Articole CreştineResurse Spirituale, Practice şi Gratuite

Categorii

SABATUL BIBLIC SI PSEUDO – SABATUL

Scris la: 15 aprilie 2009
 
10. SABATUL BIBLIC SI PSEUDO – SABATUL
 
 
              Doctrina despre sabat este o doctrina specifica Bisericii A.Z.S. In acest punct credinta adventa se deosebeste de cea a majoritatii crestinatatii. Exod 20, 8-11
              “Adventistii de Ziua a Saptea cred ca binefacatorul Creator, dupa cele sase zile ale creatiunii, S-a odihnit in cea de-a saptea zi si a instituit sabatul pentru toti oamenii, ca un monument de aducere aminte al creatiunii. Porunca a patra a Legii de neschimbat a lui Dumnezeu cere pazirea zilei a saptea ca zi de odihna, de inchinare si slujire, in armonie cu invatatura si practica lui Isus, Domnul sabatului. Sabatul este o zi de o placuta comuniune cu Dumnezeu si intre credinciosi. El este un simbol al rascumpararii in Hristos, un semn al sfintirii noastre, o dovada a loialitatii si o pregustare a viitorului nostru vesnic in Imparatia lui Dumnezeu. Sabatul este semnul perpetuu al lui Dumnezeu, al legamantului dintre El si poporul Sau. Pazirea deplina a acestui timp sfant, de seara pana seara, de la apus de soare pana la apus de soare, este o celebrare a actelor creatoare si rascumparatoare ale lui Dumnezeu.” Puncte fundamentale,   19
 
              Etimologia: cuvantul “sabat” vine din limba ebraica, insemnand zi de odihna. La evrei, ziua a saptea era singura zi care purta un nume. Toate celelalte zile erau identificate prin ziua intai, ziua a doua, ziua a treia, etc.
 
              Expresii sub care apare sabatul in Biblie: 1) Sabat (Exod 16, 23); 1) Ziua sabatului (Exod 35, 3); 3) Ziua a saptea (Exod 35,2); 4) Sabatele Mele (Exod 31,13);      5) Sabatul Domnului (Levitic 23,3); 6) Ziua Mea cea sfanta (Isaia 58,13); 7) Ziua Domnului (Apocalipsa 1,10).
 
              Originea sabatului: Ideea ca porunca de a pazi sabatul zilei a saptea a fost data doar evreilor si ca ea exista doar de la darea Legii pe Sinai este o prejudecata. Biblia ne descopera faptul ca sabatul a fost dat omului inainte de caderea in pacat, inainte de a se naste poporul evreu. Sabatul a fost instituit in Eden, inainte de aparitia pacatului pe pamant, ca un memorial al creatiunii. Geneza 2, 2-3
 
              Trei amanunte importante: 1) Dumnezeu Si-a sfarsit lucrarea; 2) El a binecuvantat sabatul; 3) El a sfintit sabatul (l-a pus deoparte pentru un scop sfant)
 
              Consecinte: 1) Sabatul este universal. Fiind dat primei perechi de oameni, el a fost dat intregii omeniri, nu unui singur popor.
                                   2)Sabatul este vesnic. Fiind dat inainte de caderea omului in pacat, cand nu exista moarte, sabatul era o sarbatoare vesnica pentru toate generatiile de oameni care s-ar fi nascut.
                                   3)Sabatul este independent de planul de mantuire.
 
 
              Scopul sabatului
              1. Memorial al creatiunii: Exod 20, 11; Psalm 111, 4
              2. Simbol al eliberarii din robie: Deuteronom 5,15
              3. Semn de identificare intre adevaratul Dumnezeu si adevaratul Sau popor: Ezechiel 20, 12. 20; Exod 31, 13. 17.
              4. Semn al sfintirii: Exod 31, 13; Ezechiel 20, 12
              5. Semn al loialitatii fata de Dumnezeu: Exod 16, 4. 23. 26. 29-30
              6. Zi de cult si de comuniune : Isaia 56,6-7; 66, 23
              7. Simbol si pregustare a odihnei mantuirii : Evrei 4, 9-11
 
              Dovezi ale existentei sabatului inainte de darea Legii pe Sinai:
              1. Marturia lui Isus: Sabatul a fost facut pentru om( omenire) Marcu 2,27-28
              2. Existenta ciclului saptamanal inca de la inceputurile istoriei: Geneza 8, 10-12; 29, 27.
              3. Caderea manei in timpul exodului, inainte de darea Legii pe Sinai: Exod 16
 
              Hristos si sabatul : 1. El se numeste pe Sine “Domn al sabatului” Marcu 2, 28
                                               2. El a luat parte la serviciile divine din sinagoga in sabat: Luca 4, 16                      
                                               3. El ii invata pe oameni in sabat: Luca 4, 31
                                               4. El ii vindeca pe bolnavi in sabat: Matei 12, 10-12
                                               5. El a dezlegat sabatul de traditiile omenesti: Ioan 5, 18
De observat: A dezlega nu inseamna a desfiinta, ci a elibera. Matei 5, 17-19
                                               6. El a fost preocupat de pazirea sabatului si dupa inaltarea Sa la cer: Matei 24, 20
                                               7. El a pecetluit lucrarea rascumpararii noastre prin odihna Sa in mormant intr-o zi de sabat, dupa cum a pecetluit lucrarea creatiunii odihnindu-se in ziua a saptea.
Isus a pazit sabatul nu in felul in care o faceau oamenii religiosi ai timpului, plini de prejudecati si traditii omenesti, ci asa cum o cere adevaratul spirit al Legii divine.
 
              Sabatul in biserica primara, dupa inaltarea lui Hristos:
              1. Cu ocazia mortii si ingroparii lui Isus, ucenicii si-au intrerupt pregatirile pentru ingropare, “odihnindu-se dupa Lege” Luca 23, 56; 24, 1
              2. La multi ani dupa inaltarea lui Hristos la cer, apostolii au continuat sa respecte sabatul, sa predice in sabat, sa conduca servicii divine in sabat: Faptele apostolilor 13, 14. 44; 16, 13; 17,2; 18, 4. 11.
              3. Spre sfarsitul secolului intai, apostolul Ioan, scriind cartea Apocalipsei, vorbeste de “ziua Domnului” Apocalipsa 1,10. “Ziua Domnului” nu poate fi interpretata ca fiind duminica, deoarece in secolul intai d.Hr. nu se cunostea acest termen pentru prima zi a saptamanii, care era cunoscuta in lumea pagana ca fiind “ziua soarelui”.
Daca Isus a spus ca El este Domnul sabatului ( Marcu 2, 28 ), este logic sa consideram ca ziua Domnului este sabatul Domnului, nu o alta zi.
 
              Pseudo- sabatul= duminica . Schimbarea zilei de odihna in biserica crestina s-a produs treptat, avand mai multe cauze. Primele informatii cu privire la crestini care au pazit duminica le avem din secolul al doilea.
                                                                                                                                                       Motive invocate pentru schimbarea zilei de odihna: 1) Duminica este ziua invierii Mantuitorului ; 2) Crestinii nu doreau sa fie confundati cu iudeii, datorita persecutiilor la care erau supusi de catre romani. 3) Duminica deja era o zi de sarbatoare in lumea pagana-“dies solis”- ziua soarelui.
 
              Prima lege duminicala civila: 7 martie 321, data de imparatul Constantin cel Mare, avand un scop politic; mentinerea unitatii imperiului
              Schimbarea zilei de odihna a fost profetizata cu mult timp inainte in Biblie: Faptele apostolilor 20, 29-30; Daniel 7,25
 
              Restaurarea sabatului: Isaia 58,12-14; 56, 2-8; Apocalipsa 14, 6-12
In ultima perioada a istoriei omenirii, Biblia prezice o restaurare a pazirii adevaratei zile de odihna. Spartura facuta in Legea lui Dumnezeu prin desfiintarea sabatului zilei a saptea urma sa fie reparata de catre Dumnezeu prin intermediul unei biserici cu o misiune speciala-biserica ramasitei. Unul din semnele distinctive ale acestei biserici este si pazirea adevaratei zile de odihna, in contrast cu restul crestinatatii care serbeaza sabatul fals, stabilit de om si nu de Dumnezeu: Apocalipsa 14, 12
 
              Sabatele ceremoniale: Evreii aveauin calendarul lor religios, in afara de sabatele saptamanale, si o serie de sabate ceremoniale, care nu erau legate de ciclul saptamanal, ci de ceremoniile de la Templu. Biblia face o distinctie clara intre aceste sabate, numindu-le “sabatele voastre”, in contrst cu sabatul zilei a saptea, numit “sabatul Domnului” Sabatul poruncii a patra are caracter vesnic si universal, facand parte din Legea morala, pe cand sabatele ceremoniale au avut un caracter temporar si local, facand parte din legea ceremoniala, abrogata prin jertfa Mantuitorului.Levitic 23, 7.8.21.24.25.27.28.32.35.36.38 ;Coloseni 2,14.
 
      Lori Balogh

______________________________

de Lori Balogh. Copyright © 2007 – Articole Crestine. Toate drepturile rezervate. Folosirea acestui material se poate face urmand instructiunile din Ghidul de folosire.