Dumnezeu si sanatatea mintala
,,El îţi iartă toate fărădelegile tale El îţi vindecă toate bolile tale”Exod 15:26
Mintea conduce întreaga fiinţă umană. – Mintea conduce întreaga fiinţă umană. Toate acţiunile noastre, bune sau rele, îşi au originea în minte. Mintea este aceea care Îi aduce închinare lui Dumnezeu şi ne aşază în rândul fiinţelor cereşti… Toate organele trupului se supun minţii, iar nervii constituie mesagerii ce transmit ordinele ei către fiecare parte a organismului, coordonând mişcarea acestei maşini vii…– SpTEd 33, c1897. (FE 426)
Decalogul si sanatatea psihica
Cele zece porunci biblice condensează câteva dintre virtuţile promovate de religia creştină. Dahlsgaard, Peterson şi Seligman (2005) încearcă să găsească un numitor comun privind religia şi viaţa psihică şi găsesc că există şase virtuţi „nucleare” comune ambelor:
curajul (puterea emoţională de a face faţă situaţiilor traumatice, interne şi externe),
justiţia (tăria de a susţine viaţa comunitară, valorile comunitare, integritatea, calitatea de membru a unui grup)
umanitatea (dragostea şi respectul, prietenia şi consideraţia),
temperanţa (puterea de a rezista exceselor, tentaţiei şi include iertarea, umilinţa, prudenţa şi autocontrolul)
inteligenţa (care include creativitatea, curiozitatea, judecata şi perspectiva)
transcendenţa (dobândirea înţelesului în legătură cu Dumnezeu şi include gratitudinea, speranţa şi spiritualitatea).
Religia si sanatatea psihica
”Cei ce cred într-un Dumnezeu binevoitor tind se se îngrijoreze mai puțin și sunt mai toleranți față de incertitudinile vieții decât cei ce cred într-un Dumnezeu indiferent sau răzbunător. “Concluzia aparține cercetătorilor de la McLean Hospital, afiliat Harvard și încheie studiul publicat recent înJournal of Clinical Psychology.
Conducătorul studiului, Dr. David H. Rosmarin, asistent în psihologie la McLean spune că serviciile profesionale de sănătate mintală ar trebui să includă și să integreze credințe spirituale în terapiile oferite, în special pentru pacienții care sunt religioși. „Implicațiile acestei cercetări pentru domeniul psihiatriei este acela că ar trebui să luăm mult mai în serios spiritualitatea pacienților decât o facem în prezent.”
Cei ce credeau că Dumnezeu le poartă de grijă aveau niveluri mai mici de îngrijorare și de intoleranță la incertitudinile vieții decât cei care „nu se încredeau” în Dumnezeu.
Dincolo de încrederea în Dumnezeu, subiecții au demonstrat clinic și statistic descreșteri semnificative ale intoleranței în fața incertitudinilor, îngrijorărilor și stresului.
„Aceste rezultate… sugerează faptul că anumite credinței spirituale sunt legate de intoleranța față de îngrijorare și incertitudini pentru unii indivizi”, concluzionează cercetarea. „Am găsit că acele credințe pozitive de încredere în Dumnezeu erau asociate cu mai puțină îngrijorare, iar această relație a fost în parte mediată de de niveluri scăzute ale intoleranței la îngrijorare. În schimb, credințele negative ale neîncrederii în Dumnezeu s-au corelat cu o mai mare îngrijorare și intoleranță…”
Rosmarin este convins că există o legătură clară între credința religioasă și starea de sănătate mintală. „Dovezile actuale arată că multe zone de spiritualitate și religie sunt remarcabili indicatori cu privire la viitoarea funcționare psihologică.” Conform studiilor citate în cadrul cercetării, 93% dintre americani cred în Dumnezeu și 50% dintre ei spun că religia este foarte importantă pentru ei.
Creierul proiectat pentru credinta
În 2010 a fost publicat un alt studiu în Psychological Science care arăta faptul că atunci când oamenii se gândesc la Dumnezeu, creierul lor acționează diferit, în sensul în care manifestă mai puțin stres în fața greșelilor care dau naștere la temeri și îngrijorări. La polul opus, ateii au reacționat diferit. Explicația dată de specialiști este aceea că pentru oamenii religioși gândul la Dumnezeu se materializează într-o perspectivă asupra vieții conform căreia nimic nu are loc la întâmplare iar evenimentele inexplicabile au totuși o logică. Există argumente că această perspectivă asupra lumii duce la o viață mai lungă și mai fericită
Credinta si sanatatea psihica a familiei
Mai mult, copiii crescuţi într-un mediu protectiv, în care căldura şi grija au stat la baza relaţiei dintre părinţi şi copii, dezvoltă mai târziu o consistenţă a trăirii religioase şi se dovedesc mult mai rezistenţi în faţa stresului şi a tulburărilor psihologice (R. E. Ingram şi J. Ritter, 2000).
Credinta si tulburarile psihice
Femeile care au incetat sa fie active din punct de vedere religios sunt de trei ori mai predispuse la tulburari psihice decat femeile care nu si-au interupt niciodata viata religioasa.
Conform unor cercetari recente efectuate in Statele Unite ale Americii, este mai putin probabil ca barbatii care au incetat sa duca o viata religioasa activa sa sufere de depresie decat cei care au fost dintotdeaua religiosi. Rezultatele studiului au fost publicate recent in washingtonpost.com.
Foarte multe persoane cu tulburari psihice severe gasesc in religie sursa regasirii identitatii si intelesului vietii. Pentru multi spiritualitatea si religiozitatea reprezinta motivatia si sustinerea procesului de recuperare si ofera o certitudine viitorului personal.
In opinia Joannei Maselko, asistent universitar in domeniul sanatatii publice la Universitatea Temple si coautor al studiului, acest contrast vizibil intre cele doua sexe in ceea ce priveste participarea lor la serviciile religioase si pastrarea sanatatii mintale se datoreaza in primul rand relatiilor sociale si modului in care se construiesc acestea. Concluziile studiului se bazeaza pe informatiile furnizate de 718 persoane adulte cu privire la activitatea lor religioasa din tinerete si din perioada maturitatii. Se pare ca marea majoritate a participantilor au trecut de la un nivel la altul in activitatile lor religioase din copilarie si de la maturitate. Joanna Maselko este ferm convinsa ca “exista o legatura intre participarea de-a lungul unei vieti intregi la diverse servicii si bolile de natura psihica”.
Nemulţumirea aduce boală. – Ceea ce aduce boala asupra trupului şi asupra minţii, aproape în toate cazurile, sunt simţămintele de insatisfacţie şi de nemulţumire. Aceste persoane nu au nici credinţă în Dumnezeu, nici speranţa ce se ridică până dincolo de văl şi este asemenea unei ancore sigure şi statornice pentru suflet. Toţi cei care au această speranţă se vor curăţi, după cum El Însuşi este curat. Ei sunt eliberaţi de dorinţe tulburătoare, de remuşcări şi de nemulţumiri; ei nu caută fără încetare motive de supărare şi nu se lamentează pentru tot felul de necazuri imaginare. Cu toate acestea, pretutindeni în jur, vedem o mulţime de oameni ce trec prin necazuri şi încercări; fiecare pas le este marcat de teamă; ei par să nu găsească nici o mângâiere, ci îşi alimentează fără încetare teama, inventând primejdii înspăimântătoare. – 1T 566 (1867)
Sursa: http://azscrinul.ro/
Din aceeasi categorie
