Articole CreştineResurse Spirituale, Practice şi Gratuite

Categorii

CE FEL DE EGALITATE INVATA BIBLIA? Partea 1

Scris la: 15 aprilie 2009
  
 “Noua lumina” a feminismului asupra textului din Galateni 3:28 1:
Ce fel de egalitate invata Biblia? Partea 1
de Samuel Koranteng-Pipim , PhD
Director Slujire in Campusuri Publice, Conferinta Michigan
Autorul cartilor Oare trebuie sa tacem? si Primeste Cuvantul
Indiferent care ar fi punctul de vedere al unora in legatura cu hirotonirea femeilor, acesta este un fapt incontestabil: hirotonirea femeilor ca prezbiteri sau pastori reprezinta noua lumina pe care Biserica Adventista de Ziua a Saptea este indemnata sa o imbratiseze. 2 Conceptul central pentru accelerarea acestor noi roluri de conducere pentru femei este conceptul feminist al egalitatii. 
Desi multi nu isi dau seama, cea mai puternica ideologie care conduce campania pentru hirotonirea femeilor este feminismul. Aceasta ideologie este foarte ispititoare deoarece isi are radacinile in teoria universala a egalitarismului, care sustine ca egalitatea deplina intre barbati si femei se poate obtine prin eliminarea diferentelor de rol dintre genuri in familie si in biserica.
Sustinatorii hirotonirii femeilor care au imbratisat gandirea/ideologia feminismului citeaza adesea declaratia apostolului Pavel din Galateni 3:28 – „Nu mai este nici Iudeu, nici Grec; nu mai este nici rob nici slobod; nu mai este nici parte barbateasca, nici parte femeiasca, fiindca toti sunteti una in Hristos Isus.” – ca fiind textul cheie care justifica faptul ca Biblia invata deplina egalitate intre barbati si femei.
In acest articol, voi trece in revista feminismul, aratand cum credinta in „deplina egalitate” are un impact negativ asupra catorva invataturi fundamentale ale Bibliei. De asemenea, voi examina conceptul egalitatii, argumentand ca declaratiile rudimentaredespre egalitatea barbatilor si femeilor sunt periculos de neclare, pot conduce pe cai gresite si distorsioneaza complet declaratia lui Pavel din Galateni 3:28. Apoi, voi privi cu atentie o declaratie din scrierile sorei Ellen G. White pe care adesea aparatorii hirotonirii femeilor o interpreteaza gresit pentru a justifica viziunea feminista a egalitatii. Voi concluziona aratand de ce invatatura principala a feminismului despre egalitate totala constituie o provocare directa pentru credinta noastra.
Ideologia feminista
Miscarea feminista sau asa-zisa miscare de eliberare a femeilor este o lupta pentru libertate, egalitate si dreptate. Desi crestinii care cred in Biblie au motive intemeiate sa se tina la distanta de ideologia feminista, ei impartasesc preocuparile legitime ale miscarii de a sta impotriva oricarei forme de inechitate, nedreptate si discriminare.
In centrul miscarii feministe se gasesc problemele femeilor nemultumite si ranite. Prea adesea femeile au fost tratate nedrept, ca si cum ar fi cetateni de mana a doua ai lumii. Ele au fost ranite si in familie, unde au fost nevoite sa suporte o conducere necorespunzatoare din partea barbatului. Multe experimenteaza casatorii esuate deoarece sufera din cauza unor soti abuzivi, nepasatori si obisnuiti sa comande/despotici. Cand incearca sa schimbe aceste nedreptati, multe femei simt ca societatea este de partea barbatilor care au abuzat de ele.
Desi nu este o feminista sau o credincioasa care sa creada in hirotonirea femeilor, o femeie crestina a surprins atat de bine experientele acestor femei ranite:
Sunt femeie. Am experimentat superioritatea batjocoritoare si plina de mandrie cu care barbatii m-au tratat uneori. Am auzit insultele aduse capacitatilor mele, inteligentei si corpului meu. Simteam ca explodez de manie in timp ce stergeam sangele de pe fata unei femei batute. Am plans impreuna cu femei care au fost violate intr-un mod brutal – violate pana in cea mai profunda celula a fiintei lor. Sunt scarbita de abuzul sexual asupra fetitelor. Am boicotat magazinele care vindeau poze porno cu femei. Am protestat fata de barbatii care in mod sarcastic injoseau femeile cu “umorul” lor. Si am plecat de la serciciile divine in care pastorii neglijenti vorbesc de rau pe acelea pe care Dumnezeu le numeste sfinte. Adesea ma simt ranita si maniata de atitudinile si actiunile injositoare sexiste, da, SEXISTE. Si deplang profund relatia denaturata pe care Dumnezeu a creat-o armonioasa si frumoasa. Ca femeie simt batalia. Simt pacatul. Feminismul identifica probleme reale care cer un raspuns real. 3
Intr-adevar, feminismul identifica aceste probleme legitime ale ranirii femeilor si tratamentului nedrept. Insa in incercarea lor de a gasi un raspuns, feministii recurg la solutii improprii si nebiblice. Mai jos sunt cateva aspecte care ne ingrijoreaza la ideologia feminista. 
1. Desfiintarea rolurilor in functie de gen. Feministii gandesc ca diferentierea rolurilor, pe care Dumnezeu a randuit-o la Creatiune pentru a reglementa relatia complementara a barbatilor si femeilor, ii face superiori pe barbati si inferioare pe femei. Socotindu-se private de adevarata lor demnitate feminina, unele cauta autoimplinire, egalitate totala si dreptate umana incercand sa fie asemenea barbatilor sau incercand sa respinga diferentierea rolurilor in familie si in biserica. 
Pentru a se elibera de asa-numitul statut de mana a doua care provine din diferentierea rolurilor in functie de gen, unii feministi radicali lupta impotriva institutiei casatoriei si a cresterii copiilor, care cred ei le constrange sa detina anumite roluri. Altii se impotrivesc religiilor organizate, mai ales islamului si religiilor iudeo-crestine, ale caror invataturi despre conducerea sau dominarea barbatului le interpreteaza astfel: femeile sunt sclavele barbatilor prin supunere si ascultare.
2. Lesbianism. Avand convingerea ca actul sexual ii face pe barbati sa stapaneasca peste femei, multi feministi propun intalniri sexuale fara barbati. Pentru unii, lesbianismul este una din caile prin care femeile se pot elibera de conducerea patriarhala sau masculina pentru a putea cunoaste si experimenta adevaratul lor eu. O adepta proeminenta a feminismului spune:
Eliberarea femeilor si a homosexualilor se lupta amandoua pentru acelasi scop: o societate libera de a numi si a eticheta persoanele in functie de gen si/sau preferinta sexuala. „Lesbianismul” este o eticheta folosita ca pe o arma psihica pentru a tine femeile inchise in „rolul feminin”, rol dat de barbati. Natura acestui rol consta in faptul ca femeia este definita in functie de relatia cu barbatii. 4
3.Vrajitorie. Pe langa lesbianism, multi feministi nu vad nimic gresit in vrajitorie sau in inchinarea la zeita mama, religie a fertilitatii caracteristica inchinarii pagane canaanite. Feministii insista ca vrajitoarele sunt femei spirituale si nu vraci ai raului. Ei arata catre arderea vrajitoarelor din Evul Mediu si argumenteaza ca erau arse ca vrajitoare „pentru ca erau femei si pentru ca aveau darul de a vindeca, ceea ce era inacceptabil pentru barbati.” 5
O scriitoare feminista explica: „Cand religiile patriarhale, profetice (iudaismul, crestinismul, islamismul) au intalnit practicile fertilitatii din Orientul Mijlociu, au intrat in conflict interese puternice. Autocontrolul masculin, autoritatea sociala si explicatiile teologice (un Dumnezeu masculin) au fost toate imbinate in asa fel incat inchinarea din Templul Zeitei sa fie vazuta ca foarte amenintatoare. De vreme ce religiile patriarhale au castigat batalia, autoritatile lor scripturale si culturale au devenit „ortodoxe”, iar religiile fertilitatii o deviere/abatere respingatoare. 6
4. Redefinirea lui Dumnezeu. In timp ce feministii din interiorul crestinismului nu merg chiar atat de departe in lupta lor impotriva casatoriei, religiei iudeo-crestine si in imbratisare lesbianismului si vrajitoriei, unii fac eforturi de a-L redefini pe Dumnezeu printr-un limbaj neutru in ce priveste genul. Ei incearca sa scape de pretinsa ofensa (i.g., sexista, orientarea masculina sau patriarhala) a limbajului din Biblie si sa il inlocuiasca cu termeni care nu includ genul si care desfiinteaza distinctia barbati-femei. Astfel, “Fiul lui Dumnezeu” devine “Copilul lui Dumnezeu”; “Fiul Omului” devine “Cel Uman”; „Tata ceresc” devine „Parinte ceresc”; iar Dumnezeul lui Avraam, Isaac si Iacov se transforma intr-o zeita mama numita Sofia. 7
O modalitate prin care „religia zeitei” feminismului se raspandeste in cele mai multe denominatiuni crestine este prin incercarea sistematica de a-L feminiza pe Dumnezeu. De exemplu, in noul manual al Bisericii Unite din Canada, cea mai mare denominatiune protestanta din Canada, botezul nu se mai face in numele Tatalui, al Fiului si al Duhului Sfant. In schimb, acum se poate boteza in numele „Creatorului, Eliberatorului si Vindecatorului” sau intr-o modalitate care alterneaza cele doua, in numele lui „Dumnezeu, Sursa dragostei; in numele lui Isus Hristos, Dragostea Intrupata; si in numele Duhului Sfant, Puterea dragostei.” In primele ei 100 de pagini nu exista decat o singura referire la Dumnezeu ca „Tata”; in schimb membrii bisericii se roaga la „Mama si Tatal Dumnezeu” sau mai simplu „mama Dumnezeu.” 8
Chiar si in biserica noastra unii invatati promoveaza ideea ca Duhul Sfant reprezinta membrul feminin al trinitatii, facand referiri repetate la adresa Creatorului cu „El/Ea”. 9
5. Limbajul care face referire la ambele genuri. Aceeasi ideologie feminista sustine sus si tare folosirea limbajului care face referire la ambele genuri in diverse servicii divine si in traducerea Bibliei. 10 In timp ce este posibil ca sa existe un loc legitim pentru intrebuintarea limbajului ce face referire la ambele genuri, este o greseala sa incercam sa desfiintam genul pentru acele lucruri pe care Dumnezeu le-a oranduit astfel.   
Asa s-a intamplat la Sesiunea Conferintei Generale de la Indianapolis din 1990 cand delegatii (probabil fara sa-si dea seama) au votat revizuirea declaratiei Manualului Bisericii cu privire la obligatiile si indatoririle prezbiterilor in care au aparut cuvinte neutre in ce priveste genul. 11
Un alt exemplu este practica recenta de la Ellen G. White Estate de a revizui cateva din scrierile sorei Ellen G. White in ceea ce priveste limbajul care face referire la ambele genuri. Aceasta s-a intamplat cu cele mai multe devotionale si titluri recent aparute. Cineva ar putea crede ca este vorba despre niste schimbari minore facute cu scopul de a face scrierile dumneaei mai usor de citit si de inteles. Insa se creaza o problema teologica majora cand se introduce limbajul care face referire la ambele genuri in scrierile ei intr-o asa maniera incat se schimba in mod fundamental invataturile cu privire la diferentierea rolurilor in familie si in biserica. 12
Fie ca isi dau seama sau nu, cei care invata despre rolurile unisex in familie sau in biserica sunt condusi de aceeasi ideologie feminista. Cel mai recent exemplu in acest sens se gaseste in cartea careia i s-a facut atat de multa reclama, Femei in lucrare, in care cativa invatati ai bisericii incearca sa dovedeasca faptul ca a existat cel putin o femeie preot in Vechiul Testament si cateva femei apostoli si pastori in Noul Testament. 13
Cartea aducatoare de lumina a lui Mary Kassian, Evanghelia feminista: miscarea de unire a feminismului cu biserica, 14 arata de asemenea intr-un mod convingator ca pe langa aprinsele discutii contemporane despre rolurile barbatilor si femeilor in familie si in biserica, filosofia feminista se face cunoscuta in diferite denominatiuni si prin gruparile speciale ale femeilor din colegii si universitati prin cursurile despre femei si prin seminariile despre teologia feminista.
6. Punand sub semnul intrebarii inspiratia si autoritatea Bibliei. Feministii percep Biblia atat ca producator, cat si ca produs al opresiunii femeii. Sustinand ca unele parti ale Scripturii inspirate aduc prejudicii drepturilor si aspiratiilor femeilor, ei sugereaza ca in Biblie exista grade de inspiratie – cele mai putin inspirate parti fiind, chipurile, contaminate cu greseli si prejudecati ale barbatilor. Astfel ei considera orice pasaj din Scriptura care nu sustine principiul deplinei egalitati – redefinit a insemna absenta diferentierii rolurilor in cadrul parteneriatului complementar a relatiei dintre barbati si femei – ca fiind sexist si discriminatoriu, deci neinspirat.
Un invatat rezuma atat de bine opinia teologilor feministi:
Biblia a fost scrisa intr-o societate patriarhala de oameni, cei mai multi barbati, pe care sistemul ii avantaja. Ea este expresia prejudecatilor androcentrice, adica centrate pe barbati, ale acelei lumi sociale si legitimeaza structurile sociale patriarhale, adica dominate de barbati, care sustineau acea lume. Limbajul ei este in mare masura masculin, atat prin referirile la Dumnezeu, cat si la oameni. Pe scurt, Biblia este o carte scrisa de barbati pentru a spune povestea lor in favoarea lor. Asadar, ea aduce atat in fata femeilor, cat si a barbatilor manati de spiritul dreptatii o mare problema. Nu este sigur ca Biblia poate face fata acestei provocari, ca poate cere loialitatea oamenilor care vor sa faca dreptate si libertate in lumea postmoderna. 15
Observati ca, deoarece feministii sustin ca Biblia este produsul unei culturi patriarhale, dominate de barbati (androcentrice) si deoarece o parte a continutului ei este nedreapta fata de femei, ei se indoiesc daca Biblia „poate face fata …”
7. Reinterpretarea Scripturii. Pentru a sustine ca diferentierea rolurilor este demodata, feministii adopta o atitudine care neaga intreaga inspiratie a Biblii si care foloseste metode inalt critice in interpretarea ei. In mod repetat, interpretii feministi nu doar ca aleg din Biblie, dar ei sunt si suspiciosi la textul biblic. Folosind cele doua principii ale selectivitatii si scepticismului, interpretii feministi sustin cu tarie ca pe masura ce se apropie de Scriptura „ideologia noastra are prioritate in fata ideologiei literaturii (biblice).”16
Un exemplu clasic de interpretare liberala a feminismului liberal al Bibliei se afla in cartea Masa de bun venit, un volum pro-hirotonire scris de 14 lideri ganditori adventisti de ziua a saptea. 17. In aceasta lucrare, cativa dintre autori argumenteaza ca pasajele biblice (ca Efeseni 5:22-33; Coloseni 3:18, 19; 1 Petru 3:1-7; 1 Corinteni 11:3, 11, 12; 14:34, 35; 1 Timotei 2:11-14; 3:2 si Tit 1:6) pe care adventistii in mod istoric le intelegeau ca avand legatura cu rolurile barbati-femei atat in familie, cat si in biserica sunt produsul logicii defectuoase sau a gresitelor interpretari rabinice ale scriitorilor Bibliei de la acea data.
Sustinand curentul feminist si al inaltei critici,unii scriitori si-au mentinut parerea ca apostolul Pavel a gresit in interpretarea Genezei 1-3 cand si-a fundamentat invatatura despre diferentierea rolurilor dintre barbati si femei pe Creatiune si Caderea in pacat. Ei au sustinut ca declaratiile apostolului Pavel erau mai degraba expresii ale parerilor sale personale neinspirate – pareri care reflecta cultura sa si de aceea nu ni se aplica noua. Pentru acesti autori, Pavel era„un om al vremii sale”. In mod ocazional, el intrezareste idealul pe care Isus l-a stabilit in timpul cat a stat pe pamant; cu toate acestea el nu ajunge niciodata in mod deplin la „idealul Evangheliei” de „egalitate totala” sau de interschimbabilitate completa a rolurilor atat in familie, cat si in biserica.18
8. Schimbari in lucrarea femeilor. De-a lungul istoriei, Biserica Adventista de Ziua a Saptea a incurajat dintotdeauna participarea activa a femeilor in lucrarea de castigare a sufletelor. Femeile fac aceasta fara sa fie hirotonite ca prezbiteri sau pastori. Asa stau lucrurile, mai ales in tarile in dezvoltare.
Insa in unele locuri (mai ales, in zonele industrializate ale lumii), lucrarea femeilor din aceste biserici a fost distorsionata si transformata in lucrarea feminismului de a accelera planul de hirotonire a femeilor. Apoi, pe cai foarte subtile, sustinatorii acuza pe aceia care in mod justificat se impotrivesc hirotonirii femeilor ca ar fi impotriva slujirii femeilor. De asemenea, ei incearca sa dea credibilitate planului lor feminist cand pun sub semnul egalitatii slujirea feminismului cu slujirea femeii care se practica in tarile in dezvoltare. Astfel, feministii considera termenul “slujirea femeilor” ca fiind golit de adevaratul sens si de aceea ii acorda un inteles feminist. In acest fel, membrii plini de incredere ai bisericii nu isi dau seama cu adevarat de diferenta.
Un scriitor de marca ofera acest succint rezumat, punand in opozitie lucrarea de astazi a feminismului cu slujirea femeilor din timpul pionierilor adventisti:
Astazi, lucrarea feminista contrasteaza profund cu Slujirea Femeii de dinainte. In timp ce spiritualitatea surorilor adventiste era cea mai mare raspundere a celei dintai miscari, in cea de-a doua e doar simulata; in timp ce castigarea de suflete era singurul scop al primei miscari, in cea de-a doua nu pare a fi intotdeauna ceva important; in timp ce prima miscare accentueaza importanta si influenta femeii in familie, un astfel de concept pare aproape respingator pentru multi din a doua miscare; in timp ce in prima miscare puterea era Duhul Sfant, in cea de-a doua cineva abia isi da seama ca aceasta (puterea) este echivalenta cu a detine o pozitie.
Putem aplauda Slujirea Femeilor din tarile in curs de dezvoltare unde femeile sunt foarte active in castigarea de suflete si in impartasirea credintei. Laudat sa fie Domnul pentru credinta lor si pentru lucrarea lor plina de sacrificiu! Bisericile cresc deoarece femeile duc spiritul pionierilor in domeniile lor de activitate. Sa ne fie rusine [celor din tarile dezvoltate] ca am schimbat modul de lucru si l-am infectat cu lupte feministe. 19
Rezumat. Campania feminismului pentru egalitate deplina pune bazele hirotonirii femeilor. Impotrivirea fundamentala a ideologiei fata de invatatura Scripturii cu privire la diferentierea rolurilor dintre barbati si femei in biserica ii face pe unii feministi sa imbratiseze lesbianismul si vrajitoria, sa-L redefineasca si sa-L feminizeze pe Dumnezeu, sa accelereze folosirea unui limbaj non-sexist nediscriminatoriu, sa puna sub semnul intrebarii inspiratia si autoritatea Bibliei, sa adopte un spirit inalt critic pentru reinterpretarea Bibliei si sa transforme Slujirea Femeii in slujirea feminismului.
Ideologia egalitara/egalitarista ??
In ciuda aspectelor ei ingrijoratoare, miscarea feminista continua sa exercite o influenta foarte mare asupra bisericilor crestine prin campanii pentru indepartarea diferentelor de gen. Motivul pentru care aceste eforturi au avut succes este acela ca feminismul a rezultat dintr-o ideologie mult mai raspandita numita egalitarism. Egalitarismul radical (sau egalitarianismul) sustine ca toate fiintele umane sunt egale, deci ele trebuie sa fie exact la fel in toate aspectele. 20 In consecinta, diferentele dintre oameni randuite de Dumnezeu trebuie abolite.
Cultura noastra contemporana a fost foarte mult influentata de gandirea egalitarismului care a inceput cu rationalismul si egalitarianismul care a insotit Revolutia Franceza. Deoarece Revolutia Franceza L-a detronat pe Dumnezeul Bibliei si a intronat Ratiunea ca zeita, diferentele pe care Dumnezeu le-a randuit pentru oameni nu mai pareau atat de rationale pentru mintea egalitara.
Egalitarismul protesteaza pe buna dreptate impotriva exploatarii care provine din diferentele dintre oameni, cum ar fi bogat si sarac, barbat si femeie, negru si alb, educat si needucat, etc. Insa incercarea lui de a rectifica abuzul diferentelor merge prea departe cand propune abolirea tuturor diferentelor si cand sugereaza ca egalitatea deplina inseamna egalitate in toate sensurile.
Conform egalitarismului radical, este nedrept ca cineva sa aiba autoritate asupra altei persoane, sau sa aiba mai multa putere, sau mai multi bani, sau mai multa influenta. Luand in considerare concluzia ei logica, egalitarianismul va argumenta ca aceia care au succes si exceleaza ar trebui cumva trasi inapoi si facuti sa se potriveasca multimii, ca nu cumva cineva sa se simta inferior.  
Astfel, comunismul (sau marxismul) imbratiseaza aceasta ideologie radicala cand incearca sa-i faca pe saraci sa fie egali cu cei bogati. De asemenea, feminismul se adapa din fantana egalitarismului cand vrea sa faca femeile egale cu barbatii in toate aspectele. Si asa cum feminstii cauta deplina egalitate dand la o parte rolurile de gen sau sex din casatorie si din biserica, tot la fel teologia gay cauta sa aduca egalitate intre homosexuali si heterosexuali prin indepartarea identitatii sexuale.
Egalitarismul feminist. Egalitarismul feminist este atragator deoarece cladeste pe ceva apropiat de adevarul biblic si apoi il distorsioneaza. Egalitatea ca fiinta si valoare (egalitatea ontologica) este o invatatura biblica clara, care afirma ca toate fiintele umane – barbat sau femeie – sunt egali inaintea lui Dumnezeu ca fiinte create, ca pacatosi care au nevoie de mantuire prin Hristos si ca oameni chemati la acelasi destin. Dovada scripturala pentru aceasta egalitate este ca (1) amandoi „barbatul si femeia” au fost creati „dupa chipul lui Dumnezeu” (Geneza 1:27; Matei 19:4; Marcu 10:6); (2) amandoi au fost rascumparati prin Isus Hristos, astfel ca „in Hristos” nu mai exista „nici barbat, nici femeie” (Galateni 3:28); si (3) amandoi „vor mosteni impreuna harul vietii” (1 Petru 3:7).
Nicaieri Biblia nu considera femeile ca avand un statut de mana a douasau ca barbatii ar fi superiori si femeile inferioare. A spune aceasta inseamna sa interpretezi gresit invatatura Bibliei si sa aduci un afront caracterului plin de dragoste a lui Dumnezeu care a creat-o pe Eva pentru a fi “un ajutor potrivit” pentru Adam, un partener “potrivit” sau “corespunzator” pentru el. Ellen White a fost foarte clara in aceasta privinta:„Cand a creat-o pe Eva, Dumnezeu a intentionat ca aceasta sa nu-i fie nici inferioara, nici superioara barbatului, ci sa-i fie egala in toate lucrurile.” (Marturii pentru comunitate, vol. 3, p. 484).
Astfel, crestinismul biblic invata egalitatea intre barbati si femei inaintea lui Dumnezeu. In timp ce egalitarismul feminist apeleaza la acest adevar, el nu face cunoscut adevarul complementar despre diferentele dintre oameni si diferentele de rol dintre genuri. Asa cum vom vedea in capitolele urmatoare, Scriptura spune clar ca in cadrul egalitatii barbat-femeie, asa cum diferentele dintre barbati si femei arata ca ei au fost creati pentru a se completa unul pe celalalt, tot la fel aceasta natura complementara indica o diferenta functionala intre ei.
Problema hirotonirii femeilor nu este, asadar, o intrebare despre egalitatea dintre barbati si femei. Biblia, precum si Spiritul Profetic, a stabilit deja aceasta. Femeile si barbatii sunt egali; nici unul nu este inferior altuia. Adevarata problema in discutie este daca egalitatea dintre barbati si femei elimina diferentele de rol. In timp ce mentine egalitatea intre fiinte, a desemnat Biblia un rol de conducere/guvernare a barbatului si un rol de sprijinire/sustinere din partea femeilor?
Obsesia cu privire la egalitate. Multi au imbratisat usor hirotonirea femeilor deoarece au acceptat campania egalitarismului feminist pentru deplina egalitate, fara a intelege pe deplin adevarata natura a egalitatii dintre barbati si femei.
Un bun observator, invatat evanghelic numeste obsesia americanilor cu privire la egalitate drept „instinctul cel mai puternic de nivelare” care „isi are radacinile in egalitarismul radical care si-a facut loc chiar in inima ei (a bisericii evanghelice).” Pornind de la cuvintele lui Alexis de Tocqueville ca „americanii sunt atat de indragostiti de egalitate incat ar prefera mai degraba sa fie egali in sclavie decat lipsiti de egalitate in libertate,” el arata catre inconsecventa acelora care imbratiseaza ideologia egalitarismului. El scrie
„Adesea am observat ca, in mijlocul fervoarei egalitarismului care a intrat in biserica si care cauta sa stabileasca „egalitate deplina” intre sexe, nu se aud voci asemanatoare pentru egalitate intre profesori si studentii lor sau intre parinti si copiii lor.” El continua: „Intr-un fel sau altul aceste mame care pretind sa fie egale cu sotii lor nu accepta sa fie egale si cu copiii lor; dimpotriva, mamele care lupta pentru dreptul de a le spune ”nu” sotilor lor se asteapta ca fiii si fiicele lor sa le spuna „da”, si sa alerge sa curete masa, sa tunda iarba si sa duca gunoiul. In acelasi mod, profesorii care neaga autoritatea sotilor asupra sotiilor lor trebuie totusi sa puna bazele unei miscari de reforma in universitati, renuntand la diplomele de doctorat sau la gradele obtinute. In aparenta orbi fata de diferitele tipuri de autoritate, ei continua nestingheriti sa evalueze lucrarile studentilor lor si sa inaugureze anul universitar in vesmintele oficiale obisnuite.” 21
Observatia de mai sus confirma ca sustinatorii egalitarismului nu inteleg pe deplin adevarata natura a egalitatii. Sa ilustrez aceasta:
Adevarata natura a egalitatii. Declaratia de Independenta a SUA afirma: „Sustinem aceste adevaruri ca fiind de la sine evidente, ca toti oamenii au fost creati egali.” Aceasta declaratie profunda despre egalitate este si adevarata si falsa, depinde ce intelegem prin „egal”. Inseamna egalitatea a fi egal in toate aspectele? Inseamna afirmatia din Declaratie, de exemplu, ca toti oamenii pot juca baschet ca Michael Jordan, sa predice ca C.D. Brooks ori sa scrie ca Arthur S. Maxwell? Mai exact ce inseamna ca doua entitati sa fie egale?
O ilustratie va clarifica acest punct de vedere. 22 Sa presupunem ca un copil de sapte ani isi intreaba tatal: „O ceasca de zahar este egala cu o ceasca de faina?” Tatal se afla in fata unei dileme. Daca intrebarea fiului inseamna, „O ceasca cu substante sub forma de granule (zahar) are acelasi volum cu o alta ceasca cu substante sub forma de granule (faina)?” raspunsul este afirmativ. Daca, cumva, copilul intreaba, „Pot sa inlocuiesc aceasta ceasca de zahar din reteta cu o ceasca de faina de vreme ce ele sunt egale?” raspunsul este negativ. O ceasca de zahar si o ceasca de faina sunt egale in anumite aspecte, dar nu in toate aspectele. Cu alte cuvinte, declaratia, „O ceasca de zahar si o ceasca de faina sunt egale,” este valida si adevarata, in functie de felul cum cineva intelege faptul ca doua entitati sunt egale.
In excelenta sa lucrare, Vorbind despre egalitate: o analiza a fortei retorice a „egalitatii” intr-un discurs moral si legal, Peter Westen arata ca pentru a pune semnul egalitatii intre doua entitati, trebuie sa existe cel putin: (1) doua entitati distincte, (2) un mijloc de masura, si (3) un etalon comun. 23
Merita sa redam definitia descriptiva fundamentala a egalitatii pe care o da Westen:
Egalitatea descriptiva este o relatie care exista intre doua sau mai multe lucruri distincte care au fost masurate dupa acelasi criteriu si au fost gasite imperceptibile sau identice, conform acelui criteriu. Lucruri care conform unui criteriu sunt egale sunt in mod inevitabil inegale dupa alte criterii, si viceversa. Asadar lucrurile acestei lumi care se pot masura nu sunt nici egale, nici inegale. Ele sunt amandoua egale si inegale. 24
Avand in vedere exemplele de mai sus, putem trage concluzia ca, daca etalonul comun implicat in ilustratia cestii de zahar/faina este volumul, cele doua cesti sunt egale. Pe de alta parte, daca etalonul comun il reprezinta substanta, atunci ele nu sunt egale. Tot la fel, daca etalonul comun din Declaratia de Independenta este abilitatea artistica, atletica sau oratorica, atunci toti oamenii nu sunt creati egali. Daca, pe de alta parte, etalonul il reprezinta anumite drepturi inaintea lui Dumnezeu, atunci toti oamenii sunt creati egali.
De fapt, pentru a evita confuzia, Declaratia Statelor Unite clarifica intelesul termenului „egal” prin inserarea catorva propozitii subordonate: „ca ei sunt inzestrati de Creatorul lor cu anumite drepturi inalienabile, ca printre acestea sunt: Viata, Libertatea si dreptul la Fericire.” Egalitatea, asa cum este folosita de catre scriitorii Declaratiei, inseamna pur si simplu ca toti oamenii au anumite drepturi inalienabile, drepturi date de Dumnezeu. 
Problema centrala este ca, inainte de a declara ca doua lucruri sunt egale, este foarte important sa clarificam care este criteriul comun de comparatie. Chiar si doua bancnote diferite de un dolar sunt egale luand in consideratie un criteriu de comparatie (valoarea) si inegale avand alte criterii (de exemplu, vechimea sau culoarea). Asa cum afirma Westen in definitia lui de mai sus, lucrurile din viata nu sunt egale sau inegale, ci amandoua sunt egale si inegale, in functie de criteriul luat in consideratie. De aceea este derutant sa numesti doua lucruri ca fiind egale fara sa delimitezi clar criteriul de comparatie.
Asadar, de vreme ce elimina orice diferentiere a rolurilor de gen, vorbaria egalitarismului feminist despre egalitate deplina nu vede intelepciunea din cuvintele lui Aristotel, „Cea mai rea forma de egalitate este atunci cand incerci sa faci doua lucruri inegale sa para egale.” Cu siguranta aceasta incearca sustinatorii hirotonirii femeilor prin interpretarea fortata a textului din Galateni 3:28.
Galateni 3:28: veriga lipsa a feminismului
Dupa cum aminteam la inceputul capitolului, conceptul egalitatii a devenit crucial in dezbaterea despre hirotonirea femeii. In interiorul si in afara bisericii, sustinatorii hirotonirii femeilor care au imbratisat conceptia egalitarismului feminist citeaza adesea declaratia apostolului Pavel din Galateni 3:28 – Nu mai este nici Iudeu, nici Grec; nu mai este nici rob nici slobod; nu mai este nici parte barbateasca, nici parte femeiasca, fiindca toti sunteti una in Hristos Isus” – ca fiind textul cheie care justifica cererea lor ca Biblia invata egalitatea deplina intre barbati si femei.
Acest pasaj a devenit veriga lipsa pentru cei care incearca sa aduca egalitarismul feminist in biserica. Dar invata Galateni 3:28 cu adevarat despre deplina egalitate, sau despre desfiintarea rolurilor dintre barbati si femei?
O noua lumina? Galateni 3:28 a devenit un fel de argument cheie in dezbaterea despre hirotonirea femeilor deoarece egalitaristii feministi trambiteaza acest text ca fiind „noua lumina” care permite acum barbatilor si femeilor sa-si schimbe rolurile in biserica. Ei argumenteaza ca desi venirea lui Hristos a adus justificarea teologica pentru o deplina egalitate intre evrei/neamuri, liberi/sclavi si barbati/femei, schimbarile sociologice concomitente s-au manifestat treptat de-a lungul unei perioade de timp. 
In retorica egalitarismului feminist, planul pe termen lung de transformare a societatii prin Evanghelie a fost lansat de apostolul Pavel prin Galateni 3:28. In aceasta viziune prima bariera care a fost indepartata este cea dintre evrei si neamuri; aceasta se presupune ca a avut loc in primul secol. Mai tarziu, in secolele XIX si XX a fost inlaturata sclavia. Odata cu inlaturarea sclaviei, feministii argumenteaza ca a venit timpul ca biserica sa elimine diferentele de rol in familie si in interiorul ei.
Un invatat adventist subliniaza opinia enuntata mai sus in Femei in lucrare, volumul alcatuit de invatatii pro-hirotonire de la Universitatea Andrews:
Descoperirea si intelegerea caracterului lui Dumnezeu este progresiva. Este posibil ca ceea ce este permis intr-o anumita perioada sa nu fie idealul lui Dumnezeu pentru copiii Sai. De exemplu, poligamia, desi nu a facut parte din planul initial a lui Dumnezeu, a fost permisa in Vechiul Testament. In timpurile Noului Testament ”episcopul (sau: priveghetor) sa fie fara prihana, barbatul unei singure neveste” (1 Timotei 3:2). . . .
Acelasi lucru este valabil si in legatura cu sclavia. Desi scriitorii Noului Testament nu sustin abolirea ei, Pavel a expus planul cuprinzator de transformare a Evangheliei. . . [citeaza Galateni 3:28]. Aici el stabileste principiul ca Evanghelia, chiar in timpul sau, transforma toate relatiile umane.
O mare parte a perioadei Noului Testament a fost dedicata indepartarii barierelor dintre iudei si neamuri. Prin aceasta lupta caracterul lui Dumnezeu a fost nuantat. Alte bariere, precum sclavia si diferentele de gen aveau sa fie rasturnate mai tarziu…
Pentru gandirea noastra moderna este firesc si drept ca acesti sclavi sa fie eliberati. Insa crestinismul si-a proclamat mesajul in contextul social de atunci si inca o face. Timpul pentru un astfel de plan indraznet inca nu sosise, deoarece astfel de concepte, precum echitatea, nu erau inca recunoscute. Totusi, semintele indepartarii sclaviei rezida tocmai in caracterul plin de dreptate a lui Dumnezeu…. 
Cand, secole mai tarziu, sosise vremea pentru aceasta noua revelatie a dreptatii si egalitatii crstine, Dumnezeu a pregatit un profet cu mesajul Sau: ”Dreptatea adevarata si impartiala trebuie manifestata fata de negri,” scria Ellen White. ”Religia Bibliei nu cunoaste nici casta, nici culoare. Ea nu ia in considerare rangul, bogatia, onoarea lumeasca…”
De asemenea, genul constituie un sistem casta… Este in general cunoscut faptul ca de-a lungul istoriei femeile au fost considerate ca fiind subordonate barbatilor doar pentru ca s-au nascut femei. Cum ar privi un Dumnezeu drept un astfel de sistem in functie de casta sau gen? 25
Expunerea argumentului de mai sus poate suna bine. Insa putini isi dau seama ca afirmatia aceasta contine doua presupuneri cu multe neajunsuri. In primul rand, declaratia sustine ca religia Vechiului sau Noului Testament ”a considerat dintotdeauna permisibile” sau acceptabile practicile nedesavarsite si nedreptatile poligamiei, rasismul iudei/neamuri, sclavia si subjugarea femeilor – practici care mai tarziu, chipurile, au fost corectate de „noua revelatie a dreptatii si echitatii crestinismului.” Aceasta pretentie este un mit pe care cercetatorii competenti ai Bibliei nu il considera valid. 26
In al doilea rand, desi nu in mod explicit, declaratia de mai sus sustine ca deficienta bisericii de a nu hirotoni femeile este o practica discriminatorie caracteristica a unui ”sistem in functie de casta sau gen.” Aceasta opinie da nastere de asemenea unei alte paradigme cunoscute in mod obisnuit (bazata pe texte selectate din literatura rabinilor) si anume ca femeile erau inferioare, asuprite pe nedrept in vremea Vechiului si Noului Testament, iar acum (pe baza textului din Galateni 3:28) trebuie sa li se acorde aceleasi roluri ca si barbatilor. Aceasta presupunere este de asemenea indoielnica. 27
De fapt, cea de-a doua presupunere ar fi adevarata daca cineva ar considera ca Galateni 3:28 sustine egalitatea totala, inteleasa de feministii egalitaristi ca semnificand completa intershimbabilitate a rolurilor dintre barbati si femei in biserica, daca nu in familie. Aceasta ideologie egalitarista, si nu pasajul din Galateni, constituie noua revelatie in privinta eradicarii discriminarii de casta sau gen in biserica. Dupa cum vom vedea in paragrafele urmatoare, Galateni 3:28 nu sustine pretentia feminismului egalitarist cum ca barbatii si femeile ar avea roluri interschimbabile in biserica.
Magna Charta sau adevarata egalitate biblica? In opinia unui invatat in ale Noului Testament de la Seminarul teologic Fuller Theological Seminary, Galateni 3:28 reprezinta ”baza teologica paulina fundamentala pentru includerea femeilor si barbatilor ca parteneri egali in toate lucrarile bisericii.” 28 In acelasi fel, autorul cartii Vesti bune pentru femei: o panorama biblica a egalitatii intre sexe, scrie: ”Dintre toate textele biblice care sustin egalitatea, Galateni 3:28 este prpobabil cel mai important.” 29
De fapt, chiar si in biserica noastra fiecare actiune majora care sprijina hirotonirea femeilor apeleaza la Galateni 3:28 ca la un text care indeparteaza barierele teologice ridicate impotriva femeilor de a sluji ca prezbiteri sau pastori. De exemplu, unul dintre principalii autori ai cartii Femei in lucrare considera textul ca fiind ”Magna Charta a adevaratei egalitati biblice.” Explicand de ce acest pasaj ”sprijina egalitatea barbatilor si femeilor in biserica,” el argumenteaza: ”Acesta [textul din Galateni 3:28] nu este doar o declaratie despre accesul egal la mantuire (cf. Galateni 2:11-15; Efeseni 2:14, 15). Ci mai degraba evidentiaza in mod specific acele trei relatii in care planul originar al lui Dumnezeu din Eden a fost pervertit prin considerarea unui grup inferior fata de celalalt: (1) evrei-neamuri, (2) sclav-liber, si (3) barbat-femeie." 30
Intr-un alt volum pro-hirotonire, Masa de bun venit: pregatind un loc pentru hirotonirea femeilor, un profesor adventist de Noul Testament explica de ce pasajul din Galateni constituie ”Legea drepturilor crestine”:
Omenirea e distrusa. Si va ramane astfel atata vreme cat barbatii vor mentine dominatia asupra femeilor. Pentru propriul lor bine, cat si pentru cel al femeilor, barbatii ar trebui sa recunoasca nevoia ca femeile sa detina deplina egalitate. Omenirea nu va fi intreaga pana nu se va ajunge la egalitate deplina – cu drepturi egale, privilegii egale si oportunitati egale pentru toti. Iar aceasta inseamna, in contextul biblic al drepturilor crestine [Galateni 3:26-28], egalitate deplina in ce priveste rasa, genul sau din punct de vedere socioecoonomic. 31
Insa invata Galateni 3:28 egalitatea deplina? Asa-numita ”Magna Charta a adevaratei egalitati biblice” sau ”Legea drepturilor crestine” da la o parte intr-adevar diferentele de rol dintre barbati si femei? Apostolul vorbeste aici despre unitate sau despre egalitate? Pe scurt, invatatii nostri folosesc in mod legitim declaratia lui Pavel nu mai este nici parte barbateasca, nici parte femeiasca pentru a sustine hirotonirea femeilor? 32
Unitate sau egalitate? Este important sa observam ca atunci cand apostolul Pavel declara ca ”nu mai este nici parte barbateasca, nici parte femeiasca, fiindca toti sunteti una in Hristos Isus,” cuvantul ”una” (in greaca, eis), nu inseamna niciodata ”egal.” 33 In mod corespunzator, variantele lexicale pentru ” toti sunteti una” nu include varianta ”toti sunteti egali.” 34
In ceea ce priveste, probabil, cea mai hotaratoare dezbatere asupra textului din Galateni 3:28, autorul concluzioneaza studiul sau extensiv astfel: „Analizarea tuturor versetelor similare in care apare expresia ‚noi/voi/ei toti sunt una’ in cei 300 de ani ai Noului Testament ne descopera ca aceasta expresie nu exprima egalitate totala. De fapt, expresia „toti sunteti una” se foloseste atunci cand vrea sa exprime faptul ca persoane diferite au ceva in comun; nu se foloseste cu sensul ca persoanele asemanatoare sunt una si aceeasi.”35
Mai mult, in timp ce expresia „toti sunteti una” arata spre un element comun, totusi „presupune existenta unor deosebiri intre indivizi. Exemplele din Noul Testament unde intalnim expresia ‚noi/voi/ei toti sunt una,’ in care mai multe persoane sunt una, sunt urmatoarele: cel ce seamana si cel ce uda (1 Corinteni 3:8); Tata si Fiu (Ioan 10:30; 17:11, 21, 22 [doua exemple]), 23; sot si sotie (Matei 19:6; Marcu 10:8); si credinciosi diferiti cu daruri diferite (Romani 12:5; 1 Corinteni 10:17). In fiecare din aceste situatii membrii acestor perechi au roluri diferite.” 36
Cu alte cuvinte, ”toti sunteti una in Hristos Isus” accentueaza unitatea in Hristos, nu egalitate deplina. Chiar daca egalitaristii ar avea dreptate cand insista ca ”toti sunteti una in Hristos Isus” inseamna ”toti sunteti egali in Hristos Isus,” aceasta tot nu inseamna ca barbatii si femeile au aceleasi roluri deoarece pasajul Noului Testament nu presupune ca ”egalitatea in viziunea lui Dumnezeu implica… interschimbabilitatea rolurilor intre toti crestinii.” 37
Egalitate in ce sens? Trebuie sa-i intrebam pe sustinatorii hirotonirii femeilor ce etalon din Galateni 3:28 ii determina sa sustina deplina egalitate intre barbati si femei. In ce sens sunt ei egali? Au aceeasi valoare? Au aceleasi abilitati? Aceleasi roluri? Aceleasi daruri? Aceeasi mostenire in Hristos?  
Asa cum pe buna dreptate nota un alt invatat, ”Orice declaratie importanta despre legatura dintre egalitate si Galateni 3:28 trebuie sa faca pe deplin cunoscut un etalon comun. Asadar declaratii indoielnice precum ”Galateni 3:28 sustine egalitatea dintre barbati si femei” nu numai ca sunt periculos de imprecise, dar pot fi si inselatoare.” 38
Contrar pretentiilor egalitaristilor feministi, Galateni 3:28 nu sustine deplina egalitate, in sensul indepartarii diferentelor de rol dintre genuri. In schimb, contextul este foarte clar ca barbatii si femeile sunt egali doar in sensul ca amandoi sunt ”socotiti neprihaniti prin credinta” (v. 24), la fel de liberi de sclavia legalismului (v. 25), egali pentru ca sunt copiii lui Dumnezeu (v. 26), amandoi sunt imbracati cu Hristos (v. 27), amandoi sunt ai lui Hristos (v. 29) si mostenitori ai fagaduintei lui Avraam (v. 29). . . . Galateni 3:28 nu aboleste rolurile de gen oranduite de Dumenzeu si rascumparate de Hristos.” 39
Astfel, in Galateni 3:28 se invata despre un anumit fel de egalitate. Insa contextul explica foarte clar adevarata natura a acestei egalitati. Barbatii si femeile sunt ”membri egali” in Hristos, dar aceasta nu inseamna ca barbatii si femeile au aceleasi oportunitati. Dupa cum am aratat maii inainte, doar faptul ca doua entitati sunt egale intr-un anumit domeniu nu implica faptul ca ele sunt egale si in alte domenii. De exemplu, cele douasprezece semintii erau membri egali ai lui Israel si impreuna mostenitori a celor fagaduite. Insa nu toate semintiile aveau (aceleasi) oportunitati egale si nici nu indeplineau aceleasi roluri:
In vreme ce toate semintiile se bucura de aceeasi onoare si toate sunt considerate la fel cand este vorba de a purta lupte sau de a lua in stapanire pamantul, nu toate semintiile indeplinesc aceleasi roluri (de exemplu, Geneza 49:10, toiagul de domnie nu se va departa din Iuda,” si Numeri 3, care prezinta in detaliu rolul unic pe care trebuia sa il indeplineasca semintia lui Levi). Cu siguranta toate semintiile sunt egale – intr-un anumit sens – si cu siguranta, ca urmare a acestei mosteniri colective ei ar trebui sa lucreze impreuna pentru a face bine unul altuia. Insa aceasta mostenire, care apartine fiecarei semintii pentru ca fiecare este parte a unui intreg, nu anuleaza unicitatea fiecarei semintii.40
Semnificatia textului din Galateni 3:28. Expresia lui Pavel ”nu mai este nici parte barbateasca, nici parte femeiasca,” nu neaga existenta unei diferente intre barbati si femei. De asemenea, contrar interpretarii egalitariste, pasajul nu sterge diferentele de rol dintre genuri. El afirma pur si simplu ca toti credinciosii, indiferent de gen, sunt una in Hristos.
Fiecare dintre termenii opusi (sau perechi) – evrei/greci, sclavi/liberi, barbati/femei – este desemnat sa conduca la ideea de totalitate sau universalitate. Perechile aduc in atentie trei moduri fundamentale de a vedea totalitatea/integralitatea fiintelor umane in timpul Noului Testament.
Prima pereche, ”nu mai este nici iudeu, nici grec,” aduce in atentie totalitatea fiintei umane din perspectiva istoriei mantuirii. De vreme ce Scriptura arata ca fagaduinta Evangheliei a venit mai intai la evrei si apoi la neamuri, din perspectiva religioasa a evreului, intreaga lume poate fi impartita in doua: evrei si neamuri. 41 A doua pereche, ”nici rob, nici slobod,” constituia in primul rand o distinctie legala pentru impartirea lumii. Din perspectiva unui roman, toti oamenii erau ori liberi, ori sclavi. 42 Iar a treia pereche, ”nu mai este nici parte barbateasca, nici parte femeiasca,” imparte omenirea conform identitatii sexuale daruita la Creatiune. Corespunzator, din perspectiva Creatiunii, toti oamenii pot fi impartiti in doua – barbati si femei. 43
Astfel, conform apostolului Pavel, toti copiii lui Dumnezeu, indiferent din ce perspectiva se priveste – cea a istoriei mantuirii evreilor, sau cea legala a romanilor, sau din perspectiva Creatiunii lui Dumnezeu – impartasesc acelasi privilegiu al unirii in Hristos. acesta este sensul in care barbatii si femeile sunt egali.
Insa acest privilegiu al egalitatii nu sugereaza ca barbatii si femeile au roluri egale (interschimbabile) in familie si in biserica. Astfel, incercarea sustinatorilor hirotonirii femeii de a apela la textul din Galateni 3:28 ca fiind dovada ca Biblia invata deplina egalitate este lipsit de temei, daca nu chiar periculos de inselator. Deplina egalitate poate fi sustinuta doar prin aducerea ei in text din depozitul ideologic al egalitarismului feminist.
_______________
Note finale
1. Acest articol este o versiune adaptata a articolului Oare trebuie sa tacem?: Probleme care divizeaza biserica noastra (Ann Arbor: Berean Books, 2001), pp. 137-159, 193-198.
2. Crestinii trebuie sa primeasca intotdeauna cu bucurie noua lumina din Cuvantul lui Dumnezeu, atata vreme cat noua lumina propusa nu contrazice un adevar biblic prestabilit. Pentru un rezumat mai detaliat a ceea ce invata Ellen G. White despre ”noua lumina”, vezi P. Gerard Damsteegt, ”Noua lumina in vremurile din urma,” Adventistii cred 10/1 (primavara 1996): 5-13.
3. Mary A. Kassian, Evanghelia feminista: Miscarea de unire a feminismului cu biserica (Wheaton, Ill.: Good News, 1992), p. 242. Aceasta carte este o carte care trebuie citita de cei care doresc sa inteleaga ce inseamna feminismul si cum hipnotizeaza acesta bisericile crestine.
4. Declaratia de mai sus este atribuita proeminentei feministe Kate Millet si citata A. Kassian, Evanghelia feminista, p. 85.
5. Astfel argumenteaza vrajitoarea pagana Margot Adler, citata de Mary A. Kassian, Evanghelia feminista, p. 78; cf. p. 219.
6. Denise Lardner Carmody, Femeile si religiile lumii (Nashville: Abingdon, 1979), p. 32. Cf. Mary A. Kassian, Evanghelia feminista, p. 155.
7. Vezi Elizabeth Achtemeier, ”De ce Dumnezeu nu este mama: un raspuns dat discursului despre Dumnezeul adeptilor feminismului in biserica,” Crestinismul astazi (august 16, 1993) :16-23. Pentru o povestire uluitoare despre cum aceasta ”reimaginare” feminista a lui Dumnezeu este promovata in mod activ in bisericile crestine, vezi James R. Edwards, ”Cutremur in Mainline," Crestinismul astazi (noiembrie 14, 1994) :38-43.
8. Vezi revizia lui Elizabeth Achtemeier despre Biserica Unitariana din Canada Liturghier cu limbaj care face referire la ambele genuri (3 volume), in Interpretarea 38 (1984) :64-66; cf. David Lyle Jeffrey, "Moartea limbii paterne: atacand in inima identitatii crestine," Revista barbatilor si femeilor din Biblie 4/4 (Spring 2000) :1, 11-16.
9. Steve Daily, Adventismul pentru o noua generatie (Portland/Clackamas, Ore.: Better Living Publishers, 1993), pp. 88, 105, 113.
10. Cea mai detaliata si mai completa discutie despre traducerea Bibliei care foloseste un limbaj neutru din punct de vedere al genului poate fi gasita in Vern S. Poythress si Wayne A. Grudem, Controversa despre Biblia care foloseste un limbaj neutru din punctul de vedere al genului: aducerea la tacere a amprentei masculine din cuvintele lui Dumnezeu (Nashville: Broadman and Holman Publishers, 2000).
11. C. Mervyn Maxwell furnizeaza o istorie introspectiva, aratand cum dorinta liderilor bisericii ca pastorii sa se bucure de beneficiile legii taxelor din SUA a condus la revizuiri indoielnice ale politicii bisericilor si modificari in Manualul bisericii care permit femeilor sa slujeasca in functia de prezbiteri. Vezi ”O istorie foarte surprinzatoare (si interesanta),” in Mercedes H. Dyer, ed., Cercetati toate lucrurile: un raspuns la cartea Femei in lucrare ( Berrien Springs , Mich. : Adventists Affirm , 2000), pp. 225-230.
12. Printre schimbarile minore adecvate mentionam impartirea frazelor lungi in propozitii mai mici care pot fi mai usor de citit, sau substituirea cuvintelor si expresiilor care sunt iesite din uz (sau si mai bine, punerea in paranteze patrate a acestor cuvinte inlocuite). Aceste schimbari minore sunt acceptabile deoarece ele nu au la baza o ideologie feminista. Dimpotriva, este o incercare autentica de a raspunde nevoilor omului care nu este familiar cu engleza secolului XIX. Inteleg ca atunci cand aceste carti vor fi retiparite White G. Estate nu va schimba limbajul cartilor cu titluri familiare. Cand sunt publicate versiuni noi si actualizate ale unor carti, ca de exemplu, „Divina vindecare”, i se va da un alt titlu pentru a nu se face confuzie cu originalul.
13. Se face referire la articolele lui Jacques B. Doukhan, "Femei preoti in Israel: un studiu despre absenta lor," si Robert M. Johnston, "Modele de pastorire in Noul Testament," in Femei in lucrare, pp. 29-43, respectiv, 45-58. O scurta evaluare a acestor articole este oferita in cartea Oare trebuie sa tacem? Cei care sunt interesati sa citeasca o evaluare mult mai detaliata a lucrarilor de mai sus sa consulte contributia lui Gerard Damsteegt din Cercetati toate lucrurile:un raspuns la cartea Femei in lucrare, pp. 123-153.
14. Mary A. Kassian, Evanghelia feminista: miscarea de unire a feminismului cu biserica (Wheaton, Ill.: Crossway, 1992).
15. Sandra M. Schneiders, "Are Biblia un mesaj postmodern?" in Frederic Burnham, ed., Teologia postmoderna: credinta crestina intr-o lume a pluralismului (San Francisco: Harper and Row, 1989), p. 65.
16. Danna Nolan Fewell, "Exegeza feminista a Bibliei ebraice: sustinere, impotrivire si transformare," Revista pentru studiul Vechiului Testament 39 (1987) :78. While C. Raymond Holmes ofera o analiza si o critica folositoare cu privire la ideologia feminista (Vezi Varful unui aisberg, pp. 87-132), nu este de mai mica importanta faptul ca metoda pe care invatatii feministi o dau Scripturii, asemenea altor teologi ai eliberarii, este o parte a metodei istoric-critice (ibid., pp. 31-48). Pentru mai multe detalii despre aceasta metoda, vezi Gerhard F. Hasel, "Autoritatea Bibliei si interpretarea feminista," Adventists Affirm (toamna 1989), pp. 12-23.
17. Masa de bun venit: pregatind un loc pentru hirotonirea femeilor, edited by Patricia A. Habada si Rebecca Frost Brillhart (Langley Park, Md.: TEAMPress, 1995). Cei "paisprezece istorici, teologi si specialisti proeminenti adventisti de ziua a saptea” care si-au adus contributia prin eseurile lor sunt: Bert Haloviak, Kit Watts, Raymond F. Cottrell, Donna Jeane Haerich, David R. Larson, Fritz Guy, Edwin Zackrison, Halcyon Westphal Wilson, Sheryll Prinz-McMillan, Joyce Hanscom Lorntz, V. Norskov Olsen, Ralph Neall, Ginger Hanks Harwood si Iris M. Yob.
18. Desi introducerea cartii si recomandarea de pe coperta din spate afirma ca Masa de bun venit comprima „expuneri atent gandite de cei mai competenti scriitori” si ca „este o colectie definitorie de eseuri pentru timpul nostru din partea unor lideri respectati ai bisericii,” altii noteaza ca, in ceea ce priveste problemele hermeneutice cheie despre hirotonirea femeilor, acest volum se remarca mai degraba prin largime decat prin profunzime. De exemplu, Keith A. Burton, un cercetator adventist al Noului Testament, expune ipotezele istoric-critice de la abaza eseurilor din Masa de bun venit. El concluzioneaza astfel critica sa patrunzatoare la adresa acestei carti pro-hirotonire: "Masa in jurul careia suntem invitati atat de calduros sa ne asezam este una deja ajustata pentru aceia care ataca relevanta autoritatii biblice; aceia care pretind ca imaginea gnostica a androginului primitiv si escatologic este cea catre care ar trebui sa se indrepte adventistii; aceia ale caror interese constau mai degraba in dobandirea unei puteri colective decat in evanghelizarea unei lumi in pragul mortii; si in final, aceia care confunda restrictia nediscriminatorie a rolurilor din familie si biserica care au fost oranduite de acelasi Duh.” Vezi Burton, "Masa de bun venit: o evaluare critica" (manuscris nepublicat, 1995), disponibil laCentrul Adventist, Biblioteca James White, Universitatea Andrews. In cea mai timpurie carte a mea Primirea Cuvantului (pp. 119-129), am scos in evidenta cateva aspecte ingrijoratoare ale argumentelor pro-hirotonirea femeilor din cartea Masa de bun venit.
19. Laurel Damsteegt, "Ar trebui ca femeile sa pastoreasca?" Adventists Affirm 9/1 (primavara 1995):14. Pentru o dezbatere despre cum era inteleasa "Slujirea Femeii" in primii ani ai adventismului de ziua a saptea, vezi de asemenea articolul lui Laurel Damsteegt "S.M.I. Henry: pionier in Slujirea Femeii," Adventists Affirm 9/1 (primavara 1995) :17-19, 46; cf. Terri Saelee, "Femei ale Duhului," Adventists Affirm 9/2 (toamna 1995) :60-63.
20. Pentru cele exprimate aici, sunt dator gandurilor lui Vern S. Poythress si Wayne A. Grudem, Controversa Bibliei cu limbaj neutru: aducerea la tacere a cuvintelor specific masculine ale lui Dumnezeu (Nashville: Broadman and Holman Publishers, 2000), pp. 139-142.
21. Timothy B. Bayly, "Placinta pastorului: idolul egalitatii," Revista barbatilor si femeilor din Biblie 4/4 (Spring 2000) : 18, 19.
22. Pentru gandurile exprimate aici, sunt dator excelentei lucrari a lui Richard Hove, Egalitate in Hristos?: Galateni 3:28 si disputa genurilor (Wheaton, Ill.: Crossway Books, 1999), pp. 110-116.
23. Peter Westen, Vorbind despre egalitate: o analiza a fortei retorice a ‚egalitatii’ intr-un discurs moral si legal (Princeton, N.J.: Princeton University Press, 1990).
24. Ibid., p. 41 (accentuarea lui).
25. Roger L. Dudley, "Hirotonirea femeilor in lumina caracterului lui Dumnezeu," in Femei in lucrare, pp. 408, 409.
26. Argumentul de mai sus este acelasi argument care se foloseste pentru a justifica homosexualitatea. Oricum, adevarul este ca scriitorii Bibliei nu ”au considerat niciodata ca permisibile” practicile nedesavarsite ale poligamiei, rasismului iudei/neamuri, sclaviei sau subjugarii femeilor. Cititorii vor beneficia de pe urma lucrarilor care provoaca ipotezele de mai sus despre „adaptare”: Ronald A.G. du Preez, Poligamia in Biblie (Berrien Springs, Mich.: Adventist Theological Society Publications, 1993); Theodore D. Weld, Biblia impotriva sclaviei; sau, O cercetare despre particularitatea sistemului mozaic si invataturile Vechiului Testament despre drepturile omului (Pittsburgh: United Presbyterian Board of Publication, 1864). Aceste doua lucrari ofera o dovada biblica irezistibila aratand ca niciodata Dumnezeu nu a tolerat poligamia si sclavia. In ceea ce priveste asa-numitul subiect al subjugarii femeilor sau al „patriarhatului”, George W. Knight III, Rolul relatiilor dintre barbati si femei: invatatura Noului Testament (Chicago: Moody, 1985), si Guenther Haas, "Patriarhatul ca pe un rau pe care Dumnezeu l-a tolerat: analiza si implicatii ale autoritatii Scripturii," Revista Societatii Teologice Evanghelice, septembrie 1995, pp. 321-326, contesta ideea ca guvernarea barbatului (in familie si in biserica) este o practica rea pe care Dumnezeu a tolerat-o.
27. Bazandu-se pe texte selectate din literatura rabinilor, unii argumenteaza ca epocile Vechioului si Noului au fost perioade de inegalitate si nedreptate a genurilor. Totusi,  Richard Hove, in Egalitate in Hristos?: Galateni 3:38 si disputa genurilor, p. 104, n. 35, aminteste alte lucrari ale rabinilor pentru a contrazice declaratiile impotriva femeilor atat de    des citate din acel timp. Dwight Pratt ofera unul dintre cele mai bune rezumate despre rolul femeilor in istoria biblica. Contrar interpretarilor revizionistilor moderni care sustin ca femeile din timpurile biblice nu erau mai pretuite decat obiectele sau sclavii, el arata ca pozitia femeilor din poporul lui Dumnezeu atat in Vechiul, cat si in Noul Testament contrasteaza puternic cu statutul femeilor din mijlocul popoarelor pagane. Oricat de distorsionata ar fi viziunea actuala in ce priveste locul femeilor in societate si lucrare, aceasta este departe de religia Bibliei. Vezi Dwight M. Pratt, "Femeie," The International Standard Bible Encyclopaedia, ed. James Orr, 4 volume (Grand Rapids: Eerdmans, 1986 reprint) vol. 4, pp. 3100-3104.
28. David M. Scholer, "Galateni 3:28 si lucrarea femeilor in biserica," in Teologie, Stiri si note (Pasadena, Calif.: Fuller Theological Seminary, iunie 1998), p. 20 (literele italice apartin autorului).
29. Rebecca Merrill Groothius, Vesti bune pentru femei: o panorama biblica a egalitatii intre sexe (Grand Rapids: Baker, 1997), p. 25.
30. Richard M. Davidson, ”Conducere, supunere si egalitate in Scriptura,” in Nancy Vyhmeister, ed., Femei in lucrare: perspective biblice si istorice (Berrien Springs, Mich.: Andrews University Press, 1998), p. 281.
31. Helen Ward Thompson, ”Intrebari si raspunsuri despre hirotonirea femeilor si biserica Adventista de Ziua a Saptea,” in Patricia A. Habada si Rebecca Frost Brillhart, eds., Masa de bun venit: pregatind un loc pentru hirotonirea femeilor (Langley Park, Md.: TEAMPress, 1995), appendix 4, p. 318. Thompson atribuie declaratia de mai sus lui James Cox, cand acesta din urma s-a adresat Bisericii Adventiste de Ziua a Saptea din Sligo in octombrie 1988.
32. Asa argumenteaza William G. Johnsson in ”Galateni 3:28, 29: Semnificatia lui pentru rolul femeilor in biserica,” intr-o lucrare prezentata Comisiei pentru rolul femeii in biserica la Cohutta Springs, Georgia, iulie 1989. Pentru o analiza mai aprofundata despre Galateni 3:28 si alte texte cheie din Noul Testament despre problema hirotonirii femeilor, iar pentru problemele importante implicate, vezi Gerhard F. Hasel, ”Probleme hermeneutice in legatura cu hirotonirea femeilor: reflectii metodologice despre pasaje cheie,” u document de 56 de pagini nepublicat, 23 mai 1994, disponibila la Adventist Heritage Center, James White Library, Universitatea Andrews.
33. Vezi Ann Coble, ”Orizont lexical despre expresia ”una in Hristos”: folosirea textului din Galateni 3:28 in dezbaterea progresiv-istorica despre hirotonirea femeilor” (disertatie pentru master in teologie, Seminarul Teologic Covenant, 1995).

www.adventistaffirm.org
______________________________

de Samuel Koranteng – Pipim PhD. Copyright © 2007 – Articole Crestine. Toate drepturile rezervate. Folosirea acestui material se poate face urmand instructiunile din Ghidul de folosire.