Domul Hristos, Judecatorul
Tema judecării locuitorilor planetei Pământ de către Dummezeu cere niște explicații. Este o judecată nedelegată, făcută de Conducătorul universului. Ceilalți participanți sunt martori și asesori, dar Cel care judecă este Dumnezeu Însuși. Aceasta arată importanța deosebită acordată acestui caz de Suveranul cerului și al pământului. Judecata poate fi înțeleasă numai plasând pe omul care este judecat, în cadrul, în rama existenței lui.
“Ce este omul?”
S-a publicat știrea că a fost detectată explozia unei stele la distanța de șase miliarde de ani-lumină. Dacă este corectă informația, explozia a avut loc acum șase miliarde de ani. Telescopul Hubble, plasat pe orbită acum nouăsprezece ani, a fost reparat în luna Mai de o echipă de astronauți. Se prevede că mai poate funcționa încă vre cinci-șase ani.
După aceea va fi coborât înapoi și înecat în ocean. Galaxia Calea Lactee din care face parte sistemul solar, era singura galaxie cunoscută în 1920. Dincolo de ea, erau doar nebuloase – gaze și praf cosmic. Astăzi se spune că sunt miliarde de galaxii în cosmos. Calea Lactee era socotită ca având circa zece mii de corpuri cerești în ea, ținute aproape de forța gravitației. Recent, National Geographic vorbea de zece miliarde de corouri ceresti în această galaxie. Progresele spectaculoase ale științei inspiră respect și credință. Dar mai este ceva care poate inspira reflecție produndă.
Față de mărimea de neimaginat a universului în care trăim, în fața legilor minunate și exacte după care acesta funcționează, întrebarea psalmistului răsare în minte: “Ce este omul ca să te gândești la el și fiul omului ca să-l bagi în seamă”? – Psalm 8,4.
Dacă ne apropiem de judecata individuală făcută atent de Domnul universului acestor fire de praf care sunt oamenii, mirarea nu poate decât să crească. Creatorul putea simplu să șteargă din univers, într-o clipă, pata aceasta minusculă. De ce Își bate capul atâta cu aceste ființe microscopice și arogante? Putem găsi niște răspunsuri la această întrebare. Unul este că am fost cândva făcuți după chipul lui Dumnezeu și El lucrează la refacerea acestui chip. Înapoia acestei activități complexe și puțin recompensate identificăm iubirea veșnică a lui Dumnezeu. În fine, natura acestei “pete” este extrem de periculoasă. Trebuia tratată în așa fel încât să nu mai apară vreodată.
Domnul Hristos, Judecătorul.
Despre Domnul Hristos s-a spus și s-a scris mult. Creștinii Îl recunosc ca Fiu al lui Dumnezeu și ca Mântuitor. Alte lucrări ale Lui sunt menționate în diferitele nume care I-au fost date: “Mielul lui Dumnezeu, care ridică păcatul lumii”, “Păstorul cel bun”, s.a.m.d. Una din funcțiile Domnului Hristos, rar menționată, este aceea de Judecător. Această funcție a Lui trece aproape neobservată.
“În adevăr, după cum Tatăl înviază morții și le dă viață, tot așa și Fiul dă viață cui vrea. Tatăl nici nu judecă pe nimeni, ci toată judecata a dat-o Fiului. “Și I-a dat putere să judece întrucât este Fiu al omului”- Ioan 5,21.22 .27.
Va fi o judecată a lui Dumnezeu. O cere simțul justiției din om în fața nedreptăților dintre oameni. Proorocii au vorbit și scris despre ea. Domnul Hristos a atras atenția asupra ei lui Caiafa și Sinedriului. Simțul de vinovăție din conștiința firecăruia este o mărturie a judecății lui Dumnezeu. Cei care se declară aetei au exact acest motiv înapoia argumentelor: Frica de o judecată a lui Dumnezeu. Indiferent că o acceptăm sau nu, judecata lui Dimnezeu va avea loc. Dacă nu ar fi așa, funcția însăși a rațiunii ar fi negată.
Din fericire, judecata o face Dumnezeu. Suntem și noi dotați cu putere de judecată. Viața ne solicită tot timpul să o folosim. Biserica lui Dumnezeu este datoare să judece și să ajute pe cei care își pierd direcția. Dar judecata soartei finale, veșnice, aparține lui Dumnezeu. El deține date la care noi nu avem acces. El Însuși este drept și curat. El poate vedea și în cea mai decăzută ființă omenească ultima șansă de refacere. El iubește pe păcătoși. Nu ne descurajăm, oricun ne-ar judeca lumea sau Biserica. Dumnezeu este Judecătorul cel drept. La decizia Lui nimeni nu mai face contestație. Nici vrăjmașul cel mare.
Domnul Hristos este Judecător la judecata preadventă. În Ioan 5,24 citim că acela care crede “nu vine la judecată, ci a trecut din moarte la viață”. Aceasta a fost interpretată că ar însemna că El judecă numai pe cei care nu cred în El. Explicația aceasta este înlăturată imediat de precizarea Domnului din versetil 21 că anume Fiul dă viață cui vrea. Cei care înviază pentru viță veșnică au fost și ei judecați, pe baza credinței lor. Ca Judecător, Domnul Însuși a decis soarta lor. Tot El a decis care sunt cazurile pe care nu le-a putut accepta.
Funcția de Judecător a Domnului Hristos este mai puțin cunoscută. Alte funcții ale Lui atrag întâi atenția omului care caută pe Dumnezeu. Totuși, relevanța acestui serviciu pe care Îl face Domnul reiese din proclamația că “a venit ceasul judecății Lui” (Apocalipsa 14,6). Acesta este un adevăr prezent de cea mai mare importanță.
Domnul Hristos Își exercită funcția de Judecător înainte de învierea morților. Aceasta este la judecata preadventă. În dezbatere cu iudeii necredincioși, El prezintă autoritatea care I-a fost dată. El îi asigură pe credincioși că îi trece din moarte la viață. Apoi încheie cu concluzia. “I-a dat putere să judece întrucât este Fiu al omului. … Toți cei din morminte vor auzi glasul Lui și vor ieși afară din ele. Cei ce au făcut binele vor învia penttu viață, iar cei ce au făcut răul vor învia pentru judecată” (Ioan 5,27-29). Alegerea între cele două clase presupune o judecată divină prealabilă. “Unul singur este Datătorul și Judecătorul Legii: Acela care are putere să mântuiască și să piardă” (Iacov 4,12).
Două intervenții specifice.
Ivan Demianjuk, 89 de ani, a fost cerut de Germania să fie judecat pentru rolul lui de gardian în taberele de exterminare naziste din 1943-1944. Avocatul lui a cerut să i se blocheze extrădarea. Curtea Supremă a Statelor Unite, în Mai 2009, a refuzat să preia cazul lui. Motivele invocate de avocat nu prezentau niciun merit. Ca urmare, Demiajuk a fost trimis la Tribunalul din Munchen.
Un răspuns diferit a fost dat la cererea unor pompieri din Connecticut. Examul de promovare în grad fusese anulat pe motivul că niciun candidat negru nu îl trecuse. Curtea Supremă a Statelor Unite a acceptat cazul și le-a dat dreptate. Li s-a recunoscut gradul câștigat de fiecare – locotenent sau căpitan. Toate judecățile anterioare nu au mai avut valoare. S-a pronunțat forul suprem.
Profetul Daniel a văzut scena așezării Tribunalului din cer (Daniel 7,9-14). Judecata aceasta are loc înainte de venirea în glorie a Domnului Hristos, în timp ce “cornul cel mic” încă își face lucrarea pe pământ. “S-a ținut judecata și s-au deschis cărțile”. Cărțile acestea sunt rapoartele faptelor (Apocalipsa 20,12), ale vorbelor (Matei 12, 36) și ale gândurilor (I Corinteni 4,5) celor judecați.În cazul unora, când este chemat numele lor, Domnul Htistos intervine și preia dosarul respectiv.
Sigur El explică motivele procedurii, dar din acest moment cercetarea păcatelor respectivului încetează. Cazul a ieșit din jurisdicția Tribunalului. Evaluarea pocăinței și a credinței acestui om este făcută de un singur Judecător, anume de “Fiul omului!”. Aceasta este împlinirea ce a spus Domnul: “Cine ascultă cuvintele Mele și crede în Cel ce M-a trimis, nu vine la judecată ci a trecut din moarte la viață“ (Ioan 5,24).
A doua intervenție specifică a Domnului Hristos la Judecata preadventă se referă la evaluarea răsplătirii celor pe care i-a luat pe răspunderea Lui. Pare de necrezut. A avut loc o schimbare de statut extraordinară. Păcătoși din șirul morții sunt acum în familia fiilor lui Dumnezeu, ca să ia în primire moștenirea veșnică. Cine s-ar putea aștepta la mai mult?
Totuși Domnul vorbește ucenicilor de răsplată (Matei 19,27-29) și asigură pe Ioan că biruitorii vor ședea cu El pe scaunul Lui de domnie (Apoc. 3,20). Răsplată înseamnă mai mult decât plată. (Comparați “sucit” cu “răsucit”, “copt” cu “răscopt”, etc). Subiectul cere o prezentare mai largă. Oricum însă, el depășește capacitatea noastră de
Titus Cazan
Sursa: www.tituscazan.com
