Articole CreştineResurse Spirituale, Practice şi Gratuite

Categorii

LEGI ALBASTRE ROMANESTI – autor Ciprian Ciurea

Scris la: 26 august 2010

LEGI ALBASTRE ROMÂNEŞTI

“Aş vrea să văd că românii merg duminica la Mall să se distreze, nu să-şi cheltuie salariile la cumpărături la hipermarket! “(Valeriu Steriu, Vicepreşedintele Comisiei pentru Agricultură)

Supermarketuri închise duminica? a fost ştirea de prima pagină a marilor trusturi de presă săptămânile trecute, veste ce-i ţine încă în şah pe românii amatori de cumpărături duminica. Iniţiativa discordiei îi aparţine vicepreşedintelui Comisiei pentru Agricultură din Camera Deputaţilor, Valeriu Steriu, care motiva pentru DailyBusiness.ro închiderea supermarketurilor duminica prin faptul că acestea omoară magazinele de cartier şi comerţul tradiţional din pieţe, angajaţii magazinelor ar avea în felul acesta o zi de pauză şi clienţii nu şi-ar mai piarde ore în şir printre rafturi. Totodată, lanţurile de retaileri sunt acuzate că practică preţurile pe care le vor, că fac importuri masive în loc să comercializeze fructele şi legumele româneşti (încurajând agricultura românească) şi că nu au niciun stăpân. Avem prea puţin timp liber ca să ne pierdem timpul la cumpărături!, mai declara deputatul.

Cine pierde vs. Cine câştigă

Privind la motivele invocate de guvern, mai că i-ai felicita că în sfârşit se mai gândesc şi la populaţie. Atunci însă, când încerci să evaluezi situaţia la firul ierbii se pare că există numeroase categorii de oameni care se întrec în dezavantajele aduse de această lege. Cine va avea cel mai mult de suferit din toate astea? În primul rând, se estimează că însuşi statul va pierde de pe urma acestei iniţiative pentru că nu va mai încasa TVA-ul pe marfa vândută în mod normal duminica. Potrivit statisticilor realizate de Asociaţia Marilor Reţele Comerciale din Romania, între 13 şi 20 % din vânzările totale din comerţul modern, în decursul unei săptămâni, se realizează duminica (15 milioane de euro). Probabil cel mai mult de suferit vor avea clienţii care vor fi privaţi de posibilitatea legitimă de a-şi face cumpărăturile alegându-şi magazinul preferat şi ziua din săptămână când să facă acest lucru. Apoi, se pare că ţăranii nu vor avea prea mult de câştigat de pe urma acestei legi, deoarece în pieţe mai vând prea puţini ţărani, locul acestora fiind ocupat de intermediari. De asemenea, retailerii ar avea de suferit aceştia acuzând statul că o astfel de lege ar fi un abuz, o încălcare a libertăţii comerţului. Şi nu în ultimul rând ar avea de suferit şi alte centre comerciale, aşa cum declara Monica Barbu, vicepreşedintele companiei de consultanţă imobiliară The Advisers/Kinght Frank, operatorul de food este cea mai importantă ancoră dintr-un centru comercial. Atâta timp cât acest tip de magazin este închis, motivaţia de a vizita un centru comercial scade.

Unde-i lege, nu-i tocmeală!

Ceea ce se pare că e pe cale să se întâmple în ţara noastră nu e decât o aliniere la standarde occidentale a ceea ce ai voie să faci sau nu în ziua de duminică, chestiune reglementată de aşazisele legi albastre. O lege albastră este acel tip de lege desemnată să impună standarde religioase şi să restricţioneze comerţul de duminică, cu referire la faptul că aceasta este adevărata zi de închinare sau odihnă (sau numit aşa pentru că au fost printate pe hârtie albastră). Ele au vizat interzicerea şi aplicarea de pedepse pentru prestarea unor activităţi nereligioase în ziua de duminică (jocul de cărţi, baseball). De-a lungul timpului, multe astfel de legi au fost găsite neconstituţionale şi abrogate, însă, într-o formă sau alta sunt valabile şi azi în diferite ţări.

În Australia, în afara zonelor declarate guvernamentale, magazinele pot fi deschise, chiar dacă încalcă ziua sfântă, doar dacă sunt amplasate în zone turistice. (http://en.wikipedia.org/wiki/Sunday_shopping) În Canada, deşi problema închiderii magazinelor duminica era reglementată încă din 1982 prin aşazisul Act al Zilei Domnului, Curtea Supremă a Canadei a hotărât să nu forţeze populaţia să practice creştinismul sau să-i oprească pe oameni să-şi practice religia. În 1985, aceaşi Curte Supremă găsea Actul Zilei Domnului neconstituţional din cauza faptului că viola libertatea religioasă a canadienilor. Astăzi, în multe locuri din Canada comerţul este interzis, în general, duminica, existând totuşi multe excepţii: staţiile peco, magazinele din zonele turistice, în alte zone fiind necesară o aprobare municipală specială. (http://arts.uwaterloo.ca/~skuterud/eer.pdf)

Croaţia însă a avut de suferit din cauza presiunilor Bisericii Catolice şi a altor organizaţii care au determinat Guvernul croat să interzică deschiderea magazinelor duminica, nu la mult timp după aceea declarând totuşi această interdicţie ca fiind neconstituţională. În Finlanda, legea care reglementa comerţul duminica a fost introdusă în 1994. Noua lege elaborată în decembrei 2009 permite chiar marilor retaileri să aibă deschis duminica dar doar între orele 12 – 18, iar în impul sezonului sărbătorilor de iarnă (de la a III-a duminică din noiembrie până pe 23 decembrie) să aibă deschis în intervalul 9 – 21. (http://www.finlex.fi/en/)

Publicaţia online USAToday consemna într-un articol faptul că în Franţa, în 2008, lanţul de magazine IKEA a fost amendat cu peste 850.000 euro pentru comerţul efectuat duminica (şi astăzi operează legea din 1906). Dacă nu închid, îi vom forţa să închidă, chiar dacă va trebui să mergem peste ei cu forţa, cu poliţia…, declara avocatul Vincent Lecourt, reprezentantul Uniunii Forţelor de Muncă franceze. (www.usatoday.com/money/economy/2008-04-06-3388982613_x.htm) În Germania, problema închiderii magazinelor duminica a fost reglementată încă din 1956 prin Ladenschlussgesetz (legea închiderii magazinelor), dar în 2004, Curtea Federală Constituţională s-a pronunţat împotriva ridicării restricţiei comerţului în ziua de duminică, acesta urmând să se desfăşoare în continuare după acelaşi tipar: comerţ desfăşurat doar de micile buticuri din cadrul gărilor şi al aeroporturilor.

În Asia, mai precis la Hong Kong, deşi duminica este declarată zi de odihnă, orele de deschidere a magazinelor nu sunt reglementate de nicio lege, acestea fiind decise de proprietarii de magazine. De semnalat este şi faptul că în Irlanda, în mod deosebit în Dublin, aproape toate magazinele sunt deschise duminica. Şi în Spania, liberalizarea comerţului începând din anii ’80 a permis deshiderea magazinelor duminica fără nicio restricţie. Cu toate acestea, la presiunea unor magazine mici şi independente, câteva restricţii au fost introduse după 1990. Astăzi, fiecare comunitate autonomă îşi poate stabili propriul calendar de duminică, trendul general fiind acela de a deschide magazinul duminica doar o dată pe lună (de obicei prima duminică din lună) şi în fiecare duminică în timpul sezoanelor speciale (perioada sărbătorilor). În Statele Unite ale Americi, multe magazine şi-au redus programul de operare duminica, doar unele municipalităţi înterzicând cumpărăturile în această zi, în timp ce altele interzic doar vânzarea anumitor produse duminica (ex. alcoolul).

De analizat…

Chick-fil-A este al doilea lanţ de restaurante fast food din SUA. Aceste restaurante au devenit faimoase şi prin faptul că sunt închise duminica. Într-un interviu realizat de ABC Newss Nightline, Dan Cathy (fiul patronului S. Truett Cathy) declara: El (tata) a vrut pentru el şi pentru angajaţi să aibă un timp pe care să-l petreacă cu familia şi să se poată închina. Privind la exemplul acesta poţi observa că se poate face tradiţie şi pe linia aceasta a refuzului de a presta servicii în cadrul magazinelor în ziua declarată liberă, de odihnă, şi chiar pare de vis ceea ce e pe cale să se întâmple la noi în ţară cu noul proiect de lege amintit. Sunt însă câteva aspecte în toată această poveste care trebuie supuse unei analize critice.

Prin orice încercare de a restricţiona activităţile oamenilor în ziua declarată liberă, Guvernul îşi asumă dreptul de a spune oamenilor că este mai bine să respecte ziua de odihnă impusă decât să se angajeze în practici normale de comerţ sau activităţi sociale care vizează distracţia. Un Guvern care se foloseşte de lege ca să permită desfăşurarea activităţilor liturgice în cadrul bisericilor interzicând totodată desfăşurarea activităţilor din cadrul unor magazine, transmite un mesaj fără echivoc, clar şi precis. În fond, nu poţi să nu te întrebi de ce trebuie ca Guvernul să ne spună dacă duminica ar trebui să fim la biserică, la un meci de fotbal sau la cumpărături? Cine este totuşi Guvernul ca să decidă pentru milioane de oameni în ce zi ar trebui să meargă la cumpărături? Oare ce prerogative încearcă să-şi asume mai marii noştrii de încearcă să ne spună ce să facem cu timpul nostru liber? Dacă astăzi se amestecă în aspectele acestea ale vieţii ce îi va împiedica mâine să ne spună şi ce să mănâncăm, cu ce să ne îmbrăcăm şi poate chiar la ce biserică să mergem?

Şi nu pot să nu mă întreb, în fond, cine decide care zi din săptămână este zi de odihnă, de închinare, de mers la biserică, sfântă: statul, biserica sau… Dumnezeu? Ne învârtim cu discuţia în jurul duminicii: e bună interdicţia de a merge la cumpărături?… nu e bună?… însă se pare că sunt din ce în ce mai puţini oameni care se mai întreabă dacă întradevăr duminica este adevărata zi sfântă, adevărata zi de odihnă, ziua a şaptea binecuvântată şi sfinţită de Dumnezeu încă de la creaţiune? În ce priveşte declaraţiile deputatului Steriu, consider argumentele aduse destul de puerile în faţa unui popor român declarat religios, cel puţin în intenţii. Dar oare din declaraţiile domniei sale, nu cumva lupta pentru legiferarea interdicţiei comerţului în marile supermarketuri duminica este o luptă pentru a oferi oamenilor o zi liberă în care ei să aibă timp de Mall-uri, de grătare şi ştranduri, mers la munte sau la mare? Nu spun că aceste lucruri sunt greşite în ele însele, pot doar să afirm că după câte se pare, chiar la nivel înalt, în lupta bisericii cu Mall-urile şi parcurile de distracţie, acestea din urmă vor avea în continuare câştig de cauză, pentru că nimeni nu le poate garanta guvernanţilor că românii, deşi nu vor mai efectua cumpărăturile duminica, întradevăr vor merge la biserică şi vor fi mai religioşi. Şi dacă este să-mi exprim convingerile în continuare… mi se pare că la nivel de popor am ajuns destul de rău dacă pentru a avea respect faţă de biserică, pentru timpul petrecut cu familia, poate pentru practici nevinovate este nevoie de o Lege care să ne spună ce, cum şi când să facem. Şi nu în ultimul rând, gândindu-mă la drepturile fundamentale ale omului, cred că dacă vreau să sfinţesc o anumită zi nu am nevoie de legi care să închidă magazinele, pot trece pe lângă acele magazine fără să intru şi să cumpăr. Să nu uităm că în grădina Eden, Dumnezeu nu a dezrădăcinat pomul cunoştinţei binelui şi răului pentru ca Adam şi Eva să nu cumva să fie ispitiţi să mănânce din rodul lui. Nu, pomul a rămas acolo!

Nu ştiu în ce măsură te afectează legea ce probabil urmează să fie promulgată. Ştiu doar că este un pas spre îngrădirea libertăţii şi cred că nu trebuie să rămânem indiferenţi. Ceea ce azi pare o joacă de-a cumpărăturile, mâine se poate transforma într-o chestiune de viaţă şi de moarte, poate cu aceeaşi guvernanţi, cu mine şi cu tine în rolul de pioni principali. Însă nu trebuie să uităm un lucru: pe tabla de şah a omenirii Dumnezeu face ultima mutare!

Ciprian Ciurea