Articole CreştineResurse Spirituale, Practice şi Gratuite

Categorii

Cresterea spirituala are loc de la sine?

Scris la: 15 aprilie 2009


Multi oameni se poarta ca si cum cresterea spirituala ar fi automata. Poate ca au in plan sa stranga bani pentru pensionare. Poate ca au in plan sa-si trimita copiii la facultate. Dar nu au nici o strategie pentru a-si imbogati sufletele. Lasa la intamplare singurul aspect cu adevarat important al existentei umane.

Dar un suflet nu ajunge la maturitate in mod automat, asa cum nici un bebelus nu se face mare de la sine. Daca vrei ca un copil sa creasca sanatos, puternic si matur, trebuie sa ai un plan pentru hranirea, exercitiul si educatia sa – si in special sa-l inveti sa foloseasca olita de noapte.

Un copil lasat de capul sau slabeste si moare. Acelasi lucru este valabil si cu privire la sufletul nostru. Lumea noastra este plina de oameni care s-au facut mari, dar sunt inca bebelusi in ce priveste maturitatea spirituala.

Cresterea spirituala nu are loc de la sine nici chiar pentru cei care si-au deschis inima lui Hristos. Autorul Epistolei catre Evrei a observat plin de tristete: „in adevar, voi, care de mult trebuia sa fiti invatatori, aveti iarasi trebuinta de cineva sa va invete cele dintai adevaruri ale cuvintelor lui Dumnezeu si ati ajuns sa aveti nevoie de lapte, nu de hrana tare”. (Evrei 5,12) Milioane de crestini s-au facut mari fara sa se maturizeze.

Cresterea spirituala trebuie sa fie intentionata

Adevarul este ca cresterea spirituala necesita un angajament in acest sens. O persoana trebuie sa vrea sa creasca, sa se hotarasca si sa faca eforturi pentru asta.

Cresterea spirituala incepe printr-o decizie. Nu trebuie sa fie o decizie complexa, dar trebuie sa fie sincera. Cand urmasii lui Isus au ales Calea Sa, nu intelegeau toate implicatiile deciziei lor. Pur si simplu si-au exprimat dorinta de a-L urma si acesta a fost inceputul unei calatorii extraordinare a sufletului. Isus a acceptat aceasta decizie simpla, dar sincera, si a construit pe ea.

in Filipeni 2,12-13, Pavel le vorbeste celor care erau deja mantuiti, despre cresterea lor spirituala: „Astfel dar, prea iubitilor, dupa cum totdeauna ati fost ascultatori, duceti pana la capat mantuirea voastra, cu frica si cutremur… Caci Dumnezeu este Acela care lucreaza in voi si va da, dupa placerea Lui, si vointa, si infaptuirea”.

Observati ca spune „duceti pana la capat” – nu „lucrati la” – mantuirea voastra. Nu poti face nimic pentru a te salva din punct de vedere spiritual; Hristos a avut grija de asta prin viata, moartea si invierea Sa. Lucrul important care trebuie observat este ca Dumnezeu are o parte in lucrarea noastra – dar si noi avem. Trebuie sa facem un efort intentionat pentru a creste.

Cresterea spirituala este rezultatul unui angajament pe care il luam

Devenim ceea ce ne luam angajamentul sa devenim – altfel, orice crestere care are loc va fi mai degraba intamplatoare decat intentionata. Cresterea spirituala este prea importanta pentru a fi lasata la intamplare. Ea trebuie sa fie intentionata, nu incidentala.

Dezvoltarea spirituala care duce la maturitate incepe cu acel fel de angajament descris in Romani 6,13: „… dati-va pe voi insiva lui Dumnezeu, ca vii, din morti cum erati; si dati lui Dumnezeu madularele voastre, ca pe niste unelte ale neprihanirii”.

Cresterea spirituala nu este doar o chestiune personala

Unii dintre noi ezitam sa luam un angajament pentru a dezvolta un plan voit pentru cresterea membrilor nostri, deoarece credem ca aceasta este o chestiune personala si privata. in loc sa ne amestecam, alegem sa ii lasam pe ceilalti sa se dezvolte asa cum pot ei, in ritmul lor.

Aceasta este o denaturare a adevarului. Idolatria individualismului a influentat chiar si parerea pe care o avem despre cresterea spirituala. Asa de multe din invataturile despre formarea spirituala este egocentrica, fara nici o referire la relatia noastra cu alti crestini. Lucrul acesta este complet nebiblic si ignora mare parte a invataturii din Noul Testament.

Evrei 10,24-25 spune: „Sa veghem unii asupra altora, ca sa ne indemnam la dragoste si la fapte bune. Sa nu parasim adunarea noastra, cum au unii obiceiul; ci sa ne indemnam unii pe altii, si cu atat mai mult, cu cat vedeti ca ziua se apropie”. Dumnezeu intentioneaza ca noi sa crestem intr-o familie.

______________________________

de Culegere. Copyright © 2007 – Articole Crestine. Toate drepturile rezervate. Folosirea acestui material se poate face urmand instructiunile din Ghidul de folosire.