ?

admin — Wed, 15 Apr 2009 07:24:32 +0000

DE CE NU POT SÃ SLÃBESC?

De Andrew Cate, Signs of the Times, august 2008

Dacã vrei sã slãbeºti ºi nu poþi sã transformi dorinþa în acþiune, s-ar putea sã existe niºte bariere care te reþin. Voinþa de a face schimbãri, de a pune capãt obiceiurilor nesãnãtoase, va avea un impact important asupra formei corpului tãu.

Un pas important este sã te întrebi de ce nu poþi slãbi, pentru cã astfel recunoºti cã ceea ce faci acum nu dã rezultate. Înseamnã sã începi sã iei în considerare ºi alte alternative ºi sã încerci ºi alte metode, pentru a obþine rezultate.

Iatã cinci din cele mai importante motive pentru care oamenii nu reuºesc sã slãbeascã sau se îngraºã la loc dupã ce slãbesc – ºi câteva soluþii.

1. Mâncatul emoþional

Adesea oamenii mãnâncã pentru a avea o preocupare sau pentru a se apãra de emoþiile negative. Simþãmintele de epuizare, vinã, frustrare sau tristeþe pot provoca obiceiuri alimentare care nu pot fi controlate. Când mãnânci pentru a scãpa de aceste simþãminte, consumi de obicei alimente care îngraºã în loc sã slãbeascã.

Soluþia: Mâncatul te poate ajuta sã uiþi de probleme, dar nu le va rezolva. Nu aºtepta ca problema sã treacã ºi nu te gândi cã mâncarea va ajuta la asta. Rezolvã sursa emoþiilor negative ºi fã în aºa fel încât sã nu mai ai parte de ele în viitor. Învaþã sã faci deosebirea între foame fizicã ºi foame emoþionalã ºi încearcã sã recunoºti evenimentele ºi simþãmintele asociate cu mâncatul emoþional. Pânã nu stabileºti care sunt cauzele mâncatului emoþional, slãbirea va fi dificilã.

2. Metabolism lent

Ritmul metabolismului constã în numãrul de calorii de care are nevoie corpul pentru a funcþiona, în care se include ºi combustibilul ars în digestie, respiraþie, circulaþia sângelui ºi refacerea þesuturilor. Stomacul, plãmânii, inima ºi creierul menþin corpul în viaþã, consumând cam 60-70 de procente din cantitatea zilnicã necesarã de calorii.

Metabolismul unora tinde sã fie rapid, în timp ce al altora este mai lent. Este ca o maºinã. Dacã îi mãreºti turaþia, foloseºte mai mult combustibil, dar dacã i-o micºorezi, consumã mai puþin.

Soluþia: Vestea bunã este cã sunt multe lucruri pe care le poþi face pentru a schimba un metabolism lent: micului dejun, exerciþiul fizic, antrenarea rezistenþei fizice ºi evitarea unei diete bogate în grãsimi.

3. Lipsa activitãþii fizice

Nu cu mult timp în urmã oamenii nu trebuiau sã îºi planifice sã facã exerciþiu fizic, pentru cã miºcarea era o parte a vieþii lor. Adulþii aveau locuri de muncã unde erau activi fizic, iar copiii mergeau pe jos la ºcoalã. Acum munca la birou, petrecerea sedentarã a timpului liber ºi tehnologia modernã care salveazã timpul au redus dramatic cantitatea de calorii pe care o consumãm zilnic în exerciþiul fizic.

Oamenii se mutã de pe un scau pe altul între casã, serviciu, pe drumul la muncã ºi în timpul liber. Acesta este un factor important al ratei crescânde a obezitãþii din ziua de azi.

Soluþia: exerciþiul fizic regulat este esenþial pentru ca metabolismul sã fie mai rapid ºi pentru eliminarea depozitelor de grãsime. Miºcã-te mai mult ºi vei slãbi mai mult. Pentru a pierde din greutate trebuie sã faci mai mult exerciþiu decât faci în momentul de faþã.

4. Dietele

Deoarece atunci când þii dietã consumi mai puþine calorii, reacþia corpului este sã încetineascã metabolismul pentru a pãstra combustibilul ºi pentru a depozita caloriile. Este un mecanism interior de supravieþuire, care explicã de ce dietele fãrã exerciþiu fizic nu prea au succes. Cu toate acestea, mulþi oameni apeleazã la diete pentru a slãbi.

Schimbãrile de scurtã duratã în obiceiurile alimentare vor avea ca rezultat schimbãri de scurtã duratã în forma corpului tãu. Greutatea se întoarce de obicei repede, iar uneori chiar în cantitate mai mare.

Soluþia: Cautã un plan de lungã duratã, sãnãtos din punct de vedere alimentar, care include schimbãri ºi în dietã. Încearcã sã adopþi obiceiuri alimentare pe care sã le pãstrezi toatã viaþa, nu o dietã de scurtã duratã, care sã se termine cu o petrecere copioasã.

Consumã multe alimente naturale, cum ar fi legume, fructe ºi cereale integrale. Bea apã în loc de sucuri sau bãuturi rãcoritoare ºi eliminã total alcoolul.

5. O atitudine greºitã

Mãsura în care eºti pregãtit emoþional sã slãbeºti poate determina succesul pe termen lung. Atitudinea pe care o ai cu privire la schimbarea stilului de viaþã ºi dispoziþia de a face schimbãri vor avea un impact puternic asupra rezultatului.

Este important sã accepþi faptul cã schimbãrile în alimentaþie ºi activitatea fizicã trebuie sã fie permanente. O atitudine pozitivã în ce priveºte alimentaþia sãnãtoasã, exerciþiul fizic ºi faptul cã pentru a gãti sãnãtos e nevoie de timp mai mult va aduce o contribuþie importantã la programul de slãbit.

Soluþia: Cautã activitãþi care îþi plac, gãteºte gustos ºi sãnãtos ºi sãrbãtoreºte micile realizãri. Nu lãsa ca simþãmintele ºi gândurile negative sã te împiedice sã îþi atingi scopul.

Test de slãbire

Îþi este greu sã slãbeºti? Þi-ar plãcea sã afli care sunt piedicile? Testul de mai jos te va provoca sã descoperi care sunt factorii care te ajutã sau te împiedicã sã te bucuri de o sãnãtate bunã. Fã testul ºi calculeazã rezultatul.

Piedici în calea slãbirii:

· Boalã sau sãnãtate ºubredã

· Stil de viaþã ocupat

· Stres/depresie

· Prea mult timp petrecut în faþa televizorului

· Timp liber petrecut în mod sedentar

· Informare greºitã

· Mediu înconjurãtor nesãnãtos

· Folosirea excesivã a automobilului

· Luarea mesei la restaurant foarte des

· Factori genetici

· Gustãrile

· Alimente nesãnãtoase

TEST DE SLÃBIRE

1. Mãsurarea succesului

Ai vreo modalitatea de mãsurare a slãbirii în afarã de cântãrire?

· Da

· Nu

2. Aºteptãrile

Te aºtepþi ca rezultatele sã vinã încet?

· Da

· Nu

3. Atitudinea

Este momentul de faþã potrivit pentru schimbare?

· Da

· Nu

4. Motivaþia

ªtii de ce vrei sã slãbeºti?

· Da

· Nu

5. Angajamentul

Eºti hotãrât sã faci schimbãri în stilul de viaþã?

· Da

· Nu

6. Þintele

Ai vrei þintã specificã în ce priveºte sãnãtatea ºi aspectul tãu fizic?

· Da

· Nu

7. Grãsimi

Încerci sã consumi mai puþine alimente bogate în grãsimi?

· Da

· Nu

8. Proteine

Consumi destule proteine vegetale?

· Da

· Nu

9. Alimentele rafinate

Consumi destule alimente proaspete ºi eviþi hrana rafinatã?

· Da

· Nu

10. Fibre

Consumi destule alimente bogate în fibre, cum ar fi legume, fructe ºi leguminoase?

· Da

· Nu

11. Cantitatea de alimente

Încerci sã reduci mãrimea porþiilor de mâncare?

· Da

· Nu

12. Viteza cu care mãnânci

Încerci sã mãnânci încet ºi sã savurezi hrana?

· Da

· Nu

13. Mesele zilnice

Ai un mic dejun consisten ºi o cinã simplã?

· Da

· Nu

14. Micul dejun

Iei micul dejun în mod regulat?

· Da

· Nu

15. Gustãri

Încerci sã ai cât mai puþine gustãri ºi ca acestea sã fie sãnãtoase?

· Da

· Nu

16. Alimente gata preparate

Consumi alimente preparate mai puþin de o datã pe sãptãmânã?

· Da

· Nu

17. Vremea

Ai un plan alternativ de exerciþiu fizic pentru zilele cu vreme nefavorabilã?

· Da

· Nu

18. Fast food

Mãnânci la fast food o datã pe sãptãmânã sau mai rar?

· Da

· Nu

19. Bãuturi

Bei mai multã apã decât alte bãuturi?

· Da

· Nu

20. Alcool

Dacã bei alcool, ai încercat sã nu îl mai consumi?

· Da

· Nu

21. Planificarea meselor

Îþi plãnuieºti mesele ºi gustãrile dinainte?

· Da

· Nu

22. Somnul

Când te trezeºti te simþi odihnit ºi dormi îndeajuns?

· Da

· Nu

23. Exerciþiul fizic

Faci exerciþiu fizic de cel puþin patru ori pe sãptãmânã?

· Da

· Nu

24. Televizorul

Te uiþi la televizor mai puþin de 60 de minute zilnic?

· Da

· Nu

25. Informarea

Eºti la curent cu starea ta de sãnãtate?

· Da

· Nu

Rezultatele:

Pentru a identifica factorii care te împiedicã sã slãbeºti, studiazã cu atenþie întrebãrile la care ai rãspuns cu “Nu.” Dacã ai fost sincer în completarea testului, vei descoperi care sunt cauzele pentru care nu reuºeºti sã slãbeºti ºi vei înþelege mai bine ce schimbãri trebuie sã faci pentru a pierde în greutate.

______________________________

Valorificarea stresului

admin — Wed, 15 Apr 2009 07:24:31 +0000

Descopera principiile eterne

Traim intr-o societate plina de stres. A avea multe sarcini de indeplinit este un fel de viata. Adesea incercam sa mentinem un echilibru intre serviciu si cresterea copiilor, activitatile suplimentare, seviciile in slujba comunitatii, voluntariat si lucrarea din biserica. Cand adaugam la programul nostru incarcat probleme de sanatate, grija pentru altii si necazurile vietii, ne putem simti coplesiti.

Stresul este inevitabil. El este adesea cauzat de imprejurari pe care nu le putem evita sau controla. Totusi, ingrijorarea este o reactie spirituala si emotionala la stres, care ne seaca de energie si poate crea o multime de probleme. Cand ne aruncam toate ingrijorarile asupra lui Isus, El ne da putere sa induram si sa perseveram in vremuri grele. in felul acesta, Dumnezeu este glorificat, iar noi putem sa implinim voia Lui in viata noastra, in ciuda circumstantelor. Prin harul Sau, putem canaliza stresul pentru ca acesta sa lucreze pentru noi, nu impotriva noastra.

1. Meditand la Cuvantul lui Dumnezeu ne aducem aminte ca El este mereu cu noi si ca ne da curaj si putere sa facem voia Sa in orice imprejurare.

Citeste Iosua 1:1-18. Iosua era confruntat cu o sarcina enorma. El luase rolul pe care il avusese Moise timp de 40 de ani. Acesta se asteptase sa conduca tot poporul Israel in tara Fagaduita. Iosua avea de-a face cu un grup de oameni cu un trecut caracterizat de nemultumire, neascultare si razvratire. Israelitii refuzasera sa intre in aceasta tara sub conducerea lui Moise si, prin urmare, hoinarisera timp de 40 de ani prin pustie. Data fiind aceasta sarcina coplesitoare, Moise i-a spus lui Iosua sa fie tare si curajos. I-a amintit sa mediteze zi si noapte la legea lui Dumnezeu, asa incat sa fie grabnic sa o asculte. Dumnezeu a promis sa fie cu Iosua oriunde va merge si sa nu il paraseasca niciodata.

Dumnezeu ne porunceste si noua sa fim puternici si curajosi. El nu vrea sa fim fricosi, ingroziti, si nici ca imprejurarile sa ne descurajeze. Ne aminteste ca e mereu cu noi si ne da Cuvantul Sau pentru a ne calauzi si alina pe cale. Ne promite ca nu ne va parasi si nici nu ne va abandona niciodata. Adesea stam langafagaduinta pe care o ofera Dumnezeu. Ne este frica sa pasim si sa ne asumam riscul de a-L urma in tara Promisa; in schimb, alegem sa hoinarim in desertul indoielilor si a necredinciosiei noastre. Dumnezeu ne cheama sa fim cuceritori. Cand meditam la Cuvantul Sau, cand ne bizuim pe puterea Lui si vrem sa il asculta, Dumnezeu ne da curajul sa cucerim tot ce vrea El.

2. Acceptarea vointei suverane a lui Dumnezeu, indiferent de circumstante, ne va da pace si curaj sa intampinam orice ar veni.

Citeste Estera 4:6-17 si Romani 8:28. Estera se afla intr-o situatie de stres cumplit. Vietile conationalilor ei, israelitii, erau in mana ei. Pentru a-i ajuta, a trebuit sa isi riste viata. Mordecai, verisorul Esterei, a facut-o constienta de responsabilitatea ei, asa incat sa nu dea inapoi de la chemarea pe care o avea. Mordecai i-a spus Esterei ca Dumnezeu oricum avea sa-Si salveze poporul, dar daca Estera nu asculta chemarea Sa, indeplinindu-si partea in planul divin, ea si familia ei vor pieri. Viata Esterei era in pericol indiferent de decizia pe care o lua. Ea a gasit curaj si putere prin rugaciune. Cuvintele ei, „daca va fi sa pier, voi pieri,“ sunt o marturie a increderii pe care o avea in conducerea divina.

Dumnezeu vrea ca noi sa ne incredem in El pe deplin. Pentru a ajunge la astfel de incredere e nevoie de multa rugaciune. Estera a recunoscut lucrul acesta. Ea le-a cerut celor din jurul ei, care aveau aceeasi credinta, sa se roage. Dumnezeu vrea ca noi sa fim dispusi sa riscam totul, inclusiv viata, pentru imparatia Sa. Cand ajungem sa ne incredem deplin in vointa Lui, ne cuprinde pacea si avem curajul de confrunta orice se intampla.

3.Timpul petrecut cu Dumnezeu este esential pentru sanatatea noastra spirituala si ne reintineresc mintea in vremuri de stres.

Citeste Matei 14:3-23. Ioan Botezatorul fusese decapitat. Cand Isus a auzit aceasta veste, „a plecat de acolo intr-o corabie, ca sa Se duca singur la o parte, intr-un loc pustiu.“ (Matei 14:13). Cand corabia a ajuns la tarm, gloatele erau deja acolo, inaintea Lui. Cu mare mila pentru oameni, Isus a uitat de supararea Sa si a inceput sa-i vindece pe bolnavi si sa hraneasca multimea flamanda. Totusi, la sfarsitul zilei, a trimis multimea si pe ucenici, astfel incat sa poate urca singur pe munte si sa Se roage.

Timpul petrecut cu Dumnezeu ne reinnoieste puterea. Solitudinea ne ofera sansa de a ne cufunda in Cuvantul Sau, de a ne ruga si de a gasi vindecare in prezenta Sa. Venim la Parintele, Tatal nostru si ne asezam ingrijorarile la picioarele Lui. El ne aminteste de dragostea Sa cea mare pentru noi si ne reasigura ca suntem ai Sai. Ne reinnoieste puterea, astfel incat sa ne inaltam deasupra problemelor acestei lumi, asa cum vulturul se ridica deasupra pamantului. Ne inchinam Lui in duh si in adevar si suntem condusi sa ne incredem cu totul in El, dand la o parte problemele acestei lumi. Cautam intelepciunea Sa, iar El ne-o ofera, asa cum a promis. Apoi suntem pregatiti pentru a infrunta provocarile si luptele acestei vieti.

4.O inima plina de bucurie

Citeste 2 Corinteni 11:22-12:10 si Filipeni 4:4-9. Se pare ca nimic nu il oprea pe Pavel. Scopul lui in viata era sa-L laude pe Dumnezeu, si a facut lucrul acesta in ciuda cumplitei persecutii. in Filipeni, Pavel ne indeamna sa ne bucuram mereu, indiferent de circumstante. Pavel era recunoscator chiar si pentru insulte, greutati, persecutii si necazuri, deoarece stia ca acestea il faceau sa se bizuie pe puterea lui Dumnezeu, nu pe a sa.

A avea o inima plina de bucurie in vremuri grele poate parea o cerere de neatins, si ar fi imposibil de realizat prin puterea noastra. Totusi, prin puterea si harul lui Dumnezeu putem avea bucurie in suflet, indiferent de situatie. Atunci cand, in loc sa ne ingrijoram, ne rugam, ne lasam mintea sa staruie asupra a ceea ce este adevarat, vrednic de cinste, drept, curat, vrednic de iubit si vrednic de primit, si avem o inima plina de recunostinta, atunci vom avea parte de bucurie profunda.

Bucuria nu este fericire. Fericirea este dependenta de circumstante, dar bucuria nu este. Bucuria inseamna o intelegere profunda a iubirii lui Dumnezeu pentru noi si o incredere deplina ca El stie ce face, chiar daca noi nu intelegem. inseamna a recunoaste puterea superioara a lui Dumnezeu de a ne ajuta in orice situatie si a sti ca El nu ne va parasi niciodata.

5.Pune-ti la punct atitudinea

Desi adesea nu putem controla circumstantele, putem sa ne controlam reactiile. „in loc sa spuna ‹Nimeni nu ma va angaja pentru treaba asta deoarece sunt prea batran,› o persoana in varsta ar trebui sa-si modifice atitudinea si sa zica: ‹Pentru aceasta treaba am mai multa experienta decat oricine altcineva!› in loc sa spuna: ‹Nimeni nu ma ia in serios deoarece sunt prea tanar,› o persoana nou venita pe piata de munca poate spune: ‹Tocmai am absolvit scoala si sunt tanar si plin de energie!› Exprima totul in termeni pozitiv si stresul va deveni un bun de pret, nu un dezavantaj.“

Biblia ne invata sa ne „intarim si sa ne imbarbatam, sa nu ne inspaimantam si sa nu ne ingrozim“ (Iosua 1:9). Adesea felul in care evaluam o situatie solicitanta hotaraste daca stresul pe care il experimentam ne va sluji ca aliat sau va actiona ca dusman. Daca credem ca nu suntem demni de a infrunta o provocare, acest simtamant de nevrednicie va produce stres negativ. Daca ne amintim ca suntem creaturile lui Dumnezeu, vom spune bun venit ocaziei de a folosi talentele date de Dumnezeu. Entuziasmul nostru va produce un stres pozitiv, care ne va determina la excelenta.

______________________________

Imbunatateste memoria si scade colesterolul!

admin — Wed, 15 Apr 2009 07:24:31 +0000

Spune-mi, nu te-ar incanta un supliment vitaminic care sa-ti ajute nu numai gandurile, dar care sa-ti faca si memoria mai usor de accesat? Ce-ai spune despre un supliment vitaminic care sa-ti creasca energia si care sa te-ajute sa treci mai bine peste oboseala din cursul zilei? Ti-ar place sa stii mai multe despre un supliment care poate nu numai sa scada colesterolul, dar care sa previna si chiar sa inverseze afectiunile ficatului? Toate acestea descriu rolul unui supliment care exista de atata timp si pe care oamenii tind sa-l treaca cu vederea atat de usor. Acest supliment este lecitina!

Fara indoiala, sunt o multime de motive pentru care sa iei lecitina. Unul din aceste motive constituie faptul ca lecitina protejeaza inima deoarece sustine nivelurile colesterolului „bun” (HDL) din sange. De asemenea, lecitina contine grasimi structurale, numite fosfatide, ce cresc fluiditatea membranei celulare. Acest proces ingreuneaza actiunea virusilor de a intra in celule, impiedicandu-i sa imobilizeze celulele si sa te imbolnaveasca. Sursa principala de fosfati a lecitinei o reprezinta fosfatidilcolina. Acest nutrient accelereaza circulatia grasimilor si a colesterolului prin ficat. De asemenea, previne depunerile de grasimi din ficat si ajuta la eliminarea toxinelor periculoase din corp.

Acest supliment extraordinar pur si simplu dizolva si elimina grasimile din artere inainte ca acestea sa obtureze circulatia sangelui prin depuneri si formarea de placa. Continutul unei linguri din acest supliment, pe zi, va tine arterele curate. De asemenea, lecitina accelereaza eliminarea colesterolului „rau” (LDL) din corp si creste nivelul colesterolului „bun” (HDL), prevenind astfel ateroscleroza.

Un alt rol al lecitinei este acela de a distribui colina (amina din compozitia materiei vii ai carei derivati (acetilcolina etc.) au un rol important in organism) catre creier, unde se produce neurotransmitatorul acetilcolina. Nivelurile acetilcolinei scad pe masura ce inaintam in varsta. Aceasta scadere este strans legata nu numai de schimbarile si dificultatile pe care le intalnim la nivel de memorie si oboseala, dar si de sentimentele de descurajare, depresie si izolare.

Un alt rol important al lecitinei la nivelul creierului este acela ca ajuta la producerea fosfatidilserina. Aceasta fosfatida reprezinta elementul de baza la formarea celulelor nervoase ale creierului. Oamenii de stiinta au gasit faptul ca fosfatidilserina stimuleaza capacitatea creierului de a transmite mesaje de la o celula nervoasa la alta. Aceste mesaje nu sunt altceva decat gandurile si amintirile tale.

Lecitina are, de asemenea, un continut foarte ridicat de inositol (component al complexului de vitamina B), care imbunatateste starea de spirit si te-ajuta sa-ti pastrezi o imagine pozitiva in ansamblu. Lecitina reprezinta un supliment foarte usor de folosit. Il poti adauga in piureuri de fructe, supe, sau il poti presara in salate, lecitina avand un gust placut de nuca. Pe langa faptul ca emulsioneaza grasimile din mancare, continutul unei linguri de lecitina, de asemenea, furnizeaza o cantitate impresionanta de 1000 mg de inositol, 1700 mg de fosfatidilcolina si doua grame de acid linoleic.

Pentru cine vrea sa inceapa folosirea unui astfel de supliment, este suficient continutul unei linguri de lecitina pe zi; dar daca ai probleme cu memoria sau chiar vrei sa-ti oferi un „boost” de energie, se poate folosi continutul unei linguri de lecitina la fiecare masa. Lecitina poate fi gasita in orice magazin cu produse naturale.

James Balch, MD (Quoted from Prescriptions for Healthy Living, December 2004, 800-728-2288.)
Wisndom Edge – cu permisiune. www.wisdomedge.com

______________________________