Increderea in Dumnezeu – forta care invinge drogurile

Increderea in Dumnezeu – forta care invinge drogurile
„El, care este credincios, nu va îngădui să fiţi ispitiţi peste puterile voastre; ci, împreună cu ispita, a pregătit şi mijlocul să ieşiţi din ea, ca s-o puteţi răbda” (1 Cor. 10,13).
Credinciosii dobandesc rezistenta genetica pe termen lung la ……. ” ispita “
Factorul credinta determina protectie genetica la depresii si tulburari psihologiceUnele studii sugereaza ca 40-50% din varianta intr-un esantion de credinciosi poate fi atribuita factorilor genetici (D’Onofrio si colab. 1999). Astfel, aceleasi gene care confera rezistenta la depresie contribuie si la dezvoltarea sentimentelor religioase. Mai mult, copii crescuti intr-un mediu protectiv, in care caldura si grija au stat la baze relatiei dintre parinti si copii, dezvolta mai tarziu o consistenta religiozitate/spiritualitate si se dovedesc mult mai rezilienti in fata stressului si tulburarilor psihologice (Ingram si Ritter, 2000).
Implicarea religioasa duce la scaderea consumului   de alcool  si droguri Printre alti factori care mediaza relatie dintre religiozitate/spiritualitate si sanatatea mentala mai sunt amintiti nivelul scazut de consum de alcool si droguri si faptul ca implicarea religioasa creriaza mai multe oportunitati indivizilor sa dezvolte o retea de suport social protectiva (Koening si colab. 2001).
Potrivit Temple Universitys Joanna Maselko, Sc.D., femeile care au incetat sa fie  active din punct de vedere  religios,   au avut de trei ori mai multe sanse    sa fi sufere de anxietate generalizata si sa se ajunga la  abuz de alcool sau  dependenta  de  alcool, decat femeile care au mentionat ca sunt active  .
     Perceptia pozitiva a evenimentelor stresante. Persoanele implicate  religios  au  calitatea de a evalua adecvat evenimentele de viata negative percepandu-le mult mai putin stressant ca altii; ei cred ca viata lor este “controlata” de forta suprema a credintei lor religioase si ca evenimentele negative de viata sunt doar incercari care conduc la dezvoltarea lor personala (George si colab. 2000). Dupa Pargament (1997), indivizii religiosi au anumite scheme cognitive si comportamente care sunt inglobate in competenta individuala de coping (asa numitul “coping religios”) si aceasta ajuta ca ei sa depaseasca mai usor evenimentele stressante sau adversitatile de tot felul. Cercetatorii inclinati spre teoria atasamentului il privesc pe Dumnezeu ca o “persoana” de atasament si, asa cum copii cauta protectie la parinti, asa si oamenii religiosi cauta protectie la Dumnezeu (Kirkpatrick, 1995).
    Comunitatea religioasa  factor de protectie Religiozitatea a fost corelata pozitiv cu un rezultat favorabil in cazul consumului de alcool si droguri. Unele religii interzic in mod explicit consumul de alcool si/sau droguri, altele prescriu norme comportamentale care descurajeaza consumul acestora. Stark si Bainbridge (1998) lanseaza modelul “comunitatii morale” in care persoanele religioase tind sa descurajeze consumul de alcool si droguri ca un mod de 10 pastra nealterate valorile morale, ascetice ale spatiului comunitar. Acest model se bazeaza pe studii mai vechi si mai noi in care persoanele religioase s-au devedit reziliente in fata consumului de droguri sau au demonstrat o abstinenta de lunga durata dupa un program de reabilitare comparative cu subiectii nereligiosi. Richard si colab (2000) arata ca frecventa participarii la slujba religioasa este asociata pozitiv cu descresterea consumului de alcool, independent de participarea sau nu la grupurile AA, la fel este asociata cu reducerea consumului de cocaina, in schimb religiozitatea practicata individual nu a demonstrat aceiasi valoare protectiva.
    Incredera in Dumnezeu si drogurile  Un studiu efectuat la nivelul national (NationalCenteron Addiction and Substance Abuse, 2001) arata ca consumul de marijuana la adolescentii la care religia este importanta a fost de 9,9% pe cand la restul adolescentilor a fost de 21,5%. Mason si Windle (2001) arata ca tinerii cu afinitate religioasa tind sa se grupeze pe acest gradient lucru care previne afilierea cu alti tineri cu comportament deviant. Marsiglia si colab. (2005) iau un esantion de 7.304 tineri de origine lation-americana si ii urmaresc timp de doi ani si constata ca religiozitatea a fost asociata cu o rata mai scazuta de consum de alcool, tigarete si marijuana.
    Dragostea si iertarea lui Dumnezeu -factor de stabilitate  In studiul pe 2.616 gemeni, barbati si femei, efectuat de Kendler si colab. (2003) autorii gasesc ca religiozitatea exprimata prin frecventa participarii la slujba, implicarea lui Dumnezeu, iertarea si Dumnezeu ca judecator contribuie semnificativ la reducerea riscului la dependenta de alcool, dependenta la nicotina, abuz si dependenta de droguri si comportament anisocial. Factorii mediationali al relatiei dintre religiozitate/spiritualitate si sanatatea mentala. Dumnezeu, în marea Sa iubire, caută să dezvolte în noi preţioasele daruri ale Duhului Său.
Nu ingaduiti ca evenimentele stresante sa fie prilej de cadere  Dumnezeu îngăduie să întâmpinăm piedici, persecuţii şi greutăţi, nu ca un blestem, ci ca cea mai mare binecuvântare a vieţii noastre. Fiecare ispităînvinsă, fiecare încercare suportată cu bărbăţie ne dă o nouă experienţă şi ne face să progresăm în lucrarea de formare a caracterului. Sufletul, care prin puterea lui Dumnezeu rezistă în faţa ispitei, descoperă lumii şi universului întreg puterea harului lui Hristos
Increderea in Dumnezeu o arma redutabila contra drogurilor  Rugăciunea “Nu ne duce în ispită” este ea însăşi o făgăduinţă. Dacă ne încredinţăm în braţul lui Dumnezeu, avem asigurarea: “El, care este credincios, nu va îngădui să fiţi ispitiţi peste puterile voastre; ci, împreună cu ispita, a pregătit şi mijlocul să ieşiţi din ea, ca s-o puteţi răbda” (1 Cor. 10,13).
Isus Hristos are o dragoste fara margini pentru dependentii de droguri   Hristos nu va părăsi sufletul pentru care Şi-a dat viaţa. Sufletul poate să-L părăsească şi să fie copleşit de ispită, dar Hristos nu poate să Se întoarcă niciodată de la cineva pentru care a dat ca preţ de răscumpărate propria Sa viaţă.
Sursa: http://azscrinul.ro/2011/11/increderea-in-dumnezeu-forta-care-invinge-drogurile/