Articole CreştineResurse Spirituale, Practice şi Gratuite

Categorii

Adesea in contextul frustrarii, suferintei sau…

Scris la: 15 aprilie 2009
      
 
Adesea, in contextul frustrarii, suferintei
 sau al provocarii, are loc o crestere semnificativa.
 
Una din contributiile majore pe care le-a adus psihologia educationala in domeniul educatiei crestine este ca acum intelegem mai obiectiv ceea ce am observat despre cum invata oamenii. O simpla privire la istoria crestinismului ne arata ca persecutia a facut biserica mai puternica. S-au facut cercetari pentru a explica acest lucru. Teoreticienii invatarii spun ca singura cale prin care cresc (sau se schimba) unele organisme vii este descoperirea unui obstacol destul de mare pentru a-i face sa se gandeasca din nou la felul in care au mai rezolvat problemele. Cand se confrunta cu astfel de provocari, intial organismul experimenteaza frustrari si descurajare. Totusi, printr-un proces de incercare si efort, in cele din urma organismul fie va infrunta obstacolul, fie va fi controlat de el. Bazandu-ne pe presupunerea ca toate organismele vii invata intr-un mod similar, e usor de aplicat acest principiu la oameni.
    
in Scriptura exista multe dovezi care atrag atentia asupra principiului cum ca adesea ne dezvoltam cel mai mult in vremuri grele. in 2 Tesaloniceni 1:3, Pavel lauda credinta celor din biserica. in urmatorul verset el ne spune care a fost lucrul care a accelerat cresterea lor: „De aceea ne laudam cu voi in bisericile lui Dumnezeu, pentru statornicia si credinta voastra in toate prigonirile si necazurile pe cari le suferiti.“ De-a lungul istoriei bisericii, persecutia si suferinta nu au facut altceva decat sa faca biserica mai puternica si mai rezistenta.
 
            Suferinta este prezentata ca o parte necesara si chiar normala a vietii de crestin. Romani 8:18-27 ofera o explicatie teologica a realitatii suferintei. in Filipeni 1:29 Pavel continua dezvoltandu-si felul in care intelege el. „Caci cu privire la Hristos, voua vi s\’a dat harul nu numai sa credeti in El, ci sa si patimiti pentru El.“ in timp ce este cert ca suferinta poate fi o parte a pretului pe care il platim urmandu-L pe Hristos, poate sa fie util daca descoperim cateva motive pozitive pentru suferinta. O cheie semnifictiva vine din Evrei 5:8-9. Aici autorul explica unul din scopurile suferintei in viata lui Isus. El, care era pe delin Dumnezeu si pe deplin om, a invatat in acelasi fel in care invatam noi. A invatat sa asculte de Tatal Sau, spune versetul, prin suferinta. Dupa o viata de ascultare desavarsita, in mijlocul severei suferinte, a devenit sursa mantuirii pentru cei care vor sa il urmeze. Noi nu putem sa ne asteptam sa invatam pe o cale mai usoara decat Stapanul nostru. Asadar, suferinta trebuie considerata o ocazie de a invata ascultarea. Testul suferintei ne ofera ocazia de a ne intari credinta in Cuvantul lui Dumnezeu, in loc sa ne incredem in simtamintele noastre. Suferinta devine un instrument de curatare in procesul cresterii, care ne ajuta sa devenim tot mai asemenea lui Hristos. Daca tinta noastra este sa devenim tot mai mult ca El si sa il cunoastem mai bine pe Dumnezeu, suferinta este inevitabila. in Filipeni 3:10-11, Pavel clarifica aceasta relatie: „Si sa-L cunosc pe El si puterea invierii Lui si partasia suferintelor Lui, si sa ma fac asemenea cu moartea Lui; ca sa ajung cu orice chip, daca voi putea, la invierea din morti.“ Intimitatea cu Hristos este strans legata atat de experienta puterii Duhului Sfant, cat si de cea a suferintei.
 
Suferinta poate fi apreciata ca o parte pretioasa a darului mantuirii, numai daca intelegem cum ne ajuta sa invatam, sa crestem si sa ajungem tot mai asemenea lui Hristos. Dumnezeu Se foloseste de suferinta si persecutie pentru ca noi sa ajungem la un nivel mai inalt de gandire si traire. Vazuta in aceasta lumina, suferinta ne atrage mai aproape de tinta noastra, de asemanarea cu Hristos. Suferinta si persecutia pun in discutie motivele pentru care il urmam pe Domnul. Poate fi destul de usor sa ascultam de Cuvantul Sau atunci cand lucrul acesta este avantajos, ne face sa ne sintim bine si ne aduce popularitate, dar experienta suferintei schimba de obicei aceste motivatii firesti. Ramanand ascultatori de Dumnezeu, in mijlocul suferintei si al ispitelor, crestinii isi intaresc credinta. „Ferice de cel ce rabda ispita. Caci dupa ce a fost gasit bun, va primi cununa vietii, pe care a fagaduit-o Dumnezeu celor ce-L iubesc.“ (Iacov 1:12)

______________________________

Copyright © 2007 – Articole Crestine. Toate drepturile rezervate. Folosirea acestui material se poate face urmand instructiunile din Ghidul de folosire.