Constipaţia
Importanţă
În ciuda progresului ştiinţei şi tehnologiei medicale mai mult de jumătate din populaţia ţărilor civilizate din Europa de vest şi America de Nord suferă de constipaţie o boală penibilă care afectează într-o măsură însemnată calitatea vieţii acestor persoane. Investigaţiile de laborator şi paraclinice, proctoscopia de exemplu, la care se recurge uneori pentru a clarifica cauza acestei boli şi eventualele complicaţii sunt cel puţin la fel de penibile şi suficient de costisitoare ca şi boala în sine.
La polul opus, locuitorii zonelor rurale din Africa se bucură de o viaţă fără griji în această privinţă. Observaţiile dr. Burkitt, un renumit chirurg care a practicat medicina în Africa, arată că unele populaţii de băştinaşi au în mod normal mai multe scaune pe zi.
Ce este şi cum se manifestă?
Simplul fapt de a nu avea un scaun în fiecare zi nu înseamnă automat că suferiţi de constipaţie. Tehnic vorbind, constipaţia se defineşte ca o frecvenţă a defecaţiei mai rară de trei ori pe săptămână. Frecvenţa normală a scaunelor este însă foarte variabilă şi pentru unii poate ajunge la trei pe zi.
Pe lângă evacuarea mai rară a intestinului, tabloul constipaţiei mai este completat de consistenţa crescută a scaunelor, de efortul defecator excesiv, de senzaţia de disconfort abdominal, de balonare şi uneori de prezenţa crampelor sau durerilor abdominale. Mai mult, reabsorbţia unor substanţe toxice ca histamina, poate să genereze manifestări cum ar fi cefaleea, migrena, respiraţia urât mirositoare, starea de astenie etc.
Cauzele constipaţiei
În mod normal, resturile alimentare rezultate în urma digestiei şi absorbţiei alimentelor sunt transportate de-a lungul intestinului gros prin contracţia muşchilor tubului digestiv. Cea mai mare parte a apei şi sărurilor minerale sunt reabsorbite în vederea refolosirii. Atunci când organismul recuperează prea multă apă din conţinutul intestinului sau când tranzitul reziduurilor este prea lent, poate să apară constipaţia.
Cele mai importante tipuri de constipaţie
În funcţie de cauzele şi de durata sa în timp, pot exista mai multe tipuri de constipaţie. Constipaţia de cauză organică, sau simptomatică, este determinată de boli generale cum ar fi unele boli endocrine sau de boli locale ale intestinelor care afectează contracţia muşchilor intestinului gros sau a rectului.
Dintre cauzele organice de constipaţie, trebuie să fim foarte atenţi la anumite cazuri mai rare dar foarte grave când constipaţia este cauzată de interpunerea unui obstacol fizic. Aşa se întâmplă în cancerul de colon sau în cazul altor tumori localizate în organele abdominale învecinate. În aceste boli, constipaţia poate fi însoţită de dureri abdominale intense sau sângerări. În eventualitatea unei astfel de situaţii, orice constipaţie nou apărută, pretinde excluderea cauze tumorale şi se recomandă imperios prezentarea neîntârziată la medic.
Constipaţia ocazională, numită şi funcţională, se datorează frecvent schimbării obieciurilor alimentare şi a celor legate de necesităţile fiziologice. Călătoriile sunt cea mai obişnuită situaţie în care acest tip de constipaţie se poate manifesta. Alte două situaţii care se încadrează în categoria constipaţiilor funcţionale sunt cele provocate de unele medicamente şi constipaţia gravidelor, des întâlnită la femeile în perioada de sarcină.
Multe medicamente pot avea ca efect secundar nedorit, constipaţia. Iată câteva exemple mai importante prin frecvenţa lor: medicamentele cu efect anticolilergic (papaverină, scobutil etc), codeina şi alte analgezice narcotice, antiacidele cu conţinut de aluminiu sau calciu, sucralfatul, compuşii cu fier, unele antidepresive şi antipsihotice.
Constipaţia habituală
La majoritatea pacienţilor cu constipaţie severă, de lungă durată, nu se poate identifica totuşi o cauză medicală clară. Acest tip de constipaţie, de lungă durată se cunoaşte sub numele de constipaţie propriu-zisă sau habituală. Chiar dacă nu se pot preciza cauzele directe, s-au pus în evidenţă o serie de factori care influenţează apariţia acestui tip de constipaţie de lungă durată.
Alimentele rafinate. Dintre factorii ce ţin de stilul de viaţă, primul element de risc asociat cu încetinirea tranzitului intestinal este hrana săracă în fibre alimentare. Este vorba, cu alte cuvinte, de alimentaţia compusă din produse rafinate. Produsele de origine animală – brânzeturi, carne, mezeluri, ouă etc.- nu conţin deloc fibre alimentare. Dintre produsele de origine vegetală, pâinea albă, produsele de panificaţie fabricate din făină albă, sunt cele care contribuie probabil cel mai mult la răspândirea pe scară largă a constipaţiei.
Consumul insuficient de apă. Al doilea factor de risc important ce poate conduce la constipaţie este consumul unei cantităţi prea mici de lichide. Aceasta forţează organismul să extragă la maxim apa din conţinutul intestinal şi ca urmare duce la creşterea consistenţei acestuia.
Sedentarismul, imobilizarea la pat. Sedentarismul este al treilea dintre factorii ce ţin de stilul de viaţă care îşi aduce contribuţia la instalarea şi întreţinerea constipaţiei. Orele petrecute în faţa televizorului, deplasarea exclusiv cu autovehicule, au de-a face cu încetinirea tranzitului intestinal. Aceast efect nedorit se instalează desigur şi la cei care sunt ţintuiţi la pat din cauza unui handicap locomotor sau a unor suferinţe fizice sau psihice.
Factori subiectivi. Specialiştii consideră că de multe ori, constipaţia are rădăcini mai greu de observat şi pus în evidenţă, putând fi cauzată de stresul excesiv, de anxietate. Depresia în sine, afară de medicamentele cu care se tratează poate să fie un factor favorizant al constipaţiei.
Complicaţiile constipaţiei
Deşi nu este considerată o boală periculoasă, ea este o suferinţă penibilă. Constipaţia se poate complica în timp prin colită, rectită, diverticuloză, hemoroizi sau fisuri ale regiunii anale, coborarea planşeului perineal, dilatarea sfincterului anal, prolapsul rectal (căderea rectului spre exterior) şi rectocelul (o herniere a rectului spre organele învecinate). În cazuri foarte rare poate interveni un blocaj complet al materiilor fecale în rect care nu pot fi eliminate fără asistenţă adecvată.
Măsuri de combatere a constipaţiei
Combaterea constipaţiei cronice simple presupune unele modificări ale stilului de viaţă, în principal o dietă mai bogată în fibre alimentare, adoptarea unui mod de viaţă mai activ din punct de vedere fizic, ingestia de lichide şi înlăturarea pe cât posibil a factorilor de risc cunoscuţi. Pe lângă schimbările în stilul de viaţă, se poate recurge cu precauţiile de rigoare la unele medicamente sau laxative naturale.
Pentru a combate constipaţia încercaţi să consumaţi o dietă mai bogată în legume, fructe, zarzavaturi. Este foarte important să folosiţi pâine integrală şi produse de panificaţie preparate din făină integrală. Reduceţi consumul de produse rafinate, mai ales cele de origine animală: brânză, carne, ouă etc. La fel de important este să aveţi grijă să beţi în fiecare zi 1,5-2 litri de apă.
Unele fructe sunt renumite pentru efectul lor laxativ. Dintre cele autohtone cele mai populare sunt prunele iar dintre cele exotice, smochinele. De cele mai multe ori ele au efecte benefice dar consumarea lor în cantitate mare poate fi însoţită de mici inconveniente cum ar fi balonarea.
Inactivitatea face casă bună cu constipaţia. Aşadar, pentru a combate constipaţia faceţi mai multă mişcare. Fie că alegeţi mersul în pas vioi, alergatul, înotul sau grădinăritul, important este să vă rezervaţi pentru exerciţiu fizic cel puţin o jumătate de oră în fiecare zi iar intensitatea efortului să fie medie.
În cazul în care constipaţia se datorează programului neregulat, va fi nevoie de o reeducare a reflexului şi respectarea timpului stabilit pentru necesităţile fiziologice. Se pare că cel mai indicat moment care favorizează în mod natural o evacuare mai uşoară a conţinutului intestinal este dimineaţa, imediat după sculare, după ingestia unui pahar de apă rece pe stomacul gol. Faceţi tot posibilul pentru a nu amâna mersul la toaletă atunci când simţiţi senzaţia caracteristică începerii reflexului de eliminare a scaunului. Un program mai regulat de servire a meselor, de culcare şi sculare, pot ameliora şi ele problema constipaţiei.
O măsură salutară, uneori necesară, pe lângă cele amintite, constă în administrarea unor preparate din plante care cresc volumul bolului fecal datorită conţinutului sporit de fibre alimentare. Un astfel de supliment natural şi fără riscuri îl constituie seminţele de in, respectiv seminţele de psyllium. Se recomandă administrarea a 1-3 linguri de seminţe, întregi sau măcinate, de 2-3 ori pe zi. Cel mai indicat este să începeţi cu o lingură şi să creşteţi cantitatea treptat la trei linguri. De asemenea, este important ca împreună cu acest remediu să se bea suficientă apă pentru evitarea obstrucţiei intestinului.
Dintre plantele medicinale cu efecte laxative şi purgative folosite în combaterea constipaţiei se cunosc: scoarţa de cruşin, frunzele de frasin, rădăcinile de revent, aloe, senna şi altele. Unele dintre aceste preparate impun o dozare foarte strictă şi o administrare limitată în timp deoarece în doze prea mari pot duce la reacţii adverse foarte grave.
Complicaţii ale folosirii laxativelor
Persoanele care folosesc timp îndelungat unele tipuri de laxative sau purgative pot să ajungă la o stare de dependenţă. Folosirea de rutină a laxativelor poate împiedica absorbţia unor vitamine sau altor factori nutritivi şi a apei, ducând în anumite cazuri la deshidratări acute. Uneori, folosirea abuzivă a laxativelor stimulente cum este senna, poate duce la complicaţii grave cum ar fi lezarea severă a intestinului. Laxativele emoliente de tipul uleiurilor minerale, pot să ducă la o complicaţie redutabilă, pneumonia lipidică. În fine, trebuie să fiţi conştienţi că, în mod paradoxal, unele dintre laxative şi purgative pot să agraveze constipaţia. Pentru evitarea oricăror complicaţii, nu se vor administra timp mai îndelungat decât laxative de volum (cum este de ex. făina de seminţe de in).
Autor: dr. Valentin Nădăşan
Sursa: http://www.adventist.it
