Crestinii si Craciunul – Ar trebui ca adventistii sa serbeze Craciunul?

Crestinii si Craciunul – Ar trebui ca adventistii sa serbeze Craciunul?

In fiecare an primesc scrisori sau telefoane în care sunt întrebat dacă este corect ca adventiştii să serbeze Crăciunul. Nedumerirea se bazează, în general, pe faptul că Biblia nu precizează data naşterii lui Hristos şi pe convingerea că data de 25 decembrie a fost asociată cu o sărbătoare păgână. Aş vrea să vă ofer câteva informaţii istorice legate de Crăciun şi câteva precizări asupra semnificaţiei lui.
1. Crăciunul şi adventiştii: Înainte să răspund la întrebare, vreau să subliniez că adventiştii nu sunt şi nici nu ar trebui să fie împotriva Crăciunului. De ce ar trebui să ne împotrivim acestei sărbători prin care creştinii comemorează naşterea Mântuitorului? Cu toate acestea, întrucât această sărbătoare nu este poruncită în Biblie, nu considerăm că ea ar trebui impusă credincioşilor. Noi recunoaştem o singură zi ca fiind sfântă, Sabatul, şi sfinţim această zi în ascultare de Creatorul şi Mântuitorul nostru.
2. Istoria Crăciunului: Cuvântul „Christmas” („Crăciun” în limba engleză) provine din îmbinarea termenilor „mesa lui Christos”. În timpul Evului Mediu, exista obiceiul ţinerii în biserică a unei mese la miezul nopţii în ajunul zilei de 25 decembrie, pentru a celebra naşterea lui Hristos. În alte limbi, numele acestei sărbători provine din latinescul natalis, „naştere”, iar în alte limbi, cum ar fi germana, se poate traduce prin „Nopţi sfinte”. În limba română, originea termenului „Crăciun” este îndelung dezbătută, unii lingvişti români susţinând că provine din termenul latin calatio, iar alţii din creatio. Calatio desemna convocarea poporului de către preoţii păgâni, iar creatio înseamnă „a crea”.
Istoricii au arătat că Naşterea Domnului a început să fie sărbătorită de creştini în secolul IV. Unii creştini au calculat-o pe baza datei de 25 martie, când se crede că a avut loc moartea lui Hristos. Apoi s-a speculat că Hristos trebuie să Se fi născut cu nouă luni înainte, adică pe 25 decembrie. Pe de altă parte, alţii credeau că naşterea lui Isus a avut loc pe 25 martie. Însă teoria cea mai răspândită este aceea că sărbătoarea Crăciunului are legătură cu închinarea romanilor la Soarele Neînvins (latină, Sol Invictus), cu renaşterea Soarelui, care era celebrată pe 25 decembrie.
Această ipoteză confirmă importanţa luminilor pentru sărbătoarea Naşterii, cu toate că şi în Scriptură lumina este asociată cu Hristos (ex. Luca 1:78). Din acest motiv, se spune că creştinii au adoptat şi adaptat o sărbătoare păgână. Lucrul acesta este posibil, dar este greu de demonstrat din dovezile istorice disponibile.
3. Crăciunul şi credincioşii. Trebuie să admitem două lucruri: în primul rând, noi nu ştim de ce Dumnezeu, în providenţa Sa, a ales să nu amintească în Biblie ziua naşterii lui Isus. Nu e necesar să speculăm în această privinţă. În al doilea rând, adevărul este că lumea creştină sărbătoreşte naşterea lui Isus pe 25 decembrie. Noi nu putem schimba lucrul acesta şi nu avem niciun motiv să o facem. Încercările de dezaprobare a acestei sărbători se bazează pe absenţa dovezilor biblice şi pe posibila ei legătură cu o sărbătoare păgână. De aceea, trebuie să lăsăm acest subiect în seama conştiinţei personale.
Acestea fiind zise, aş vrea să afirm încă o dată faptul că nu e nimic greşit în alegerea unei anumite perioade în care să medităm şi să reflectăm la întruparea Mântuitorului nostru. Vă propun ca de Crăciun să ne luăm timp pentru a ne gândi la taina întrupării. Ea este o taină, întrucât ne confirmă faptul că Fiul lui Dumnezeu S-a făcut „trup” (Ioan 1:14). Creatorul a devenit fiinţă creată, pentru a ne scăpa de sub puterea morţii şi a păcatului. De asemenea, Naşterea Domnului poate fi privită ca un dar de la Dumnezeu pentru omenire. Când ni L-a dat pe Fiul Său, Dumnezeu ne-a oferit darul cel mai preţios posibil. El era pâinea Cerului oferită fără plată de Tatăl ceresc (Ioan 6:48-51).
Însă Naşterea Domnului este şi o ocazie potrivită pentru adus veşti bune. În noaptea aceea, îngerii le-au dat păstorilor o veste bună: „Nu vă temeţi…, astăzi, în cetatea lui David, vi s-a născut un Mântuitor, care este Hristos, Domnul” (Luca 2:10, 11). Ar trebui să ne unim glasurile şi să dăm de veste pe tot Pământul că avem pacea prin Hristos, Domnul. Crăciunul este o ocazie excelentă în care putem să le amintim oamenilor că Pruncul născut în Betleem va reveni în curând.
Angel Manuel Rodríguez este directorul Institutului de Cercetare Biblică din cadrul Conferinţei Generale.
De Angel Manuel Rodríguez
Sursa: http://literacristiana.azsbellu.ro