JOACA DE-A INCHINAREA – autor Daniel Nitulescu

Joaca de-a închinarea

Vechii egipteni obişnuiau să se închine la ceapă crezând că forma ei sferică şi foile concentrice reprezintă viaţa eternă. În sarcofage, egiptenii aşezau lângă defuncţi cepe, mirosul lor stringent având puterea de a-i  readuce la viaţă… Vreţi să mai discutăm?

Tot pe tărâmul mirific al Nilului, Apis – taurul sacru – era venerat ca zeu al forţei şi al fecundităţii. Să zicem ceva “normal” sau “cât se poate de normal” într-o lume a panteoanelor pline cu idoli. Însă, acestui zeu (cred că şi eu am să devin un zeu sau vreun sfânt dacă mă gândesc puţintel) avea propria curte în care era îngrijit şi hrănit ca un suveran, având chiar şi un harem [sic] şi era servit de preoţi în timp ce evreii din Egipt erau trataţi ca nişte animale. La moarte era îmbălsămat şi îngropat asemenea unui zeu, slujitorii lui ţinând 4 zile post negru. Pisicile, demonii, broaştele erau fiinţe în faţa cărora se prosternau egiptenii. Parcă ai zice că „au dat în mintea copiilor”.

Mai mult… la câteva grade longitudine estică se află India, una dintre cele mai sărace ţări ale lumii. Animalul preferat al lui Budha este şobolanul, simbolul dezlegării problemelor. Templele budiste şi hinduse sunt populate de puţini oameni şi multe vaci, maimuţe sau… mii de şobolani. Anul trecut bambusul a înflorit pe culturile unei Indii înfometate. Înfloreşte o dată la 48 de ani! Şi pentru că sunt emblemele soluţionării problemelor omului [sic], mii de şobolani şi-au astâmpărat foamea cu bambus şi desertul: aproape toată cultura de orez. Nu poate fi pus cel puţin pe fugă, este protejat de lege – e sfânt! Ca să nu mai vorbim despre acele imagini oripilante în care copiii care suferă de inaniţie beau lapte din vasele pentru libaţie aflate la templu alături de mii de şobolani. ,,S-au fălit că sunt înţelpţi şi au înnebunit; şi au schimbat slava Dumnezeului nemuritor într-o icoană ce se aseamănă cu omul muritor, păsări, dobitoace cu patru picioare şi târâtoare” (Romani 1:22-23).

Privirea focalizată asupra unui obiectiv ne schimbă în profunzime. Analizând şi comparând diversele religii ale lumii, ne dăm seama relativ uşor de felul filozofiei de viaţă pe care acestea le generează oamenilor. Cât de mult te poate eleva un şobolan? Contemplându-l, crezi că o se devii mai înţelept?

Când vom renunţa să desfacem şi să numărăm foile de ceapă? Priveşte în sus şi dă slavă Domului!

Daniel Nitulescu