Articole CreştineResurse Spirituale, Practice şi Gratuite

Categorii

CHIMIA LUMANARII DE PASTE – autor Daniel Nitulescu

Scris la: 7 mai 2010

Chimia lumânării  de Paste

Hristos a înviat! Adevărat a înviat și înviază în fiecare zi în viața noastră! Dacă doar o zi din 365 avem lumina, mă refer la cei care au avut harul de a o primi, atunci învierea Lui e un fel de hocus pocus meios. Noi Îi comandăm când să biruie moartea, tot noi Îi transmitem morții să Îl biruie întemnițându-L în mormântul rece, 364 de zile. Isus afirmă despre Sine că este Lumina lumii, iar cine Îl urmează nu va umbla în întuneric., ci va avea lumina vieții. (Ioan 8:12) Dacă mântuirea ar rezida într-o lumânare și  câteva colive, atunci fără îndoială că și Diavolul va fi izbăvit.
În primele trei secole, din cauza persecuțiilor inumane care suflau asupra Bisericii, creștinii își înmormântau defuncții, de obicei, noaptea. Și da, noaptea ai avea nevoie de o lumânare, ca să vezi pe unde mergi! Ei se foloseau de lumina lumânărilor că să poată oficia serviciile divine de înmormântare. Starea aceasta a durat cam până la începutul secolului al IV-lea. Conciliul de la Elvira (Spania) din anul 305 a decretat că pioșii creștini trebuie să se oprească de a aprinde ziua în cimitire lumânări de ceară (canonul 34). Noaptea, acest lucru fusese o necesitate!

Deunăzi m-a abordat un credincios cu o întrebare ‘’încuietoare’’: Dumneata te închini la cruce? Crezi în cruce? I-am răspuns creștinului care credea că are toată lumina: Mă închin Celui crucificat. Are vreo proprietate tămăduitoare lemnul crucii? De când lemnul e mai de preț decât Cel care S-a jertfit  pentru noi?

Cât privește lumina sacră de la Ierusalim, nu vreau să dezamăgesc pe nimeni. Ce s-ar întâmpla dacă ați afla că nu este decât manipulare și chimie? Lumânările se aprind singure cu ajutorul fosforului alb.  Este posibil ca preoții să introducă lumânările în fosfor alb îaninte de a începe ceremonia. Fosforul alb este foarte ușor inflamabil și se aprinde în contact cu oxigenul.  De la ‘’Sfântul Giulgiu’’, la nu știu ce relicva din ‘’Sfânta cruce’’ și la moașele sfinte ale fieștecărui cuvios, până la ‘’Sfânta lumină’’, toate doresc să ne transmită lumina sacră a patrimoniului credinței creștine. Dacă lumânarea este adevărata lumină iar lemnul crucii este esența mântuirii, cu Isus ce să fac?

Daniel Nitulescu