Controlul de sine se invata in copilarie !

Controlul de sine se invata in copilarie !
Parintii trebuie sa fie constienti ca au o mare responsabilitate in formarea caracterului, copiilor lor incepand inca din primul an de viata . De cele mai multe ori copiilor mici nu li se pun restrictii in satisfacerea dorintelor. Inca de cand nu stiu sa vorbeasca, ei intind mana sa ia ceea ce isi doresc, iar parintii sunt biruiti de gingasia lor si le ofera tot ce ei isi doresc .
O atitudine cu efecte dezastroasa pentru intreaga viata a viitorului adult,  pe plan emotional, fizic si nu in ultimul rand spiritual. Cercetatorii au observat in dreptul  copiilor  cu un control de sine scazut o evolutie  in viata de adult  cu probleme comportamentale grave: (fumători, alcoolici, consumatori de canabis sau de droguri mai puternice, probleme cu justiţia) de sanatate (probleme respiratorii, boli sexuale transmisibile, obezitate, o concentraţie mare de colesterol şi hipertensiune)
Citeste mai mult,despre efectele asupra sanatatii a lipsei de control in coplilarie
Ce este de facut :
Pregãtiti-i pe copii pentru viatã si pentru datoriile ei. – Mama ar putea foarte bine sã se întrebe cu profundã îngrijorare, în timp ce priveste copiii dati în grija ei: Care este tinta cea mãreatã si obiectivul educatiei lor? Este aceea de a-i face potriviti pentru viatã si datoriile ei, de a-i califica sã ocupe o pozitie onorabilã în lume, de a face bine, de a fi folositori semenilor lor, de a câstiga în cele din urmã rãsplata celui neprihãnit? Dacã-i asa, atunci prima lectie care le trebuie sã le fie predatã este stãpânirea de sine; pentru cã nici o persoanã nedisciplinatã si încãpãtânatã nu poate spera sã aibã succes în aceastã lume sau rãsplatã în cea viitoare. (PHJ. mai, 1890)
Învatã-l pe copil sã se supunã. – Copiii mici, înainte de a avea un an, aud si înteleg ce se vorbeste cu privire la ei si stiu pânã la ce limitã sunt îngãduiti. Mame, voi trebuie sã vã învãtati copiii sã se supunã dorintelor voastre. Acest punct trebuie câstigat dacã vreti sã detineti controlul asupra lor si sã vã pãstrati demnitatea de mamã. Copiii vostri vor învãta repede chiar ceea ce asteptati de la ei; ei stiu când vointa lor o învinge pe a voastrã si vor cãuta sã câstige cele mai multe victorii. (ST. 16 martie, 1891) Este cea mai mare cruzime sã permiti dezvoltarea obiceiurilor rele, sã dai legea în mâinile copiilor lãsându-i sã conducã. (CTBH. p. 68)
Nu satisfaceti dorintele egoiste. – Dacã pãrintii nu au grijã, îsi vor trata copiii în asa fel încât îi vor conduce sã pretindã atentii si privilegii care le vor cere sã se lipseascã pe ei însisi pentru a-si satisface micutii. Ei vor cere pãrintilor sã le facã anumite lucruri, sã le satisfacã dorintele, iar acestia vor ceda cererilor lor, nepãsându-le de faptul cã aceasta inspirã egoism în copii lor. Fãcând însã acest lucru, pãrintii îsi nedreptãtesc copiii si vor afla mai târziu cât de dificil este sã contracareze influenta educatiei din primii ani de viatã ai unui copil. Copiii au nevoie sã învete de timpuriu cã dorintele nu le vor fi satisfãcute când sunt determinate de egoism. (ST. 13 august, 1896)
Nu dati copiilor nici un lucru pentru care plâng. – O lectie pretioasã pe care mama are nevoie s-o învete mereu este cã nu copilul trebuie sã conducã; nu el este stãpânul, ci vointa si dorintele ei trebuie sã fie supreme. În felul acesta ea îl învatã stãpânirea de sine. Nu le dati nici un lucru pentru care plâng, chiar dacã iubirea voastrã delicatã doreste foarte mult sã o facã; pentru cã, dacã au câstigat o datã biruinta prin faptul cã au plâns, se vor astepta s-o facã din nou. A doua oarã bãtãlia va fi mai vehementã. (MS. 43, 1900)
Nu permiteti niciodatã manifestarea patimilor la mânie. – Între primele obligatii ale mamei este aceea de a împiedica patima în micutii ei. Copiilor n-ar trebui sã li se permitã sã manifeste mânie; n-ar trebui sã li se permitã sã se trânteascã pe dusumea lovind si plângând pentru cã le-a fost refuzat ceva ce nu era cel mai bun pentru ei. Am fost necãjitã când am vãzut cum multi pãrinti îngãduie copiilor lor manifestarea patimilor la mânie. Mamele par sã priveascã la aceste accese de mânie ca la ceva ce trebuie suportat si par indiferente fatã de comportamentul copilului. Dar dacã un rãu este permis o datã, el va fi repetat, iar repetarea lui va rezulta în obicei si astfel caracterul copilului va primi o formã rea. (ST. 16 martie, 1891)
Când sã certi duhul rãu. – Am vãzut adesea câte un copilas trântindu-se si tipând dacã vointa lui era împiedicatã în vreun fel. Acum este momentul sã certi duhul rãu. Vrãjmasul va încerca sã stãpâneascã mintile copiilor nostri, dar sã-i permitem noi sã-i modeleze dupã cum vrea el? Acesti copilasi nu pot discerne ce duh îi influenteazã si este datoria pãrintilor sã exercite judecata si prevederea pentru ei. Obiceiurile lor sã fie urmãrite cu atentie. Tendintele rele trebuie sã fie împiedicate, iar mintea stimulatã în favoarea binelui. Copilul ar trebui sã fie încurajat în orice efort de a se stãpâni. (CTBH. p. 61)
Începeti cu ”Cântãrile Betleemului”. – Mamele trebuie sã-si educe pruncii din bratele lor dupã principii si obiceiuri corecte. Ele n-ar trebui sã le permitã sã se izbeascã cu capul de dusumea. . . . Mamele sã-i educe din pruncie. Începeti cu cântãrile Betleemului. Aceste melodii plãcute vor avea o influentã linistitoare. Cântati-le aceste melodii calme despre Hristos si iubirea Lui. (MS. 9, 1893)
Nici o sovãialã sau nehotãrâre. – Temperamentul pervertit trebuie frânat în copil cât de repede posibil, deoarece cu cât aceastã datorie este amânatã, cu atât mai greu este de efectuat. Copiii cu o fire iute, înflãcãratã, au nevoie de atentie specialã din partea pãrintilor. Cu ei ar trebui sã se lucreze într-o manierã deosebit de blândã, dar fermã. În cazul lor, n-ar trebui sã existe nici o sovãialã sau nehotãrâre din partea pãrintilor. Trãsãturile de caracter ce în mod normal ar împiedica dezvoltarea greselilor lor specifice trebuie sã fie hrãnite si întãrite cu grijã. Indulgenta fatã de un copil cu fire pãtimasã si pervertitã va avea ca rezultat ruina lui. Greselile îi vor fi întãrite odatã cu vârsta, îi vor întârzia dezvoltarea mintii si îi vor dezechilibra toate trãsãturile de caracter bune si nobile. (PHJ. ianuarie, 1890)
Sursa: http://azscrinul.ro