Articole CreştineResurse Spirituale, Practice şi Gratuite

Categorii

ALEGEREA – autor Nicu Butoi

Scris la: 21 aprilie 2010

ALEGEREA

“Omul dupa inima lui Dumnezeu “, cel a carui radacina era Isus si a carui odrasla avea sa fie numita Hristos, apare pentru prima data in Scripturi ca anonim. Tot ce ni se spune despre el este varsta prin comparatie- e “cel mai tanar” din familie , si ocupatia- “paste oile”. In romaneste, nu stiu de ce, “cel mai tanar” este uneori sinonim cu  “cel mai mic”.  Ba uneori acest lucru apare ca o fapta penala si de aceea inculpatul e dator si obligat sa faca treburile pe care le refuza cei “mai mari” si e condamnat sa fie gata si alert oricand, sa deschida usa , sa aduca o cana cu apa celui caruia ii e lene sa se scoale, sa se ridice de la masa de indata ce s-a asezat ca sa faca ceva nefacut de altii . Primeste comenzi de la toti si nu are dreptul sa comande pe nimeni. Stau si privesc la acest tablou si ma intreb: cine este intr-adevar mare si cine este mic ! Doar biata mama il mangaie din cand in cand si ii spune ca intr-o zi “vina” lui va fi iertata-  se va face si el mare. Dar ma ingrijorez si ma intreb: se va face mare cu adevarat sau se va face mic?

Toate aceste “ocupatii” ale celui mai mic din familie sunt privite ca un obstacol in calea realizarii lui ca om. “ A mai ramas ( resturi?) cel mai tanar” spune Isai, dar, “paste oile”. Acest lucru- a paste oile – este privit ca  motiv suficient de serios ca sa tina pe cel mai tanar departe de cea mai mare  sarbatoare din istoria familiei- trimiterea lui Samuel pentru a alege si a unge ca imparat pe unul dintre cei opt fii ai lui Isai. Ocupatia lui David si vina de a fii cel mai tanar ii rapeste pana si elementarul drept de a candida. Tatal isi expune galeria de fii si nu e jenat de faptul ca aceasta galerie e incompleta. “Restul “ se pare ca era neglijabil pentru el. Cel de la oi nu  a fost luat in consideratie din moment ce in mod sigur “ unsul Domnului este aici inaintea Lui”.

Nici Samuel , profetul lui Dumnezeu  nu avea dioptriile mai bune decat ale lui Isai. Indata ce Eliab, fiul “cel mai mare” al familiei a fost adus inaintea lui, el se si  entuziasmeaza  de inaltimea ( adica lungimea) primului nascut al lui Isai. Ambalajul ii ia ochii si pierde din vedere continutul.  Isi zice in sine: “Acesta e  alesul  Domnului… Fii atent de unde se uita la lume si in ce cutie frumoasa se afla pus” !

Domnul ii spune: “Vezi ca ai uitat ochelarii. Si pe cei de vedere la distanta, adica in timp, si pe cei de citit, adica in inima. In timp ce iti concentrezi atentia la ce nu trebuie, in acelas timp  nu te uiti la ceea ce trebuie. E vorba de inima ta si de inima Domnului. Nu uita ca acela care “se increde in inima lui este un nebun”. Asadar increde-te in inima lui Dumnezeu.

“ Urmatorul”, spune Samuel,  ai carui obraji se inrosisera putin intre timp. Abinadab paseste in fata. “ Ce zici, Samuel?”, il intreaba Domnul. “Doamne, Tu cunosti inimile oamenilor . Nu mai am nimic de zis, as vrea sa stiu ce zici Tu”. “Nu l-am ales nici pe acesta”. Nici pe Shama, nici pe al treilea, nici pe al patrulea, nici chiar pe al saptelea !Domnul nu a ales pe nici unul dintre ei” . In urechile lui Isai ,cuvintele lui Samuel cad ca si degetele muzicianului pe un instrument spart.

“Asta-i tot ?” – intreaba Samuel. “ Acestia sunt toti fii tai ?” Isai este incurcat… Nici profetul nu intelege ce se intampla . Domnul a zis  ca e un fiu al lui Isai acela pe care  l-a ales si tot El a spus: “niciunul dintre acestia.”

“Asadar , asta-i tot” , insista Samuel? “Da”, zice Isai, “cam atat”  “ A mai ramas cel mai tanar ( Cum il cheama ?… Am un lapsus…)  dar stii , acesta e de domeniul oilor asa ca nu stiu daca merita discutia”. “Hai mai bine sa ne tratam stresul cu  mancare si sa consideram ceea ce a fost doar ca un vis urat.  Asa este un vis urat, dar adevarat.

Samuel spune  “ Trimite sa-l aduca pe … Nu i-am retinut numele… Fiidca nu vom sedea la masa pana nu va veni aici ( Cum ii zice oare?… Acesta, cel mai tanar si care paste oile ?)  ” Alergatorul se indreapta deja spre turma care este pascuta de cine altul decat de cel mai tanar…

Oare ce face acesta cand se apropia omul acela in fuga ? Canta o cantare de lauda Domnului ? Scria vreun vers pentru slava Lui? Cugeta in taina pe camp? Ce astepta el de la Domnul in ziua aceea  ?  Oare ce ceruse el in rugaciunea lui de dimineata , ce ceruse el sa primeasca in acea zi?

In niciun caz sa fie facut imparatul lui Israel. Oricum, nu-i lipsea nimic fiindca Domnul era bucuria Lui, tema cantarilor si psalmilor lui, hrana sufletului lui,  gustoasa si  foarte hranitoare; Domnul era imbracamintea lui si sarbatoarea lui, lumina lui…De cine sa-i fie teama? Chiar si ursii si leii ajunsesera sa-l stie de frica pe cel care era ajutat de Domnul, iar oile lui se simteau iubite. Fara ca el sa stie, aceasta era o zi mare pentru el, dar ea nu putea sa-i aduca nimic mai mult decat avea deja, caci in Domnul, el locuia deja in locurile ceresti.

Dupa plecarea alergatorului,  se aseaza o tacere grea peste adunarea de solemna si infricosata sarbatoare. Fratii fierb la foc moale inauntrul lor… “Hm! Niciunul dintre noi, cei sapte fii ai lui Isai…Si cand te gandesti ca era vorba de ungerea imparateasca… Sa vina cel de la oi… Oare Samuel acesta o fii in ordine? O fii cu adevarat trimis de Dumnezeu ?”

Mirosul fripturii de miel si al painii calde umple casa si plamanii celor framanzi , framantati si dezamagiti. Bucatarii cu fete lungi si tacute asteapta ordine: “Auzi, nu vom manca pana nu vine el… !”

Dar iata ca el a si venit . Parul frumos, dar cam ravasit ( nu prea au gel acolo  la stana de oi) si  spray-ul pe care –l au ei acolo e altceva … Nu are  ochelari Versace, dar are ochi frumosi ,

(  nu e vina lui !) si fata, fata lui li se arata ca fata unui inger.  Nu este crispata , nici nu se vad urme de ingrijorare pentru ceea ce urmeaza sa se intample. Lui nu-i trebuie niciodata ceea ce nu ii da Dumnezeu iar ceea ce ii da  Dumnezeu este al lui. Nici cel rau nu poate sa-i rapeasca ce este al lui,  pentru ca Domnul a scris pe darul acela numele Lui propriu. Si cine poate schimba destinatia pe care o hotaraste Cerul ?

De aceea are el fata atat de frumoasa. De Samuel nu se teme, nici nu va incerca sa-l linguseasca. Are un adanc respect pentru el din cauza Celui care l-a trimis.  Nu se va ajuta cu mana lui in niciun fel. Alegerea nu o fac oamenii, nici chiar Samuel, ci  o face Domnul. Nu e nicio urma de resentiment sau de dispret pe chipul lui. Pentru mandria cu miros stricat nu e loc aici defel. Doar tamaia rugaciunii pluteste in aer. Nici pentru amintirea raului nu este loc. El iubeste casa tatalui sau si pe fratii lui si nu vede nicio nelegiuire in ei. De ce nu a fost si el invitat, consultat ? Cum de a fost trecut cu vederea? Cum de au uitat numai si tocmai de el? … Aceasta e problema lor si nu a lui. Domnul le stie pe toate. Nu il roade nimic inauntru din cauza aceasta fiindca acest lucru e ceva cu care  se ocupa demonii,  nu cantaretii si poetii iubitori de Dumnezeu.

E asa de linistit… Si linistea ii face fata  frumoasa. Astazi va fi chemat de Domnul sa fie sau sa nu fie imparat si ceea ce il bucura si il preocupa este nu ce va fi chemat sa faca sau sa nu faca, ci Cine este Cel ce cheama. Acesta este preocuparea lui. E hotarat sa raspunda:” Iata –ma, trimite-ma !”, oricare va fi Cuvantul Domnului.

Samuel a ramas tintuit pe locul pe care sedea. Nu va mai face nicio miscare , nici chiar  in inima lui , fara porunca Domnului. Si porunca nu intarzie sa vina: “Scoala-te” !  El se scoala, dar nu merge  mai departe. Sta in picioare umil si plin de teama sfanta, asteaptand cuvantul de ordine al Domnului. Poate i se va spune : “Pleaca !” sau “Vino !”“Fa sau nu face un anume lucru !”. El sta in picioare la cuvantul Domnului. Si deodata cuvantul suna clar: “Unge-l ! El este !”

Cei ai casei nu aud conversatia lui Samuel cu cerul, dar ii vad mana care prinde tremuranda cornul cu untdelemn. Apoi il ridica deasupra capului si-l unge pe David , caci asa il chema, ca imparat al lui Israel.  Binecuvantarea lui Dumnezeu curge si deschide drum Duhului Sfant care incepuse sa se reverse  peste el…

David, la randul lui, era in dialog cu cerul. Parea transfigurat. “ Doamne ti-am cerut eu asa ceva? Nici macar nu mi-a trecut prin minte un lucru ca acesta.” Adanc smerit si coplesit de bunatatea si dragostea lui Dumnezeu, el ii cere asigurarea prezentei Lui .  “Nu voi putea sa port niciodata coroana de imparat, daca Tu nu o porti cu mine.. Da, Samuel ma unge, dar  Tu imi incununezi capul”.

Toate acestea se petrec “ in mijlocul fratilor lui”care zic in inima lor: “Bine de cel neprihanit !”...Israel are acum ca imparat un om dupa inima lui Dumnezeu. Cine si-ar putea dori mai mult ?

Samuel considera misiunea indeplinita si se retrage la Rama . Nu se spune ca a stat la masa. Nu de aceea venise. Pentru David ziua aceea incepuse ca oricare alta dar nu aduce anul ce aduce ceasul. Cine ar fi crezut ? Cine s-ar fi gandit ca in acea zi, care parea ca oricare alta, el va fi luat de la oi si va fi asezat pe tronul lui Israel ? Nu e nicio situatie prea dificila pentru Domnul ca el sa nu-si poata implini planul pe care il are cu tine. Nimic nu Il va impiedeca sa te duca si sa te aseze acolo unde a ales si a hotarat, afara de cazul in care tu Il vei refuza si vei alege altceva. Bucuria si odihna vietii nu constau in ceea ce ai sau nu ai ci in ceea ce “a pregatit Dumnezeu pentru cei ce-L iubesc.” Cine-I poate zice: “Ce faci?” El intreaba : “Nu pot sa fac ce vreau cu ce este al Meu? Adica sa dau cui vreau , ce vreau si cand vreau?” E clar ca “ nu atarna nici de cine vrea nici de cine alearga ci  de Dumnezeu care alege.”

Ma gandeam la oile lui David. Ce vor fii facut ele in ziua aceea ? Dar boii lui Elisei sau magaritele lui Saul? Dar mrejele de pescuit ale lui Ioan si Iacov, dar vama lui Matei sau barca lui Petru? Ce se va mai fii intamplat cu orzul lui Ghedeon? Cine va fii luat galeata lasata la fantana sau piatra de la capataiul lui Iacov? Ce s-a mai intamplat cu rugul lui Moise ? Ele au ramas ca martori ai faptului  ca, uite asa de-odata, Dumnezeu isi implineste planul Lui cu tine, chiar atunci cand te astepti cel mai putin. Pe multi din copiii lui Dumnezeu , pe cand lucrau , asteptau sau sufereau , pe cand nici macar nu gandeau ei , atunci, tocmai atunci i-a vizitat Providenta . Cum iese fulgerul de la rasarit si se arata pana la apus, asa este implinirea planului cel tainic al lui Dumnezeu cu viata ta. Si nu ai stiut nimic din ceea ce se pregatea pentru tine, nu ai vazut vreun semn si nu ai  auzit vreun sunet care sa-ti dea de gandit , nici macar nu ai dorit , asa sunt lucrarile si planurile Domnului in viata ta. Deci adu-ti aminte in orice clipa ca oricat de nedreapta sau  cruda ar fi viata cu tine, sau cat de fara speranta ar parea situatia in care te gasesti , nu uita ca planul Lui cu tine este scris in cartea Sa si poate este la un pas de implinire la timpul lui Dumnezeu.

Uite asa, deodata, el il scoate pe om din temnita lui si il pune sa domneasca pe tronul ales de El. In acestea sa te increzi , in planul lui Dumnezeu cu tine. Sa te increzi chiar si atunci cand nu vezi nimic incurajator, atunci cand nu vezi mana Lui; sa te increzi in inima Lui care nu te-a putut lasa cu nici un chip in afara planului Sau.  Iar in celelalte sa nu te increzi deloc. Sa nu cumva sa iti iei ochii de la El si sa-i atintesti in alta parte. Totul este nestatornic. Bogatia face aripi si zboara, respectul ,admiratia si puterea sunt acoperite de rusine si dizgratie. Bucura-te pentru ca Domnul te iubeste si are un plan cu viata ta si cu tine personal, un plan pe care-l va indeplini impotriva sau chiar in ciuda oricarui obstacol.

Dar si  toate aceste lucruri care trec au valoarea si importanta lor. Ele sunt pentru noi o scoala si o lectie despre cele care nu trec.Cea mai mare minune pe care o  face Dumnezeu pentru om nu este aceea de a-l lua de la oi si de a-l face imparat.  Aceasta este doar o ilustratie. Cea mai mare minune este aceea de a-l trece din moarte la viata si de sub puterea Satanei la Dumnezeu. Este aceea de a-l dezbraca de hainele murdare ale pacatului si a-l imbraca in hainele de sarbatoare ale curatiei lui Isus, de a face din fiul diavolului un copil al lui Dumnezeu. Toate acestea si mult mai multe sunt scrise in inima lui Dumnezeu , in dreptul numelui tau.

Inainte de vesnicii Dumnezeu te-a ales in Domnul Hristos ca sa fii si imparat si preot. Printr-o singura hotarare a Lui a venit iertarea pacatului pentru toti aceia care vor crede si vor voi s-o primeasca. Pe cand eram noi pacatosi si pe cand eram fara putere, Hristos murea pentru noi si pentru mantuirea noastra. Prin credinta in  El astazi ne gasim deja asezati in locurile ceresti si am trecut de la moarte la viata fara sa mai venim la judecata. Astazi in El avem nu o viata trecatoare ca un vis ci o viata vesnica si fara sfarsit ca si viata lui Dumnezeu si o siguranta a mantuirii ca aceea care zice “Nimeni nu le va smulge din mana Mea…”

In Isus, Dumnezeu ne-a impacat cu Sine si ne-a dat sa facem lucrarea impacarii ca ambasadori ai lui Hristos in lumea din jurul nostru . Toate acestea erau pastrate pentru tine dinainte ca tu sa te fi nascut sau sa fi facut primul lucru bun sau rau.

Ceea ce a facut Domnul pentru pastorul  David paleste sau se preface in cenusa cand este comparat cu ceea ce a facut iubirea lui Dumnezeu prin sangele lui Isus pentru David pacatosul pierdut si condamnat la moarte vesnica , el pentru care afara de Fiul lui Dumnezeu nu se gasea nimeni nici in cer nici pe pamant care sa-l poata scapa .

Acelasi lucru este adevarat pentru tine si pentru mine. Alegerea este a lui Dumnezeu . El ne-a ales pe noi, nu noi l-am ales pe El. Noi nu avem decat sa credem in alegerea Lui si sa-L credem pe Cuvant. Noi il iubim acum fiindca El ne-a iubit mai intai si ne-a iubit asa de mult ca a dat pe singurul lui Fiu . El L-a dat pentru orice om venind in lume , a prgatit pentru fiecare om o mantuire asa de mare , dar numai aceia care vor crede nu vor pieri ci vor avea viata vesnica.

Ce a avut David de facut ca sa devina imparatul lui Israel dupa voia lui Dumnezeu ? Nimic altceva decat sa primeasca planul Domnului cu el. Toate cate au fost facute pentru el  erau  scrise cu mult timp inainte in documentele secrete ale lui Cerului. Inainte ca el sa se fi nascut si inainte ca el sa fi facut vreo fapta buna sau rea, Domnul hotarase sa-l faca imparatul lui Israel .

La fel a facut El cu Cirus, cu Iacov si Esau si cu intreaga istorie a lumii de ieri si de azi. La fel cu tine si cu mine si cu oricine altul care a trait sau va trai vreodata pe acest pamant. Mai apoi timpul si evenimentele au justificat hotararea Lui iar judecata cea vesnica va demonstra deplin dreptatea lui Dumnezeu in planul Lui pana acolo ca orice genunchi se va pleca inaintea Lui si orice faptura din cer de pe pamnt si de pretutindeni va spune:  “Drepte si adevarate sunt lucrarile tale, Doamne. Drept esti Tu ca ai judecat asa. Cine nu se va teme si cune nu va slavi Numele Tau, Doamne, pentru ca judecatile Tale au fost aratate.”