Curăţirea şi glorificareaVă rog să explicaţi semnificaţia curăţirii menţionate în Evrei 1:3. Textul exact este următorul: „După ce a realizat curăţirea de păcate, S-a aşezat la dreapta Măreţiei, în înălţimi.” (NTR)
Acest verset combină două elemente: curăţirea şi glorificarea, dar nu precizează cum are loc purificarea/curăţirea. Pentru a clarifica acest text, să examinăm alte două pasaje în care aceste elemente sunt prezente împreună, apoi să analizăm semnificaţia curăţirii în Epistola către Evrei.
1. Curăţirea şi jertfa: Observaţi cele două pasaje: „Însă după ce Hristos a adus o singură jertfă pentru păcate, pentru totdeauna, S-a aşezat la dreapta lui Dumnezeu” (10:12). „Să ne fixăm atenţia asupra lui Isus, Cel Care iniţiază şi desăvârşeşte credinţa, Cel Care, pentru bucuria ce-I stătea înainte, a îndurat crucea, dispreţuindu-i ruşinea, şi S-a aşezat la dreapta tronului lui Dumnezeu!” (12:2).
În primul text, apare expresia: „o singură jertfă pentru păcate” în loc de „curăţirea pentru păcate”, clarificând astfel sensul. În al doilea text, se afirmă că jertfa a fost moartea lui Hristos pe cruce; El a făcut curăţire/purificare pentru păcate în sensul că S-a oferit pe Sine ca jertfă. Jertfa ispăşitoare/purificatoare a fost adusă o dată. Prin glorificarea Sa, Hristos continuă să oficieze în calitate de mare-preot, în sanctuarul ceresc (8:2). Lucrarea Sa este strict legată de curăţirea noastră de păcat.
2. Curăţirea şi primul legământ: Numai prin jertfa lui Hristos au fost, în sfârşit, iertate păcatele comise sub primul legământ. „De aceea, El este Mijlocitorul unui nou legământ, pentru ca aceia care sunt chemaţi să poată primi moştenirea veşnică promisă, întrucât a avut loc o moarte care-i răscumpără din neascultările comise sub primul legământ” (9:15).
Conform Epistolei către Evrei, păcatele comise sub primul legământ aveau nevoie să fie curăţite, deoarece sângele taurilor şi al ţapilor nu îndepărta păcatul şi nu-i purifica pe păcătoşi. Jertfa lui Hristos a legitimizat purificarea făcută simbolic în timpul primului legământ.
Aceasta era curăţirea de păcate comise sub vechiul legământ, reprezentând călcări ale legii legământului. Acest efect retroactiv al puterii purificatoare a jertfei lui Hristos nu este exprimat doar în Epistola către Evrei, ci apare implicit şi în alte locuri din Noul Testament (vezi Romani 3:25; Fapte 17:30).
3. Curăţirea şi credincioşii: Curăţirea de păcat prin sacrificiul lui Hristos este realizabilă astăzi pentru cei care cred. Puterea purificatoare a crucii este aplicabilă acum în dreptul celor care Îl văd pe Hristos ca Salvatorul şi Marele lor Preot. „Sângele lui Hristos… va curăţi conştiinţa noastră de faptele moarte, pentru a ne închina Dumnezeului celui Viu” (9:14).
Toţi oamenii sunt chemaţi să se pocăiască de faptele lor moarte (6:1) şi să fie siguri că vor beneficia de curăţire, prin Hristos. Această purificare/curăţire prezentă este o parte intrinsecă a lucrării de mijlocire a Domnului Hristos la dreapta lui Dumnezeu (7:25) şi vizează nu doar păcatele noastre din trecut, ci şi păcatele comise neintenţionat în timpul călătoriei noastre creştine (10:26).
În această călătorie, noi trebuie „să dăm la o parte orice ne-ar putea împiedica şi păcatul care ne prinde atât de strâns” (12:1). Prin puterea jertfei lui Hristos pe cruce, unde a purtat păcatele multora (9:28), păcatele noastre sunt iertate de Dumnezeu. În sistemul iudaic, acest proces era reprezentat prin slujbele zilnice. Jertfa lui Hristos şi mijlocirea Sa constituie transformarea în realitate a semnificaţiilor simbolice din slujbele zilnice.
4. Curăţirea în sanctuarul ceresc: Puterea purificatoare a jertfei Domnului Hristos are, în acelaşi timp, o valoare în viitor, reprezentată prin ritualul de curăţire din Ziua Ispăşirii: „Aşadar, a fost necesar să fie curăţite cu aceste jertfe copiile lucrurilor cereşti, dar lucrurile cereşti înseşi aveau nevoie de jertfe mai bune decât acestea” (9:23).
Acest pasaj face referire, evident, la interpretarea simbolurilor din Ziua Ispăşirii. Amintind de curăţirea sanctuarului ceresc, apostolul face trimitere la faptul că finalitatea curăţirii prin moartea sau jertfa lui Hristos va avea ca rezultat îndreptăţirea caracterului lui Dumnezeu şi al poporului Său şi faptul că salvarea oamenilor va deveni reală, odată cu revenirea Sa pe pământ (9:28).
Această curăţire face referire, de asemenea, la ridicarea Împărăţiei veşnice a lui Dumnezeu (12:28) şi la momentul în care toţi cei care I s-au opus lui Hristos vor „fi făcuţi aşternut al picioarelor Lui” (10:13; vezi şi 2:14), cu alte cuvinte, momentul în care El îi va învinge total şi definitiv. Această judecată executivă îi „va mistui pe cei care I se împotrivesc lui Dumnezeu” (10:27) în actul purificării finale a universului de prezenţa păcatului şi a puterilor rele.
*NOTĂ: Textele biblice sunt citate din versiunea NTR a Bibliei în limba română.
Angel Manuel Rodrígues – directorul Institutului de Cercetare Biblică din cadrul Conferinţei Generale.
Sursa articolului: http://ro.adventistworld.org/
