Lumea antica de la 586 la 400 i. Hr
Introducere
Cadrul acestei perioade. – Articolul acesta se ocupa de perioada exilului si a intoarcerii din exil a iudeilor, in vremea a doua puteri mondiale, una succedand-o pe cealalta – Imperiile neo-babilonian si persan. Perioada aceasta incepe cu distrugerea regatului lui Iuda si a capitalei lui, Ierusalimul, de catre infernala masina de razboi a lui Nebucadnetar. Dupa catastrofa aceasta ii gasim pe iudei in captivitate in valea mesopotamiana, urmarind semnele care vesteau declinul politic al asupritorilor lor si ridicarea unor noi puteri in rasarit – mai intai mezii si putin mai tarziu persii.
Cand Nebucadnetar, puternicul rege al Babilonului, a murit, trei imparati vremelnici au ocupat, pe rand, tronul lui. Dovada aceasta de slabiciune era evidenta pentru iudeii vigilenti, dupa cum era, probabil, raportul despre succesul unei noi stele aparute pe firmamentul politic – Cirus al Persiei, pe care Isaia il descrie ca viitorul lor eliberator. Cum trebuie sa le fi tresaltat inima cand au ajuns la ei vestile despre succesele incredibile ale lui Cirus, despre caderea Mediei si Ecbatanei, apoi a Lidiei cu capitala ei de necucerit, Sardes! In cele din urma ei au observat natiunea noua si puternica din rasarit cum anihileaza Imperiul babilonian slabit.
Cirus, noul imparat, a fost un monarh marinimos, binevoitor, care a implinit in toate privintele sperantele iudeilor si profetiile. El a autorizat reintoarcerea iudeilor, restaurarea templului lor si a slujbelor. Sosind in vechea lor patrie, captivii reintorsi au avut de infruntat multe necazuri, indeosebi atitudinea si actiunile ostile ale vecinilor lor.
Rezidirea templului s-a realizat cu mari dificultati, in aproximativ douazeci de ani. Dupa o serie de crize, in cele din urma s-a obtinut un statut de independenta partiala in interiorul Imperiului persan pe vremea lui Artaxerxe I, care l-a trimis pe Ezra in Iudea cu forte extraordinare, in anul 457 i.Hr. Lucrarea lui Ezra a fost impiedicata de vrajmasi nationali, dar finalizata in cele din urma de puternica conducere a lui Neemia. Sursele biblice inceteaza sa mai vorbeasca odata cu descrierea lucrarii lui, si se instaleaza astfel perioada inter-testamentala.
Scopul articolului. – Scopul acestui articol este de a reda istoria putin numeroasei natiuni iudaice pe fundalul istoric al timpului. Istoria poporului lui Dumnezeu nu poate fi bine inteleasa daca este studiata ca un ansamblu izolat. De obicei, in Biblie evenimentele sunt descrise pe scurt si pot fi intelese pe deplin doar daca sunt studiate in lumina dovezilor istorice si arheologice.
Materialul folosit ca izvor de informatii pentru aceasta perioada de aproximativ doua sute de ani este foarte bogat in ceea ce priveste unele perioade de timp si extrem de sarac in ceea ce priveste altele. Biblia nu spune aproape nimic despre evenimentele care au avut loc intre distrugerea Ierusalimului in 586 i.Hr. si inapoierea iudeilor dupa aprox. 50 de ani. Chiar si cartile istorice care ne furnizeaza informatii despre restaurarea natiunii (Ezra si Neemia) nu spun totul prin relatarile lor.
Lucrul acesta este adevarat si cu privire la materialul din surse extra-biblice. El este foarte limitat pentru perioada Imperiului babilonian, ca si pentru anumite perioade persane. In plus, materialul acesta este foarte variat si nu totdeauna vrednic de incredere. Documentele oficiale babiloniene si persane sunt rare. Izvoarele cele mai bogate, si anume istoriile grecesti, sunt viciate de ura fata de persi, contradictorii si, uneori, nedemne de incredere. Cu toate acestea, in absenta a ceva mai bun, ele se dovedesc folositoare pentru istoricul care cauta sa refaca filmul evenimentelor acelei perioade.
In ultimii ani, descoperirile arheologice au imbogatit mult cunostintele noastre despre aceasta perioada importanta a istoriei poporului lui Dumnezeu. Astfel, studiul urmator este bazat pe dovezile pe care le avem la dispozitie in momentul de fata. Este firesc ca tabloul istoric prezentat in paginile urmatoare sa sufere modificari in anumite privinte, pe masura ce vor aparea alte informatii in urma descoperirilor ulterioare de orice gen.
Tabelul cronologic al perioadei. – Tabelul cronologic al perioadei acesteia este bine stabilit cu ajutorul unor texte astronomice si a unei multitudini de documente datate. Intrucat problemele de cronologie sunt suficient studiate in capitolul despre cronologie (p. 85-110), nu avem nevoie sa le tratam aici.
Totusi, ar trebui sa se spuna aici ca incertitudinile legate de anumite evenimente, asa cum va fi evident in diferite cazuri din articolul acesta, nu sunt rezultatul incertitudinilor din cronologia acestei perioade, ci se datoreaza surselor incomplete sau naturii ambigue a datelor lor cronologice. Orice document clar datat al perioadei supuse discutiei, fie persan, grec, iudeu, egiptean etc., poate fi incadrat in schema cunoscuta a perioadei i.Hr.
Dar in multe cazuri evenimentele raportate in sursele noastre biblice si extra-biblice nu sunt datate sau cel putin nu sunt exact datate. Astfel de evenimente trebuie sa fie asezate in schema cronologica printr-un studiu atent al tuturor factorilor implicati. Este de inteles ca in asemenea cazuri, concluziile invatatilor difera, si nimeni nu poate pretinde ca o data fixata in felul acesta este absolut corecta, ci doar aproximativ corecta.
Deci, cititorul ar trebui sa inteleaga ca acolo unde sunt oferite doua date, ca de exemplu pentru infrangerea lui Astiages de catre Cirus, sursa care furnizeaza aceste date permite doua interpretari diferite. El ar trebui totodata sa nu uite ca o data furnizata in acest material, care difera de o alta, aflata intr-o alta lucrare care se ocupa de acelasi subiect, nu e neaparat mai buna sau mai corecta decat cealalta. S-ar putea ca in unele cazuri sa fie bazata pe dovezi mai recente, in alte cazuri pe o interpretare diferita a dovezilor care permit mai mult decat o singura interpretare.
Desi datele sunt necesare istoriei si nu ne putem lipsi de ele, cititorul ar trebui sa nu uite niciodata ca multe date din istoria antica pot fi supuse modificarii datorita descoperirii de noi dovezi si de aceea sa nu fie surprins daca se dovedeste ca anumite date prezentate la un moment trebuie corectate ulterior.
Din fericire, marja de eroare cu privire la datele perioadei in discutie este foarte mica si in nici un caz nu depaseste cativa ani. In cele mai multe cazuri diferentele intre datele cunoscute si cele prezentate in acest capitol nu vor mai mari de un an, multe date prezentate in paginile urmatoare fiind absolut corecte. In privinta aceasta, secolele al VI-lea si al V-lea sunt asezate cronologic pe o baza mult mai sigura decat unele perioade mai timpurii sau mai tarzii ale istoriei.
Tabelul insotitor prezinta elemente sincronice intre diferitele case domnitoare ale acestei perioade. Datele furnizate pentru domniile regilor din Egipt, Babilonia si Persia (dupa 539 i.Hr.), ca si cele pentru conducatorii iudei sunt exacte, dar cele ale conducatorilor Mediei si Lidiei sunt nesigure.
Vezi tabelul cronologiei lumii antice.
Egipt Babilon Media si Persia Lidia Iudea
Amasis 570-526 Nebucadnetar 605-562 Ciaxares *625-585 Alyattes *617-560
Evil-Merodah 562-560 Astiage *585-550 Cresus *560-546
(Amel-Marduc)
Nergal-sar-usur 560-556
(Neriglissar)
Labasi-Marduc 556
Nabonidus 556-539 Cir (ca imparat al mezilor
si persilor) c. 553/2-530
Belsatar 553?-539 Cir (ca imparat al
(coregent) Babilonului) 539-530 Zorobabel 537-…Psamtik III 526-525 Cambise 530-522
Bardiya 522
(Smerdis)
Dariu I 522-486
Xerxe 486-465
Artaxerxe I 465-423 Ezra 457-…
Neemia 444-
Dariu II 423-405/4
Artaxerxe II 405/4-359/8
* Date incerte † Sunt disponibile numai datele de urcare pe tron
Sursa: Biserica Adventista de Ziua a Saptea
