Articole CreştineResurse Spirituale, Practice şi Gratuite

Categorii

EVOLUTIONISMUL SI STIINTA BIOLOGIEI – Michael Georgiev

Scris la: 24 iulie 2010

Evoluţionismul şi ştiinţa biologiei

Autor: Mihael Georgiev

Două aspecte privind evoluţionismul frapează în mod deosebit. Primul: acesta “este suspendat în aer”, deoarece îi lipseşte punctul de plecare. De fapt nu există nici cea mai vagă idee despre originea vieţii pe pămînt. Al doilea: nu exista nici o proba a posibilităţii transformării unei specii în alta.

Prin aceste două caracteristici evoluţionismul nu aparţine lumii ştiinţelor, ci domeniului filozofiei, al ideologiilor şi al doctrinelor. Această apartenenţă explică faptul uimitor că o asemenea elaborare mentală a putut, cum spun evoluţioniştii, să “deschidă o nouă era în istoria intelectuală a geniului uman, schimbînd radical concepţia noastră despre univers şi poziţia omului in acesta” [1]. Intenţia mea nu este de a contrazice aceste afirmaţii – de altfel adevărate – şi nici de a pune în discuţie eventualele lor implicaţii morale, etice, psihologice, spirituale, religioase, filozofice, antropologice, sociale şi politice. Ceea ce as vrea sa fac, în schimb, este de a aborda numai implicaţiile cu caracter pur ştiinţific ale evoluţionismului, în special validitatea lor ştiinţifică, raporturile evoluţionismului cu alte discipline biologice, valoarea lui didactica.

Iată ce spune Isaac Newton despre limitele ştiinţei: “Mijlocul cel mai bun şi cel mai sigur pentru a studia natura este în primul rînd descoperirea şi determinarea caracteristicilor fenomenelor prin experimente, în timp ce ipotezele asupra originii lor pot fi lăsate în planul secund. Aceste ipoteze trebuie să se supună naturii fenomenelor, nu să se încerce impunerea lor ignorînd probele experimentale”. În lumina acestei definiţii este evident că în realitate Darwin nu a extins revoluţia ştiinţifică a lui Copernic, Keppler, Galilei şi Newton în domeniul biologiei (cum spun evoluţioniştii), ci pur şi simplu a mutat principiul cunoaşterii fenomenelor de la studiul funcţionării lor la cel – complet diferit – al originii lor, susţinînd de fapt contrariul fata de Newton, adică posibilitatea cunoaşterii ştiinţifice fără verificare experimentala.

Într-adevăr, spre deosebire de alte discipline biologice (spre exemplu fiziologia) care studiază funcţionarea organismelor, evoluţionismul studiază originea lor. Dar in timp ce în alte discipline teoriile sunt supuse verificării experimentale şi rămîn să facă parte din ştiinţă numai daca trec o asemenea verificare, evoluţionismul, dimpotrivă, este inserat în ştiinţele biologice fără să fi trecut prin ciurul probelor experimentale.

Cu toate acestea, evoluţionismul este predat ca ştiinţă – şi implicit cu acelaşi merit – împreună cu alte discipline biologice. Din punct de vedere metodologic aceasta vrea sa spună că se ignoră diferenţa între probe şi speculaţii, se confundă realitatea cu fantezia şi se consideră supoziţiile drept certitudini. Toate acesta au consecinţe didactice negative pentru că împiedică dezvoltarea capacităţii de recunoaştere a diferenţelor dintre lucruri (care sunt mai importante decît asemănările), de a gîndi în mod critic şi de a înţelege însăşi natura cunoaşterii ştiinţifice. Din aceste motive, Rudolf Virchow, medic, antropolog şi contemporan cu Darwin, considera darwinismul vătămător pentru reputaţia ştiinţei, era împotriva introducerii lui printre disciplinele ştiinţifice şi predării lui.

Prezentarea evoluţionismului ca teorie ştiinţifică bazată pe legi şi pe probe este un fals uşor de descoperit dacă se posedă un minimum de cunoştinţe privind metodologia ştiinţifică şi aspectele ei specifice. În Italia, s-au exprimat in acest sens în repetate rînduri autorităţi indiscutabile precum Giuseppe Sermonti (biolog şi genetician), Roberto Fondi (paleontolog) şi Antonino Zichichi (fizician).

Cu toate acestea, evoluţionismul este predat chiar din şcoala elementară şi prezentat drept “cuvîntul ştiinţei” unor copii care nu sunt încă în măsură să înţeleagă validitatea lui ştiinţifică. Acest ultim aspect, face separarea evoluţionismului de ştiinţe şi aşezarea lui printre ideologii şi religii, nu numai o operaţiune importantă din punct de vedere metodologic şi didactic, ci şi un act necesar de responsabilitate în confruntările fiilor noştri, studenţilor noştri şi a însăşi inteligenţei noastre.

Mihael Georgiev este medic italian, cu lucrări publicate în domeniul chirurgiei; participant la al 8-lea Congres Creaţionist European, Gullbrannagarden, Suedia, 2003, cu lucrarea “A call for a change in high school textbooks on science in Italy”. Traducere de Nicuşor Gliga

Referinţe

1. Ayala FJ., Darwin e il progetto della natura, KOS 2002;202 (luglio): 22-27

Cu permisiune

Sursa: www.creationism.info.ro