Articole CreştineResurse Spirituale, Practice şi Gratuite

Categorii

SUSTINE BIBLIA HIROTONIREA FEMEILOR…?

Scris la: 15 aprilie 2009
 
 
 
Sustine Biblia hirotonirea femeilor ca prezbiteri sau pastori? Partea 1
de Samuel Koranteng-Pipim, PhD
Director, Slujire in Campusuri Publice, Conferinta Michigan
Autorul cartilor Oare trebuie sa tacem? si Primeste Cuvantul
Introducere
Indiferent care ar fi punctul de vedere al unora in legatura cu hirotonirea femeilor, acesta este un fapt incontestabil: Hirotonirea femeilor ca prezbiteri sau pastori reprezinta noua lumina pe care Biserica Adventista de Ziua a Saptea este indemnata sa o imbratiseze. 1 Pentru mai bine de 100 de ani, adventistii au fost in unanimitate de acord ca nu exista nicio dovada a practicii hirotonirii femeilor in Scriptura sau in scrierile sorei Ellen G. White sau in Biserica Adventista de Ziua a Saptea de la inceputuri. 2
Totusi, prin anii 1970, acest punct de vedere consacrat a fost rasturnat in favoarea hirotonirii femeilor ca prezbiteri si pastori.
Acest nou curent a fost creat de interesele convergente ale feminismului; ale liberalismului; dorinta conducatorilor bisericii de a se bucura de beneficiile legii taxelor din Statele Unite cu privire la pastori; revizuirile discutabile ale politicilor bisericii si a modificarilor din Manualul Bisericii care permiteau femeilor sa serveasca in slujba de prezbiteri; incercarile calculate ale unor biserici influente din America de Nord de a hirotoni unilateralfemeile ca pastori; tacerea conducerii fata de aceasta sfidare asupra votului impotriva hirotonirii femeilor de la doua sesiuni ale Conferintei Generale; o strategie bine orchestrata de liderii de opinie influenti si de catre grupuri pro-hirotonire pentru a inradacina practica in biserica; efortul sustinut al unor oameni invatati ai bisericii de a reinterpreta Biblia si istoria de inceput a adventismului pentru a justifica aceasta practica; pledarea sistematica si agresiva a gruparilor feministe pentru ca biserica sa emita certificate de hirotonire indiferent de gen pentru angajatii acreditati si neacreditati ai bisericii; abaterea publicatiilor oficiale ale bisericii, ale institutiilor, departamentelor si ale unor alte organisme sau evenimente ale bisericii spre propaganda pro-hirotonire; si aducerea la tacere, constrangerea sau persecutarea celor care contesta practica nebiblica a hirotonirii femeilor ca prezbiteri sau pastori. 3
Initial, campania de rasturnare a punctului de vedere biblic, atat de indelungat al Bisericii Adventiste de Ziua a Saptea a fost spulberat de lideri de opinie relativ putini, dar influenti, liberali si feministi din interiorul bisericii. Insa astazi, ca rezultat al unor interese convergente identificate mai sus, si ca rezultat a unei largi palete de argumente aduse spre dezbatere, un mare numar de membri ai bisericii nu sunt siguri care sunt intr-adevar problemele reale puse in discutie despre hirotonirea femeilor, nici despre practica biblica corecta.
In acest articol, voi (1) trece in revista argumentele pro-hirotonirea femeilor aduse de-a lungul anilor, (2) identifica problemele cruciale ale campaniei pro-hirotonirea femeilor, (3) discuta rolul diferentelor dintre barbati si femei, si (4) expune obstacolele biblice si teologice ce stau in calea hirotonirii femeilor ca prezbiteri sau pastori.
Scriu acest articol din perspectiva unuia care obisnuia sa sustina aceasta practica, insa care de atunci si-a schimbat parerile pe baza dovezilor din Biblie si din Spiritul Profetic, precum si in lumina intelegerii si exemplului pionierilor adventisti, inclusiv a sorei Ellen G. White. 4
Argumentele aduse pentru hirotonirea femeilor
Incepand cu anul 1970, au fost aduse in biserica cateva argumente in incercarea de a rasturna pozitia atat de indelungata a bisericii impotriva hirotonirii femeilor ca prezbiteri sau pastori. In timpul acestei perioade au aparut doua scrieri importante pro-hirotonirea femeilor care voiau sa concretizeze cea mai bine motivata pledoarie a hirotonirii femeilor: (1) Masa de bun venit si (2) Femeile in lucrare .
Masa de bun venit. In 1995, paisprezece (14) lideri de opinie pro-hirotonire au realizat o carte de 408 pagini, Masa de bun venit: Pregatind masa pentru hirotonirea femeilor. 5 Publicata cu putin timp inainte de Sesiunea Conferintei Generale de la Utrecht din 1995, acest volum a fost destinat sa convinga biserica mondiala sa aprobe cererea Diviziunii Nord-Americane de a hirotoni femeile.
In aceasta lucrare unii dintre autori au argumentat ca pasajele biblice (ca Efeseni 5:22-33; Coloseni 3:18, 19; 1 Petru 3:1-7; 1 Corinteni 11:3, 11, 12; 14:34, 35; 1 Timotei 2:11-14; 3:2; si Tit 1:6) pe care adventistii prin metode istorice le-au inteles ca avand o legatura cu rolurile barbati-femei atat acasa, cat si in biserica, sunt produsul unei logici defectuoase ale scriitorilor Bibliei sau ale unor interpretari rabinice gresite care erau la moda in acea vreme.
Sustinand curentul feminist si al inaltei critici,unii scriitori si-au mentinut parerea ca apostolul Pavel a gresit in interpretarea Genezei 1-3 cand si-a fundamentat invatatura despre diferentierea rolurilor dintre barbati si femei pe Creatiune si Caderea in pacat. Ei au sustinut ca declaratiile apostolului Pavel erau mai degraba expresii ale parerilor sale personale neinspirate – pareri care reflecta cultura sa si de aceea nu ni se aplica noua. Pentru acesti autori, Pavel era„un om al vremii sale”. In mod ocazional, el intrezareste idealul pe care Isus l-a stabilit in timpul cat a stat pe pamant; cu toate acestea el nu ajunge niciodata in mod deplin la „idealul Evangheliei” de „egalitate totala” sau de interschimbabilitate completa a rolurilor atat in familie, cat si in biserica.6
In ciuda marii publicitati facute, Masa de bun venit (1995) nu a castigat prea multa credibilitate printre ganditorii adventisti deoarece concluziile ei se bazau pe interpretarile liberale/feministe si revizioniste ale Bibliei si istoriei advente. Astfel, la Sesiunea Conferintei Generale de la Utrecht din 1995, biserica mondiala a votat cu o majoritate zdrobitoare impotriva cererii de hirotonire a femeilor. Argumentele din carte, impreuna cu alte argumente pro-hirotonire de dupa 1995, au esuat in a convinge biserica mondiala. Acestea pot fi rezumate astfel:
1. Biblia „tace’ sau este „neutra” in problema hirotonirii femeilor (adica, Biblia nu este „nici pro, nici contra” hirotonirii femeilor).
2. Lipsa unui precedent biblic in ce priveste femeile ca lideri spirituali (ca preoti in Vechiul Testament, si ca apostoli si prezbiteri in Noul Testament) si prezenta unor interdictii biblice impotriva slujirii femeilor in aceste roluri, se datoreaza naturii Bibliei de a fi „conditionata cultural” (adica Biblia este produsul si reflectarea unei culturi patriarhale sau care nu a primit destula lumina).
3. Hirotonirea femeilor ca prezbiteri sau pastori este o problema de „putere” (acest argument a transformat invatatura biblica despre rolul de „cap” al barbatului atat acasa, cat si la biserica, intr-un simbol al opresiunii femeilor).
4. Hirotonirea femeilor ca prezbiteri sau pastori in biserica este o problema „culturala” (in sensul ca are de-a face cu „pregatirea culturala” a grupurilor sau regiunilor Bisericii Adventiste mondiale).
5. Hirotonirea femeilor are de-a face cu „egalitatea”, „capacitatile’ si „abilitatile” barbatilor si femeilor (acest argument a transformat problema hirotonirii femeilor intr-o problema despre „impartialitate”, „dreptate/justitie” si drepturi civile).
6. Problema hirotonirii femeilor nu este una teologica, ci „eclesiastica” (prin acest argument sustinatorii inteleg ca problema hirotonirii femeilor poate fi stabilita nu de Biblie, ci de „politica” administrativa a liderilor bisericii).
7. Problema hirotonirii femeilor este un exemplu de „unitate in diversitate” (acest argument, care are de-a face cu pluralismul in credinta si practica, a sustinut ca asa cum exista „diversitate” in atitudinile si practicile din interiorul bisericii in domenii cum ar fi pastrarea Sabatului, stiluri de inchinare, imbracaminte, participarea la conflictele in care este implicata tara/natiunea cuiva, tot la fel ar trebui sa fie si in problema hirotonirii femeilor, sa existe „diversitate”). Unii au argumentat ca diversitatea sau pluralismul in credinta si practica teologica ar fi o dovada de maturitate, putere si adevarata unitate, si nu una de supunere sau conformare oarba.
8. Problema are de-a face cu „revelatia progresiva” sau „conducerea Duhului” (acest argument cauta sa faca din problema hirotonirii femeilor o intrebare despre „adevarul prezent” sau „noua lumina”). 7 Destul de des, probleme precum poligamia, sclavia, razboiul si divortul sau recasatorirea au fost citate ca exemple biblice care ilustreaza „adaptarea” lui Dumnezeu la situatiile umane pacatoase din vremurile scriitorilor Bibliei – conditii care L-au facut pe Dumnezeu, sub „conducerea Duhului”, sa „corecteze” mai tarziu aceste descoperiri anterioare. In acest argument, exemplele si textele biblice care invata despre rolul de conducator al barbatului si cel de sprijin al femeii, in cadrul relatiei complementare in care sunt egali din punct de vedere spiritual acasa si in biserica,au fost considerate „conditionate cultural”.
Cand argumentele de mai sus au esuat in a rasturna pozitia atat de indelungata a bisericii impotriva hirotonirii femeilor , unii lideri ai bisericii care erau pro-hirotonire din Diviziunea Nord-Americana au indemnat studentii de la Seminarul Teologic AZS din cadrul Universitatii Andrews care sustineau hirotonirea femeilor sa „faca ceva in legatura cu aceasta [decizia de la Utrecht impotriva hirotonirii femeilor]”. Rezultatul a fost aparitia in 1998 a cartii Femeile in lucrare.
Femeile in lucrare . A doua mare lucrare pro-hirotonire a fost publicata de 20 de studenti de la Universitatea Andrews. 8 Cartea, Femile in lucrare: perspective biblice si istorice (1998), pregatita de un comitet ad hoc al Seminarului Teologic Adventist de Ziua a Saptea din Berrien Springs, Michigan, trebuia sa ofere justificarile atat de dorite pentru noua lumina a hirotonirii femeilor. 9
Spre deosebire de autorii cartii Masa de bun venit, dintre care multi isi pusesera convingerile lor feministe si liberale deasupra Scripturii, autorii cartii Femeile in lucrare pretind ca abordarea lor fata de Biblie este diferita. Ei dezaproba metoda feminista si inalt-critica a verisorilor lor ideologici. 10 Desi exercitiul prezent din cartea Femeile in lucrare nu s-a potrivit cu pretentia autorilor, cel putin pentru prima data un grup de invatati ai bisericii au incercat sa prezinte argumente conservatoare pentru a justifica hirotonirea femeilor.
Cartea celor de la Seminar prezinta noi argumente si, in unele cazuri, formuleaza mult mai atent vechile argumente pentru a justifica hirotonirea femeilor. Urmatoarele reprezinta ideile esentiale ale argumetelor biblice si istorice propuse de cartea Femeile in lucrare: 11
(1) Geneza 1-3 invata ca Dumnezeu NU a instituit conducerea si supunerea sau diferentierea rolurilor barbat-femeie la Creatiune. Adam si Eva s-au bucurat de o „totala egalitate” in „impartirea conducerii” sau „impartirea guvernarii”. Rolul de cap al barbatului si cel de supunere al femeii au fost introduse de Dumnezeu dupa cadere; chiar si atunci, acesta a fost un plan nedesavarsit destinat doar pentru conducerea familiei, si nu pentru cea a bisericii sau comunitatii. 
(2) Invatatura Noului Testament despre conducere si supunere (Efeseni 5:21-33; Coloseni 3:18, 19; 1 Petru 3:1-7) sugereaza ca actualii crestini trebuie sa-si puna ca tinta atingerea idealului „egalitatii totale” de la Creatiune, adica indepartarea oricaror diferentieri de rol bazate pe gen.
(3) Un studiu atent al Bibliei descopera ca a existat de fapt cel putin o „femeie preot” in Vechiul Testament. Dumnezeu Insusi a hirotonit-o pe Eva ca preot alaturi de Adam cand, dupa cadere, i-a imbracat pe amandoi ca preoti in Gradina Edenului folosind piei de animale. Profetesa Miriam, Debora si Hulda au exercitat roluri de guvernare sau conducere asupra barbatilor.
(4) Biblia descopera, de asemenea, ca au existat de fapt „femei apostoli si conducatori” in Noul Testament. Iunia (Romani 16:7), de exemplu, a fost o „femeie apostol” nemaipomenita, iar Fivi (Romani 16:1, 2) a fost „o femeie pastor”.
(5) Invatatura Noului Testament despre „preotia tuturor credinciosilor” sugereaza ca femeile pot fi hirotonite ca prezbiteri sau pastori.
(6) Cand sunt intelese corect, textele biblice (ca 1 Timotei 2:11-15, 1 Corinteni 14:34, 35, etc.) care par sa excluda femeile de la responsabilitatile de guvernare in casa ca soti si tati, iar in biserica ca prezbiteri sau pastori, sunt restrictionari temporare care se aplica doar situatiilor specifice vremurilor Noului Testament.
(7) Studiul atent al istoriei timpurii a adventistilor de ziua a saptea descopera ca femeile au slujit de fapt ca pastori ai acelor timpuri si li s-au eliberat certificate de pastori. Se pare ca Ellen G. White a sustinut chemarea unor astfel de femei pentru lucrarea Evangheliei.
(8) Sesiunea Conferintei Generale din 1881 a votat pentru hirotonirea femeilor. Totusi, acest vot a fost, se pare, ignorat sau respins de toti membrii de parte barbatesca ai Comitetului Conferintei Generale (compus din George I. Butler, Stephen Haskell si Uriah Smith).
(9) O declaratie importantadin 1895 facuta de Ellen G. White cheama femeile hirotonite la lucrarea Evangheliei. Aceasta declaratie i-ar fi deranjat pe fratii de parte barbateasca care se impotriveau implementarii asa-zisei decizii a Conferintei Generale din 1881.  
(10) Ellen G. White insasi ar fi fost hirotonita si i s-ar fi acordat certificat de pastor.
In doua capitole de mai tarziu voi argumenta faptul ca afirmatiile de mai sus se bazeaza pe reinterpretari speculative si indoielnice ale Scripturii, precum si pe revendicari inselatoare si eronate ale istoriei advente. Totusi, pe baza unor astfel de dovezi „biblice, teologice si istorice”, cartea Femeile in lucrare pare sa convinga cititorii de „noua lumina” de a hirotoni femeile ca prezbiteri sau pastori.
Insa exista si un argument etic. Accentuand necesitatea etica de a hirotoni femeile ca prezbiteri sau pastori, unii autori ai cartii Femeile in lucrare argumenteaza ca „din punct de vedere moral, a le retine femeilor singurul lucru care in mod formal le recunoaste munca din interiorul bisericii este de neacceptat”. „Este imperios necesar” ca biserica sa actioneze „cu dreptate, mila si curaj in favoarea acestor femei”. Esecul bisericii de a actiona etic, sau o intarziere din partea ei de a face aceasta, va obliga „fortele istoriei” (asa cum bisericile din America de Nord s-au angajat in mod unilateral sa faca „hirotoniri congregationale”) sa traga biserica inainte. 12
Mai mult, ni se spune ca, daca noua lumina a hirotonirii femeilor nu este implementata, nu doar marturia bisericii va fi discreditata in tarile in care „discriminarea” femeilor este desconsiderata, ci Dumnezeu va fi „reprezentat gresit”. Astfel, respingerea bisericii de a hirotoni femeile va fi un afront adus caracterului lui Dumnezeu, asa cum a fost sclavia in secolul al XIX-lea. 13
Daca cititorul nu a fost convins inca prin argumentele biblice, teologice, istorice si morale sau etice ale cartii Femeile in lucrare, mai exista inca un argument final: Trebuie sa ascultam de vocea Duhului Sfant care ne cheama astazi sa schimbam tiparele slujirii pentru a raspunde nevoilor practice ale cresterii bisericii. Iata ce scrie editorul in capitolul de incheiere:
„Daca circumciziunea, bazata pe porunca divina [Vechiul Testament], a putut fi schimbata [de apostoli, prezbiteri si credinciosi, impreuna cu Duhul Sfant, la Adunarea de la Ierusalim din Fapte 15], cu atat mai mult tiparele de slujire [hirotonirea femeilor ca prezbiteri si pastori], carora le lipseste un clar un „Asa zice Domnul!”, nu pot fi schimbate pentru a se potrivi cresterii bisericii?” 14
Astazi, cartea Femeile in lucrare a devenit pentru unii fundamentul de a vedea campania pentru hirotonirea femeilor ca pe o problema de „constiinta morala individuala” (Acest argument, care este un alt fel de a spune „Eu am calea mea, indiferent de ce cred altii,” ofera o baza morala pentru avocatii hirotonirii femeilor pentru a se impotrivi hotararii bisericii mondiale in aceasta privinta). Cartea de la seminar este de asemenea motivul pentru care unii vad intrebarea cu referire la hirotonirea femeilor ca pe un „imperativ moral” (in sensul ca este „imoral” pentru intreaga biserica sa refuze hirotonirea femeilor ca pastori). Acest argument ofera fundament etic pentru a linisti orice obiectie adusa practicii si pentru a constrange sau persecuta pe oricine se opune acesteia.
Cartea Femeile in lucrare este cea mai recenta incercare a invatatilor bine-intentionati ai bisericii de a oferi o justificare biblica, istorica si etica atat de dorita pentru hirotonirea femeilor ca prezbiteri si pastori. Dar asa cum au argumentat si alti invatati ai bisericii in cartea lor Cercetati toate lucrurile: un raspuns la cartea Femeile in lucrare, cartea de la seminar are cateva neajunsuri serioase. Cercetati toate lucrurile arata ca aceasta carte de la seminar se bazeaza pe: (1) ambiguitate si incertitudini, (2) argumente firave, (3) lipsa substantiala de logica, (4) argumente lipsa, (5) interpretari speculative, (6) reinterpretari discutabile ale Bibliei, (7) rationamente biblice distorsionate, (8) revendicari inselatoare si eronate cu privire la istoria adventa, (9) un concept destul de defectuos al „imperativului moral” si (10) o viziune fantezista asupra conducerii Duhului Sfant. 15
Argumente in desfasurare. Observatorii atentiai peisajului teologic adventist vor descoperi ca in timpul ultimelor patru sau mai multe decenii argumentele in favoarea hirotonirii femeilor au evoluat, unele fiind plauzibile, altele dimpotriva. In ultima vreme s-a produs o schimbare de 180 de grade a unor argumente care in trecut erau avansate ca fiind in favoarea hirotonirii femeilor.
De exemplu, in timpul fazei de inceput a dezbaterii din biserica, sustinatorii practicii argumentau ca Biblia nu este nici pro, nici contra. Insa acum, de vreme ce hirotonirea femeilor se crede a fi un „imperativ moral”, aceasta inseamna ca Biblia este pentru hirotonirea femeilor! Nu se mai crede ca Biblia este „neutra” in problema hirotonirii femeilor; acum Scriptura s-a decis sa fie pentru!
De asemenea, sustinatorii din trecut admiteau ca nu exista niciun precedent biblic despre femei slujind in roluri de conducere spirituala ca preoti, apostoli si prezbiteri in vremurile biblice. Insa acum, sub „calauzirea Duhului” (sau a lucrarii Sale de „revelatie progresiva”), sustinatorii predica acum „noua lumina” ca de fapt au existat femei preoti, femei apostoli si femei prezbiteri in Biblie!
Mai mult, deoarece initial s-a crezut ca Biblia nu este „nici pro, nici contra” hirotonirii femeilor, hotararea trebuie luata de fiecare „cultura” conform „pregatirii culturale” a respectivei diviziuni. Cu alte cuvinte, hirotonirea femeilor trebuie stabilita de „politica” administrativa regionala, insa decizia nu trebuie sa-i cuprinda pe toti. Totusi acum, de vreme ce se crede ca hirotonirea femeilor trebuie sa fie un „imperativ moral”, se va crea impresia ca, mai devreme sau mai tarziu, practica ar trebui sa ne cuprinda pe toti, cu miscari care sa o incurajeze in toate zonele bisericii mondiale. 
Luand in consideratie incercarile orchestrate de a impune hirotonirea femeilor in Biserica Adventista de Ziua a Saptea si avand in vedere argumentele confuze, uneori atat de plauzibile, care sunt avansate in favoarea hirotonirii femeilor, este important sa identificam problemele cruciale care sunt in joc si sa gasim ce spune Biblia in acea privinta.
_______________
Note de final
1. Crestinii trebuie intotdeauna sa primeasca bine noua lumina din Cuvantul lui Dumnezeu, atata vreme cat pretinsa noua lumina nu contrazice un adevar biblic deja stabilit. Pentru un rezumat atent a ceea ce invata Ellen G. White despre „noua lumina”, cautati P. Gerard Damsteegt, „Cand o doctrina constituie o lumina noua?” pe Web site: AdventistsAffirm.org.
2. In cartea mea Primeste Cuvantul: Cum influenteaza noile abordari ale Bibliei credinta si stilul nostru de viata ( Berrien Springs , Mich. : Berean Books), pp. 123-126, am provocat reinterpretarile revizioniste asupra credintelor si practicii slujirii adventiste (vedeti de asemenea pp. 138-140, nn. 34-44 ale cartii mele).
3. Vedeti Samuel Koranteng-Pipim, Oare trebuie sa tacem? – Probleme care divizeaza biserica noastra ( Ann Arbor : Berean Books, 2001), pp. 161-189. Cf. C. Mervyn Maxwell\’s „Cum ne-au adus banii probleme”, in Aici stam! – O evaluare a noilor tendinte din biserica (Berrien Springs, Mich.: Adventists Affirm, 2005); articolul lui Laurel Damsteegt „Slujirea femeilor in biserica”, ibid., nn. 28-30.
4. Vedeti, de exemplu, cartea mea Cautand Scripturile: hirotonirea femeilor si chemarea la fidelitate fata de Biblie (Berrien Springs, Mich.: Adventists Affirm, 1995), articolele mele din Cercetati toate lucrurile: un raspuns la cartea Femeile in lucrare (Berrien Springs, Mich.: Adventists Affirm , 2000), si partea a II-a a cartii mele Oare trebuie sa tacem?: probleme care divizeaza biserica noastra (Ann Arbor: Berean Books, 2001).
5. Masa de bun venit: pregatind masa pentru hirotonirea femeilor, editata de Patricia A. Habada si Rebecca Frost Brillhart (Langley Park, Md.: TEAMPress, 1995). Cei „paisprezece istorici, teologi si profesionisti proeminenti ai Bisericii AZS” care au contribuit cu eseuri la aceasta carte sunt: Bert Haloviak, Kit Watts, Raymond F. Cottrell, Donna Jeane Haerich, David R. Larson, Fritz Guy, Edwin Zackrison, Halcyon Westphal Wilson, Sheryll Prinz-McMillan, Joyce Hanscom Lorntz, V. Norskov Olsen, Ralph Neall, Ginger Hanks Harwood si Iris M. Yob.
6. Pentru o scurta evaluare a argumentelor pro-hirotonire aduse de autorii Masa de bun venit, vedeti cartea mea Primeste Cuvantul, capitolul 5, partea 2, pp. 126-129.
7. De-a lungul discutiilor care au culminat cu Sesiunea Conferintei Generale de la Utrecht, unele voci au vestit hirotonirea femeilor ca prezbiteri si pastori ca fiind noua lumina pentru biserica lui Dumnezeu din zilele de pe urma. De exemplu, intr-o scrisoare din 1 iunie 1995, oferita delegatilor nostri la Sesiunea Conferintei Generale de la Utrecht, presedintele unei conferinte mari din America de Nord, care sustinea hirotonirea femeilor, a prezentat noi interpretari ale „luminii noi”, ale „adevarului prezent” si ale „revelatiei progresive”, argumentand ca „adevarul prezent” reprezinta „adevarurile care nu au fost cunoscute in vremurile de dinainte” – i.e., „profetii si ucenicii din trecut” nu au fost privilegiati sa aiba „noua lumina” de care cultura noastra (de atunci) a secolului XX are nevoie.
8. Cei 20 de invatati ale caror lucrari sunt publicate in cartea Femei in lucrare sunt: Nancy Vyhmeister, Jo Ann Davidson, Richard Davidson, Walter Douglas, Jacques Doukhan, Roger Dudley, Jon Dybdahl, Denis Fortin, Robert Johnston, George Knight, Jerry Moon, Larry Richards, Russell Staples, Peter Van Bemmelen, Randal Wisbey, Daniel Augsburger, Raoul Dederen, Keith Mattingly, Michael Bernoi si Alicia Worley (ultimii doi participau la cursurile Master in Divinitate in timpul in care era publicata cartea).
9. Expresia generica „femei in lucrare”, pusa ca titlu de carte, poate fi inselatoare. Pentru ca, scopul autorilor nu este pur si simplu lucrarea femeilor in biserica (careia Biserica Adventista nu i s-a opus niciodata), ci mai degraba hirotonirea femeilor ca prezbiteri si pastori. Pentru a avea o imagine asupra felului cum aceasta carte a luat fiinta si a defectelor ei teologice si istorice grave, vedeti Mercedes Dyer, ed., Cercetati toate lucrurile: un raspuns la cartea Femei in lucrare (Berrien Springs, Mich.: Adventists Affirm , 2000).
10. Vezi Vyhmeister, "Prolog," in Femei in lucrare, pp. 3, 5, n. 1. Observati, totusi, ca impotriva pozitiei oficiale a bisericii din documentul „Metode de studiu biblic” (Adventist Review, 22 ianuarie 1987, pp. 18-20), imediat dupa publicarea Femei in lucrare, Robert M. Johnston (autor al cartii Femei in lucrare), de exemplu, sustine folosirea metodei istoric-critice. Vedeti articolul „Procesul unei hermeneutici echilibrate”, Ministry, martie 1999, pp. 10-12.
11. Surse de referinta din Femei in lucrare pentru fiecare din urmatoarele puncte, sunt oferite in evaluarea cartii din Cercetati toate lucrurile, pp. 179-218; 287-312; cf. Oare trebuie sa tacem?, pp. 127-289.
12. Randal R. Wisbey, „Femei adventiste de ziua a saptea in lucrare: 1970-1998," Femei in lucrare p. 251. Pentru raspunsul meu cu privire la hirotonirile unilaterale care au urmat dupa Utrecht, vedeti „Cum conduce Duhul Sfant biserica”, Adventists Affirm 12/3 (toamna 1998) :28-35.
13. Roger L. Dudley, „Hirotonirea femeilor in lumina caracterului lui Dumnezeu” din Femei in lucrare, pp. 400, 413, 414; Walter B.T. Douglas, „Distanta si diferenta: reflectii asupra problemelor sclaviei si hirotonirii femeilor in adventism," ibid., pp. 379-398; Nancy Vyhmeister, "Epilog," ibid., pp. 434, 435.
14. Vyhmeister, "Epilog," p. 436.
15. Vedeti Cercetati toate lucrurile: un raspuns la cartea Femei in lucrare ( Berrien Springs , Mich. : Adventists Affirm , 2000).

www.adventistaffirm.org
______________________________

de Samuel Koranteng – Pipim PhD. Copyright © 2007 – Articole Crestine. Toate drepturile rezervate. Folosirea acestui material se poate face urmand instructiunile din Ghidul de folosire.