Influenţa comportamentului alimentar asupra speranţei de viaţă

Influenţa comportamentului alimentar  asupra speranţei de viaţă

            În deceniul al optulea al secolului XX, Belloc şi Breslow au fost printre primii cercetători care au prezentat un răspuns convingător cu privire la legătura dintre obiceiurile stilului de viaţă, inclusiv cele alimentare, şi longevitate. (39) Ei au scos în evidenţă importanţa a 7 obiceiuri ale stilului de viaţă care influenţează speranţa de viaţă:
1.      7 – 8 de somn/zi,
2.      a nu mânca nimic între mese,
3.      a lua micul dejun regulat,
4.      menţinerea greutăţii ideale: Index de Masă Corporală – IMC = Greutatea (în kg) împărtit la Înăltimea X Înăltimea (în metri) = 18,5-24,9 sau circumferintă abdominală ≤ 80 cm la femei si ≤ 94 cm la bărbati (obezitate înseamnă > 88 cm la femei sau > 102 cm la bărbati),
5.      exerciţiul fizic regulat (minim 30 minute mers pe jos zilnic)
6.      a nu folosi alcoolul şi
7.      a nu fuma.
Numărul acestor obiceiuri, are un impact puternic asupra longevităţii. După 9 ani, numărul obiceiurilor sănătoase pe care le-a urmat o persoană a fost direct proporţional cu riscul decesului. Stilul de viaţă (şi implicit comportamentul alimentar), adaugă nu doar ani de viaţă, ci şi o calitate a vieţii pe care acest studiu nu a luat-o în consideraţie, dar care este intrinsecă. Observaţi că doar  5,3-5,5 % dintre cei care au urmat toate cele 7 obiceiuri au murit în cei 9 ani de studiu în comparaţie cu 12,3 – 20 % (femei şi bărbaţi) din cei care au ţinut doar 0 – 3 obiceiuri.
 

Tabelul nr. 1 – RELAŢIA DINTRE LONGEVITATE ŞI OBICEIURILE STILULUI DE VIAŢĂ

 
Un alt mod de a privi la impactul stilului de viaţă asupra longevităţii este aşa-numita „vârstă a sănătăţii”. Un bărbat de 50 + de ani, de ex., care adoptă suficiente obiceiuri sănătoase în stilul său de viaţă, poate avea aceeaşi sănătate ca şi unul de 35 de ani. Pe de alta parte un bărbat de 50 de ani care adoptă cel mult 2 obiceiuri sănătoase din lista de mai sus, poate avea o vârstă a sănătăţii mult mai înaintată, până la 72 de ani chiar. Altfel spus, o persoană poate avea o vârstă a sănătăţii mai mare sau mai mică decât vârsta sa cronologică, în funcţie de numărul de obiceiuri sănătoase pe care le încorporează în stilul său de viaţă.
Pe baza studiului populaţiei din ţinutul Alameda din California (studiul Belloc şi Breslow), au fost concepute aşa-numitele tabele de sănătate. Ele acoperă un interval de vârstă între 20 şi 70 de ani şi se bazează pe cele 7 obiceiuri ale stilului de viaţă, dintre care 4 sunt legate în mod direct sau indirect de comportamentul alimentar. La vârsta cronologică aflată pe prima coloană se adaugă sau se scade cifra din dreptul numărului de obiceiuri adoptate. (39)
 
Tabelul nr. 2 – VÂRSTA SĂNĂTĂŢII

 
În concluzie : putem adăuga ani grei la vârsta noastră cronologică, sau putem scădea ani buni din vârsta noastră cronologică prin obiceiurile de viață pe care ni le formăm sau ni le deformăm zi de zi.
Dacă obisnuinta este a doua natură, prima este neobisnuinta, ar a treia este dezobisnuinta!
Dr. Constantin Dinu
Sursa: www.doctordinu.ro