Articole CreştineResurse Spirituale, Practice şi Gratuite

Categorii

INVINGEREA VICIILOR

Scris la: 15 aprilie 2009
ÎNVINGEREA VICIILOR
de Gary Hopkins
Signs, septembrie 2007
 
De ce oamenii fac lucruri despre care ºtiu cã sunt dãunãtoare? Dacã vezi un om cu o sticlã de oxigen, cu tuburi în nas, dar cu o þigarã în gurã, opreºte-te ºi gândeºte-te. De ce face ceva despre care ºtie cã îl împiedicã sã respire? Nu e logic. Probabil cã îi sfãtuieºte pe alþii sã se lase de fumat, dar el însuºi nu este în stare sã facã lucrul acesta.
Te scarpini în cap ºi te întrebi. Probabil nu este o persoanã foarte deºteaptã. Dar este vorba de lipsã de inteligenþã sau de bun simþ?
Când consumã alcool sau fumeazã, oamenii nu fac altceva decât sã se drogheze. Dacã îi întrebi de ce fac asta, vor rãspunde: “Pentru cã îmi place!” “Mã þine treaz.” “Mã relaxeazã.” ªi aºa mai departe. În mod conºtient sau inconºtient, periculos sau nu, oamenii fac ceea ce fac din anumite motive.
Studiul comportamentului ºi în special al viciilor este interesant. Viciile nu sunt nici normale, nici obiºnuite; oferã adesea dependenþã ºi sunt distrugãtoare. ªi în timp ce s-ar putea sã se parã cã oamenii îºi limiteazã comportamentul la lucruri care sunt plãcute, nu dureroase, lucrul acesta nu este valabil la cei care tind sã aibã vicii sau obiceiuri distructive.
 
Cum este sã fii dependent?
Cei care sunt dependenþi de droguri depun eforturi mari pentru a le obþine, în ciuda consecinþelor. De exemplu, sportivii de performanþã sunt plãtiþi milioane de dolari pentru a juca, ºtiind însã cã vor fi trece printr-un test de droguri. Ei sunt conºtienþi cã dacã se gãsesc droguri în corpul lor, vor fi daþi afarã, vor pierde sponsorizarea ºi poate chiar vor fi excluºi din sportul respectiv. Dar sunt prinºi cu droguri în sânge, adesea nu doar o datã, iar în cele din urmã îºi pierd venitul din cauza întrebuinþãrii de cocainã sau alt drog. Unii oamenii ºi-au cheltuit toþi banii pentru a trãi pe picior mare ºi pentru a putea sã îºi cumpere droguri.
Aºeazã-te în locul lor. Cineva îþi oferã casa visurilor tale, iar singurul lucru pe care trebuie sã îl faci este sã eviþi alcoolul. Sunã simplu, nu-i aºa? Dar nu este. Dacã ar fi uºor, oamenii ar lua de fiecare datã hotãrârea cea bunã.
Zilnic milioane de oamenii folosesc droguri sau se angajeazã în alte activitãþi care le provoacã dependenþã, ºtiind cu siguranþã cã vor avea de suportat consecinþele. Dependenþa nu este normalã. Nu este doar o abatere de la normã.
Aºa cum oamenii folosesc droguri din diferite motive, tot aºa reacþioneazã diferit la ele. Unii spun cã alcoolul îi elibereazã sau îi relaxeazã dupã o zi de stres la muncã. Douã persoane care seamãnã foarte mult pot reacþiona cu totul diferit când li se oferã aceeaºi substanþã.
Majoritãþii oamenilor li se oferã aceleaºi ocazii ca sã foloseascã alcool: in hoteluri, magazine, peste tot. Cu toate acestea, unii ajung sã aibã probleme în aceastã privinþã, iar alþii nu.
De obicei despre oamenii care sunt dependenþi de vreo substanþã se crede cã au probleme de caracter, cã nu sunt de încredere sau cã se abat de la normã. Lucrul acesta se întâmplã mai ales în cercurile religioase conservatoare, unde folosirea de substanþe vãtãmãtoare este interzisã.
 
 
 
De fapt e vorba de o crizã
S-ar putea sã recunoºti unele din semnele revelatoare, pentru cã ai vãzut acest tip de comportament fie în viaþa ta, fie în a altora. S-ar putea sã fi auzit de cineva care se trezeºte în crucea nopþii ºi cãlãtoreºte o distanþã destul de mare doar pentru a cumpãra un pachet de þigãri sau o revistã pornograficã, pentru cã nu îºi permit sã fie vãzuþi cumpãrând astea în oraºul lor. Oamenii dependenþi vor face mari sacrificii pentru a-ºi satisface poftele.
Dependenþa are multe forme. Computerul în sine nu este un lucru rãu sau imoral. Dar recent s-a descoperit cã mulþi sunt dependenþi de el. Dr. Maressa Hecht Orzack, expert în acest domeniu, a creat o listã de trãsãturi comune celor care sunt dependenþi de computer:
  • Unei mame îi este greu sã îl determine pe copil sã se joace afarã, deoarece computerul îi ocupã acestuia tot timpul extra-ºcolar.
  • Un soþ îºi dã seama cã soþia îºi neglijeazã tot mai mult datoriile familiale, este nervoasã la întrunirile familiei, iar suma pe care trebuie sã o plãteacã pentru apelurile la un numãr online a devenit astronomicã.
  • Unii se conecteazã la calculator la 10 noaptea, apoi descoperã cã se lumineazã de ziuã ºi ei sunt tot acolo.
  • Un elev ia note tot mai mici, iar profesorul observã cã acesta adoarme în clasã.
  • Directorul unui anumit departament stã pânã noaptea târziu ca sã rezolve ultimele socoteli. Mecanismul de supraveghere a folosirii calculatorului aratã cã au fost accesate site-uri nepotrivite, printre care unele cu jocuri de noroc ºi pornografie.
 
În ultima vreme dependenþa de site-uri cu conþinut sexual a devenit o problemã gravã. Pentru cei care sunt îngrijoraþi de interesul lor în aceastã privinþã, Dr. Dana Putnam are un site în care îºi pot face un test, pentru a mãsura gravitatea problemei.
            Oamenii suferã de diferite forme de vicii. Adesea considerã cã trebuie sã le ascundã, pentru cã nu vor ca cei apropiaþi lor sã afle despre ele.
 
            Cercetãrile în domeniu
            Aproape zilnic se descoperã lucruri noi cu privire la felul în care funcþioneazã creierul în ce priveºte dependenþa. Cercetãrile realizate în acest domeniu sugereazã cã în creier existã douã feluri diferite de sisteme responsabile pentru “plãcere” ºi “dorinþã.” Cercetãtorii cred cã drogurile care provoacã dependenþã activeazã în primul rând sistemul care este responsabil de “dorinþã.” De aceea drogurile pot provoca pofte puternice.
            Alte cercetãri sugereazã cã în creier existã un sistem responsabil pentru consolidare. Stimularea acestui sistem, care are loc odatã cu ingerarea unei cantitãþi mari de droguri sau chiar odatã cu expunerea la imagini pornografice, face ca creierul sã elibereze un drog similar heroinei sau morfinei. Acest drog se pare cã stimuleazã eliberarea de dopaminã, o substanþã chimicã asociatã în creier cu plãcerea.
            Aceasta sugereazã faptul cã oamenii iau substanþe vãtãmãtoare sau droguri pentru a stimula mecanismul de consolidare din creier, care va avea ca efect plãcerea. Cu alte cuvinte, oamenii iau droguri pentru cã acestea provoacã plãcere, în ciuda consecinþelor negative.
            S-au fãcut studii ºtiinþifice pentru a afla dacã dependenþa se gãseºte în gene. S-a descoperit cã diferite rase de cobai se deosebeau în ce priveºte consumul de alcool. În studiile realizate, atât rasele care preferau alcoolul cât ºi cele care îl evitau au fost crescute în condiþii de laborator. Astfel de studii au dus la concluzia cã existã dovezi suficiente în ce priveºte contribuþia geneticã la riscul de a deveni alcoolic. Bãrbaþii care au în familie alcoolici au un risc mai mare de a deveni ei înºiºi alcoolici. Aceastã tendinþã geneticã nu este limitatã la alcool; alte studii, pe diferite rase de ºoareci, au demonstrat cã existã ºi diferite preferinþe în ce priveºte cocaina.
           
            Cercul disperãrii
            Indiferent de tipul de dependenþã, fie cã are rãdãcini genetice sau nu, ea gtinde sã dezvolte un cerc al disperãrii. Acesta aratã cam aºa:
1.      Nimeni nu plãnuieºte sã devinã dependent, dar mulþi devin. Nimeni nu intenþioneazã sã se autodistrugã ºi sã îºi ruineze sãnãtatea, cariera ºi relaþiile.
2.      Oamenii dependenþi mint pe toatã lumea. Ei duc o viaþã falsã, ascunsã, de înºelãciune.
3.      Încep sã lipseascã lucruri. În timp ce problema creºte, se mãresc ºi înºelãciunea ºi necinstea.
4.      Oamenii dependenþi sunt adesea persoane inteligente ºi creative, care par sã se simtã bine, lucru care le mãreºte problema. Oamenii din jurul lor le vãd potenþialele puncte tari ºi le neagã slãbiciunile, sperând cã în cele din urmã acestea vor fi învinse de calitãþi.
5.      În general mizeria lor începe prin încercarea de a compensa o lipsã personalã sau o situaþie negativã. Sunt adesea deprimaþi, nefericiþi sau incapabili de a face faþã problemelor vieþii, printre care se pot numãra pierderea cuiva drag sau a locului de muncã. Asta îi face sã caute alinare în droguri, alcool sau sex. Astfel începe cercul.
6.      Comportamentul lor se aseamãnã cu calmantele. Ei evitã durerea fizicã sau emoþionalã angajându-se în vicii, reuºind astfel sã iasã pentru puþin timp din realitate. Când nu sunt în stare sã facã faþã unui aspect al realitãþii, recurg din nou la vicii, pentru a gãsi o scãpare temporarã.
7.      Cu cât folosesc mai mult droguri, cu atât mai mare devine problema. Viciul devine centrul universului lor. Nu dupã mult timp simt nevoia sã foloseascã dorgul mereu ºi fac orice sã se simtã “fericiþi”. Acum sunt deja prinºi în cerc.
8.      Devine greu de relaþionat cu ei ºi le este greu sã se concentreze asupra unui subiect chiar ºi 20 de minute; se retrag ºi încep sã manifeste un comportament ascociat cu dependenþa.
9.      Cu cât folosesc mai des drogul, cu atât se simt mai vinovaþi. Rezultatul este deprimarea, nemulþumirea ºi disperarea.
10. Viciul începe sã le afecteze relaþiile cu ceilalþi, locul de muncã, starea materialã ºi orice alt lucru important. Viciul nu prea mai este determinat de starea de “fericire”, ci mai degrabã de evitarea retragerii.
 
Ajutor!
Viciile sunt atât o problemã medicalã, cât ºi una spiritualã. Existã multe forme de tratament, mai eficiente sau mai puþin eficiente. Una este terapia cognitiv-behavioristã, în care bolnavul este învãþat sã-ºi identifice problema, sã o rezolve ºi sã înveþe modalitãþi de a-i face faþã, pentru a preveni revenirea ei.
Nu acceptaþi tratamente neprofesioniste. Cãutaþi sfatul experþilor. Descoperiþi ce tratamente sunt disponibile în localitatea voastrã ºi folosiþi-le.
Existã un program bun, numit “Cei 12 paºi.” Desemnat la început pentru a-i ajuta pe alcoolici, a fost adaptat apoi ºi pentru a-i ajuta pe cei care vor sã învingã vicii ca drogurile, jocurile de noroc, sexul, obiceiurile alimentare distructive ºi multe altele.
Mare parte din succesul “Celor 12 paºi” este accentul pe care îl pune pe Dumnezeu ºi pe folosirea instrumentelor spirituale pentru renunþarea la viciu. Cei care se supun tratamentului sunt învãþaþi sã-ºi recunoascã neputincioºia, sã se predea lui Dumnezeu, sã îºi identifice defectele de caracter care îi fac sã practice viciul ºi sã se îndrepte acolo unde i-au rãnit pe alþii.
Dacã eºti dependent de ceva sau dacã doar crezi cã ai putea, fã ceva acum. Roagã un doctor creºtin sã îþi recomande resurse atât medicale, cât ºi spirituale. ªi, mai presus de orice, nu uita cã este speranþã pentru tine, indiferent de viciul pe care îl ai!
 
Dependenþa de computer
Simptomele psihologice:
 
  • Simþâmântul de bunãstare ºi euforia din faþa computerului.
  • Incapacitatea de a încheia activitatea.
  • Dorinþa de a petrece tot mai mult timp în faþa computerului.
  • Neglijarea familiei ºi a prietenilor.
  • Simþãmântul de golicine, depresie ºi iritabilitate când nu se aflã la computer.
  • Minþirea celorlaþi cu privire la petrecerea timpului.
  • Probleme cu ºcoala ºi locul de muncã.
 
Simptome fizice:
  • Sindromul caprian.
  • Ochi uscaþi.
  • Dureri de spate.
  • Neservirea regulatã a mesei.
  • Lipsa unei igiene personale
  • Probleme cu somnul, schimbarea ritmului de somn.
-          Dr. Orzack
 
Mecanisme de semnalizare
La mijlocul secolului al XX-lea, comunitatea medicalã a descoperit cã se întâmplã ceva foarte anormal cu oamenii care au probleme cu alcoolul. În cele din urmã criteriile pentru dependenþã au fost definite drept modele inadaptabile de consumare a substanþelor dãunãtoare, ducând la deteriorare semnificativã a sãnãtãþii, manifestatã prin trei (sau mai multe) din urmãtoarele simptome, care au loc oricând într-o perioadã de 12 luni:
1.      Intoleranþa, definitã ca nevoia de o cantitate tot mai mare de substanþã, pentru a se ajunge la intoxicare sau la efectul dorit; sau  ca un efect tot mai mic, chiar dacã este folositã aceeaºi cantitate de substanþã.
2.      Retragerea, manifestatã astfel: (sindromul caracteristic de retragere a substanþei) aceeaºi substanþã sau una asemãnãtoare este luatã pentru a uºura sau pentru a evita retragerea simptomelor.
3.      Folosirea crescândã a substanþei, luatã adesea în cantitãþi mai mari sau pentru o perioadã mai îndelungatã decât se intenþionase la început.
4.      O dorinþã persistentã sau eforturi fãrã succes de a micºora sau de a controla consumul substanþei respective.
5.      Petrecerea a mult timp în activitãþi necesare pentru obþinerea substanþei (de exemplu, vizitarea diferiþilor doctori sau condusul pe distanþe lungi); folosirea substanþei (cum ar fi fumatul continuu) sau recuperarea dupã efectele acestuia.
6.      Consumul continuu al substanþei respective, în ciuda faptului cã persoana în cauzã este conºtientã cã are o problemã psihologicã sau fizicã ce s-ar putea sã fi fost cauzatã sau provocatã de acea substanþã (de exemplu, cineva care continuã sã consume cocainã, chiar dacã ºtie cã aceasta îi provoacã depresie, sau cineva care continuã sã bea, chiar dacã e conºtient cã îºi agraveazã ulcerul.)
 
Dacã manifeºti toate sau câteva din aceste carateristici, cautã ajutor medical ºi spiritual.

______________________________

de GARY HOPKINS. Copyright © 2007 – Articole Crestine. Toate drepturile rezervate. Folosirea acestui material se poate face urmand instructiunile din Ghidul de folosire.