Este invechit scenariul profetic privind evenimentele finale?

Este invechit scenariul profetic privind evenimentele finale?
 Nicidecum! Studiind prezentul prin intermediul profeţiei putem vedea multe semne care confirmă convingerile noastre. Deşi nu este locul ca să intrăm în detalii privind scenariul profetic al evenimentelor finale, vedem cum acestea prind contur. Niciodată nu a fost papalitatea atât de respectată din punct de vedere geopolitic.
Papa Ioan Paul al II-lea este probabil considerat de mulţi drept unul dintre oamenii cei mai importanţi, mai influenţi la începutul acestui secol. Într-o lume a decadenţei morale, el este văzut ca un important apărător al valorilor morale, vieţii, familiei şi căsătoriei fără compromisuri.
Când ne gândim la o mare putere ecleziastică, avem tendinţa să ne gândim la papalitate şi acest papă. Când ne gândim la o superputere unică, trebuie să ne îndreptăm gândul spre Statele Unite ale Americii. Cine poate pune la îndoială aceste puteri? Nu este astfel confirmată interpretarea noastră profetică? Însă există alte probleme care trebuie identificate şi clasificate şi trebuie făcuţi o mulţime de alţi paşi.Trăim acum într-un, aşa cum a fost numit, “sat global”.
Toate zonele lumii sunt interconectate prin intermediul ciberspaţiului, instituţiilor politice (inclusiv Naţiunile Unite), companiilor multinaţionale, organizaţiilor religioase globale şi a tribunalelor internaţionale pentru crime împotriva omenirii. Toată această “globalitate” constituie un cadru necesar pentru ca evenimentele necesare să poată avea loc, deoarece sfârşitul marii lupte se va extinde la scară globală.Conflictul religios şi persecuţia la scară mondială presupune existenţa unei anumite forme de guvern mondial şi a unei autorităţi religioase mondiale. Atât ONU cât şi papalitatea şi-au arătat veleităţile în acest domeniu.
De mai multe decenii pare a fi un calm deplin pe frontul legii duminicale. Mai recent, mai multe ţări au avut parte de tensiuni şi dispute în acest domeniu datorită ciocnirilor dintre opozanţii şi susţinătorii ideii de “închis duminica”. În plus, scrisoarea pastorală din 1998 privind păzirea duminicii a contribuit la punerea problemei în agenda publică.
Trebuie să fim destul de înţelepţi ca să nu confundăm şi să amestecăm trecutul, prezentul şi viitorul, sau să fim orbiţi uitând evenimentele trecute sau închizându-ne ochii şi mintea la noi şi surprinzătoare evoluţii. Foarte adesea împlinirea profeţiei este mult mai amplă şi mai cuprinzătoare decât fusese anterior prevăzut de oameni.
Împlinirea profeţiilor referitoare la evenimentele finale va descoperi într-adevăr o minunată plenitudine care s-ar putea prea bine să depăşească anticipările minţilor omeneşti. Dumnezeu nu este prizonierul interpretărilor noastre profetice limitate, indiferent cât de biblice ar fi ele. El este atât Stăpânul istoriei cât şi al profeţiei.
El este Cel care va decide când “vor începe aceste lucruri să se împlinească” (Luca 21:28) şi când se va sfârşi timpul. Între timp, “avem această nădejde, nădejdea revenirii Domnului”.NOTA:Aceaasta întrebare și răspunsul aferent este preluat din cartea „101 Intrebări pe care și le pun adventiștii” scrisă de John Graz și Bart Beach. Întrebările din această carte sunt reale, trimise de către membri ai Bisericii. Cu toate acestea, răspunsurile nu se consideră a fi replici oficiale.
John Graz şi Bert Beach nu au pretenţia de a oferi soluţii infailibile sau de a reprezenta ultimul cuvânt. Însă, având în vedere experienţa bogată în cadrul denominaţiunii, pe cea de conducători şi educaţia lor, ei au oferit răspunsuri bine gândite şi interesante la multe întrebări şi probleme propuse.