Articole CreştineResurse Spirituale, Practice şi Gratuite

Categorii

O perspectiva crestina asupra sexualitatii

Scris la: 15 aprilie 2009
Scurt istoric al problemei. Atitudini sociale fata de sexualitate.
Dumnezeu ne-a creat ca fiinte sexuale – barbat si femeie – dupa chipul si asemanarea Sa. Sexualitatea include factori biologici, de gen, simtaminte, comportament, atitudini si valori. Darul divin al sexualitatii a fost pervertit si denaturat in lumea noastra.
intotdeauna, dupa caderea in pacat, omenirea a comis erori grave in acest domeniu, in care desfranarea, orgiile, uneori justificate ceremonial si religios, au fost dublate de promiscuitate, ignoranta, suferinta, boli si nenumarate vieti omenesti exploatate, degradate, irosite.
 Din nefericire, cultura crestina, contaminata de dualismul gnostic grecesc si neoplatonic, a evitat sa se implice in acest aspect al fiintelor umane, considerandu-l nedemn.
Epoca victoriana a impus adevarate tabu-uri asupra sexualitatii – membre acoperite, pana si picioarele mobilierului. Distinctie, dihotomie intre dorintele sexuale si dragoste. Actul sexual considerat degradant.
Prin 1920, dorintele sexuale incep sa fie considerate legitime, daca sunt insotite de afectiune. Dupa 1945, o perioada de intensa preocupare fata de sex. in anii ’50 comportamentul sexual incepe sa fie studiat stiintific – Kinsey, Hugh Hefner. Apar primele semne ale unei socializari excesive a sexualitatii: ‚Playboy’, femeia – obiect sexual.
Decada urmatoare – ’60 – este martora la o adevarata ‚Revolutie sexuala’, cu consecinte de lunga durata; o societate suprasaturata de sex: shop-uri specializate, filme sex si porno, show-busines si muzica puternic asezonate si condimentate cu sex, prostitutie, promovarea homosexualitatii, etc.
Dupa 20 ani, prin 1980 lumea incepe sa inteleaga ce a castigat – cantitatea de sex comercial este invers proportionala cu calitatea si intensitatea trairii, bucuriei si placerii intimitatii. Multi au considerat ca aceasta desantare sexuala le-a sabotat nevoia de intimitate si le-a subminat aptitudinea unei relatii autentice. Teama de afectiunile venerice transmisibile – SIDA, sifilis, gonoree, candidoza, trichomoniaza, paraziti, viroze genitatale relativ incurabile si care te transformau peste noapte, practic, intr-un inapt sexual, etc. – a fost un motiv in plus pentru o schimbare de atitudine.
Determinarea socio-culturala a sexualitatii umane
            Exista trei aspecte determinante ale sexualitatii intr-o societate data:[i]
1. Institutia casatoriei – ca legatura protectoare a relatiei sexuale
2. Rolul celor doua genuri – barbatii fiind mai puternici, au mai multe drepturi si libertati sexuale ca femeile
3. Credintele despre ceea ce este considerat normal.
in viziunea Irei Reiss, normalitatea este definita cultural; ceea ce este anormal intr-o cultura poate sa fie acceptat in alta [ex. atitudinea fata de himen]; ea considera ca anormal ceea ce nu este acceptabil in nici o cultura. Acceptand ca tiparele comportamentale gasite in toate culturile sunt normale, este necesar sa ne intrebam daca ceea ce este considerat ca normal, este si corect?
Cu siguranta ca sexualitatea noastra este influentata de factorii socio-culturali in care am fost socializati; criteriile de frumusete ale corpului, sau anumite parti ale corpului au standarde sociale; de asemenea simbolurile sexualitatii, diferentele sociale intre barbati si femei au natura sociala. Gradul lor de libertate sexuala este deseori determinat doar social – mai restrictiv fata de fete decat fata de baieti. Tot din punct de vedere social se considera ca baietii trebuie sa fie activi, in timp ce fetele trebuie sa reziste, sa refuze.
O ilustratie nostima a evolutiei socioculturale fata de sexualitate o ofera moda costumelor de baie de dama de-a lungul timpului. Etape: initial barbatii si femeile faceau baie separat; apoi impreuna; costumele acopereau picioarele pana la genunchi si bratele pana la coate; a urmat o expunere gradata, tot mai larga a corpului; dar curios, dupa ce o parte a corpului era dezvelita ea isi pierdea capacitatea de atractie si stimulare sexuala; asa s-a ajuns la bikini si solarii. Imaginati-va ca o persoana respectabila din 1890 ar avea posibilitatea sa fie lansata pe una din plajele de astazi!
O intelegere teologica a sexualitatii.Explicatia umanista a sexualitatii, bazata pe factori biologici si socioculturali este importanta, dar incompleta. Una este sa examinezi norme si comportamente sexuale si alta sa emiti judecati si sa iei hotarari privind valorile morale. Este vital sa facem mai intai consideratii asupra implicatiilor spirituale si teologice ale comportamentului sexual.
S-au avansat 3 tipuri de determinism ale sexualitatii umane: teistic, biologic si sociocultural. Fiecare dintre acesti factori este incomplet; impreuna pot alcatui o imagine completa; ei interactioneaza reciproc.
Genesa:
1,27 ‚i-a facut dupa chipul lui Dumnezeu; parte barbateasca si parte femeiasca’
1,28 ‚Cresteti, inmultiti-va, umpleti pamantul si supuneti-l’
1,31 ‚erau foarte bune’
2,24 ‚De aceea va lasa omul pe tatal sau si pe mama sa si se va lipi de nevasta-sa si se vor face UN SINGUR TRUP’
4,1 ‚Adam a cunoscut pe nevasta-sa; ea a ramas insarcinata’
Acest fragment arata ca barbatii si femeile sunt diferiti si distincti in designul lui Dumnezeu, fiind totusi uniti si egali ca fiinte sexuate in fata lui Dumnezeu. Acceptarea sexualitatii proprii si a celuilalt, incepe cu aptitudinea de a fi constient si recunoscator pentru ea, ca parte a intentiei si creatiei lui Dumnezeu. Balswick[ii] a initiat termenul autentic – adevarat, original, credibil, vrednic de incredere; sexualitatea trebuie sa fie parte integranta a intregii fiinte umane. Sexualitatea noastra este buna, ba chiar foarte buna in ochii lui Dumnezeu!
La inceput Adam si Eva erau fiinte sexuale desavarsite, exact asa cum au fost creati de Dumnezeu sa fie, dar au pierdut aceasta stare prin caderea in pacat. Toate fiintele omenesti mostenesc aceasta natura decazuta, care include si o sexualitate inautentica sau denaturata.[iii] Caderea in pacat a afectat in primul rand relatia cu Dumnezeu, intrerupand-o, dar in egala masura a afectat si componenta biologica, cat si socioculturala a omului. Se vorbeste lapidar doar de nasterea dureroasa si ceva despre dependenta, prin dorinta, a femeii de barbat.  
Factorii socioculturali au fost afectati in mod drastic prin pacat, determinand o ruptura in relatiile interumane. Structurile familiei, impreuna cu alte structuri sociale si comunitare, joaca un rol important in distrorsiunile sexuale ale unei persoane. intelegerea si cuprinderea intregii semnificatii a caderii presupune faptul ca realizarea unei sexualitati autentice implica conflict si lupta pentru fiecare, nu se realizeaza de la sine.
Dumnezeu ne-a creat astfel si a permis ca sexualitatea noastra sa se dezvolte prin intermediul unor factori biologici si socioculturali; datorita faptului ca aceste sisteme sunt imperfecte, noi insine suntem imperfecti in sexualitatea noastra. Unii sufera datorita unor alterari genetice pe care le-au mostenit; altora le lipseste o sexualitate completa si armonioasa, fiindca n-au avut parte de o socializare adecvata in familie si in grupul apartenent; altii au devenit victime ale abuzului sexual. La un anumit nivel, fiecare are de-a face cu distorsiuni sexuale specifice acestei lumi imperfecte.
Vestea buna, este ca in ciuda acestor obstacole si oprelisti, intentia lui Dumnezeu pentru noi este o sexualitate autentica si aceasta este unul dintrre scopurile pentru care merita sa luptam. Desigur ca acest deziderat este mai usor de realizat pentru cei care nu s-au nascut cu tulburari genetice sau fiziologice, care au fost socializati intr-o familie in care parintii au manifestat atitudini sanatoase si au trait intr-o societate in care valorile sunt congruente cu mesajul biblic.
Sexualitatea denaturata, neautentica poate lua diferite forme, care sunt rezultatul combinatiilor diferite ale factorilor biologici, socioculturali si spirituali perturbati. Din nefericire unele persoane au un dezavantaj redutabil prin faptul ca au trecut prin evenimente care au avut un efect devastator asupra fiintei lor sexuale, fiind profund raniti si au ramas cu sechele care necesita un proces lung pentru vindecare. Vestea buna a Evangheliei este ca noi putem gasi speranta si refacere completa in Isus Hristos, El insusi fiind vindecatorul ranit.
implinire sexuala intr-o lume cazuta. Am vazut deja, prin analiza facuta, ca devenirea sexuala este un proces complex, afectat de o multitudine de factori. Realizarea unei sexualitati autentice intr-o lume decazuta este un proces complex. Ne vom referi in continuare la paru aspecte ale expresiei sexuale care constitue o preocupare intensa in mediile crestine. Acestea sunt: sexualitatea a celor necasatoriti (premaritala), masturbarea, orientari sau preferinte sexuale si sexualitate maritala.
Sexualitate premaritala.
Dorind sa evite problemele sexuale ale celor singuri, biserica cauta sa le expedieze cu relativa usurinta, declarand ca persoanele necasatorite ar trebui sa-si nege sexualitatea sau, ignorand pur si simplu aceasta problema. Astfel cei singuri sunt lasati adesea fara o calauzire competenta in legatura cu felul in care sa-si traiasca sexualitatea. in mediul burlacilor sau al fetelor necasatorite, sunt adoptate standarde care sunt straine de cele crestine si biblice.
Lewis Smedes prezinta 3 principii ale sexualitatii in Sexualitate pentru crestini:
1. Sexualitatea fiecarei persoane trebuie perceputa ca un ingrredient aflat in ansamblu caracterului acelei persoane si integrat in cautarile sale privind valorile umane;
2. Sexualitatea fiecarei persoane trebuie inteleasa ca fiind un impuls spre si un mijloc de expresie a unei relatii personale cu o alta persoana;
3. Sexualitatea fiecarei persoane este mijlocul care il/o propulseaza spre o unitate heterosexuala printr-o dragoste angajata.
Trairea acestor principii pastreaza sexualitatea si personalitatea conexate la toate nivelurile. De asemenea ele ne reamintesc de teologia relatiilor. Sexualitatea nu poate fi exercitata decat in contextul unui legamant, in cadrul unui angajament neconditionat fata de o relatie personala. Noi suntem provocati sa facem eforturi pentru aprofundarea acestei relatii prin stabilirea unei atmosferre de har (acceptare si iertare), capacitandu-ne unul pe altul si crescand nivelul intimitatii. Asa cu Semedes sugereaza: ‚implinirea sexuala este realizata atunci cand relatia personala fundamenteaza experienta genitala, o intretine si sustine o relatie sexuala umana, dupa ce aceasta are loc. Aceste principii vor servi ca baza pentru discutia noastra privind relatia sexuala premaritala.
Exista patru tipuri de standarde ale sexualitatii premaritale:
1. abstineanta; 2. standard dublu; 3. permisiune cu conditia afectiunii; 4. permisiune fara afectiune. Desi abstinenta sexuala premaritala este standardul crestin traditional, el nu mai este adoptat de majoritatea societatii. Dublul standard, deferit pentru barbati fata de femei a pierdut continu audienta in ultimii 60 ani. Permisiunea cu conditia existentei afectiunii se bucura de cea mai larga popularitate. Permisiunea fara conditia afectinii permite sexul recreational si intamplator intre adulti care consimt, fara angajamentul unei relatii. Riscurile (SIDA) acestui tip de relatii, au determinat chiar si persoanele fara scrupule morale sa declare: ‚imi place sexul, dar nu mi-ar placea sa mor de dragul lui’.
Noi credem ca crestinii ar trebui sa-si celebreze libertatea lor in Hristos si nu sa se simta legati de alte reguli in afara celor continute in Scriptura. incepand cu Decalogul, este clar ca punctul de vedere biblic considera desfranarea si adulterul ca fiind contrare vointei lui Dumnezeu. Standardele clasice ale crestinismului autentic sunt: castitatea premaritala si fidelitatea conjugala.
in NT, expresia porneia = desfranare, curvie sau imoralitate, a fost interpretat in mod traditional ca referindu-se la sex extramarital. Atitudinea liberala considera ca desfranarea se refera doar la actul sexual depersonalizat, animalic, centrat doar pe placerea organica. Desi expresia are si acest sens in cateva citate, ea se refera aproape intotdeauna la relatiile sexuale in afara casatoriei.
Noi consideram ca afirmatiile Bilbliei restang relatiile sexuale la comuniunea maritala. Logodna si contractul de casatorie difera mult de la o societate la alta. in vechime si mai ales in orient, fetele erau adesea foarte tinere in momentul logodnei. in societatea contemporana, casatoria tinde sa se faca la varste mai tarzii, facand situatia tinerilor oarecum mai dificila, in respectarea standardelor biblice.
Un alt contrast fata de trecut, il constituie faptul ca in societatea noastra, intreaga masmedia bombardeaza individiul, indiferent de varsta cu o sumedenie de stimuli sexuali expliciti. Se creaza o situatie bizara in care, data fiind stimularea impulsurilor lor sexuale, devine tot mai dificil celor singuri sa se consacre abstinentei sexuale si castitatii. Pentru ca situatia sa devina si mai grea, prietenii sau cei logoditi se implica in apropieri fizice progresive, care stimuleaza si mai mult pasiunile sexuale, incat se ajunge pana acolo ca nu se desavarseste doar contactul sexual propriu zis. Castitate si virginitate inseamna insa ceva mai mult. Astfel de situatii, scapate de sub control, pot parea fara iesire. Prudenta!
in timp ce Biblia recomanda salutul fratesc cu o sarutare sfanta, nu ne spune nimic despre diferenta dintre un sarut sfant si unul cu tenta senzuala, sau cum sa exprimi afectiunea si partasia fara sa depasesti intentiile curate ale prieteniei. Este destul de dificil sa stabilesti granite si reguli stricte privind implicarea in apropierea fizica premaritala; aceste reguli depind de multi factori: varsta logodnicilor, maturitatea lor, lungimea logodnei si intervalul pana la nunta.

Este natural si bine pentru cei necasatoriti sa-si exprime afectiunea si in mod fizic fata de persoana iubita. Noi simtim nevoia de a mangaia si a fi mangaiati. Atingerea inseamna comunicarea acceptarii, dragostei si purtarii de grija. Putem invata acest lucru de la copii care se exprima prin atingere si mangaiere si cer acelasi lucru celorlati. Deseori adultii se tem de atingere si mangaiere si se retin de la astfel de manifestari ale iubirii, privandu-se astfel de un mijloc important de conunicare si afirmare.
           Momentul de criza intervine atunci cand atingerea fizica devine semnificativa si stimulatoare sub aspect sexual. Este foarte important, esential, ca in acest moment cei doi sa decida care sunt standardele pentru care au optat, sa si le comunice, sa aprecieze pana unde doresc sa mearga, ce doresc cu adevarat, daca este potrivit si bine ceea ce fac. Sa retinem ca in materie de sex exista pentru ambii parteneri un punct de la care nu mai exista intoarcere. in luarea acestor decizii, sunt necesare:

Principii ale sexualitatii premaritale:[iv]

1. Raportul de prorprtionalitate directa si indirecta iubire / intimitate fizica. Gradul de intimitate sexuala ar trebui sa corespunda intensitatii iubirii si angajamentului din cadrul relatiei. Cand nu este iubire si incredere, angajament, un grad inalt de intimitate sexuala este nepotrivit, deoarece atentia se focalizeaza mai degraba asupra dimensiunii fizice, decat asupra relatiei propriu zise. in legamantul de dragoste, angajamentul fata de persoana iubita si relatia interpersonala are ascendenta asupra expresiei sexuale.
2. Relatia fizica – caracter adictiv. Legea raspunsului diminuat sau a dozei progresiv crescande in cazul drogului, se aplica si sexualitatii. Aceasta lege suna astfel: pentru a realiza acelasi efect a doua oara, trebuie sa aplici o forta mai puternica, sau o doza mai mare de drog. Ganditi-va la efectul pe care-l are asupra unei persoane primul sarut de indragostit! Va mai amintiti? Este o experienta extazianta; ce emotii, ce bucurie, ce fericire. Pe masura ce timpul trece si experienta se repeta, efectul diminueaza. Noi tindem sa dorim cresterea intensitatii in manifestarile fizice ale dragostei si progresam spre experiente tot mai intime pentru a fi stimulati. Ultima expresie sexuala este orgasmul. Cu cat un cuplu se angajeaza mai aproape de acel punct, cu atat mai greu ii va fi sa se retraga la un nivel precedent. indragostitii trebuie sa fie constienti de acest fapt, astfel incat ei sa-si stabileasca dinainte si in mod explicit limitele potrivite ale implicarii corporal-fizice. Aceste limite ar trebui sa reflecte voia lui Dumnezeu care le binecuvanteaza relatia si nivelul angajarii lor unul fata de altul in relatia de prietenie. 
3. Motivarea onesta a gradului relatiei fizice. Amandoi partenerii ar trebui sa-si verifice motivele personale ale implicarii in intimitatea fizica. Sunt aceste motive o expresie a afectiunii sau dorinta de excitare sexuala reciproca? Atat eul feminin cat si cel masculin este deosebit de mandru si satisfacut sa observe ca a trezit dorinte si excitatii sexuale in celalalt. Cei mai multi oameni au un simtamant de putere si dominare ca sa impinga pe celalalt dincolo de limitele rezistentei sexuale, cand barierele cad si acesta devine vulnerabil. Astfel de motive ale gratificarii egoiste, aflate in spatele implicarii fizice, sunt un mod de a separa sexualitatea de personalitate, deoarece scopul nu este o relatie personala mai profunda, ci propria satisfactie egoista.
4. Relatie complexa, echilibrata in plenitudinea dimensiunilor fiintei umane. Cei doi indragostiti trebui sa comunice continuu in legatura cu varietatea domeniilor relatiei dintre ei. Cuplul ar trebui sa paseasca cu prudenta, atunci cand dimensiunea fizica a relatiei tinde sa se dezvolte disproportionat, in detrimentul celorlalte dimensiuni: emotionale, psihice, sociale si spirituale. Cand aspectele sexuale domina relatia, celelalte dimensiuni sunt neglijate si subnutrite, iar relatia devine sinuoasa, vulnerabila si slaba. O relatie completa presupune un proces de comunicare in care ambii parteneri impartasesc si dobandesc cunostinte asupra celuilalt – conceptii, atitudini, valori. Cunoasterea interpersonala intima presupune ca fiecare sa asculte pe celalalt si sa aprecieze toate dimensiunile si caracteristicile celui iubit. Prin aceasta cunoastere reciproca, relatia insasi se consolideaza. Acest fapt presupune ca cei doi sa se joace impreuna, sa faca sport, excursii, sa planuiasca si sa viseze impreuna, sa-si puna teluri si sa le atinga. Unitatea spirituala a cuplului se va realiza pe masura ce acesta solicita prezenta lui Dumnezeu si binecuvantarea Sa asupra prieteniei lor prezente si asupra familiei viitoare. Aceste binecuvantari sunt conditionate de ascultare.
5. Reguli si limite ale relatiei fizice. Ambii parteneri ar trebui sa-si asume responsabilitatea de a stabilii reguli si limite ale relatiei fizice. Barbatii crestini ar trebui sa respinga normele sociale in domeniul sexualitatii si n-ar trebui sa insiste sa mearga atat de departe, cat le permit fetele, pentru ca din punct de vedere social, ele trebuie sa fixeze limitele. Ambii parteneri sunt responsabili de gradul lor de implicare in relatia fizica. Acest fapt presupune ca ambii parteneri sa discute cat mai curand posibil, pe masura ce cuplu este capabil sa abordeze un astfel de subiect, si sa stabileasca reguli si limite precise pe care sa le respecte. Trebuie sa existe o respectare mutuala, reciproca a acestor granite. Daca unul dintre parteneri sovaie, se clatina, celalalt este dator sa-i reaminteasca intelegerea stabilita si de dorinta sa ca ea sa fie respectata. Durata si dificultatea negocierilor pe aceasta tema va fi mult usurata de angajamentul anterior, de intensitatea si trainicia relatiei pe celelalte planuri. Aceasta va elimina posibilitatea ca unul dintre parteneri sa se aprinda prea usor, atragandu-l si pe celalalt dincolo de limite care vor fi regretate mai tarziu.
6. Respect reciproc fata de standardele proprii. Cei doi parteneri trebuie sa fie de acord sa respecte limitele partenerului cu standardele cele mai stricte. Acest fapt presupune grija si respect fata de scrupulele, sensibilitatea si constiinta celuilalt. Fiinta umana si valorile sale sunt astfel plasate deasupra dorintelor sexuale. intr-o relatie autentica trebuie sa te simti liber sa-ti exprimi in mod onest si sincer propriile idei privind standardele si, in acelasi timp, sa accepti limitele speciale pe care le doreste celalalt. Nimeni nu are dreptul sa aiba o atitudine dominanta, prin judecarea celuilalt, sau desconsiderarea standardelor sale. in cele din urma, respectarea standardelor dorite dovedeste ca acesta este respectat si apreciat. Aceasta va conduce la o relatie mai profunda.
De asemenea, este important ca partenerul cu standarde mai putin riguroase sa nu fie judecat. Esentialul este ca fiecare partener sa-l asculte si sa-l inteleaga pe celalalt. Recunoscand si respectand diferentele reciproce va ajuta cuplul sa faca acele ajustari necesare pentru succesul de durata al relatiei.
Concluzie: 1Cor 6,12.13. Relatia premaritala de prietenie nu trebuie sa fie dictata de reguli stricte si severe, ci mai degraba, ea trebuie sa fie o reflectare adecvata a adevaratei libertati in Hristos, ceea ce ne va determina sa luam decizii corecte, in conformitate cu vointa lui Dumnezeu si Cuvantul Sau. Trebuie sa retinem ca nu totul este bun sau constructiv si in avantajul nostru; acest lucru este adevarat, in special, in legatura cu comportamentele pe care trebuie sa le tinem sub control, sa le infranam, acele porniri instinctuale, care tind sa nu tina seama de valorile adoptate, de instantele noastre psihice superioare.
Gandirea noastra privind relatiile sexuale premaritale trebuie sa tina seama de poftele imorale si de notiunea de pacat. Pacatul sexual nu trebuie nici minimalizat nici exagerat; el este un pacat cu consecinte grave asupra persoanei si asupra relatiilor sale; exista iertare si refacere si pentru acest tip de pacat. Fiecare persoana are nevoie de iubire si intimitate; grupul suport trebuie sa fie receptiv la astfel de nevoi si in acelasi timp trebuie consolidat cadrul moral si spiritual in care trebuie sa aiba loc aceste relatii, astfel ca ele sa devina o binecuvantare si nu un blestem.
intr-o relatie matura exista o responsabilitate reala fata de comportamentul sexual. Reciprocitatea ajuta pe fiecare partener sa-si controleze si sa-si exprime propriile reactii sexuale. Sa lasi aceste aspecte la voia intamplarii, este cel putin o dovada de iresponsabilitate. in masura in care cei necasatoriti isi stabilesc propriile limite in cadrul principiilor enuntate, conform nivelului lor de maturitate, este un lucru bun si trebuie luat in consideratie. Exista o mare diferenta intre liceeni din primii ani, cei din ultimii ani, studenti, tinerii adulti si persoanele care au fost candva casatorite. Varsta cronologica nu corespunde intotdeauna cu maturitatea, dar poate fi un indicator general al dezvoltarii sinelui si gradului de autonomie individuala. Cei mai tineri sunt si cei mai predispusi la greseli, confuzie si dezorientare in domeniul sexualitatii.
Angajamentul si increderea reciproca le permite adultilor necasatoriti sa raspunda unul altuia cu maturitate si respect. O relatie sexuala matura va incorpora elementele legamantului, harului, capacitarii si intimitatii intr-un ciclu tot mai profund care va continua toata viata. Persoanele care realizeaza o sexualitate autentica nu vor separa aspectele sexuale de intreaga lor personalitate si nici de cea a partenerului, ci vor intelege ca sexualitatea lor este o parte integranta a ceea ce sunt ei insisi. Ei se vor exprima sexual numai in contextul unui legamant si angajament total si permanent cu partenerul lor.
            Autoerotismul sau masturbarea
in studiul cel mai extensiv si competent asupra comportamentului sexual uman al lui Alfred Kinsey, acesta a constatat ca 92-96% dintre barbati si 60% dintre femei se masturbeaza pana la obtinerea orgasmului. Studii recente par sa indice cifre mai mari, astfel incat, se poate conchide ca masturbarea este o practica universala, atat pentru baieti cat si pentru fete.
in trecut au existat variate tentative de a descuraja aceasta practica. intelepciunea populara pretinde ca masturbarea are consecinte dintre cele mai suparatoare: caderea parului, pistrui, acnee, chiar orbire sau impotenta. Multi tineri traiesc nu numai cu teama de aceste consecinte, dar si cu un simtamant intens de vinovatie.
Care va trebui sa fie atitudinea crestinului fata de masturbare si ce vor trebui sa invete parintii pe copii despre acest subiect? Evident, parintii ar trebui sa aline temerile si vinovatia copiilor decurgand din miturile persistente ale trecutului. Este natural ca adolescentii sa-si exploreze propriul corp si sa aiba constienta propriei anatomii.[v] Este o necesitate pentru ei sa aiba un simtamant pozitiv asupra propriului corp si asupra senzatiilor pe care le experimenteaza atunci cand se mangaie. O atitudine sanatoasa asupra sexualitatii incepe in camin. Copii care iau un start bun vor creste cu aprecierea fata de Dumnezeu pentru darul sexualitatii.
Este important sa recunoastem ca Biblia este complet tacuta in legatura cu subiectul masturbarii, astfel incat orice argumente pro sau contra nu sunt decat rezultatul inferentei. Desi in mod folcloric, autoerotismul este legat de numele lui Onan, se pare ca acesta practica coitus interuptus. in acelasi timp nu putem ignora faptul ca Ellen White, condamna acceasta practica (Un apel solemn…).
Exista trei opinii majore asupra locului masturbarii in viata crestinului.[vi] Pozitia permisiva pretinde ca masturbarea in orice conditii este sanatoasa si permisibila sub aspect moral; ea nu este daunatoare pentru nimeni si este un mod bun de a deveni constienti de noi insine ca fiinte sexuale. Pozitia moderata retine ca masturbarea poate fi in anumite circumstante sanatoasa si potrivita, dar ca ea are potential nesanatos si poate fi improprie sub aspect moral in alte imprejurari.
Dar masturbarea nu este totdeauna sanatoasa nici psihologic, nici moral. Masturbarea excesiva poate conduce la modele comportamentale adictive de autoaparare, izolare, timiditate coplesitoare si incapacitatea de a cultiva relatii normale. in contextul mariajului, masturbarea este un factor negativ care priveaza partenerul de implinirea sexuala normala, sau este folosita, fie ca evadare din anumite probleme, fie ca mijloc de pedepsire a celuilalt. Pe de alta parte, atunci cand partenerii au dorinte diferite privind frecventa raporturilor sexuale, masturbarea poate fi o solutie sanatoasa si iubitoare. Calitatea relatiei trebuie sa aiba intotdeauna prioritate, iar cuplul sa faca fata problemelor, in loc sa le evite. O conexiune posibila poate fi facuta intre reverie sexuala, pofta, masturbare si o anumita persoana. Mat 5,27.28 atrage atentia ca acest fapt este un pacat. Pornografia poate creste incidenta violurilor si a altor abuzuri.
Crestinul ar trebui sa cantareasca intre ceea ce este liber si ceea ce este bine sa faca si apoi sa decida. in trecut comunitatea crestina a amplificat pacatele de natura sexuala in mod disproportionat fata de alte pacate si a dat impresia eronata ca pacatele sexuale sunt mult mai rele decat alte pacate. Este important sa ne amintim ca am fost creati dupa chipul si asemanarea lui Dumnezeu, fiind copii ai lui Dumnezeu, facuti neprihaniti prin sangele Mantuitorului. Toate pacatele noastre trecute pot fi iertate. Nu exista pacat de neiertat pentru cel care regreta sincer si se pocaieste cu adevarat. Indiferent care a fost trecutul nostru sexual, noi putem veni in fata lui Dumnezeu, putem cere iertare si mai mult, curatie sexuala, prin Hristos. in acelasi timp suntem responsabili pentru comportamentul nostru si trebuie sa cautam cu ardoare ajutorul lui Dumnezeu fiinte complete in fiecare aspect al vietii, inclusiv cel sexual.
            Orientarea sexuala
Desi cei mai multi oameni isi indreapta preferintele sexuale fata de sexul opus, totusi studiile au aratat ca cca 5% dintre americani au preferinte pentru acelasi sex. Pe baza textelor din Leviticul 20,13; Rom 1, 26.27; 1 Cor 6,9-11, crestinii condamna in mod traditional homosexualitatea, ca fiind pacat. Astazi insa, multi crestini simt ca orientarea homosexuala n-ar trebui condamnata, desi ei condamna comportamentul homosexual. Alti crestini sunt toleranti fata de homosexualii monogami, care au devenit cupluri prin consimtamantul adult si sprijina o eventuala legislatie in favoarea unui aranjament intre homosexuali. Acestia considera ca orientarea sexuala se stabileste foarte timpuriu in viata si este dincolo de alegerea persoanei. De aceea, considera ei, este ‚natural’ pentru homosexuali sa se manifeste sexual in felul lor, fata de persoane de acelasi sex. Fragmentele biblice care condamna afectiuni ‚nenaturale’, presupun ei, nu se aplica in astfel de cazuri.
Cei mai multi crestini care tolereaza comportamentul homosexual tin la standardul angajamentului monogam, pe care il aplica atat cuplurilor heterosexuale cat si homosexuale, in opozitie cu sexualitatea desfranata sau cu un stil de viata promiscuos. Pericolul epidemiei SIDA a intarit aceasta pozitie, astfel ca multi homosexuali, ca si heterosexuali promoveaza stilul de viata monogam. Ambele categorii au de ales intre celibat si angajamentul fata de o singura persoana.
O definitie simpla a homosexualitatii este atractia sexuala catre membrii aceluiasi sex. inca de la o varsta foarte tanara, homosexualii simt ca ei sunt diferiti de anturaj, de colegii lor. Aceasta perioada poate fi extrem de dureroasa pentru acesti copii care nutresc teama de a fi diferiti si sunt adesea etichetati de anturaj ca fiind ‚ciudati, diferinti, cu probleme’. Identificarea ca homo sau lesbiene apare mult mai tarziu.
Poate exista o perioada in care homosexualii sa-si ascunda orientarea lor si sa se teama ca vor fi descoperiti. Teama lor este de la sine inteles, pentru ca societatea manifesta o ura considerabila si un dispret total fata de barbatii si femeile homosexuale. Homofobia este o ura sau teama excesiva si de nestapanit fata de homosexuali. Reactiile homofobice sunt adesea un indiciu al unui simtamant de insecuritate sau nesiguranta fata de propria sexualitate, sau datorandu-se ignorantei cu privire la homosexualitate si homosexuali. Pentru crestini este important sa inteleaga marea suferinta pe care o traiesc multi homosexuali in societatea noastra homofoba si sa ne manifestam compasiunea fata de ei.
Homosexualitatea, cel putin in parte, poate avea o baza biologica. in cazurile in care factorii biologici joaca un rol, ei contribuie, fara indoiala, doar ca tendinta generala si nu determina efectiv preferinta sexuala. Cercetatorii afirma ca in timp ce nu exista nici o dovada ferma pentru a stabili originea biologica a homosexualitatii, datele pe care le avem, par sa confirme ca ar putea exista si o baza biologica pentru preferintele sexuale. (Bell, Weinberg si Hammersmith). Daca exista un factor biologic, el actioneaza in mod cert, doar conjugat cu factori socioculturali.
Cei mai multi sunt tentati sa explice homosexualitatea, bazandu-se doar pe factori socioculturali. Explicatia contemporana cea mai populara provine din psihanaliza. Potrivit acestei teorii, preferintele pentru membrii aceluiasi sex provin dintr-o dezvoltare psihosexuala aberanta in timpul stadiului genital al copilului, cand acesta este contruntat cu complexele Electra si Oedip. in acest stadiu ar exista dorinta de a infrange parintele de acelasi sex cu al copilului in cauza, pentru a avea acces exclusiv la parintele de sex opus. in cazul in care acest tip de atasament este incurajat de parintele de sex opus, cuplandu-se si cu raceala si o atitudine distanta a parintelui de acelasi sex, copilul se poate identifica sexual cu parintele de sex opus, dezvoltand in consecinta preferintele sexuale fata de persoanele de acelasi sex cu el mai tarziu. Teoria aceasta n-a fost nici confirmata, nici verificata, astfel ca apartine domeniului speculativ.
Cel mai complet studiu care a incercat sa identifice factorii orientarii homosexuale apartine autorilor citati mai sus si dateaza din 1981. Au fost intervievati 979 homosexuali si 477 heterosexuali de ambe sexe, dar datele obtinute nu sustin teoria psihanalitica si nici explicatiile socioculturale. Nu se regasesc nici lipsa unor experiente heterosexuale adecvate in copilarie, nici episoade negative cu membrii sexului opus si nici legaturi timpurii cu homosexualii.
Un factor psihosocial care pare sa aiba o oarecare pondere este faptul ca homosexualii raporteaza ca tatii lor au avut o atitudine rece si distanta. Alte concluzii constata ca 25% dintre barbatii homosexuali nu s-au implicat in comportamente specific baietesti. Ei au avut inca din copilaria cea mai frageda preferinte pentru jocurile fetitelor, cuplate cu simtamantul ca nu sunt suficient de masculini. Lesbienele afirma ca au dezvoltat practici homosexuale in adolescenta si ca nu au simtit nici o atractie fata de rolurile feminine traditionale.
‚in lumina concluziilor contradictorii si a lipsei unor evidente clare, noi credem ca este prematur sa stipulam o explicatie dogmatica a homosexualitatii, care pare sa fie determinata de o varietate de factori. Ceea ce determina in mod real orientarea si preferintele sexuale ramane o problema deschisa. intelegerea noastra prezenta asupra comportamentului uman sugereaza ca, doar o foarte mica parte a acestuia se datoreaza in mod exclusiv factorilor biologici sau dimpotriva celor socioculturali si ca, de fapt, in realitate, el este rezultatul interactiunii dintre cele doua.’ Rekers.
Crestinii trebuie sa recunoasca lipsa unei explicatii plauzibile si evidente asupra dezvoltarii orientarii homosexuale si sa abordeze subiectul dintr-o perspectiva teologica si biblica. Teologia relatiei are ca premisa intentia originara a creatiei lui Dumnezeu, care a fost una heterosexuala. in perspectiva Genesei exista un ideal al complementaritatii barbatului si femeii: ei devin un singur trup cu scopul realizarii intimitatii si procrearii. in orice caz, deoarece intregul neam omenesc este decazut, nimeni dintre noi nu realizeaza plenitudinea sexuala in acord cu idealul inalt al lui Dumnezeu. Trebuie sa luptam, fiecare in felul nostru propriu, pentru o sexualitate autentica. Noi credem ca Dumnezeu poate conduce pe fiecare dintre noi mai aproape de perfectiune si in acest domeniu. Acesta nu va fi, desigur un proces usor, ci unul mai dureros si mai dificil pentru unii, decat pentru altii, dar Hristos doreste sa daruiasca si sa asigure tuturor privilegiul de a parcurge impreuna cu El acest proces.


[i] Ira Reiss – Calatorie in interiorul sexualitatii, in Balswick JO. and JK, The Family, Baker Book House, 1990
[ii] Idem
[iii] Balswick JO. and JK, The Family, Baker Book House, 1990
[iv] Idem
[v] Ibidem
[vi] Ibid

______________________________

de Dr. Sandulache Sorin. Copyright © 2007 – Articole Crestine. Toate drepturile rezervate. Folosirea acestui material se poate face urmand instructiunile din Ghidul de folosire.