Articole CreştineResurse Spirituale, Practice şi Gratuite

Categorii

09. “EU VOI FI CU GURA TA”

Scris la: 12 noiembrie 2009

- PROMISIUNEA LUI DUMNEZEU PENTRU CEI CHEMATI SA DEA MARTURIE DESPRE CREDINTA LOR –

“Du-te, dar ! Eu voi fi cu gura ta si te voi invata ce vei avea de spus.”
Exod 4, 12

“Laurentiu, esti chemat la directorul general” – mi-a spus seful, afisand o mimica plina de compasiune. El stia prea bine ce insemna acest ordin . O stiam si eu deoarece, de cateva luni, aproape saptamanal eram chemat fie la biroul personal pentru a da note explicative legate de absentele mele de la serviciu in zilele de sambata, fie la UTC, unde se incerca reeducarea mea politica si unde primeam voturi de blam, fie la sindicat, fie la directorul general.
Imi era intr-adevar teama… Eram un tanar fara experienta de viata, aveam doar 23 de ani si firea mea timida si emotiva imi crea mari probleme in astfel de situatii.
La locul de munca ma intelegeam bine cu colegii; eram chiar iubit si apreciat profesional, desi eram la inceput de drum. Dar niste “binevoitori” au avut grija sa raporteze conducerii regionalei ca exista un caz problema in institutie: un tanar cu o religie mai aparte si care refuza sa lucreze sambata. Acel tanar eram eu…
In toata aceasta perioada de furtuna si incercari, intre colegi avusesera multe discutii pe tema religiei mele. Unii erau de partea mea, sustinandu-ma chiar daca nu impartaseau aceleasi convingeri religioase . Altii erau impotriva…
Imi voi aminti tot restul vietii un astfel de moment in care, dupa o discutie de genul acesta intre colegi, discutie la care asista si unul din medicii cu care colaboram, acesta mi-a spus cateva cuvinte in auzul tuturor. Nu le voi uita niciodata: “Laurentiule, mergi inainte ! Lupta pana la capat caci aceasta e credinta cea adevarata !” Apoi a inchis usa si a plecat…
Asadar, eram in plina lupta cu autoritatile comuniste , cu sistemul impus si cu legile omenesti care veneau in contradictie cu Legea lui Dumnezeu pe care ma straduiam sa o respect. Iar eu nu eram decat un tanar timid si emotiv, singur in fata unei armate de oameni intelectuali ce se bucurau de influenta si putere.
Trebuia sa ma prezint in fata directorului general…Nu aveam de ales…Asa ca , dupa ce m-am rugat pentru intelepciune, mi-am luat inima in dinti si m-am prezentat in fata directorului. Cand am intrat in birou, m-am trezit in fata intregului staff al institutiei: directorul general, directorul economic, directorul spitalului, seful personalului, etc. Era prezent chiar si un medic psihiatru…
Imediat a inceput interogatoriul. Nu-mi amintesc prea multe amanunte din discutia avuta in acea ocazie. Tensiunea era prea mare pentru a retine toate cele discutate atunci. Imi amintesc insa un lucru: La un moment dat, dupa incercari repetate ale celor din fata mea de a ma convinge sa renunt la convingerile mele si sa vin sambata la lucru, medicul psihiatru a luat cuvantul , spunand: “Constat ca tu ai o problema psihica. “
Exact in clipa urmatoare mi-a venit in minte un text scris de apostolul Pavel in prima sa epistola catre corinteni ( 1 Corinteni 1, 18 ). Am cerut cuvantul si am replicat: “ D-na doctor, nu ma mira ca ma faceti nebun. Apostolul Pavel a anticipat acest lucru cand a scris ca predicarea crucii este o nebunie pentru cei ce sunt pe calea pierzarii. Dar pentru noi, care ne aflam pe calea mantuirii, ea este puterea lui Dumnezeu. Traim in lumi total diferite si nu ma mira ca ma considerati nebun.”
Apoi interogatoriul a continuat, toti cei prezenti incercand sa uzeze de toata puterea lor de convingere pentru a ma determina sa renunt la credinta mea. Mi s-a propus chiar sa vin sambata la serviciu cu Biblia la mine, sa nu fac nimic decat sa citesc din ea si apoi voi putea pleca unde doream. Mi-am dat seama imediat ca era o cursa abila si am refuzat ”oferta” generoasa.
Intr-un tarziu, vazand ca toate eforturile le erau zadarnice, directorul general a luat cuvantul, spunandu-mi cu o fata zambitoare: “ Laurentiu, stii vorba aia: Cand doi iti spun ca esti beat, du-te si te culca ! Noi suntem atatia oameni aici , iar tu esti singur. Daca noi toti gandim asa, trebuia sa recunosti ca esti singur si ca esti gresit. “
In aceeasi clipa, ca o scanteie apinsa instantaneu in mintea mea, mi-au venit in minte cuvintele unei cugetari a lui Nicolae Iorga. Imi placeau aceste cugetari si chiar memorizasem cateva din ele. Acum, una din ele imi staruia in minte. Sa o spun sau nu ? Mi-am luat inima in dinti si am spus-o hotarat, dar in acelasi timp cu tot respectul cuvenit:
“Tov. director, asa este. Insa Iorga a mai adaugat ceva la acest proverb: Daca doi iti spun ca esti beat, du-te si te culca; dar daca tu stii ca n-ai baut, inseamna ca ei sunt beti.”
Cand am terminat de spus ceea ce aveam de spus, un ras general s-a auzit in biroul directorului. Toti zambeau si erau bine dispusi…Nu am avut altceva de facut decat sa-mi iau ramas bun de la ei, intr-o atmosfera destinsa …
Desi peste putin timp am fost dat afara din serviciu pe motiv de “indisciplina la locul de munca”, experienta din acea zi tensionata a fost de neuitat. Am inteles atunci, intr-o oarecare masura , ce inseamna promisiunea lui Dumnezeu in diferitele ei formulari biblice:
“Du-te, dar ! Eu voi fi cu gura ta si te voi invata ce vei avea de spus.” ( Exod 4, 12 )
“Apoi Domnul Si-a intins mana si mi-a atins gura. Si Domnul mi-a zis: “Iata, pun cuvintele Mele in gura ta.” ( Ieremia 1, 9 )
“Dar, cand va vor da in mana lor, sa nu va ingrijorati gandindu-va cum sau ce veti spune; caci ce veti avea de spus va va fi dat chiar in ceasul acela, fiindca nu voi veti vorbi, ci Duhul Tatalui vostru va vorbi in voi.” ( Matei 10, 19-20; vezi si Marcu 13, 11-13; Luca 12, 11-12; 21, 14-15 ).
Am trait adesea experiente de genul acesta. In mijlocul unor discutii aprinse pe teme biblice cu crestini din alte confesiuni, sau pus in fata unor intrebari dificile, am avut mereu ocazia sa traiesc pe viu promisiunea lui Dumnezeu. Cand am o relatie buna cu Dumnezeu si ori de cate ori am nevoie de ajutorul Lui, El nu ma dezamageste niciodata, implinind fagaduinta Sa in momentul cel mai potrivit.
Dar atentie ! Promisiunea aceasta, asemenea multor altele pe care le gasim pe paginile Scripturii, este una conditionata. Sinceritatea si profunzimea unei legaturi vii cu Dumnezeu, absenta unui spirit de competitie sau de inaltare de sine, modestia si curatia inimii sunt doar cateva conditii pe care cerul le asteapta de la noi, inainte ca promisiunea sa fie implinita. Ma voi opri totusi in dreptul a doua din conditiile implinirii acestei pretioase promisiuni:
1) “Deschide-ti gura larg si ti-o voi umple!” ( Psalmul 81, 10 )
Dumnezeul in care credem este un Dumnezeu al minunilor. Insa, pentru ca sa poata interveni in viata copiilor Sai, in cele mai multe cazuri, El are nevoie de acceptul nostru si chiar de colaborarea noastra. El nu va desclesta gura niciunui om care si-a propus sa taca, atunci cand imprejurarea ii cere sa vorbeasca. Din respect fata de principiul liberului arbitru si fata de vointa si demnitatea umana, El nu va forta pe nimeni nici sa taca, nici sa vorbeasca , daca nu doreste. Pentru ca sa poata interveni, Dumnezeu asteapta acceptul nostru; El asteapta colaborarea noastra ; El asteapta sa facem noi primul pas, pentru ca restul pasilor sa-i facem impreuna cu El. Iar in momentele cele mai dificile din viata, El Insusi ne va lua in brate pana ce va trece criza.
Niciun om inteligent nu va incerca sa toarne ceva peste un capac asezat pe un vas. Daca ar face totusi acest lucru, ar da dovada ca nu este prea inteligent. Cu atat mai putin, peste niste buze inclestate, conduse de o vointa care se opune vointei divine, nedorind sa vorbeasca atunci cand situatia o cere, Dumnezeu nu va putea turna binecuvantarea Sa.
Deschiderea gurii este un act de credinta. Poate ca nu stii ce vei spune; poate te simti nepregatit sa raspunzi intrebarilor dificile puse de oamenii care nu urmaresc decat sa te puna in dificultate; poate ca te simti in inferioritate numerica sau intelectuala fata de interlocutorii tai…Nu te teme ! Daca Il ai pe Iisus in inima, ai totul, caci “El a fost facut pentru noi intelepciune, neprihanire, sfintire si rascumparare” ( 1 Corinteni 1, 30 ). Fii plin de curaj in fata potrivnicilor tai, roaga-te in taina sa primesti intelepciune de sus, deschide-ti gura larg si Dumnezeu, care nu minte niciodata, Isi va implini promisiunea: “Deschide-ti gura larg si eu ti-o voi umple !”
2) “Dar Mangaietorul, adica Duhul Sfant pe care-L va trimite Tatal in Numele Meu, va va invata toate lucrurile si va va aduce aminte de tot ce v-am spus Eu.” ( Ioan 14, 26 )
Poate ca te intrebi in ce consta conditia de care aminteam mai sus. Ei bine, ea se regaseste chiar in promisiunea Mantuitorului: “va va aduce aminte de tot ce v-am spus Eu”. Avem promisiunea ca, in astfel de situatii, Duhul Sfant ne va reaminti ceea ce cu dragoste si preocupare sincera am inmagazinat in camarile memoriei noastre de-a lungul intregii vieti.
Dar oare ce se poate gasi pe aceste “rafturi “ ? Desigur, ceea ce am adunat de-a lungul timpului. Te invit sa facem impreuna un “inventar” posibil al memoriei umane si apoi, cu toata sinceritatea, sa constati tu singur daca din cele pe care le-ai depozitat in ea poate fi folosit vreodata de Duhul lui Dumnezeu pentru a-ti veni in ajutor. Imagineaza-ti ca intri intr-un imens muzeu cu nenumarate vitrine si rafturi pe care ai asezat o multime de lucruri care iti atrag privirea si la care tii nespus.
Ce poate fi gasit acolo ? O multime de informatii culese de prin ziare, reviste, internet, dar mai ales din emisiunile TV, cu privire la VIP-uri. Poate ca stii cu ce rochie de seara s-a imbracat actrita preferata la ultimul bal; poate stii cine a mai divortat si cine s-a mai casatorit dintre persoanele publice ce apar zilnic pe ecrane; poate esti la curent cu ultimele achizititii in materie de automobile ale acestora…Stii cati bani au in conturile bancare, stii cine cu cine s-a certat in ultima saptamana si unde au organizat partida de vanatoare…
Poate stii pe de rost numele celor ce compun marile echipe de fotbal ale Europei sau esti la curent cu toate rezultatele meciurilor de tenis jucate in turneul de la Wimbledon; poate stii cu cine si-a petrecut revelionul nu stiu care “mare” fotbalist brazilian si cat castiga intr-un sezon unul din antrenorii echipei nationale a Italiei…Cunosti numele sefilor de partide, doctrinele lor politice, siglele si promisiunile lor electorale, certurile dintre diferite partide, comentarii ale unor politologi despre oamenii politici ai momentului si cate si mai cate…
Poate stii sa reproduci actiunea multor romane de dragoste, politiste sau de aventura; stii amanunte picante din biografiile unor mari scriitori si esti la zi cu critica literara… Cunosti tot ce s-a mai petrecut nou in cartier, pe scara blocului si chiar in vecini…Stii o multime de lucruri care umplu pana la refuz camarile memoriei tale…
Sau poate, dimpotriva, ai adunat cu grija de-a lungul anilor, lucruri frumoase si nobile, adevaruri verificate, cunostinte utile din cat mai multe domenii, ai depozitat acolo perle de intelepciune si lectii de viata…Dar mai ales, poate ca ai umplut cat ai putut de mult “rafturile” memoriei tale cu perle ale Cuvantului lui Dumnezeu…
Memoria umana nu cunoaste vidul. In mod sigur, ea este ocupata cu ceva. Depinde numai de noi ce asezam pe rafturile ei. Desi Dumnezeul nostru este un Dumnezeu al minunilor, El nu va face minuni in ce priveste continutul memoriei noastre. Ceea ce va face pentru copiii Sai este sa le aduca aminte, in momentele in care au cea mai mare nevoie, de ceea ce ei insisi au inmagazinat in ea.
Imi permit sa te intreb cu toata sinceritatea si dragostea: Daca intreaga viata ai adunat in “sertarele” memoriei doar nonvalori, doar barfe din lumea mondena si informatii de doi bani din indiferent ce domeniu al vietii, neglijand sa te hranesti cu “painea vietii” si cu “apa vietii’ pe care Mantuitorul le ofera cu generozitate tuturor oamenilor, daca in “hambarele” sufletului ai adunat de-a lungul vietii doar “paie” goale si lipsite de boabele hranitoare ale adevarului, cum s-ar putea implini promisiunea lui Dumnezeu care ne asigura ca Duhul Sfant ne “va aduce aminte de tot ce v-am spus Eu”?
Legea cauzei si efectului isi are o perfecta implinire si in domeniul spiritual. Biblia insasi ne avertizeaza ca cei ce seamana vant vor secera furtuna ( Osea 8, 7 ). Si atunci, de ce sa nu refuzam ca gunoaiele lumii acesteia trecatoare sa ne ocupe mintea ? De ce sa lasam “canalele” TV sa aduca in vietile noastre toate scursurile si murdariile pacatului ? De ce sa nu alegem ceea ce e frumos, nobil , adevarat, util si inaltator ?

“Incolo, fratii mei, tot ce este adevarat, tot ce este vrednic de cinste, tot ce este drept, tot ce este curat, tot ce este vrednic de iubit, tot ce este vrednic de primit, orice fapta buna si orice lauda, aceea sa va insufleteasca.” ( Filipeni 4, 8 )
Acest lucru il asteapta Dumnezeu de la tine si de la mine… Si , daca vom raspunde asteptarilor Sale, promisiunea Sa va deveni realitate in viata fiecaruia dintre noi:
“Du-te, dar ! Eu voi fi cu gura ta si te voi invata ce vei avea de spus.”

Lori Balogh
roxilori@yahoo.com