Articole CreştineResurse Spirituale, Practice şi Gratuite

Categorii

01.ISUS HRISTOS DOMNUL NOSTRU

Scris la: 15 aprilie 2009

SECtIUNEA a III-a – SCHItE pe tema ISUS HRISTOS, DOMNUL NOSTRU

 
1.       Eu sunt cel ce sunt
2.       Cuvantul lui Dumnezeu
3.       Emanuel – Dumnezeu cu noi
4.       Fiul lui Dumnezeu
5.       Fiul omului
6.       ingerul prezentei Sale
7.       Mesia
8.       Mielul lui Dumnezeu
9.       Cuvantul facut trup
10.    Numele lui Isus
11.    Omul Isus Hristos
12.    Dumnezeu tare
13.    Iata omul
14.    Robul lui Dumnezeu
15.    Hristos, Judecatorul Universului
16.    Hristos, Marele nostru Preot
17.    Hristos, Pastele nostru
18.    Scara lui Dumnezeu catre ceruri
19.    invatatorul nostru
20.    Marele medic
21.    Talharul sau bunul pastor?
22.    Bunatatea lui Hristos
23.    Domnul meu si eu
24.    Atotsuficienta actului de credinta este numai in Hristos
25.    Un rasad Caruia I se va duce faima
26.    intelepciune de sus
27.    Crucea si insemnatatea ei
28.    Crucea lui Hristos
29.    Lumina crucii
30.    Atractia crucii
31.    Pacea crucii
32.    Stanca lovita
33.    Simulacrul judecatii
34.    „Sa-L scape acum Dumnezeu”
35.    Apoi au sezut jos si-L pazeau
36.    Suferintele Domnului Hristos
37.    Ranile unui prieten necredincios
38.    „S-a sfarsit”
39.    Credinta in puterea lui Hristos
40.    O credinta de pret
41.    O marturie publica a credintei noastre
42.    Credinta vie pusa la lucru
43.    Cele patru principii ale credintei mantuitoare
44.    Istoria putin credinciosului
45.    Credinta in meritele lui Hristos, o conditie necesara pentru o vietuire duhovniceasca
46.    „Unde va este credinta?”
47.    Aveti credinta in Dumnezeu
48.    Ramanerea in credinta
49.    Ascultarea credintei
50.    Luptand pentru credinta
51.    incercarea credintei noastre
52.    Chestionarul special al lui Dumnezeu
 
EU SUNT CEL CE SUNT
Exod 3,14
 A. Nu exista nici o indoiala cu privire la faptul ca ACELA CARE SE IDENTIFICa CU NUMELE
    „EU SUNT CEL CE SUNT” ESTE FIUL LUI DUMNEZEU.
1. El a folosit expresii similare in timpul slujirii Sale pamantesti.
a. „Mai inainte ca sa se nasca Avraam sunt Eu” – Ioan 8,58.
b. „Eu sunt calea, adevarul si viata” – Ioan 14,16.
c. „Eu sunt invierea si viata” – Ioan 11,25.
2. Preexistenta Sa ca persoana constituie obiectul marturiei date de Duhul Sfant:
a. „…a Carui obarsie se suie pana in vremuri stravechi, pana in zilele vesniciei” – Mica 5,2.
b. Prov. 8,22-30.
c. Ioan 1,1-3; Evr. 1,1-3.8.9.
d. Despre El a marturisit Ioan Botezatorul spunand „era inainte de mine” – Ioan 1,30.
e. in rugaciunea Lui de Mare Preot, Hristos vorbeste despre aspectul preexistentei Sale. – Ioan 17,1-23.
B. O alta modalitate de a dovedi ca El a existat mai inainte de facerea lumii 
1. Tatal il numeste „omul care imi este tovaras”: Zah. 13,7.
2. El este numit „ingerul Domnului”:
a. Ex. 23,21; Is. 63,9.
b. Gen. 18,1; 32,22-29.
3. De asemenea El este numit si „Michael” :Dan. 10,13; Jud. 9; 1 Tes. 4,16; Ioan 5,28.29.
4. El este Dumnezeul cel adevarat si viata vesnica.
a. Ioan 1,1-3; 1 Ioan 5,20.
b. Dumnezeu tare – Isa. 9,6.
c. Dumnezeu care este mai presus de toate lucrurile – Rom. 9,5.
d. Toma I s-a adresat cu cuvintele „Domnul meu si Dumnezeul meu” – Ioan 20,28.
5. Daca iudeii ar fi studiat profetia biblica asa cum aveau datoria, ar fi putut intelege ca Acela care ii spusese lui Moise ca numele Sau era „Eu sunt cel se sunt” era tocmai Fiul lui Dumnezeu.
6. Atat viata cat si slujirea Sa marturisesc despre faptul ca Hristos este marele „Eu sunt” al Bibliei.
C. Semnificatia expresiei „Eu sunt cel ce sunt”
1. Indica faptul ca:
a. El este neschimbator – „Isus Hristos este Acelasi ieri si azi si in veci” – Evr. 13,8.
b. „La inceput, Tu, Doamne ai intemeiat pamantul si cerurile sunt lucrarea mainilor Tale. Ele vor pieri dar Tu ramai; toate se vor invechi ca o haina; le vei face sul ca pe o manta…dar Tu esti acelasi si anii Tai nu se vor sfarsi” – Evr. 1,10-12.
2. Aceasta insemna ca El este vrednic de incredere:
a. Cuvantul Sau este neschimbator – Mat. 24,35.
b. Puterea Lui este vesnica – Rom. 1,20; Mat. 28,18.
c. Dragostea Lui ramane aceeasi – Ioan 13,1-3; Ier. 31,3.
d. Fagaduintele Lui sunt da si amin – 2 Cor. 1,20.
e. El traieste pururea ca sa mijloceasca pentru noi – Evr. 7,25.
f. El este Emanuel – Dumnezeu este cu noi – Mat. 1,23.
g. El este Alfa si Omega creatiunii si rascumpararii – Apoc. 1,8; Ioan 1,1-3; Fapte 4,12; Mat. 1,21; Isa. 41,14; 49,26; 54,5.
3. Cu privire la Persoana Sa, trebuie ca fiecare din noi sa hotarasca singur:
a. Acceptandu-L in mod personal ca pe Mantuitorul nostru.
b. Sau respingandu-L.
c. Aceasta constituie o responsabilitate personala si din acest motiv se impune ca fiecare dintre noi sa decida in mod personal.
d. in ceea ce ma priveste, eu am hotarat in aceasta privinta cu mult timp in urma si nu regret catusi de putin decizia mea.
e. Este o mare bucurie sa stiu ca supremul „Eu sunt cel ce sunt” al Bibliei este Domnul si Rascumparatorul meu!
f. Zi de zi imi reinnoiesc consacrarea a tot ceea ce sunt si am inaintea Lui si pentru cauza Sa.
g. Cititorule drag, ai luat si tu aceasta hotarare?
CUVaNTUL LUI DUMNEZEU
A. „Numele Lui este: Cuvantul lui Dumnezeu” – Apoc. 19,13
1. Cunoastem faptul ca textul nostru vorbeste despre Fiul lui Dumnezeu:
a. „La inceput era Cuvantul si Cuvantul era cu Dumnezeu” – Ioan 1,1-3.
b. „Caci trei sunt care marturisesc in cer: Tatal, Cuvantul si Duhul Sfant si acesti trei una sunt” – 1 Ioan 5,7.
2. El este Glasul – Logos-ul.
a. Pentru ca El il descopera pe Dumnezeu si lucrurile ascunse ale lui Dumnezeu. – Efes. 3,9; Apoc. 4,1; Ioan 1,18; Mat. 11,27; Ioan
14,9.
b. El este Cuvantul Vesnic pentru ca El a fost chiar de la inceput cu Dumnezeu – Compara Ioan 1,1-3 cu Prov. 8,22-30; Evr. 1,1-10; 1 Ioan 8,57.58; 17,1-9.
c. El este Cuvantul Vesnic pentru ca toate lucrurile din ceruri si de pe pamant au fost facute prin El. – Ioan 1,1-3; Col. 1,14-17; Efes. 3,9; Evr. 1,1-3.
d. El este in cele din urma Cuvantul sau Logosul pentru ca el este mijlocul folosit de Dumnezeu pentru a descoperi omenirii atat Persoana cat si vointa Sa. – 1 Tim. 2; 1 Ioan 2.
B. Natura lui Dumnezeu
1. Elementele contextuale dovedesc in mod indiscutabil ca: / sunt concludente privitor la:
a. Preexistenta Fiului lui Dumnezeu – Compara Ioan 1,1-3 cu Ioan 6,58; 17,5-8; Col. 1,17.
b. Cat timp a trait in trup omenesc el a devenit / dovedit faptul ca natura Lui avea un caracter atat divin cat si uman.
(1) El este de origine divina deoarece poseda natura Tatalui Sau – Ioan 14,9; Col. 2,9; Evr. 1,3.
(2) El este cu adevarat uman deoarece Cuvantul S-a facut trup – Ioan 1,14; El a preluat natura semintiei lui Avraam – Evr. 2,16.
(3) Divinitatea Sa s-a descoperit in insasi natura Sa – Evr. 7,26.27; in Cuvintele Sale – Ioan 6,63; 7,46; prin minunile pe care le-a facut in mod public – Mat. 11,5; si prin capacitatea Sa de a citi gandurile oamenilor – Ioan 2,24.25.
(4) Caracterul Sau uman reiese in mod evident din felul nasterii Sale – Luca 2,7.12; ii era foame si sete – Luca 4,2; Marcu 11,12; Ioan 4,6; de asemenea din contextul ispitirii Sale – Evr. 4,15.
2. Astfel devine limpede:
a. Faptul ca logosul Bibliei este mijlocul prin care Dumnezeu Se descopera, glasul Sau care locuieste intr-o lumina de care nici un om nu se poate apropia – 1 Tim. 6,16.
b. Faptul ca logosul acesta constituie elementul de legatura dintre Dumnezeu si om, dintre cer si pamant El reprezentand de fapt acea scara pe care a vazut-o Iacob. – Gen. 28,12.
B. Binecuvantarile Cuvantului lui Dumnezeu; rasplata lui Dumnezeu.
1. Asigurarea ce ne este data este aceea ca Dumnezeu a prevazut un mijloc de comunicatie intre El insusi si oameni:
a. Pacatul a distrus acest mijloc de comunicatie – Isa. 59,1-3.
b. Hristos, Cuvantul l-a repus in functiune – Ioan 14,6.
2. Cuvantul acesta este auzit:
a. in vreme de primejdie, durere si moarte – Apoc. 14,13; Ier. 31,15.16; Mat. 14,27.
b. Este cuvantul puterii si al incredintarii depline ce vine in intampinarea oricarei nevoi – Luca 8,22-24; Mat. 11,28.30.
c. Este cuvantul prieteniei si al simpatiei – Mat. 11,28-30; Ioan 11,23-44.
d. Este cuvantul vrednic de incredere – Mat. 24,35; Evr. 13,8; Num. 23,19-21.
3. Si in cele din urma:
a. Este Cuvantul mantuirii – Mat. 1,21; Ioan 8,36; Fapte 4,12.
b. „Zi numai un cuvant si robul meu va fi tamaduit” – Mat. 8,8.
c. „Porunceste-mi sa vin la Tine pe ape” – mat. 14,28.29.
d. „Adevarat iti spun (ca) astazi, vei fi cu Mine in rai – Luca 23,42-44.
e. Cuvantul lui Dumnezeu este cheia pentru toate fagaduinte lui Dumnezeu, trecute, prezente si viitoare. (2) .
EMANUEL – DUMNEZEU CU NOI
Matei 1,23
A. Fiul lui Dumnezeu detine o serie de titluri care ilustreaza:
1. Relatia Sa cu Dumnezeu Tatal
a. Dumnezeu – Ioan 1, 1-3; Isa. 9,6; 1 Ioan 5,20; Rom. 9,5.
b. Cuvantul – logos – Ioan 1,1-3,14; Apoc. 19,13; 1 Ioan 1,1.
2. Relatia Sa cu omenirea 
a. Cuvantul facut trup – Ioan 1,14; Gal. 4,4.
b. Fiul omului – Mat. 8,20; 12,8; 13,37.
3. Lucrarea Sa:
a. Isus Mesia – Mat. 1,21; Ioan 1,29; 1 Tim. 1,15.
b. Mare Preot – Evr. 3,1; 4,14.
c. Mijlocitor – 1 Tim. 2,5; 1 Ioan 2,1; Evr. 7,26.
B. Emanuel – Dumnezeu cu noi
1. Avem aici prezentata cheia cu privire la cele doua naturi ale Domnului nostru:
a. El este in intregime de natura divina – „Caci in El locuieste trupeste toata plinatatea Dumnezeirii” – Col. 2,9; Evr. 1,3; Filip. 2,6-11.
b. Fiind in acelasi timp in intregime de natura umana – Ioan 1,14; Evr. 2,14-16.
c. in divinitatea Sa, El se sprijina pe tronul Omnipotentei; iar in natura Sa umana Se leaga pe Sine insusi de neamul omenesc.
2. Emanuel:
a. Numele acesta aduce reconciliere in Univers – 2 Pet. 1,3.4; 2 Cor. 5,19-21.
b. Arata faptul ca in Hristos este reintregita intreaga familie din ceruri ce cea de pe pamant. – Efes. 1,10.11; 3,15.
c. Aceasta inseamna ca toate zidurile de despartire create de om vor fi eliminate pentru totdeauna. – Efes. 2,14-16; Ioan 10,15.16.
C. Semnificatia numelui Emanuel
1. Reprezinta asigurarea minunata data de catre Cel prea inalt din ceruri:
a. Daca Dumnezeu este pentru noi, cine va fi impotriva noastra?” – Rom. 8,31-33.
b. „Cine va ridica para in fata alesilor lui Dumnezeu?”
c. „Cine ii va osandi?”
d. „Cine ne va desparti pe noi de dragostea lui Hristos?”
2. Emanuel – Dumnezeu este cu noi:
a. „El care n-a crutat nici chiar pe Fiul Sau, ci L-a dat pentru noi toti.”
b. „Dumnezeu este Acela, care-i socoteste neprihaniti!”
c. „Hristos a murit! Ba mai mult, el a si inviat.”
d. „El mijloceste pentru noi.”
3. Emanuel – Dumnezeu este cu noi – semnifica protectia vesnica acordata sfintilor:
a. impotriva tuturor dusmanilor nostri – Rom. 8,35-39.
b. in luptele pe care le purtam impotriva lui Satana si a pacatului – Rom. 8,37; 1 Cor. 15,57.58.
4. Emanuel – Dumnezeu este cu noi – acesta este marele secret al multor oameni puternici ai lui Dumnezeu:
a. David – 1 Sam. 17,45.
b. Samson – Jud. 15,4.5; 16,29.30.
c. Ilie – 1 Regi 18,19.
d. Elisei – 2 Cron. 17,17.
5. Ei erau mai puternici pentru ca Dumnezeu a fost cu ei:
a. Cel mai slab dintre copiii lui Dumnezeu poate fi puternic prin puterea Domnului.
b. Pavel spunea: „cand sunt slab, atunci sunt tare” – 2 Cor. 12,10.
b. Acest lucru explica secretul vietii unora din uneltele lui Dumnezeu.
c. Ar trebui sa ne ajute sa ne reamintim legaturile atat de apropiate care exista intre Dumnezeu si copiii Sai.
d. Si ca o realizare exceptionala pentru cauza Lui ar trebui sa elimine toate indoielile.
FIUL LUI DUMNEZEU
A. „Cei ce erau in corabie, au venit de s-au inchinat inaintea lui Isus si I-au zis:
      „CU ADEVaRAT, TU ESTI FIUL LUI DUMNEZEU!” – Mat. 14,33.
1. Actul supranatural al Domnului nostru atunci cand valurile infuriate ale marii au ascultat de glasul Sau, i-a convins pe ucenici de faptul:
a. Ca Hristos era mai mult decat o fiinta umana; El era intr-adevar Fiul lui Dumnezeu.
b. Ei au recunoscut prin aceasta divinitatea – ca fiind caracterul dumnezeiesc al Domnului nostru.
2. Are o importanta speciala faptul ca Isus a fost pus in legatura divinitatea Sa cu titlul de Fiu al lui Dumnezeu:
a. Chiar si iudeii asociau divinitatea cu titulatura de Fiu al lui Dumnezeu – Ioan 5,176.18.
b. Ei au descris ca fiind o blasfemie din partea lui Hristos atunci cand El vorbea despre Dumnezeu ca fiind Tatal Sau. – Mat. 26,65.
3. Titulatura de Fiu al lui Dumnezeu era ceva binecunoscut in Israelul din vechime:
a. Israel este numit Fiul lui Dumnezeu. – Ex. 4,22; Osea 11,1.
b. Adam este numit Fiul lui Dumnezeu – Luca 3,38.
B. insa cand acest titlu este aplicat in cazul Domnului Isus Hristos, se singularizeaza
     si capata o semnificatie cu totul unica.
1. Hristos este singurul Fiu al lui Dumnezeu:
a. Mantuitorul nostru marturiseste „despre Sine insusi ca fiind „singurul Lui Fiu” – Ioan 1,18.
b. Ioan foloseste acest titlu de mai multe ori – Ioan 3,16; 1 Ioan 4,9.
2. Hristos identifica originea Sa ca fiind din Dumnezeu Tatal:
a. „De la Tine am iesit” – Ioan 17,8; Prov. 8,22-30.
b. „Eu am iesit si vin de la Dumnezeu” – Ioan 8,42
c. „Eu sunt de sus” – Ioan 8,23.
d.      „Singurul nascut” – inseamna ca nici o alta fiinta nu este Fiul lui Dumnezeu in sensul filiatiei pe care o poseda Domnul nostru in raport cu Dumnezeu.
e. Sa retinem acest aspect pe masura ce continuam acest studiu important.
3. Unicitatea titulaturii de Fiu al lui Dumnezeu atunci cand este aplicat persoanei Domnului Isus Hristos, se poate observa atunci cand luam in considerare urmatoarele aspecte:
a. Raspunsul dat mamei Sale la Templu, „Oare nu stiati ca trebuie sa fiu in casa Tatalui Meu?” – Luca 2,49.
b. Marturia tatalui din ceruri la botezul Domnului nostru: „Acesta este Fiul Meu prea iubit, in care imi gasesc placerea” – Mat. 3,17.
c. Pe muntele schimbarii la fata o voce s-a auzit din ceruri spunand: „Acesta este Fiul Meu prea iubit” .- Mat. 17,5; Marcu 9,7.
d. Chiar baza relatarii evenimentului din gradina Ghetsemani o constituie faptul ca Isus dialogheaza cu Tatal Sau intr-o maniera cu totul unica. – Mat. 26,36-42; Marcu 14,32-29.
C. insemnatatea profunda a relatiei dintre Tatal si Fiul
1. Relatia de tata si fiu dintre Dumnezeu Tatal si Dumnezeu Fiul implica:
a. O relatie de intimitate cu totul unica intre Isus si Tatal Sau ceresc, „Eu si Tatal una suntem” – Ioan 10,30.
b. „Cine M-a vazut pe Mine, a vazut pe Tatal” – Ioan 14,9.
2. Desi aceasta relatie poseda un caracter atat de intim, ea nu devine in nici un caz o relatie de egalitate in sens absolut.
a. Cautati si cititi va rog Spiritul Profetic, vol. I pp. 17-22; Marturii pentru Comunitate vol. 8, pp 268-269; Patriarhi si profeti, pag. 37.
b. Persoana Tatalui este distincta de cea a Fiului iar Fiul isi are propriul Sau loc ca Fiu. – Ioan 5,19.30; 14,28.
c. Existau lucruri cunoscute numai de Tatal – Marcu 13,32; Mat. 24,36; Fapte 1,7.
3. Existenta relatiei dintre Tatal si Fiul exista din vesnicii:
a. Primul capitol al Bibliei incepe cu descoperirea lui Dumnezeu, in cadrul relatiei Tatalui cu Fiul. – Gen. 1,26-28.
b. in rugaciunea Sa Domnul nostru vorbeste despre aceasta relatie. – Ioan 17,5; Prov. 8,22-30; Mica 5,2; Col. 1,14-17.
c. Prin natura, slujirea si prin caracterul infinit al jertfei Lui, Hristos a descoperit calitatea Sa de Fiu al Tatalui.
FIUL OMULUI
A. „Norodul I-a raspuns: Noi am auzit din lege ca Hristosul ramane in veac;
     cum dar zici tu ca FIUL OMULUI TREBUIE iNaLtAT? Cine este acest Fiu al omului?” – Ioan 12,34.
1. in studiul nostru anterior ne-am ocupat de aspectul privitor la rangul Domnului nostru – Fiul lui Dumnezeu:
a. Caracterul singular al relatiei Lui cu Dumnezeu.
b. Divinitatea Sa.
2. De data aceasta dorim sa analizam cu rugaciune si in mod rezumativ subiectul privitor la rangul Sau – Fiul Omului:
a. Titulatura de Fiu al omului o gasim mentionata in Noul Testament de 82 de ori, cu o singura exceptie in Evanghelii.
b. Aceasta singura exceptie o reprezinta afirmatia lui Stefan din Fapte 7,56: „Iata, vad cerurile deschise, sipe Fiul Omului stand in picioare la dreapta lui Dumnezeu” .
c. Ceea ce este si mai surprinzator este faptul ca mentionarea titlului de Fiu al Omului vine chiar de pe buzele Domnului, cu exceptia textului nostru, unde observam ca norodul foloseste expresia „Fiul Omului” .
B. „Cine este acest Fiu al omului?”
1. Titlul de Fiu al omului arata ca:
a. Fiul lui Dumnezeu este acum totodata si Fiul omului – Ioan 1,14; Evr. 2,14-16.
b. Titlul de Fiu al lui Dumnezeu arata legatura Sa cu Dumnezeu care este Tatal Sau.
c. Iar titlul de Fiu al omului il leaga pentru vesnicie de neamul omenesc.
d. El este pe deplin de natura divina si in acelasi timp pe deplin uman. – Ioan 1,1-3; 14; Gal. 4,4.
2. Profunda semnificatie a acestei alipiri:
a. Ambele titluri arata ca divinitatea a fost invesmantata cu omenescul. in divinitatea Sa, El apuca cu un brat tronul lui Dumnezeu, iar in umanitatea Sa El aduce neamul omenesc in legatura cu Dumnezeu.
b. intelegem astfel una din ratiunile ce stau la baza acestui rang – Fiul Omului. Acest titlu ne arata ca El, care este divin, este totodata si uman. El este om si, in acelasi timp, Dumnezeu!
c. in natura Sa umana, Hristos impartaseste laolalta cu noi simtamintele si experientele neamului omenesc, fiind supus legilor ce guverneaza mediul vietii oamenilor.
C. Consideratii suplimentare privitor la TITLUL DOMNULUI NOSTRU, ACELA DE „FIU AL OMULUI” .
1. Biblia arata ca in semnificatia titlului de Fiu al omului se regaseste planul de mantuire:
a. Pentru ca Hristos sa aduca mantuire omului si sa ii redea stapanirea pe care o avea mai inainte, a trebuit sa devina om, asa cum a fost Adam.
b. El nu trebuia sa fie cu nimic superior fata de Adam – Mica 4,8;Rom. 5,12-19; Evr. 2,14.16.
 2. Trebuia ca El sa fie partas la natura semintei lui Avraam pentru:
a. A putea fi reprezentantul autorizat al omului in ceruri – Evr. 4,15.
b. Umanitatea Fiului lui Dumnezeu era o conditie vitala* pentru ca El sa poata fi Marele nostru Preot in Sanctuarul din ceruri. – Evr. 2,14-16; 4,15; 5,1-5.
c. Aceasta inseamna ca Fiul lui Dumnezeu a trebuit sa treaca prin experienta umana pentru a fi solidar cu aceasta. – Evr. 7,26; Isa. 53,1-12.
3. Ca Fiu al Omului, Hristos a demonstrat faptul ca Legea lui Dumnezeu este dreapta si poate fi implinita de om: Isa. 42,19-21; Ps. 40,6-8; Mat. 5,17-20; Ioan 12,49.
4. Satana sustine, si multi cred acest lucru, ca Legea lui Dumnezeu are un caracter arbitrar si nu poate fi tinuta; dar Fiul lui Dumnezeu a aratat prin invatatura si prin viata Sa ca Legea lui Dumnezeu este dreapta si ca omul poate trai conform standardelor ei:
5. Ca Fiu al Omului, Hristos a adus din nou in legatura familia din ceruri cu cea de pe pamant: Efes. 1,9-11; Evr. 12,22-28.
6. A daramat zidurile de despartire ridicate de om si a adus din nou impacare intre toti oamenii: Efes. 2,11-16.
7. Cu totul demn de toata atentia este faptul ca Domnul nostru a folosit titulatura Fiul Omului subliniind aceasta explozie pentru a atrage atentia fata de majestate a lucrarii Sale si totodata fata de stralucirea in care Se va arata atunci cand va veni din nou: Mat. 26,64; Luca 21,36; Ioan 5,22.
8. Deci cine este Fiul Omului?
a. El este Singurul nascut din Tatal, plin de slava si de adevar – Ioan 1,14.
b. El este Acela in care locuiesc doua naturi – divinitatea si umanitatea.
c. El este Mantuitorul tau si al meu.
iNGERUL CARE ESTE iNAINTEA FEtEI LUI
A. „in toate necazurile lor n-au fost fara ajutor
     si ingerul care este inaintea fetei Lui i-a mantuit.” - Isa. 63,9
1. Textul nostru constituie o parte din rugaciunea proorocului Isaia, in care acesta descrie dragostea lui Dumnezeu si grija Lui fata de poporul Sau.
2. Aceasta rugaciune ne conduce la punctul zenital al dragostei lui Dumnezeu, daca ne putem exprima astfel, deoarece dragostea aceasta divina isi gaseste expresia sa cea mai deplina la crucea Calvarului.
B. Trei aspecte ce caracterizeaza dragostea lui Dumnezeu
1. „in toate necazurile lor n-au fost fara ajutor” *
a. in vreme ce incerc sa-i inteleg implicatiile, aceasta marturie despre dragostea lui Dumnezeu devine de neconceput – Rom. 11,33-36.
b. Deoarece Dumnezeu este o Fiinta Infinita caile Sale sunt de nepatruns. – Ps. 145,3.
Slava Fiintei Lui este data de perfectiunea Sa desavarsita. Atunci cum se poate ca El sa sufere in necazurile noastre? Majoritatea sufera din pricina pacatului si a slabiciunii ereditare; in nici un caz nu se spune acelasi lucru despre Cel Infinit.
2. Si cu toate acestea, textul nostru vorbeste despre un Dumnezeu care sufera:
a. Acest lucru fiind adevarat, este clar ca maretia dragostei lui Dumnezeu se descopera in Dumnezeul care sufera.
b. Adevarul este acela ca textul nostru vorbeste despre experienta traita de Fiul lui Dumnezeu la Calvar – Luca 23; Isa. 53.
c. Dumnezeu a fost Acela care a suferit in Persoana Singurului Sau Fiu. – Rom. 8,31-33; 2 Cor. 5,18-21.
3. insa in cronica aceasta a unui Dumnezeu care sufera mai exista inca un alt aspect:
a. Anume ca suferinta a reprezentat o manifestare a dragostei si a compasiunii lui Dumnezeu pentru neamul omenesc cazut in pacat – Ioan 3,16.
b. Aceasta descopera sentimentul afectiunii paterne a lui Dumnezeu fata de copiii oamenilor – Apoc. 21,3.4.
c. „Cum se indura un tata de copiii lui, asa Se indura Domnul de cei ce se tem de El.” – Ps. 103,13.
d. Sa meditam asupra acestor minunate cuvinte ale Scripturii – Ex. 15,26; Isa. 66,13; 49,15.
C. „Si ingerul care este inaintea fetei Lui i-a mantuit.”
1. ingerul Domnului este Hristos:
a. El este numit „Arhanghelul Mihail” – Iuda 9; Dan. 10,13; Apoc. 12,7.
b. Hristos a fost din vesnicie in prezenta Tatalui. Numai Fiul lui Dumnezeu are acces in sfatul si planurile lui Dumnezeu Tatal – Patriarhi si Profeti, pag. 34.
c. Cititi cu multa rugaciune aceste citate din Biblie – Ioan 1,1-3; 17,1-22; Prov. 8,22-30.
2. Prezenta Sa (Cornilescu: „Fata Sa” )
a. Moise a recunoscut importanta prezentei lui Dumnezeu; in lipsa acestei prezente el nu ar fi facut nici un pas inainte. – Ex. 33,12.16.
b. Prezenta lui Dumnezeu are un caracter cu mult mai vast decat caracterul prezentei omenesti – 2 Regi 6,16.17
c. Aceasta prezenta este fagaduita fiecarui copil al lui Dumnezeu – Mat. 18,20; 28,20.
3. Prezenta ingerului implineste pentru noi patru lucruri:
a. Aduce mantuire – Mat. 1,21.
b. Mantuirea aceasta poseda trei aspecte:
(1) Ne elibereaza de vinovatia pacatului – Rom. 8,1-3.31-33.
(2) Ne elibereaza de sub puterea pacatului – Rom. 1,16; Fapte 26,18.
(3) Ne elibereaza de sub consecintele vesnice ale pacatului – 2 Cor. 5,14-17; Rom. 8,1-3.
c. Confera protectie vesnica tuturor celor care sunt adapostiti sub aripile ei – Rom. 8,1-33; Ps. 90,1; 91,1-16.
d. Si in cele din urma, prezenta lui Dumnezeu ne da garantia biruintei vesnice -
(1) Biruinta asupra pacatului – Ioan 8,31-36; Mat. 1,21.
(2) Biruinta asupra suferintei, durerii si mortii – Isa. 35,10; Apoc. 22,1-6; 1 Cor. 15,26-58; 2 Cor. 2,14.
4. „in toate necazurile lor n-au fost fara ajutor si ingerul care este inaintea Fetei Lui i-a mantuit” :
a. Ce minunata binecuvantare este data credinciosului prin aceea de a sti ca el nu este niciodata singur in necazul Sau; Dumnezeu este cu el.
b. Ce cunostinta minunata este aceea de a sti ca poporului lui Dumnezeu ii este garantata mantuirea.
c. Cunoastem si noi acest lucru din proprie experienta?
MESIA
A. „Unul din cei doi, care auzisera cuvintele lui Ioan si mersesera dupa Isus, era Andrei, fratele lui Simon Petru.
      El, cel dintai, a gasit pe fratele sau Simon si i-a zis:    ’NOI AM GaSIT PE MESIA’   (CARE TaLMaCIT
      iNSEAMNa HRISTOS).” – Ioan 1,40.41.
1. Textul nostru aduce la lumina relatarea cu privire la evenimentul descoperirii lui Mesia de catre Andrei, fratele lui Simon:
a. Aceasta a fost cea mai minunata descoperire facuta vreodata de cineva!
b. Draga cititorule, esti cititor al Bibliei, dar L-ai descoperit pe Mesia? – Ioan 5,39.
2. Andrei a impartasit credinta Sa:
a. El nu se gandea numai la el insusi, ci era dispus sa impartaseasca credinta sa si celorlalti – Fapte 1,8.9.
b. El si-a inceput activitatea lui misionara in camin, in mijlocul rudelor sale.
 B. Mesia
1. Semnificatia termenului „Mesia” :
a. Cuvantul Mesia deriva din verbul de origine ebraica „mashach” care inseamna a unge, de aici semnificatia de „Cel uns” / „Unsul” .
b. in practica religioasa ebraica, ritualul ungerii era in mod deosebit legat de ritualul consacrarii regilor, preotilor si profetilor – Judec. 9,8; 1 Sam. 16,12.13; Ps. 89,20; 1 Regi 1,45; 2 Regi 11,12; Ex. 28,41; 29,7; 1 Regi 19,16; Isa. 61,1.
2. Ungerea reprezinta actul incoronarii, ceremonie la care participa intregul popor, totul consumandu-se intr-o atmosfera de mare solemnitate:
a. Investirea oficiala a imparatului – Jud. 9,8.
b. Investirea oficiala a preotului – Ex. 28,41.
c. Investirea oficiala a profetului – 1 Regi 19,16.
3. De un interes deosebit pentru noi este faptul ca investitura in calitate de Mesia cuprinde:
a. Slujba de prooroc – „Domnul mi-a zis…Le voi ridica din mijlocul fratilor lor un pooroc ca tine” – Deut. 18,17.18; Ioan 7,40; „Este Isus Proorocul, din Nazaretul Galileii” , raspundeau noroadele – Mat. 21,11.
b. Slujba de Mare Preot – „Aveti parte dec chemarea cereasca atintindu-va privirile la Apostolul si Marele Preot al marturisirii noastre, adica Isus” – Evr. 3,1; Isus, facut Mare Preot in veac, dupa randuiala lui Melhisedec – Evr. 6,20.
c. Slujba imparatului – „Eu am uns pe imparatul Meu pe Sion, muntele Meu cel sfant” – Ps. 2,1.12; „Cine este acest imparat al slavei? „Domnul cel tare si puternic, Domnul cel viteaz in lupte” – Ps. 24,7-10; „Domnul Dumnezeu ii va da scaunul de al tatalui Sau David” .- Luca 1,31-33.
C. Implicatiile ce decurg din indeplinirea slujbei lui Mesia
1. in interpretarea iudeilor:
a. Caracteristicile slujbei lui Mesia numai la calitatea de prooroc si la cea de imparat, excluzand insa pe aceea de preot. Slujba de preot revenea in exclusivitate tribului lui Levi, iar Hristos Se tragea din tribul lui Iuda – Mica 5,2; Evr. 7.
b. Slujba lui Mesia ca avand un rol numai in cadrul natiunii lor; pentru ei Mesia urmand sa fie Mantuitorul propriei lor natiuni in fata celorlalte popoare.
2. insa in Biblie conceptul privitor la rolul lui Mesia contine trei aspecte:
a. El este Proorocul tuturor proorocilor – Ioan 1,1-3; Mat. 17,5; Evr. 1,1-3.
b. El este Marele Preot al tuturor preotilor – 1 Ioan 2,1-3; 1 Tim. 2,5; slujba Sa este una universala.
c. Aceasta este valabil in mod similar cu privire la slujba Sa ca Rege al regilor si Domn al Domnilor.
3. Slujba lui Mesia are domeniu de preocupare si se confrunta cu:
a. Problema pacatului, care este universala – Rom. 3,23; 5,12.
b. Refacerea caracterului si readucerea armoniei in univers. – Efes. 1,8-11; 2,11-16; Ioan 15,16; 17,1-22.
c. Nimicirea adversarului – Gen. 3,15.
d. Eliminarea mortii – 1 Cor. 15,26; 50-57.
e. Readucerea stapanirii dintai – Mica 4,8.
f. Acestea sunt cateva din lucrarile lui Mesia; acestea constituie laolalta mandatul Fiului lui Dumnezeu mandat caruia El i S-a consacrat cu toata fiinta Sa. – Ioan 9,4-6.



MIELUL LUI DUMNEZEU – partea I
A. „Iata Mielul lui Dumnezeu, care ridica pacatul lumii!” – Ioan 1,29
1. Cuvantul „iata” indreapta atentia spre:
a. un adevar de exceptie – Luca 24,39; Ioan 1,47.
b. un eveniment de exceptie – Mat. 21,5; Apoc. 22,7.
c. un sacrificiu maret – Ioan 3,16; 1 Ioan 3,1-3.
d. natura umana atat de distinsa a Fiului Omului – Ioan 19,5.
2. Prin cuvantul „Iata” atentia ne este indrumata catre:
a. Un adevar de o vitala importanta pentru toti- „Iata Mielul lui Dumnezeu, care ridica pacatul lumii” .
b. Atentia natiunii iudaice fusese indrumata in modul cel mai real catre animalul care facea obiectul ritualurilor de jertfa, ritualuri care constituiau de fapt arhetipul sacrificiului infinit al Mielului lui Dumnezeu.
B. „Iata Mielul lui Dumnezeu”
1.      a. Expresia aceasta se gaseste de cateva ori in Biblie. Ea ilustreaza in mod dramatic asemanarea cu un miel
a Fiului omului in timpul chinului si al mortii Sale pe Calvar – Isa. 53,7; Fapte 8,32.
b. Un miel sufera in tacere absoluta. „N-a deschis gura de loc” , astfel a suferit Fiul lui Dumnezeu in supunere desavarsita fata de voia Tatalui Sau.
c. Pentru a comemora eliberarea de sub robia egipteana, Israelitii aduceau ca jertfa un miel – Ex. 12,4.5; Tot asa si Hristos, Mielul nostru pascal, a murit pentru noi spre a ne elibera de sub robia pacatului. – 1 Cor. 5,7.
2. Mielul adus ca jertfa de catre israeliti:
a. Trebuia sa fie fara nici un cusur – Ex. 12,5; Mal. 1,8.
b. Pentru a simboliza Mielul fara de cusur al lui Dumnezeu – 1 Pet. 2,22.
c. in el nu era pacat – 1 Ioan 3,5.
d. El reflecta chipul si caracterul Tatalui Sau – Ioan 14,9; Evr. 1,3.
3. Mielul lui Dumnezeu:
a. Pana atunci toti mieii fusesera darurile aduse de oameni.
b. Dar Mielul acesta este cu totul diferit - este darul lui Dumnezeu – Ioan 3,16.
c. Acest aspect ne readuce in memorie cuvintele lui Avraam spuse fiului Sau Isaac: „Fiule, Dumnezeu insusi va purta de grija de mielul pentru arderea de tot” – Gen. 22,8.
4. Mielul lui Dumnezeu:
a. A reprezentat alegerea personala a lui Dumnezeu si propriul Sau dar.
b. Fiul lui Dumnezeu a spus „Tu nu ceri nici ardere de tot, nici jertfa de ispasire. Atunci am zis: „Iata-ma ca vin! – in sulul cartii este scris despre mine” – Ps. 40,6-8.
c. Mielul lui Dumnezeu reprezinta singurul mijloc de ispasire din pacat. – Evr. 9,22.23.
d. Hristos nu a fost numai darul suprem dat de Dumnezeu pentru mantuirea noastra; El a fost de fapt o persoana a Dumnezeirii insasi – Rom. 8,31-33; 2 Cor. 5,18-21.
e. Dar mai exista inca un aspect pe care trebuie sa-l amintim. Atunci cand va trebui sa infruntam suferinta, trebuie sa manifestam acea atitudine pe care a manifestat-o Mielul lui Dumnezeu.
C. „Iata Mielul lui Dumnezeu, care ridica pacatul lumii!”
1. Semnificatia vasta si profunda ce rezulta din textul pe care l-am analizat are urmatorul continut:
a. Stergerea pacatelor noastre – putem considera oare ca iluzoriu acest adevar plin de slava al Evangheliei?
b. A fost povara pacatelor tale asezata definitiv la crucea Calcarului? – 1 Pet. 2,24.
 
c. Dumnezeu a asezat realmente pacatele noastre asupra Mielului lui Dumnezeu.
d. Retineti ca aici sunt incluse numai pacatele care sunt marturisite. Totalitatea pacatelor nemarturisite raman asupra pacatosului – Ioan 9,41.
2. A produs in inima ta cerescul dar o schimbare?
a. in conceptia ta in legatura cu planul de mantuire?
b. A schimbat in vreun fel viata ta? Daca nu, de ce?
MIELUL LUI DUMNEZEU – partea a II-a
A. „Iata Mielul lui Dumnezeu, care ridica pacatul lumii!” – Ioan 1,29
1. Aceasta solie rostita de Ioan Botezatorul a fost lansata intr-o perioada cand un mare numar de ascultatori curiosi iesisera din orase si sate pentru a-l asculta pe acest predicator neobisnuit.
a. Ei fusesera martori la sacrificarea multor miei.
b. insa cei mai multi dintre ei nici nu intelesesera pana atunci ca de fapt toate jertfele dec animale reprezentau numai un arhetip al jertfei Fiului lui Dumnezeu – Evr. 9,12-17, 22-23; 10,1-6; Col. 2,16.17.
2. Din acest motiv era un prilej foarte nimerit pentru Ioan sa indrepte atentia ascultatorilor sai catre Isus Hristos, Mielul lui Dumnezeu.
a. Era foarte aproape timpul cand trebuia sa-si arhetipul.
b. Adevaratul scop al sanctuarului pamantesc si al slujbelor ce se aduceau acolo. Prin jertfa Mielului lui Dumnezeu se implinea slujba din Sanctuarul ceresc.
B. titlul si lucrarea Domnului Hristos
1. Titlul conferit lui Isus: „Mielul lui Dumnezeu” :
Domnul nostru se distingea prin calitati deoarece poseda acele calitati specifice unui miel:
(1) Nevinovatie – 1 Pet. 2,22; Isa. 53,9; Evr. 4,15.
(2) Blandetea – Mat. 11,29.30; 21,5.
(3) Faptul ca nu deschide gura atunci cand este junghiat – Fapte 8,32; Isa. 53,7.
(4) Utilitatea mielului -
Nici o alta faptura nu este mai folositoare ca mielul. Carnea lui se foloseste ca aliment, iar lana acestuia se foloseste pentru imbracaminte pentru ca este calduroasa. – Ioan 6,55.
2. Tipul persoanei Domnului Isus fusese simbolizat atat prin mielul pascal cat si prin jertfele zilnice:
a. Mielul trebuia sa fie fara nici un cusur;
b. Sa aiba varsta de un an, sa fi fost pus deoparte patru zile si apoi junghiat, insa fara ca sa-i fie rupt vreun os; dupa aceasta era fript la foc, iar sangele lui scapa de moartea adusa de ingerul nimicitor pe primul intai nascut – Ex. 12,11.27; Lev. 23,4.
C. Lucrarea lui Isus – „Ridica pacatul lumii”
1. Cum a fost facut lucrul acesta?
a. Dumnezeu L-a facut pacat pe Cel care nu a cunoscut pacatul – 2 Cor. 5,21; Gal. 3,13.
b. „Domnul a facut sa cada asupra Lui nelegiuirea noastra a tuturor” – Isa. 53,4-6.
c. „El a purtat pacatele noastre in trupul Sau pe lemn” – 1 Pet. 2,24.
d. El a apucat din cupa care de drept ne era noua destinata – Ioan 18,11; Mat. 26,42. El a luat in mana Sa cupa de care noi meritam sa avem parte – Ioan 18,1; Mat. 26,42.
2. O randuiala vesnica:
a. „Ridica pacatul lumii – Aceasta reprezinta Magna Carta in ceea ce priveste mantuirea.
b. Aceasta reprezinta farul calauzitor al profetiei biblice.
c. Pentru suflet este Luceafarul stralucitor de dimineata.
d. Manifesta o grija deosebita fata de orice pacat marturisit cu sinceritate – 1 Ioan 1,9; Prov. 28,13.
3. Dar mai exista inca un aspect al acestei lucrari a Mielului lui Dumnezeu:
a. Prin moarte, El a satisfacut cerintele calcate ale Legii lui Dumnezeu. Aici gasim un motiv foarte serios pentru a ne gandi la conceptul nostru „fara lege”. Daca Legea lui Dumnezeu ar fi putut fi abrogata, atunci Hristos nu ar mai fi trebuit sa moara pentru a satisface cerintele Legii calcate. – Gal. 3,13; Ps. 40,6-8.
b. El, prin ascultarea de care a dat dovada pana la moarte, a slavit Legea lui Dumnezeu si a onorat-o – Isa. 40,19-21; Mat. 5,17-19; Luca 16,17; Filip. 2,6-11.
4. Iata Mielul lui Dumnezeu:
a. Ganditi-va, ganditi-va la cateva din ratiunile care au stat la baza intruparii Fiului lui Dumnezeu – 1 Tim. 3,16; Ioan 1,14.
b. Ganditi-va la minunile din viata Mielului lui Dumnezeu – Fapte 10,38; Evr. 7,26.
c. Iata pretul infinit pe care cerul l-a platit pentru mantuirea noastra.
d. Priviti-L pe Marele nostru Preot slujind in sanctuarul ceresc, incoronand prin aceasta rascumpararea suprema platita pe crucea Calvarului – Evr. 4,14.15.16; 7,25.26.
e. Iata Mielul lui Dumnezeu, singura noastra nadejde!
CUVaNTUL S-A FaCUT TRUP
A. „Si CUVaNTUL S-A FaCUT TRUP si a locuit printre noi, plin de har si de adevar. Si noi am privit slava lui,
     o slava intocmai ca slava singurului nascut din Tatal” – Ioan 1,14.
1. „Cuvantul” despre care se vorbeste in textul nostru apare si in alte locuri de patru ori in Biblie: Ioan 1,1; 1 Ioan 1,1-5; Apoc. 19,13.
2. Acest termen se refera la Fiul lui Dumnezeu, care este totodata si Fiul Omului, dupa cum se afirma si in textul nostru:
B. Cuvantul s-a facut trup
1. Aceasta experienta traita de Fiul lui Dumnezeu presupune preexistenta Fiului lui Dumnezeu:
a. Proorocul Mica spune: „A carui obarsie se suie pana in vremuri stravechi, pana in zilele vesniciei” – Mica 5,2.
b. Mantuitorul spune: „Mai inainte ca sa se nasca Avraam, sunt Eu” – Ioan 8,58.
c. El este Acela care i-a vorbit lui Moise zicand: „EU SUNT CEL CE SUNT” – Ex. 3,14.
2. El este cuvantul prin care au fost aduse la existenta toate lucrurile din ceruri si de pe pamant:
a. Ioan 1,1-3.
b. Col. 1,14-17.
c. Efes. 3,9.
d. Evr. 1,1-3.
3. Natura umana a Fiului lui Dumnezeu
a. Este identica cu a oricarui copil care se naste pe aceasta lume – Luca 2,7; Gal. 4,4; Isa. 9,6.
b. Era supus efectului acelorasi legi naturale din natura, ca fiecare dintre noi.
(1) Legea cresterii si a dezvoltarii – Luca 2,52.
(2) A alimentatiei si odihnei – Mat. 21,18; 25,35; Mat. 27,48; Ioan 4,6.
4. Biblia ne ofera trei ratiuni distincte care au stat la baza pentru intruparea Fiului lui Dumnezeu:
a. Slujba preotiei. Pentru a putea fi de semnat pentru implinirea slujbei de preot Fiul lui Dumnezeu trebuia sa fie partas la natura semintei lui Avraam – Evr. 2,14-16.
b. Jertfa pentru pacat a facut necesara intruparea – Isa. 53,1-12. Jertfa cerea varsarea sangelui Sau – 1 Pet. 1,18.19.
c. in natura Sa umana, Hristos l-a intampinat si l-a infrant pe Satana cu fiecare prilej.
(1) Prin ascultarea Sa desavarsita, Fiul lui Dumnezeu a dovedit ca Legea Sfanta a lui Dumnezeu, este expresia caracterului si dragostei lui Dumnezeu fata de toate creaturile Sale – Ex. 20,3-17; Ps. 40,6-8; Isa. 42,19.20; Ioan 12,49.
(2) Prin statornicia caracterului Sau fata de toate ispitele de a face rau, Hristos l-a infrant pe Satana odata pentru totdeauna. Satana este un dusman infrant. – 1 Cor. 15,57.
(3) in felul acesta Hristos, al doilea Adam, a recastigat tot ceea ce fusese pierdut prin pacatuirea primilor nostri parinti. – Mica 4,8; Rom. 5,12-19.
C. Cuvantul s-a facut trup si a locuit printre noi
1. Atunci cand Dumnezeu i-a poruncit lui Moise sa construiasca sanctuarul pamantesc, El i-a facut cunoscut unul dintre motivele cele mai importante cu privire la existenta sanctuarului:
a. „Eu voi locui in mijlocul lor” – Ex. 25,8; 29,46.
b. Atunci cand pamantul va fi fost facut din nou, Dumnezeu va locui din nou in mijlocul oamenilor – Apoc. 21,3.
c. Hristos, Fiul Omului, a locuit in mijlocul oamenilor in trup, timp de treizeci si trei de ani. Acest lucru a fost necesar pentru ca Fiul lui Dumnezeu sa experimenteze in mod nemijlocit suferintele umanitatii.
2. Divinitatea invesmantata cu umanitatea, a fost descoperita in trup:
a. in multe ocazii divinitatea ilumina prin vesmantul umanitatii – Ioan 2,1; Mat. 14,25-32.
b. Dumnezeu Se manifesta in mod vizibil in trup omenesc, sub privirile ingerilor si primit de oameni – 1 Tim. 3,16.
c. Omul il putea privi pe Dumnezeu prin viata Fiului lui Dumnezeu.
Exemple:
(1) Experienta lui Natanael – Ioan 1,47.48.
(2) A lui Petru – Marcu 5,1-19; Mat. 14,28-33.
(3) Cea a lui Toma – Ioan 20,28.
(4) A oaspetilor poftiti la nunta din Cana – Ioan 2,1-11.
d. Fiul lui Dumnezeu S-a intrupat pentru ca omenirea sa poata reintra in familia fiintelor fara de pacat – Efes. 3,15.
NUMELE LUI ISUS
A. „Ea va naste un fiu, si-i vei pune numele Isus, pentru ca El va mantui
     pe poporul lui de pacatele sale” – Mat. 1,21.
1. Un Nume in Israel
a. Arata care erau asteptarile din partea persoanei care primea acel nume. – Rut 4,17.
b. Arata caracterul acelei persoane – 2 Sam. 7,9.
c. Influenta / autoritatea – Gen. 12,3; 17,5.6.
2. Numele ISUS
a. Iosua sau Iesua – eliberator sau mantuitor.
b. Un nume de familie obisnuit, des intalnit in Israel. Multi parinti au dat fiilor lor acest nume, exprimand prin aceasta ce asteptau lor din partea copiilor lor.
c. Acest nume a fost ales de catre ingerul Domnului pentru a fi dat Mantuitorului lumii.
B. Un studiu atent al numelui Isus arata:
1. Ca semnificatia acestui nume exprima in fapt lucrarea Domnului nostru pentru aceasta lume:
a. De a mantui pe poporul Lui de pacatele sale.
b. Caci nu este nici un alt Nume dat oamenilor, in care trebuie sa fim mantuiti. – Fapte 4,12.
2. Aceste aspecte confera Numelui Isus o intreita semnificatie de o importanta absoluta:
a. Plaseaza in cadrul sferei acestui nume o autoritate universala:
(1) Autoritate asupra actiunii diavolului si a ingerilor lui – Marcu 16,17.
(2) inlesnire pentru noi in a ne infatisa doleantele si cererile inaintea lui Dumnezeu – Ioan 14,13; 15,16.
b. in sfera acestui nume minunat exista putere nelimitata -
(1) Putere de a vindeca bolnavii – Fapte 3,1-11; 9,34.
(2) Puterea de a face minuni – Marcu 9,39; 16,18-20.
(3) Puterea de a trai o viata de biruinta – Filip. 2,12.13; 4,13.
(4) Puterea de a marturisi pentru Cuvantul lui Dumnezeu – Mat. 10,1.
C. intelesuri ale numelui Isus
1. Satana si persoanele deprinse sa faca raul se tem si urasc numele lui Isus.
a. Aceasta pentru ca ei stiu ca numele acesta arata prin caracterul lui spre hotararea finala ce va fi luata in dreptul lor – Mat. 8,29; Marcu 1,24.
b. Demonii cunosc de asemenea faptul ca in numele acesta exista singura posibilitate de eliberare a victimelor care sunt sub puterea lor. – Fapte 8,7; 13,8-11; 19,14-28.
2. Acest binecuvantat Nume al lui Isus reprezinta:
a. Nadejdea acelui pacatos sarac, pierdut si pe moarte – Luca 23,42-44; Ioan 8,1-12; Luca 19.1-14.
b. Nadejdea poporului lui Dumnezeu coplesit de slabiciuni – Mat. 1,21; Mica 7,18-20.
3. Sa facem in mod strict personal aplicatie la textul nostru! Ce anume inseamna pentru mine acest nume minunat?
a. Ce influenta are El in viata mea? – Gal. 2,20.
b. Am adus prin neglijenta mea reprosuri la adresa acestui Nume binecuvantat? – 1 Tim. 6,1; Iac. 2,7.
c. Am tagaduit eu vreodata in vreo anumita ocazie prin gandul, cuvantul sau faptele mele Numele acesta minunat? – Mat. 26,70; Luca 12,9; Fapte 3,14.
d. Ce anume semnifica pentru cei din jurul meu folosirea de catre mine a Numelui lui Isus. Se simt ei atrasi de acest Nume? Au ei sentimentul ca exista nadejde si in ceea ce priveste propria lor viata vazand viata pe care o traim noi in Numele acesta?
e. Cati oameni cu care avem ocazia sa ne intersectam activitatea in modul nostru de viata datorita faptului ca ne punem cu adevarat nadejdea in Numele Domnului Isus Hristos?
f. Raspunde-ti in mod sincer: Cat de des L-ati cautat pe Dumnezeu cu toata seriozitatea si convingerea in Numele binecuvantat al lui Isus?
g. Acest Nume al lui Isus va produce o schimbare in cadrul relatiilor noastre unul cu celalalt? Ne va conduce spre imparatia lui Dumnezeu?
OMUL ISUS HRISTOS
A. „Caci este un singur Dumnezeu, si este un singur mijlocitor intre Dumnezeu si oameni:
      omul Isus Hristos” – 1 Tim. 2,5.
1. Cuvantul „om” provine din doua cuvinte grecesti:
a. Anthropos – fiinta umana – un exemplar din cadrul rasei umane.
b. Aner – un membru de sex masculin din cadrul familiei umane.
2. in Noul Testament Isus este desemnat prin folosirea ambilor termeni:
a. Ioan Botezatorul, atunci cand vorbeste despre Isus foloseste cuvantul „aner” – Ioan 1,30.
b. Femeia samariteanca atunci cand a exclamat „Veniti de vedeti un om, care mi-a spus tot ce am facut” ea foloseste cuvantul „anthropos” – Ioan 4,29 .
c. in predica lui din ziua Cincizecimii apostolul Petru a folosit cuvantul „aner” – Fapte 2,22.
B. Sensurile pe care le implica denumirea generala „omul” atunci cand se aplica Domnului
1. Ne arata faptul ca toti aceia care au conlucrat in relatiile lor cu Isus L-au descris si caracterizat in totalitate si in cel mai firesc sens ca om:
a. Nici unul nu a avut vreodata ocazia sa constate ca El ar fi posedat calitati fizice nedeterminate, sau ca fiind cumva o persoana venita de pe un taram de mijloc, jumatate cu caracteristici spirituale si jumatate umane.
b. Ei au vazut in persoana Domnului Isus Hristos in cel mai clar si mai evident mod omul, cu toate ca Dumnezeu Se manifesta in Hristos – 2 Cor. 5,18-21; 1 Tim. 3,16.
c. Cuvantul S-a facut trup; a fost nascut dintr-o femeie, nu a preluat natura ingerilor ci din contra pe cea a semintei lui Avraam – Ioan 1,14; Gal. 4,4-6; Evr. 2,14-16.
2. Biblia ne ofera mai multe ratiuni in sprijinul calitatii de „om” a Domnului nostru
a. El a luat primului om – Adam, pentru a castiga biruinta asupra pacatului, din acel punct un Adam a cazut – Compara Rom. 5,12-19; 1 Cor. 15,22-29 cu Mica 4,8.
b. Pentru a primi slujba preotiei, lucru care facea necesara intrarea in cadrul experientei neamului omenesc. – Evr. 2,14-18.
Numai o persoana avand simtaminte si experiente identice cu cele ale fiintelor umane stie cum poate sa ajute cu adevarat.
C. lucrarea omului Isus in sfera naturii umane
1. El a demonstrat faptul ca poate exista armonie desavarsita intre om si Dumnezeu:
a. „Eu si Tatal una suntem” – Ioan 10,30; 17,21-23.
b. „Eu nu caut sa fac voia Mea, ci voia tatalui, care M-a trimis” – Ioan 5,19.30.
2. in om poate exista o unire a celor doua naturi – cea divina manifestandu-se prin intermediul celei omenesti: 1 Tim. 3,16.
a. „Hristos in voi, nadejdea slavei” – Col. 1,27.
b. Astfel devenim partasi ai naturii divine – 2 Pet. 1,2-8; 2 Cor. 3,18.
3. Faptul ca Mantuitorul nostru nu a avut nici un avantaj de care noi sa nu putem dispune; El a fost infometat si insetat ca si noi. A fost ispitit in toate chipurile, cum suntem si noi; S-a intristat; a plans; S-a temut, cum ne temem si noi!
4. Ca om, El a inaltat principiul demnitatii fiintei umane:
a. Acest lucru a fost recunoscut de catre Pilat atunci cand acesta a afirmat „Iata Omul!” – Ioan 19,5. Nici un alt exemplu mai graitor nu a putut fi oferit omenirii decat cel petrecut in umbra crucii.!
b. El a probat existenta naturii Sale umane in ceasul supremei ispitiri – Mat. 4,1-11; Luca 4,1-13.
c. El a ilustrat natura Sa umana prin bunatatea pe care a aratat-o fata de cei din jur. – Ps. 18,35; 2 Sam. 22,36.
5. El a demonstrat pe deplin calitatile morale ale unui om adevarat.
a. Prin faptul ca a dat pe fata o completa stapanire de Sine in situatiile in care a avut de infruntat cele mai severe teste din viata Sa.
b. El a demonstrat practic ce poate produce unirea spirituala a omului cu Dumnezeu.
c. Omul Isus constituie din ce in ce mai mult un subiect de atractie pentru mine. El este de fapt fratele meu mai mare. El este o ruda apropiata de-a mea. Simt ca il iubesc cu adevarat – pe omul Hristos Isus!
DUMNEZEU TARE
A. „Caci un copil ni s-a nascut, un fiu ni s-a dat, si domnia va fi pe umarul lui; il vor numi:
       Minunat, Sfetnic, DUMNEZEU TARE, Parintele vesniciilor, Domn al pacii. – Isa. 9,6.
1. in cadrul studiului nostru anterior ne-am concentrat atentia asupra omului Hristos Isus:
a. Am inteles faptul ca aceia care au fost contemporani vietii Sale pamantesti si au fost alaturi de El, l-au descris ca pe un om.
b. El a trait, a suferit si a murit ca un om.
2. Dar textul nostru vorbeste despre El ca fiind „Dumnezeul Cel Tare” :
a. Cum se pot impaca cele doua descrieri?
b Precum stim, exista pareri diferite pe aceasta tema.
c. Evreilor li s-a parut absurd ca Fiul lui Dumnezeu sa pretinda legatura cu divinitatea. – Ioan 5,18; 10,33.
B. Sa analizam afirmatia Domnului nostru, anume aceea ca El este Dumnezeu.
1. in mod consecvent Biblia invata conceptul monoteismului, adica despre existenta unui singur Dumnezeu:
a. Marturia continuta in Vechiul Testament afirma ca nu exista decat un singur Dumnezeu – Deut. 4,35; 6,4-8; Isa. 45,5; 46,9; Ex. 20,1-3.
b. Acelasi aspect este valabil si in cadrul Noului Testament, in care persoana Domnului nostru reprezinta elementul cu autoritate suprema – Ioan 4,22.23; Mat. 4,10; Marcu 12,29-34.
2. Dar textul nostru de la inceput vorbeste despre Fiul Omului ca fiind „Dumnezeul cel Tare” .
a. Putem considera semnificativ faptul ca termenul Dumnezeu nu este niciodata pus in legatura cu persoana Domnului nostru in continutul primelor trei Evanghelii!
b. Aceasta legatura este insa cu precizie pusa in evidenta in continutul celei de-a patra Evanghelie – in cartea lui Ioan – Ioan 1,12; 20,28. „Domnul meu si Dumnezeul meu” , a fost marturia lui Toma.
c. Poate exista vreun semn de intrebare cu privire la divinitatea Domnului nostru? in nici un caz! Dimpotriva, vom dovedi ca El este cu adevarat Dumnezeul Cel Tare.
C. Divinitatea Domnului Hristos
1. Exista in Biblie versiunea KJV, o multitudine de pasaje, in care se vorbeste despre persoana Domnului Hristos ca fiind Dumnezeu;
a. in Epistolele lui Pavel – Evr. 1,8.9; Rom. 9,5.
b. in una dintre epistolele lui Ioan – 1 Ioan 5,20.
2. Divinitatea Domnului nostru pare sa transpara in mod evident din continutul urmatoarelor pasaje, cum sunt: Fil. 2,6-11; Col. 2,9; Evr. 1,1-3; Col.2,2; Tit 2,13; 1 Tim. 3,16. Dar acele persoane care sunt familiarizate cu continutul textului original si cu alte traduceri, cunosc faptul ca exista aspecte divergente cu privire la aceste texte, fie cu privire la exactitatea traducerii, fie in legatura cu interpretarea textului grecesc.
3. in ceea ce ma priveste, nu ma indoiesc de faptul ca Isus Hristos este Domnul si Dumnezeul meu.
a. Tatal vorbeste despre El ca fiind Dumnezeu – Evr. 1,8.9.
b. El a creat toate lucrurile in Univers – Ioan 1,1-3; Col. 1,14-17; Efes. 3,9; Evr. 1,1-3; insa Biblia afirma in mod lamurit ca Dumnezeu a creat Universul – Gen. 1,1.2; 2,2.3.
c. Divinitatea Sa s-a manifestat in viata Sa, in modul Sau de a vorbi, prin minunile pe care le-a savarsit – Mat. 11,5.
d. El a descoperit natura Tatalui Sau – natura lui Dumnezeu. – Col. 2,9; Evr. 1,3.
e. El a primit formula de adresare a lui Toma – „Domnul meu si Dumnezeul meu” – Ioan 20,28.
f. El a primit actul inchinarii din partea discipolilor Sai, lucru pe care nu l-ar fi putut face daca nu ar fi fost in mod real si cu adevarat Dumnezeu – Luca 24,50-52.
g. Tatal nostru Ceresc a poruncit ca toti ingerii din cer sa-I aduca inchinare – Evr. 1,6.
4. A te indoi de divinitatea lui Hristos inseamna a respinge invatatura lamurita a Bibliei si a inchide ochii fata de dovezile aratate in viata si in invatatura Sa pe acest pamant.
IATa OMUL
A. „Iata omul!”, le-a zis Pilat. – Ioan 19,5
1. Iata omul:
a. Desi biciuit, brutalizat, El isi pastreaza stapanirea de Sine. – Mat. 27,26-28; Luca 23,16.
b. A fost batjocorit, ridiculizat, ocarat ; cu toate acestea El Si-a pastrat demnitatea Sa de om. – Ioan 19,2.3.
2. Catre ce fel de om arata Pilat:
a. Un om al durerii si obisnuit cu suferinta – Isa. 53,3.
b. Un om dispretuit si urat de popor – Isa. 49,7.
c. Un om strapuns pentru pacatele noastre si prin ranile Caruia suntem tamaduiti – Isa. 53,5.
B. Sa ne apropiem in rugaciune si sa privim mai indeaproape
    la omul despre care vorbeste textul nostru.
1. Cine este El?
a. El este singurul Fiu al lui Dumnezeu – Ioan 3,16; Mat. 3,17; 17,5.
b. El este Emanuel – Dumnezeu este cu noi – Mat. 1,23.
c. El este Dumnezeu manifestat in trup – 1 Tim. 3,16; Ioan 1,14.
d. El este Capetenia neamului omenesc – Evr. 2,14-17.
e. El este Mesia din profetia biblica – Ioan 1,41.
2. Ce anume a implinit El?
a. El a renuntat din proprie initiativa in mod literal la prerogativele si slava Sa cereasca; a devenit slujitorul tuturor slujitorilor – Filip. 2,6-11.
b. El a devenit sarac pentru a ne imbogati pe noi – 2 Cor. 8,9.
c. El a fost tratat in locul nostru asa cum am merita noi sa fim tratati in locul Sau – Isa. 53,1-12.
d. in El nu locuieste numai dumnezeirea ci El este intruparea desavarsita a naturii umane.
3. Ce inseamna El pentru noi?
a. El este Mielul lui Dumnezeu care ridica pacatul lumii – Ioan 1,29; Apoc. 5,6.
b. Dumnezeu L-a facut pacat pe Cel ce n-a cunoscut nici un pacat ca noi sa fim facuti neprihanirea lui Dumnezeu in El – 2 Cor. 5,21.
 
c. El este Aparatorul nostru inaintea lui Dumnezeu, Tatal – 1 Tim. 2,5; 1 Ioan 2,1-3.
C. Iata omul
1. Omul destinului
a. El S-a intrupat cu acea natura umana pe care I-a harazit-o Dumnezeu si anume -
(1) O reflectare fidela a caracterului lui Dumnezeu – Evr. 1,3; Col. 2,9.
(2) Un model a ceea ce vom deveni noi – Rom. 8,29.
2. Din acest moment Capetenia neamului omenesc:
a. in calitate de Fiu al Omului el a asezat omenirea pe cea mai inalta treapta a cerului, si a legat vesnic pe om de Dumnezeu, si pe El de om.
b. Regele regilor si Domnul Domnilor se numeste El Isus Fratele nostru. – Evr. 2,14-16; Ps. 22,22; Ioan 20,17.
c. El detine cheia destinului si menirii fiecarui om ce se naste in aceasta lume – Ioan 6,53-57; Fapte 4,12.
3. Ce anume reprezinta El pentru mine in mod personal:
a. Modelul meu si idealul de om adevarat pe care trebuie sa-l ating – Evr. 12,1-6.
b. El este Mantuitorul si prietenul meu; El este Cel in care ma incred.
c. il iubesc cu adevarat si ii aduc in smerenie inchinarea mea.
d. El este nadejdea mea.
4. Iata omul!
a. Un om de o demnitate ireprosabila.
b. Un om cu deplina stapanire de sine.
c. Un om bland.
d. Un om ales de Dumnezeu in scopul de a readuce omenirea la standardul ei autentic.
e. Omul destinului, deoarece tot ce este in ceruri si pe pamant, in trecut, prezent si viitor graviteaza in jurul persoanei Sale, fiind facut prin si pentru El.
f. Este acesta si conceptul tau despre omul descris de textul nostru?
ROBUL LUI DUMNEZEU
A. „Iata robul meu va propasi; se va sui, se va ridica, se va inalta foarte sus.” - Isa. 52,13
1. in acest caz, se poate afirma aici ca „titlul de rob” se descopera in acelasi cadru contextual ca si celelalte titluri ale lui Isus si trebuie inteles ca fiind circumcis acestuia:
a. Titlul acesta are o istorie de exceptie -
Exemple:
Avraam, Moise si alte persoane distinse sunt numite „robii Domnului” – Ex. 14,31; Num. 12,7; Deut. 34,5; Ios. 1,1.15; 8,21.22; 18,7.
b. Acest titlu nu era numai unor anumite persoane ci si intregii natiuni – Isa. 41,8-10; 44,21; 48,20; 49,3.
2. Titlul de „rob” il asaza pe Isus in grupul tuturor celorlalti robi ai lui Dumnezeu; acest titlu ii confera calitatea de Frate mai mare: Evr. 2,11; Rom. 8,29.
B. Sa privim mai indeaproape la robul lui Dumnezeu:
1. Titlul arata catre lucrarea Sa in aceasta lume:
a. De a descoperi oamenilor pe Tatal nostru din ceruri si dragostea Sa pentru om – Ioan 1,18; Mat. 11,27; 17,1-23.
b. in a inalta Legea lui Dumnezeu si a o intari – Isa. 42,19-21; Ps. 40,6-8; Mat. 5,17-20.
c. De a cauta si a mantui ceea ce era pierdut – Mat. 18,11; Luca 19,10.
d. De a uni omenirea si de a aduce inapoi starea de armonie cereasca – Efes. 1,1-12; Ioan 17,21-23.
2. Arata atitudinea Sa:
a. El a avut un caracter bland si umil – un rob – Mat. 11,28; Filip. 2,6-11.
b. El Si-a ascultat Tatal pentru ca L-a iubit – Ioan 4,34; 6,38; Luca 22,42.
c. El Si-a dat de buna voie viata Sa pentru a salva pe (cei) pacatosi – Isa. 53,1-12.
d. El a venit ca sa slujeasca si nu pentru a I se sluji – Mat. 20,28.
e. El a conferit demnitate actului slujirii, calitate care disparuse datorita egoismului oamenilor.
f. El ne-a lasat un exemplu pentru ca noi sa devenim insufletiti de aceleasi ganduri. – Marcu 9,34; Luca 9,46-48.
2.      in cartea lui Isaia exista patru cantece care ilustreaza imaginea robului suferind:
a. Isa. 42,1-4.
b. Isa. 49,1-6.
c. Isa. 50,4-9.
d. Isa. 52,13 si 53,12.
Datorita faptului ca El a indeplinit cu credinciosie si pe deplin lucrarea:
a. Nu a irosit timpul – Ioan 9,4.5.
b. El Si-a incheiat slujirea pamanteasca prin cuvintele „S-a sfarsit” – Ioan 19,30.
C. Cat de actuala este aceasta lectie pentru noi
1. Titlul lui Hristos este acela de „Rob al lui Dumnezeu” :
a. El era pe deplin pregatit pentru a exercita prerogativele acestui titlu care include slujirea Sa pamanteasca si care contine lucrarea Sa de Mare Preot in ceruri.
b. Viata, slujirea si jertfa Sa au conferit demnitate vietii si slujirii lui Dumnezeu si oamenilor.
c. Viata Sa este rezumata in aceste cateva cuvinte inspirate, „Cum Dumnezeu a uns cu Duhul Sfant si cu putere pe Isus din Nazaret care umbla din loc in loc, facea bine si vindeca pe toti cei ce erau apasati de diavolul; caci Dumnezeu era cu El” .- Fapte 10,38.
2. Prin faptul ca El ne slujeste noua si celorlalti Hristos ne da un exemplu spre:
a. A nu trai pentru noi insine, ci pentru Dumnezeu si pentru cauza Sa – Rom. 14,17; Gal. 2,20.
b. Si noi trebuie sa devenim robii lui Dumnezeu – 1 Pet. 2,16; Rom. 6,16.17; Fapte 1,8.9; 1 Pet. 2,9-11.
c. Sa procedam asa cum a procedat El – Ioan 13,1-17; 1 Pet. 2,21.
d. El spune „Urmeaza-Ma” – Mat. 11,28-30.
e. El a fost credincios – Apoc. 1,5; 3,14; 19,11.
f. Suntem si noi robii credinciosi ai lui Dumnezeu? – Mat. 25,31-42.
g. Putem spune si noi impreuna cu Pavel, „Mi-am ispravit alergarea?” – 2 Tim. 4,7.8.
h. Poate conta cerul pe loialitatea si staruinta noastra_
i. Sa luam aminte la binecuvantarile credinciosiei in slujirea lui Dumnezeu si neamului omenesc.
HRISTOS JUDECaTORUL UNIVERSULUI
A. „Tatal nici nu judeca pe nimeni, ci toata judecata a dat-o Fiului” – Ioan 5,22.
1. O analiza a Noului Testament arata in mod lamurit ca Tatal I-a incredintat lui Isus Hristos autoritatea de a judeca pe toti oamenii:
a. „El a fost randuit de Dumnezeu Judecatorul celor vii si al celor morti” – Fapte 10,42.
b. Acelasi adevar este exprimat de Pavel in cea de-a doua epistola a lui catre fiul sau duhovnicesc Timotei, „Te rog fierbinte inaintea lui Dumnezeu si inaintea lui Hristos Isus, care are sa judece vii si mortii si pentru aratarea si imparatia Sa.” – 2 Tim. 4,1.
2. Credinta conform careia Isus este Judecator constituia o parte din invataturile crestine asimilate dec catre apostoli. Aceasta idee se desprinde din continutul cartii Epistolei catre Evrei.
B. Hristos, Judecatorul Universului
1. El este cea mai autorizata si competenta persoana in calitate de judecator al universului:
a. El este Creatorul Universului asa cum il percepem noi – Ioan 1,1-3; Col. 1,15-17.
b. Toate lucrurile au fost create prin El, si toate lucrurile ii apartin Lui – Ioan 16,15; Col. 1,16.
c. Toate lucrurile sunt sustinute prin prezenta si puterea Sa. – Evr. 1,1-3.
2. Cel mai important aspect daca ne putem pronunta astfel il constituie faptul:
a. Ca El a rascumparat lumea prin sacrificiul Sau suprem pe cruce.
b. El Si-a dat viata Sa pentru toti oamenii, pentru a-i salva din pacat.
c. El, care a trait printre oameni, care cunoaste viata noastra ca pe o carte deschisa, va judeca cu dreptate si in adevar.
3. Standardul la judecata care va veni:
a. Legea Celor Zece Porunci – Compara Ecl. 12,13.14 cu Iac. 1,22-26; 2,8-11.
b. Evanghelia lui Isus Hristos – Rom. 2,16.
c. Acest lucru este de inteles, deoarece Evanghelia produce probe si argumente in fata carora nu se va mai putea formula nici o scuza in ziua judecatii.
 C. Elemente care vor fi prezentate in cadrul judecatii lui Isus Hristos
1. El este lumina din ceruri care lumineaza pe orice om venind in lume:
a. „Eu sunt calea, adevarul si viata. Nimeni nu vine la Tatal decat prin Mine” a spus Isus – Ioan 14,6.
b. Despre El Ioan marturiseste: „in El era viata, si viata era lumina oamenilor” – Ioan 1,4.
2. El este Painea care S-a coborat din cer:
a. „Eu sunt Painea vie, care s-a pogorat din cer.” – Ioan 6,51.
b. „Daca nu mancati trupul Fiului Omului si daca nu beti sangele Lui, n-aveti viata in voi insiva.” – Ioan 6,53.
3. Judecata va veni asupra tuturor acelora care il resping pe Fiul Omului pentru urmatoarele motive / ratiuni:
a. Ei nu vor fi judecati datorita faptului ca au venit pe lumea aceasta cu o natura pacatoasa.
b. Judecata va veni asupra acestora, deoarece ei au respins planul de mantuire oferit in Hristos Isus.
c. Ei au dispretuit eforturile depuse din partea Cerului in scopul de a-i salva -
Ilustratii
(1) Atitudinea lipsita de respect a oaspetilor poftiti la ospatul de nunta – Luca 14,14-26.
(2) Iudeii ca natiune – Mat. 21,33-41.
d. „Fiindca iudeii i se impotriveau si-l batjocoreau, Pavel si-a scuturat hainele si le-a zis: ’Sangele vostru sa cada asupra capului vostru; eu sunt curat. De-acum incolo, ma voi duce la Neamuri.’” – Fapte 18,6.
4. Toti aceia care il primesc pe Hristos, ca mantuitor al lor personal.
a. Nu vor veni la judecata.
b. „Adevarat, adevarat va spun, ca cine asculta cuvintele Mele si crede in Cel ce M-a trimis, are viata vesnica si nu vine la judecata, ci a trecut din moarte la viata.” – Ioan 5,24.
c. „Acum dar nu este nici o osandire pentru cei ce sunt in Hristos Isus, care nu traiesc dupa indemnurile firii pamantesti, ci dupa indemnurile Duhului.” – Rom. 8,1.
HRISTOS MARELE NOSTRU PREOT
Evrei 4,1-6
A. Domnul nostru poarta multe apelative, care indica modul slujirii sale:
1. Mesia, Hristos, Unsul: Ioan 1,41; 4,25; Dan. 9,25.
2. Mijlocitor, Aparator, Mediator: 1 Tim. 2,5; 1 Ioan 2,1; Isa. 59,16.
3. Apostol, Sol: Evr. 3,1; Isa. 42,19.
4. Prooroc in asemanarea lui Moise: Deut. 18,15; Ioan 1,21.
5. Mare Preot, dupa randuiala lui Melhisedec: Evr. 5,10.
B. Lucrarea Marelui nostru Preot:
1.Lucrarea Sa este atotcuprinzatoare dat fiind cadrul relational in care se afla Persoana Sa in raport cu planul de mantuire:
a. El este reprezentantul neamului omenesc – Rom. 5,16-19; Evr. 2,14-16; El a luat asupra Sa natura semintei lui Avraam si prin aceasta S-a legat pentru vesnicie de neamul omenesc. Cand S-a suit la ceruri, a luat cu El natura umana.
b. El este atat Mielul nostru Pascal cat si Marele nostru Preot. Cand se apropie de Dumnezeu mijlocind pentru noi, El infatiseaza inaintea lui Dumnezeu sangele Sau ca jertfa de ispasire pentru pacatele noastre invocand meritele Sale in dreptul nostru – Evr. 7,24-26; 9,25.26; 2 Cor. 5,20.21; 1 Ioan 2,1-3.
c. inaintea lui Dumnezeu El ne recomanda ca trofee castigate cu pretul jertfei Sale – Mat. 10,32; Luca 12,8.
2. Lucrarea Marelui nostru Preot are ca obiectiv:
a. impacarea noastra cu Dumnezeu – Rom. 5,1-6; Efes. 2,11-16.
b. Deschiderea unei cai de a putea veni inaintea lui Dumnezeu, prin rugaciune in Isus Hristos, Domnul nostru – Evr. 4,16; 1 Ioan 2,1-3; 1 Tim. 2,5.
c. inlesnirea prezentei darului Duhului Sfant in viata credinciosilor – Ioan 16,7-13.
C. Responsabilitatea Marelui nostru Preot
1. Am aratat ca slujba Sa presupune:
a. Un sacrificiu – un miel fara cusur – Evr. 9,26; 10,12.
b. Mijlocire in favoarea noastra – Evr. 4,14, 1 Tim. 2,5.
2. El poseda trei particularitati distincte care il recomanda pentru slujba de Mare Preot:
a. El este Preot dupa randuiala lui Melhisedec, un Preot in veci – Evr. 5,10; 7,2.3.
b. El este Desavarsitorul mantuirii noastre – Evr. 2,10; 5,9; 10,14.
c. El a trecut prin experientele pe care le traiesc copiii oamenilor, a fost ispitit in toate lucrurile, dar fara pacat - Evr. 2,18; 4,15; Isa. 63,9.
d. El ne intelege slabiciunile si simte laolalta cu toti cei ce sunt ispititi. Aceasta este una din caracteristicile pe care trebuie sa le posede un mare preot pentru a ne putea prezenta inaintea lui Dumnezeu.
e. Slujirea si jertfa Sa au fost primite de catre Tatal. Acesta reprezinta aspectul cel mai important al rascumpararii celei mari. El se infatiseaza inaintea Tatalui prezentandu-se pe Sine impreuna cu jertfa Sa si aceasta a fost primita de catre Tatal. – Ioan 16,7-13; 20,17.
3. Privind la Marele nostru Preot, „Fratele nostru mai mare” si la jertfa Sa primita de Dumnezeu in dreptul fiecaruia dintre noi:
a. Sa dam la o parte orice fel de pacat si sa staruim in alergarea care ne sta inainte – Evr. 12,1-8.
b. Sa ne apropiem cu incredere de scaunul harului rugandu-ne Ava, adica Tata (!) – Evr. 4,14-16; Rom. 8,15.
c. Sa ne apropiem de Tatal prin Isus Hristos, Marele nostru Preot, pentru ca sa capatam har la vreme de nevoie. – Evr.4,16.
d. Poti spune ca ai inteles si tu la randul tau adevarul ce rezulta din studiul acestui subiect?
HRISTOS, PASTELE NOSTRU
1 Corinteni 5,7.8
A. Originea sarbatorii de paste
1. Dateaza din timpul parasirii Egiptului de catre poporul Israel: Ex. 12,11.27; Lev.23,4; Num. 28,16.
2. Cuvantul „paste” – provine din cuvantul ebraic „pasach” care inseamna, a trece, a sari, a trece peste:
a. Un memorial al iesirii din robia egipteana – Ex. 15,16.
b. ingerul lui Dumnezeu care a nimicit pe primii intai nascuti din Egipt au ocolit pe primii nascuti din Egipt au ocolit pe primii nascuti din Israel. Casele unde locuiau au fost insemnate cu sange – Ex. 12,1-15.
3. Mielul pascal:
a. I se poruncise lui Israel sa aleaga un miel de parte barbateasca pentru fiecare casa sau familie in parte, miel care urma sa fie omorat in ziua a 14-a.
b. Sa unga cu sangele acestui miel tocul usii ca un semn de protectie impotriva actiunii ingerului razbunarii care a trecut prin tara Egiptului – Ex. 12,1-15.
c. Aceasta a constituit istoria mantuirii in simboluri sau umbre. – Evr. 10,1-6; Col. 2,16.
B. Hristos, Pastele nostru
1. Hristos, Mielul lui Dumnezeu simbolizat prin mielul pascal – Ioan 1,29 – reprezinta Pastele nostru:
a. Ioan arata catre El atunci cand spune „Iata Mielul lui Dumnezeu, care ridica pacatul lumii” – Ioan 1,29; Apoc. 5,6.
b. in El si prin jertfa Sa tipul s-a intalnit cu antitipul in mod desavarsit – Col. 2,16.17; Evr. 9,8-11; 10,1-6.
c. in clipa in care El a strigat: „S-a sfarsit” (Ioan 19,30) perdeaua care despartea Sfanta de Sfanta Sfintelor, a fost sfasiata in doua; din acel moment, toate sacrificiile au incetat – Mat. 27,51; Luca 23,45.
2. Sarbatoare Pastelor descopera purtarea de grija a lui Dumnezeu pentru a ne salva de la judecata care sta sa vina:
a. Nici-o osandire pentru cei ce sunt in Hristos Isus – Rom. 8,1-7.
b. Un adapost sigur – Ioan 6,53.56; Rom. 8,31-33; 2 Cor. 5,18-21.
C. Efectele actului pascal in viata noastra au un caracter conditionat:
1. Trebuie sa parasim Egiptul – marturisirea si parasirea pacatelor noastre:
a. Isus a venit pentru a ne mantui nu in pacat, ci din pacat – Mat. 1,21; Rom. 3,31; Gal. 2,17.
b. Staruirea in pacat reprezinta o gresita folosire a harului lui Dumnezeu – Rom. 6,1-3; 2 Cor. 6,1-3.
2. Trebuie sa ramanem in Hristos, tot asa cum israelitii trebuia sa ramana in casele lor atunci cand urma sa vina seara: Ioan 10,16; 15,1-6; Fapte 2,46.47.
3. Trebuie sa fim membrii ai trupului Sau tainic, biserica: Ioan 10,15.16.
4. Trebuie sa ne impartasim din painea nedospita: Ioan 5,53-58.
5. Pretiosul sange al lui Isus Hristos reprezinta singurul scut protector impotriva atacului ingerului nimicitor. Sa retinem deci acest adevar atunci cand meditam la razbunarea lui Dumnezeu: Ps. 32,1-3; Rom. 4,7; Mica 7,18.19; Rom. 8,1.31-33.
6. Sfanta Cina:
a. Domnul nostru a instituit un memorial legat de jertfa Sa de o valoare infinita, pentru ca noi sa ne aducem mereu aminte de pretul care a fost platit pentru mantuirea noastra.
b. Acest Memorial il reprezinta Cina Domnului.
(1) „Faceti aceasta spre pomenirea Mea” – Mat. 26,26-29.
(2) „Pentru ca, ori de cate ori mancati din painea aceasta si beti din paharul acesta, vestiti moartea Domnului, pana va veni El” – 1 Cor. 11,23-26.
7. in timp ce Domul nostru nu a mentionat un timp anume cand ar trebui sa fie adus la indeplinire acest act, apostolul Pavel ofera instructiuni clare privind modul cum trebuie sa se desfasoare acest ceremonial:
a. Cuviincios.
b. Cu cercetare de sine si rugaciune. Slujba Sfintei Cine trebuie sa aiba un caracter nediscriminatoriu; fiecare individ care se impartaseste trebuie sa se cerceteze pe sine insusi, si numai in felul acesta sa ia parte la masa sfanta.
SCARA LUI DUMNEZEU CaTRE CERURI
A. „Si am vazut o scara rezemata de pamant al carei varf ajungea pana la cer.” – Gen. 28,12.
1. Iacob a fost un personaj privilegiat caruia Dumnezeu i-a oferit fagaduinte speciale:
a. El a fost un prooroc. Exista un numar de sapte marturii despre fagaduintele date lui de catre Dumnezeu in diferite ocazii. Compara Gen. 28,12. cu capitolele 31,11-13; 32,1.2.24-30; 32,9-12; 35,1; 46,1-4.
b. Prima lui vedenie cereasca a primit-o intr-un moment in care simtea cel mai mult nevoia unei incurajari.
2. El si-a dus viata intr-o frica continua de amenintarea fratelui sau:
a. Esau jurase ca il va ucide pe Iacob.
b. El avea simtamantul ca el era cel responsabil pentru relatia lui incordata cu fratele sau. Satana il apasa permanent cu povara acestui simtamant.
c. in mila Sa, Dumnezeu i-a adus lui Iacob incurajare in ceasul incercarii.
B. Scara lui Dumnezeu catre ceruri
1. Imaginea vazuta de Iacob in visul sau descopera:
a. Interesul lui Dumnezeu fata de soarta noastra.
b. Dragostea si compasiunea au fost date pe fata in Gradina Edenului pentru Adam si Eva intr-un moment in care nu meritau catusi de putin aceasta. – Gen. 3,15.16.
2. Cei care studiaza Biblia cunosc faptul ca mila lui Dumnezeu vine asupra celor muritori, atunci cand acestia nu o merita:
a. Acest lucru a fost valabil in ceea ce priveste experienta regelui David. – 2 Sam. 11,12.
b. Cu privire la experienta lui Lot si a familiei lui – Gen. 14,16; 19,1-22.
c. Acest lucru se aplica si vietii lui Saul, devenit mai tarziu Pavel – Fapte 9,1-16; 1 Tim. 1,15.
d. La fel si in ceea ce priveste experienta traita de talharul de pe cruce – Luca 23,42-44.
e. Aspectul acesta este valabil in cazul fiecarui pacatos prins in mreaja dragostei dumnezeiesti – Ioan 3,16; 1 Tim. 1,15.
f. Cunosc ca lucrul acesta este adevarat chiar in viata mea. Numai vesnicia va putea descoperi profunzimea milei lui Dumnezeu fata de pacatosii lipsiti de orice merit.
g. Suflet scump, atunci cand te vei (vei afla) afli intr-o situatie descurajanta si disperata continua sa privesti sus, adu-ti aminte de scara lui Dumnezeu spre ceruri.
C. Sa privim mai indeaproape la scara lui Dumnezeu
1. Vedenia lui Iacob:
a. El a vazut o scara rezemata de pamant iar varful acesteia ajungea pana la cer.
b. El a vazut ingerii lui Dumnezeu urcand si coborand pe acea scara.
c. Si pe Domnul care statea deasupra ei.
2. Desprindem astfel o imagine sumara dar extrem de relevanta despre planul de mantuire in dimensiuni miniaturale:
a. Hristos reprezinta scara lui Dumnezeu care face legatura intre ceruri si pamant.
b. Seara statea pe pamant, iar Fiul lui Dumnezeu a venit pe acest pamant spre a deveni veriga de legatura dintre ceruri si pamant.
c. „Nimeni nu vine la Tatal decat prin Mine.” – Ioan 14,6.
d. ingerii lui Dumnezeu sunt trimisi sa slujeasca celor ce vor fi mostenitori ai mantuirii – Evr. 1,13.14.
e. La capatul de sus al scarii se afla Tatal nostru ceresc. El este puterea inteligenta ce pune in miscare planul de mantuire. – Ioan 3,16.
3. Binecuvantate sunt asigurarile date poporului lui Dumnezeu, popor care ca si Iacob este constient de multele sale nedesavarsiri si de nevoia ajutorului divin:
a. Hristos este scara lor catre ceruri. El este inelul de legatura dintre Dumnezeu si oameni.
b. El este Aparatorul nostru inaintea Tatalui – 1 Ioan 2,1-3; 1 Tim. 2,5; Evr. 7,26.27.
c. El este tronul harului inaintea caruia suntem invitati sa ne infatisam – Evr. 4,15.16.
d. El reprezinta garantul care ne asigura de faptul ca putem avea intrare libera la tronul milei lui Dumnezeu – Ioan 14,1-3; 17,1-22.
e. in El toate fagaduintele lui Dumnezeu sunt Da si Amin – 2 Cor. 1,20.
4. Fiul lui Dumnezeu este si continua sa fie si in prezent singura scara de iesire din pacat, boala si moarte spre o libertate deplina si in final viata vesnica.
5. Sa folosim aceasta scara pentru a ne desprinde de pacat si durere care sunt roadele unei vieti stricacioase.
iNVataTORUL
A. „A venit invatatorul si te cheama” – Ioan 11,20-28
1. Relatarea despre vizita facuta de Domnul nostru in casa prietenilor Sai este plina de patos si semnificatii deosebite privind mantuirea sufletului.
a. Arata grija si implicarea Lui in grijile si necazurile noastre – Isa. 53,4; 63,9.
b. in casa celor mai aprobati prieteni ai Sai avusese loc un eveniment care schimbase viata lor. Moartea daduse buzna in acel camin; prietenul Lui, Lazar fusese trecut la odihna.
2. Domnul nu numai ca aflase de acest necaz ci statu astfel ca puterea lui Dumnezeu sa poata fi data pe fata prin invierea lui Lazar.
a. Ucenicii trebuiau sa invete o lectie din aceasta.
b. Iar poporul trebuia sa intalneasca fata catre fata pe Acela care spusese, „Eu sunt invierea si viata” .
B. Stapanul nostru
1. Cuvantul „Stapan” inseamna o persoana care in raport cu o alta se situeaza deasupra ei prin intelepciune si indemanare; o persoana care actioneaza din toate punctele de vedere in mod desavarsit.
2. Stapanul nostru a dovedit calitatea Lui de Stapan:
a. La creatiune – Ioan 1,1-3; Ps. 19,1-6; 33,6.9; Col. 1,16.17; Evr. 1,1-3; 8,9.
b. Prin modul slujirii Sale ca om pe pamant - Ioan 2,6-9; 6,10-13; 11,41-44; Mat. 14,25-33; Luca 8,22-25.
c. El este un Maestru in ceea ce priveste cunoasterea Scripturii – Luca 2,47; 4,1-32; Mat. 22,29-34.
d. El este un Stapan peste situatiile de grea cumpana.
e. El este un Maestru Vindecator peste orice fel de boala. – Ps. 103,1-6; Mat. 11,4-6.
f. El este Stapan peste viata si moarte – Mat. 9,18.19; Ioan 11,25-44; Ioan 5,28.29.
g. El este mereu Acelasi si neschimbat Hristos Domnul nostru – Evr. 13,8; Mal. 3,6; Num. 23,19-21; Evr. 1,8-10.
3. Prezenta Stapanului nostru:
a. Marta a inteles importanta prezentei Stapanului, „Doamne, daca ai fi fost aici, n-ar fi murit fratele meu!” – Ioan 11,21.
b. Prezenta Sa reprezinta permanenta compasiunii pline de dragoste si a grijii iubitoare. – Ps. 103,13; Isa. 63,9.
c. Venirea Sa arata in mod suplimentar faptul ca El cunoaste toate nevoile noastre. – Ps. 103,14.
d. El vine in ajutorul nostru – Isa. 61,1-3; Mat. 18,11.
C. „te cheama” – „Vino la Mine” – Ioan 11,21; Mat. 11,28-30.
1. Formularea aceasta indica faptul ca mantuirea este personala:
a. Suntem mantuiti fiecare ca individ. Acest adevar este ilustrat de Domnul nostru prin parabolele Fiului risipitor, a oii pierdute si a drahmei pierdute. – Luca 15,1-32.
b. El vine sa ne cheme la El, „Veniti la Mine” – Mat. 11,28-30.
c. El ne invita sa luam parte la ospatul cel mare pe care Dumnezeu l-a pregatit pentru noi. – Luca 14,16-32; Isa. 55,1.2.
2. El ne cheama la El datorita urmatoarelor motive:
a. El ne cheama sa iesim dintr-o lume de pacat – Apoc. 18,1-4; 2 Cor. 6,14-17.
b. El ne cheama la o viata de sfintenie si consacrare inaintea lui Dumnezeu – 1 Pet. 2,9-11; Rom. 9,24.
c. El ne cheama sa lucram in via Sa – Mat. 20,1-7.
d. El ne va chema sa ne bucuram impreuna cu El de binecuvantarile venirii imparatiei Sale – Luca 22,30.
e. Care este atitudinea ta fata de prezenta invatatorului si a grijii manifestate de El in problemele vietii tale?
f. Poti auzi glasul Lui si raspunde inima ta chemarii invatatorului tau? – Isa. 65,1-11; Evr. 3,7-9.
g. invatatorul nostru – ce minunata stiinta este aceea de a cunoaste ca nu mai suntem in nici un fel robi ai pacatului, ci ca, de acum inainte Stapanul nostru este Isus Hristos – Rom. 6,16.17.
MARELE MEDIC
A. „Nu cei sanatosi au trebuinta de doftor, ci cei bolnavi” – Mat. 9,9-13.
1. Cuvintele din textul nostru ne arata faptul ca Domnul nostru vorbeste despre sine insusi ca fiind un Doctor / Medic:
a. Vindecarea bolilor trupesti constituia principala activitate din cadrul slujirii Sale- Fapte 10,38.
b. A consumat cea mai mare parte a timpului si energiei Sale – Mat. 11,5.
c. Conceptia de medic al sufletului constituia o tema clasica in gandirea antica – Ier. 8,22; Ex. 21,19.
2. Cea mai dificila activitate in Israel era aceea a unui medic:
a. Interdictia data Iudeilor de a (se) atinge trupurile mortilor – Num. 19,11; 31,19.
b. Ei priveau boala ca fiind o pedeapsa venita de la Dumnezeu, iar ca un doctor sa vindece pe cel bolnav era considerat o impotrivire fata de pedeapsa binemeritata, aplicata de Dumnezeu – Ioan 9,1-3; Luca 13,1-4.
B. Lucrarea unui medic
1. S-a spus cum ca un avocat ia contact cu oamenii si ii vad in momentele cele mai critice, un preot cand o duc cel mai bine, iar un medic ia contact si ii vede pe oameni exact asa cum arata de fapt.
a. Aceasta reprezinta singura modalitate de a-i putea fi de folos celui bolnav.
b. Ar fi un lucru imposibil ca medicul sa stie ce medicatie sa prescrie in lipsa cunoasterii cauzei care ii provoaca bolnavului suferinta.
2. Medicul este omul cu atentia si discernamantul special formate pentru a identifica ce anume nu functioneaza corect in corpul omenesc.
a. El observa semne pe care omul neinstruit nu le poate observa si le da o anumita interpretare in conformitate cu standardele ce corespund starii normale de sanatate ale organismului.
b. Nu se poate prescrie in nici un caz un tratament pana cand diagnosticul nu a fost pus cu certitudine.
c. Omul odata vazut si consultat de catre medic iar diagnosticul precizat cu claritate, acesta din urma este gata sa ii prescrie tratamentul.
d. Medicul este omul care adeseori va fi pus in situatia de a-si risca sanatatea si viata pentru a-l ajuta pe cel bolnav sa se insanatoseasca.
e. Pacientul trebuie si are obligatia sa aiba incredere in medic, pentru a-si putea recapata sanatatea.
C. Isus Hristos, Marele Medic
1. Capacitatea Sa nu suporta nici un termen de comparatie:
a. El, care a creat omul, ne cunoaste slabiciunile si nedesavarsirile de ordin psihic, moral si fizic.
b. Cunoaste si e in puterea Sa solutia la problemele noastre.
c. Compasiunea Sa plina de iubire il determina sa aduca vindecare trupului si sufletului. – Mat. 9,36; 15,32; Luca 7,32.
2. El foloseste propriile Sale mijloace si modalitati:
a. Acestea nu sunt niciodata aceleasi. Compara Marcu 10,46-52 cu Ioan 9,1-7; Mat. 15,22-28.
b. El le-a spus leprosilor, „Duceti-va si aratati-va preotilor!” - Luca 17,12.
c. Altuia El i-a spus „Ridica-ti patul si umbla” .- Ioan 5,12.
3. El merge pana la cauzele care produc necazurile noastre.
a. Pacatul reprezinta radacina problemelor din viata noastra, iar Domnul nostru ne mantuieste din pacat, pregatind in felul acesta calea pentru vindecarea mintii si sufletului – Marcu 5,1-15; Luca 15,11-17.
b. Numai El singur are puterea de a elibera de sub puterea pacatului – Mat. 28,18-20.
4. Noi, cei care cautam sa fim vindecati, trebuie sa conlucram cu Marele Medic:
a. „Vrei sa te faci sanatos?” – Ioan 5,6-9.
b. „Si n-a putut face multe minuni in locul acela, din pricina necredintei lor. – Mat. 13,58; Marcu 9,24.
c. „Credinta ta te-a mantuit” – Marcu 5,34; Luca 8,48; 17,19.
d. „Credinta in El a dat omului acesta o tamaduire deplina” – Fapte 3,16.
5. Este minunat sa observam faptul ca Marele nostru Medic a combinat in slujirea Sa iertarea de pacat cu vindecarea trupeasca: Compara Ps. 103,1-3 cu Marcu 2,1-14.
6. Ce a facut pentru tine si pentru mine Marele nostru Medic?
a. A iertat El pacatele noastre?
b. Aude El rugaciunile noastre si ne vindeca toate bolile noastre?



TaLHARUL SAU BUNUL PaSTOR?
A. Biblia este celebra pentru modul de prezentare a unor mari adevaruri cu ajutorul tehnicii contrastelor:
1. Graul si neghina: Mat. 13,38-40.
2. Oile si caprele: Mat. 25,32.33.
3. in textul nostru gasim prezentat contrastul dintre Pastorul cel bun si hot.
B. Sa analizam diferenta dintre hot si Pastorul cel bun:
1. Hotul:
a. Cuvantul „hot” ne ingrozeste deoarece este sinonim cu pungasia, talharia, omorul, asasinatul.
b. Hotul si ucigasul din textul nostru constituie personificarea lui Satana – Ioan 8,44.
2. El urmareste sa ne rapeasca binecuvantarile Evangheliei:
a. Bucuria noastra – Filip. 4,4.
b. Pacea noastra – Ioan 14,27.
c. Credinta noastra in Dumnezeu.
d. increderea noastra in fagaduintele lui Dumnezeu – 1 Tim. 1,19.
e. Chiar si sufletul nostru – Mat. 16,26.
3. El este Liderul ucigasilor, tatal tuturor minciunilor:
a. A uzat / uzeaza de religie pentru a ucide – Gen. 4,1-22.
b. Inoculeaza pacatul iar pacatul aduce moartea – Iac. 1,15.
c. Cunoaste faptul ca timpul sau este scurt. – Apoc. 12,12.
d. E timpul ca si noi sa cunoastem faptul ca si timpul nostru este scurt.
4. Hotul urmareste pe poporul lui Dumnezeu:
a. El are deja alti adeveriti de partea lui.
b. El doreste sa aiba ceea ce este mai pretios inaintea lui Dumnezeu.
c. El cunoaste faptul ca proprietatea Domnului reprezinta poporul Sau. – Deut. 32,9-15; 33,12.
Exemple:
(1) El doreste sa il cearna pe Petru – Luca 22,31.32.
(2) Hristos intervine si il salveaza pe Petru.
(3) El formuleaza acuzatii impotriva lui Iosua ca Mare Preot – Zah. 3,1;
(4) Domnul se interpune si il salveaza pe Marele Preot laolalta cu poporul sau.
C. Pastorul cel bun
1. El a venit in lume ca noi sa avem viata si s-o putem avea din belsug:
a. Imaginati-va acest contrast: moartea si Satana – viata si Hristos, Pastorul cel bun.
b. Cu totii iubim viata si Satana stie lucrul acesta! – Iov 2,4.
2. insa Pastorul cel bun a venit sa ne acorde viata vesnica:
a. Aceasta este fagaduinta Lui – Marcu 10,28-30; 1 Ioan 5,10-12.
b. Ea va fi acordata sfintilor la cea de-a doua Sa venire – Ioan 5,28.29; 1 Tes. 4,13-17.
c. Este darul lui Dumnezeu prin Isus Hristos, Domnul nostru – Rom. 6,23; 1 Ioan 5,10-12.
3. Viata vesnica este, la fel ca si celelalte fagaduinte ale lui Dumnezeu, conditionata de:
a. Pocainta si convertire – Ezec. 18,21; Ioan 3,3-9.
b. Credinta – Ioan 3,16; Marcu 16,16; Evr. 11,6.
c. Ascultare – Mat. 19,16; Apoc. 22,14.
d. Rabdare – Mat. 24,12-14.
BUNaTATEA LUI HRISTOS
Isaia 42,3
A. Domnul nostru ne invata sa venim la El si sa invatam de la El – Mat. 11,28-30.
1. Noi ii aducem inchinarea noastra considerand persoana Sa ca fiind intruparea desavarsirii:
a. „in El locuieste trupeste plinatatea Dumnezeirii” – Col. 2,9.
b. El este oglindirea si intiparirea fidela a Fiintei Tatalui – Evr. 1,13; Col. 1,15.
2. Textul nostru de azi ne aduce in atentie un alt aspect de mare importanta:
a. Bunatatea, insusire care reflecta si insumeaza acele calitati ale omului care il fac pe acesta acceptat in societate si care constituie un semn al nobletei.
b. Bunatatea lui Hristos reprezinta o descoperire privitoare la caracterul regal al relatiei Sale cu Dumnezeu Tatal.
B. Bunatatea lui Hristos descoperita
1. „Trestia franta n-o va zdrobi” :
a. Mustrarea Sa adresata ucenicilor „Nu stiti de ce duh sunteti insufletiti” (Luca 9,55) ne ofera o dovada elocventa despre bunatatea Domnului nostru.
b. El intotdeauna a tinut cont de limitele naturii umane iar in lucrarea Sa cu omul a avut mereu in vedere acest aspect. – Ps. 103,13-17; Ioan 16,12.
c. intotdeauna El a dat pe fata un profund interes fata de nevoile oamenilor, „Aveti ceva de mancare?” „Dati-le voi sa manance” – Ioan 21,5; Mat. 14,16.
d. Atunci cand se adresa ucenicilor sai El ii dezmierda folosind expresia „copil” – Ioan 13,33.
2. Domnul nostru s-a purtat cu blandete fata de toti oamenii:
a. Ganditi-va la caracterul generos al invitatiei Sale „Veniti la Mine, toti cei truditi si impovarati, si Eu va voi da odihna” .- Mat. 11,28.
b. El a vindecat urechea robului marelui preot care venise sa-L aresteze – Luca 22,51.
c. Iata, avem aici un subiect de serioasa meditatie in ceea ce ne priveste. Am fi procedat si noi in mod asemanator cu dusmanul nostru?
d. Observati de cata delicatete a dat dovada Stapanul in dialogul pe care L-a purtat cu femeia ce venise la fantana sa scoata apa.
c. El cunostea viata ei si ar fi putut sa rosteasca cuvinte de condamnare in ceea ce o privea, dar nu s-a intamplat asa ceva, El S-a purtat cu blandete fata de ea – Ioan 4,9-26.
f. Amintiti -va cu ce blandete S-a purtat fata de Petru in noaptea in care acesta L-a tradat – Marcu 14,72; Luca 22,61.
C. O lectie pentru poporul lui Dumnezeu cu privire la acea virtute numita bunatatE
1. Motivul Domnului nostru pentru modul Sau bland de a conlucra cu omenirea cazuta in pacat.
a. El a iubit pe oameni si tocmai acest lucru constituie miezul adevarului si a bunatatii statornice.
b. „Iata cat il iubea de mult!” – Ioan 11,36.
c. „Fiindca ii iubea pe ai Sai, care erau in lume, i-a iubit pana la capat.” – Ioan 13,1.
d. „Va dau o porunca noua: Sa va iubiti unii pe altii cum v-am iubit Eu, asa sa va iubiti si voi unii pe altii.” – Ioan 13,34.
2. El a vazut in fiecare om in parte un imens potential si datorita acestui motiv El a fost pentru oameni ceea ce este roua pentru o planeta plapanda: Osea 14,1-6.
a. El a murit pentru toti pentru ca a inteles ce poate aduce la indeplinire in vietile oamenilor harul Sau rascumparator.
b. El va dobandi multe trofee ale harului Sau, printre care ne vom numara si tu si eu.
c. Cineva spunea odata: „Acolo unde exista posibilitatea de a nadajdui ceva, exista posibilitatea de a salva totul.”
3. Practica dovedeste ca:
a. Blandetea este unicul mod sigur de a reaprinde licarul de speranta din sufletele celor pierduti.
Exemple:
(1) Talharul pocait de pe cruce – Luca 23,42-44.
(2) Maria Magdalena, cea din care Domnul scapase sapte demoni, a fost printre primele persoane care au venit la mormantul Domnului nostru. – Marcu 16,9.
b. Samariteanul cel milos a materializat aceasta bunatate ingrijind ranile pe care le capatase omul ce cazuse in mainile talharilor – Luca 10,32-36.
4. De meditat cu rugaciune la urmatoarele aspecte:
a. Blandetea in vorbirea noastra constituie pentru noi crestinii un imperativ (o obligatie morala) – Efes. 4,32.
b. „Un raspuns bland potoleste mania” – Prov. 15,1.
c. „Tu imi dai scutul mantuirii Tale si ajung mare prin bunatatea Ta.” – 2 Sam. 22,36.
d. Cele mai multe din actiunile noastre trebuie sa exprime bunatate – Filip. 4,8; 2 Cor. 10,1; Tit 3,2.
DOMNUL MEU SI EU
Ioan 3,30.31
A. Misiunea lui Ioan Botezatorul nEinteleasa de unii dintre ucenicii Sai si de liderii iudeilor
1. Iudeii l-au intrebat: „Tu cine esti? Ca sa dam un raspuns celor ce ne-au trimis. Ce zici tu despre tine insuti?”
2. Raspunsul lui a fost scurt si la obiect:
a. „Eu”, a zis el, „sunt glasul celui ce striga in pustie: „Neteziti calea Domnului” – Ioan 1,21-23.
b. Ucenicilor el le-a spus: „Nu sunt eu Hristosul, ci sunt trimis inaintea Lui. Trebuie ca El sa creasca, iar eu sa ma micsorez” – Ioan 3,25-30.
B. „El trebuie sa creasca, iar eu sa ma micsorez”
1. Semnificatia textului nostru:
a. „Si Isus crestea in intelepciune, in statura si era tot mai placut inaintea lui Dumnezeu si inaintea oamenilor” – Luca 2,52.
b. „Si I s-a dus vestea in toate imprejurimile” – Luca 4,37.
2. Slujba lui Hristos trebuie sa se manifeste din ce in ce mai vizibil:
a. Mat. 4,24-26.
b. Mat. 15,21-26.
3. Numarul celor care il urmau crestea:
a. Ioan 3,30.
b. Mat. 28,18-20.
4. Iar eu sa ma micsorez:
a. Atunci cand soarele se iveste la orizont, luna incepe sa apuna.
b. Luminile lumanarilor, ale lampilor cu petrol sau gaz metan sau provenind de la corpurile electrice de iluminat isi pierd eficienta in prezenta luminii soarelui.
c. Tot astfel este si cu lumina intregii omeniri in prezenta Lui, a Aceluia care a spus: „Eu sunt lumina lumii” – Ioan 8,12.
d. intr-adevar El este lumina care straluceste in noi, care nu suntem decat niste mici sfesnice – Luca 8,16; 11,33.
e. Domnul meu si eu.
5. Ratiunea noastra de a ne micsora transpare in mod evident:
a. Luna imprumuta lumina ei de la soare.
b. Acea lumina pe care o are crestinul, provine de la Soarele Neprihanirii. – Ioan 1,4.5; 14,1-4.
c. Luminam atunci cand Hristos, lumina lumii straluceste inlauntrul nostru. – Mat. 5,14-16.
d. Noi nu suntem decat o oglinda care reflecta locuirea Fiului lui Dumnezeu in noi prin credinta. – Gal. 1,15.
C. Domnul meu si eu
1. Trebuie sa crestem:
a. Frumusetea caracterului Lui trebuie sa devina vizibila in viata mea. – 1 Pet. 2,9.
b. El, prin intermediul influentei Duhului Sfant, trebuie sa fie Acela pe care sa-L privesc si sa-L ascult in viata. – Gal. 2,20.
c. Trebuie sa I se permita sa-I fie aduse sub control toate inclinatiile mele pacatoase – Col. 3,17.
2. Iar eu sa ma micsorez:
a. Eu, omul cel vechi, trebuie sa mor – Rom. 6,6; Gal. 5,24.
b. Trebuie sa renunt la tot egoismul meu, la dorintele pacatoase, astfel ca lucrarea harului sa-si poata face pe deplin lucrarea sa desavarsita – Mat. 16,24.
3. Domnul meu si eu:
a. Cat de fericit sunt sa pot avea legatura cu Domnul slavei, cu nadejdea lumii, cu Mantuitorul meu iubit!
b. Pe masura ce meditez asupra aspectului acestei relatii de partasie si la binecuvantarile pe care le aduce in viata mea de om pacatos, simt ceea ce trebuie sa fi simtit Petru atunci cand a spus: „Doamne, pleaca de la mine, caci sunt un om pacatos” – Luca 5,8.
c. Legatura cu Lumina acestei lumi iti da garantia ca intunericul nu va mai exista.
d. Istoria bisericii lui Dumnezeu este plina de exemple cu privire la binecuvantarea pe care o aduce lumina lumii acelora care ingaduie ca ea sa lumineze in ei si prin ei.
ATOTSUFICIENtA ACTULUI DE CREDINta ESTE NUMAI iN HRISTOS
Filipeni 4,13
A. „Pot totul in Hristos, care ma intareste.” – Filip. 4,13.
1. Experienta arata faptul ca un crestin este expus in mod constant la doua pericole mortale:
a. increderea in sine:
Exemple:
Petru a avut in relatia lui cu Hristos momente cand s-a increzut in mod excesiv in propriile sale merite: „Chiar daca toti ar gasi in Tine o pricina de poticnire, eu niciodata nu voi gasi in Tine o pricina de poticnire.” – Mat. 26,33-35; Marcu 14,66-72.
b. Lipsa de incredere
Exemple:
(1) in numeroase ocazii, ucenicii au dat pe fata lipsa de incredere in puterea Stapanului – Ioan 6,5-7; Luca 8,24.25.
(2) Ambele aspecte au un caracter negativ datorita:
a. Cunoasterii incomplete a propriilor noastre aptitudini si tendinte – Ioan 15,5; Rom. 10,1-3.
b. Sau a lipsei noastre de vointa in a ne pune increderea in El Cel care este Atotputernic. – Ioan 20,24-28.
Aceasta reprezinta motivul principal al infrangerilor in experienta vietii noastre de crestini – Iac. 4.
B. „Pot totul in Hristos, care ma intareste” – Filip. 4,13.
1. Pavel a descris in multe randuri caracterul indestulator al harului, avand la baza propria sa experienta a credintei; iar noi am face bine sa tratam cu atentie marturia sa:
a) in urma unei considerabile lupte launtrice cu sine insusi, el marturiseste detasat, „Nu am incredere in lucrurile pamantesti” – Filip. 3,3; „Pentru ca stiu ca nimic bun nu locuieste in mine, adica in firea mea pamanteasca” – Rom. 7,18.
b) El s-a considerat indreptatit sa formuleze textul pe care il citim noi astazi, numai dupa completa sa consacrare inaintea lui Hristos, in urma marturisirii sale de zi cu zi si a increderii in harul datator de putere al lui Dumnezeu.
2. Sa analizam implicatiile legate de continutul textului nostru de azi:
a. Arata caracterul atotsuficient al prezentei lui Hristos intr-o vietuire plenara si fericita. – 2 Pet. 1,2-9.
b. Crestinul este pe deplin pregatit sa implineasca totalitatea indatoririlor sale spirituale, acest aspect decurgand din legatura lui cu Hristos.
3. Aceste indatoriri au caracter complex:
a. Dragostea fata de cei ce ne urasc. – Mat. 5,44.
b. Sa binecuvantam atunci cand suntem blestemati.
c. Sa ne rugam pentru aceia care se poarta rau cu noi.
4. Crestinul poate implini tot ceea ce presupune abnegatie:
a. Avraam a procedat astfel – Gen. 22,1-12.
b. Iosif s-a comportat in felul acesta – Gen. 39,1-18.
c. Daniel a urmat aceasta cale – Dan. 6,1-10.
5. El poate opune rezistenta tuturor ispitelor:
a. Exemplul lui Iosif – Gen. 39,1-18.
b. Prietenii lui Daniel au dat pe fata aceasta atitudine – Dan. 3.
c. Martirii crestini – Evr. 11,36-40.
6. El poate birui lesne toate obstacolele:
a. Pofta firii pamantesti;
b. Pofta ochilor;
c. Laudarosia vietii – 1 Ioan 2,15.16; 5,1-5.
C. Textul nostru aduce in lumina caracterul inepuizabil al rezervei de putere de la Dumnezeu pusa la dispozitia credinciosului crestin.
1. Aceasta sursa este Domnul Isus Hristos:
a. „Caci in El locuieste trupeste toata plinatatea Dumnezeirii” – Col. 2,9.
b. El ne asigura prin autoritatea Evangheliei: „Toata puterea Mi-a fost data in ceruri si pe pamant” – Mat. 28,18.
(1) El este o hrana pentru suflet – Ioan 6,55.
(2) Sangele Sau este puterea curatitoare de pacat a lui Dumnezeu – 1 Pet. 1,18.19.
(3) Harul Sau este de ajuns pentru orice nevoie – 2 Cor. 12,9.
(4) El este vesnicul, neschimbabilul Mantuitor – Evr. 13,8; Mal. 3,6; Evr. 7,24-27.
2. Ne gandim la puterea Cuvantului Sau:
a. Prin acest Cuvant El sustine universul – Evr. 1,1-3.
b. Prin acest Cuvant El transforma vietile – 1 Petru 1,22.23; 1 Ioan 3,7-9; 2 Pet. 1,2-8.
c. Prin acest Cuvant, El va invia pe cei morti – Ioan 5,28.29; 1 Tes. 4,13-17.
d. Prin acest Cuvant, El va face toate lucrurile noi – Apoc. 21,22.
UN RaSAD CaRUIA I SE VA DUCE FAIMA
A. „Le voi pune un rasad caruia i se va duce faima” – Ezec. 34,28.29.
1. Metafora din cadrul textului nostru se refera la Mesia:
a. Isaia vorbeste despre Mesia ca fiind o piatra, o piatra incercata, o piatra de pret, o piatra din capul unghiului cladirii, temelie puternica” .- Isa. 28,16.
b. Zaharia referindu-se cu privire la El il descrie ca fiind „un izvor deschis casei lui David si locuitorilor Ierusalimului, un izvor pentru pacat si necuratie – Zah. 13,1.
c. Maleahi vorbeste despre El ca fiind „Soarele neprihanirii cu tamaduirea sub aripile Lui” .- Mal. 4,2.
2. Un rasad caruia i se va duce faima:
a. Proorocul Isaia, atunci cand vorbeste despre Mesia, il numeste „un vlastar” (o Odrasla) – Isa. 11,1.
b. O idee similara este exprimata si de catre proorocul Isaia – Ier. 23,5.
B. Sa analizam:
1. Planta:
a. Caracterul ei fragil. Atunci cand studiem originea unei plante descoperim lucruri minunate cu privire la viata si comportamentul ei. Ea este gingasa, poate fi foarte usor vatamata; nu ne inspira parca deloc incredere.
b. Despre Mesia sta scris: „El a crescut inaintea Lui ca o odrasla slaba” – Isa. 53,2.
c. Priviti la locul nasterii Sale – Nazareth. Acel oras era considerat cel mai nesigur loc. „Poate iesi ceva bun din Nazareth?” – Ioan 1,46; 18,5.
2. Caracterul tainic al Odraslei:
a. Divinitatea era invaluita in natura umana – Ioan 1,14; Filip. 2,6-11.
b. El, imparatul slavei, a luat trupul unui rob – Filip. 2,5-7.
c. Prin aparenta Sa exterioara, El parea sa fie departe de ceea ce putea sa insemne cu adevarat chipul lui Dumnezeu. – Isa. 53,2.
3. Un Rasad caruia I Se va duce faima: Le voi pune un rasad caruia i se va duce faima. Termenul „faima” inseamna renume, celebritate, deosebire. Hristos este un Rasad caruia I se va duce faima datorita urmatoarelor cinci insusiri:
a. Pentru calitatile Sale unice. Timpul si locul nu-mi permit acum sa pot enumera calitatile curative ale acestui Rasad; aceasta planta produce un balsam vindecator pentru trup, suflet si spirit. Nici o afectiune nu este atat de puternica pentru ca acest balsam sa nu o poata vindeca. – Fapte 10,38.
b. Pentru rodnicia Lui. Unele plante, desi sunt foarte frumoase, nu produc fructe; dar acest Vlastar produce fructe din belsug. Ganditi-va la roadele Duhului Sfant. – Gal. 5,22-24; ganditi-va la vietile care sunt transformate prin actiunea balsamului lui vindecator – Fapte 10,38; Mat. 11,5.
c. Pentru umbra si racoarea ce o pune la dispozitie in miezul arsitei zilei; aceasta este o insusire de mare pret in Orient unde temperatura in aer este foarte ridicata aproape tot timpul zilei – Isa. 25,4.
d. Pentru dezvoltarea ei colosala. Este planta vesnic verde; frunzele ei nu se usuca; iar insusirile ei niciodata nu se schimba. La aceasta planta au acces toti oamenii din timpuri stravechi si pana la sfarsitul acestei lumi. – 1 Cor. 10,1-12; Evr. 13,8.
C. Cateva intrebari de actualitate
1. Care este parerea noastra Odrasla?
2. Avem motive sa o apreciem?
3. Am dobandit si noi cateva din principiile Sale curative?
4. Ne hranim si noi din roadele ei delicioase?
5. Fie ca noi, membrii bisericii lui Dumnezeu sa indreptam atentia acestei lumi bolnave catre virtutile curative ale Odraslei. Fie ca faima ei sa se raspandeasca peste tot in lume, astfel ca pacatosii sa poata fi ingrijiti spre vindecarea lor.
6. „Le voi pune un rasad caruia i se va duce faima” .
a. Aceasta planta nu este altul decat Fiul omului . El S-a umilit, a luat asupra Sa natura noastra, a trait printre oameni, a rabdat de foame si de sete.
Va aduce aceasta planta binecuvantare sufletului nostru?
b. Ne va aduce ea / el sanatatea de care are sufletul nostru nevoie pentru a rabda pana la sfarsit?
iNtELEPCIUNE DE SUS
A. „intelepciunea care vine de sus, este, intai, curata, apoi pasnica, blanda, usor de induplecat,
     plina de indurare si de roduri bune, fara partinire, nefatarnica” .
1. Textul nostru se constituie intr-o mica dar completa Evanghelie cu privire la viata de sfintire:
a. Ea scoate in evidenta elementul intelepciunii care vine de sus.
b. Aceasta intelepciune isi gaseste expresia in Isus Hristos, care a fost facut de Dumnezeu pentru noi iNtELEPCIUNE. – 1 Cor. 1,30.
c. Apostolul Iacob asaza in contrast intelepciunea acestei lumi: Compara Iac. 3,13-15 cu versetul 17.
B. intelepciunea care vine de sus
1. Ce este ea?
a. Am aratat ca Hristos reprezinta expresia intelepciunii de sus.
b. intelepciune inseamna folosirea practica a cunostintei intr-un mod corect.
c. Puterea de a judeca drept.
Exemple:
(1) Domnul nostru si cursele in care il atrageau potrivnicii Sai – Mat. 22,15-22.
(2) Solomon si cele doua femei disputandu-si dreptul de legitimitate asupra unui copil – 1 Regi 3,16-28.
d. Luand hotarari intelepte – Ps. 119,30-33.
2. Izvorul intelepciunii Ceresti:
a. Biblia izvorul fundamental al adevaratei intelepciuni – 2 Tim. 3,15-17.
b. Poruncile Domnului – Deut. 4,6; Ps. 119,98.
c. Experienta – Dan. 4,37; 6,26; Prov. 3,18.
d. Rugaciunea – Iac. 1,5-7; 1 Reg. 3,6-9.
e. Duhul Sfant.
Exemple:
(1) Stefan – Fapte 6,6-10.
(2) Domnul nostru – Luca 2,46.47.
C. Natura intelepciunii care vine de sus
1. Este curata:
a. Nu se gandeste la inselaciune – este fundamentata pe Cuvantul Domnului – Ps. 12,6.
b. Face parte din poruncile Domnului; ele sunt fara pata – Ps. 19,9; 119,140.
c. Orice cuvant al lui Dumnezeu este incercat.
2. Pasnica:
a. Dumnezeul pacii – Izvorul ei – Rom. 15,33; 2 Cor. 13,11.
b. Hristos Printul pacii locuieste in inima – Isa. 9,6.
c. Evanghelia lui Hristos este Evanghelia pacii ceea ce face din ea intelepciunea pacii celor sfinti.
3. Blanda:
a. David – 2 Sam. 22,36.
b. Apostolii – 1 Tes. 2,7.
c. O conditie necesara pentru un pastor – 2 Tim. 2,24.
4. Usor de induplecat: Permite lui Dumnezeu si copiilor Sai sa comunice, iar celor din urma sa gandeasca in mod chibzuit si rational.
5. Plina de indurare: Mat. 5,7.
a. Samariteanul – Luca 10,33-37.
b. Parabola datornicului nemilos – Mat. 18,23-32.
6. Fara partinire: Acest punct reprezinta cel mai sever test pentru orice individ care pretinde a fi un copil al lui Dumnezeu.
a. Atitudinea de impartialitate intr-o situatie data presupune har de sus chiar si in cazul copiilor lui Dumnezeu – Fapte 6,1-3; 1 Tim. 5,21.
b. Petru a trebuit sa invete aceasta lectie in scoala lui Hristos – Fapte 10,34.35; Gal. 2,11-15.
c. Avertismentul lui Iacob adresat bisericii – Iac. 2,1-9.
d. Fatarnicia reprezinta unul dintre cele mai grozave pacate in zilele din urma.
e. Nici chiar poporul care se pretinde a fi poporul lui Dumnezeu nu este pe deplin eliberat de sub jugul acestei rautati. – 1 Tim. 4,2; Mat. 23,28.
CRUCEA SI iNSEMNaTATEA EI
1 Cor. 1,18
A. Crucea
1. Instrumentul cruzimii dusa la maximum:
a. A fost utilizata de unele state pentru executarea criminalilor prin pedeapsa capitala.
b. Moartea pe cruce sau pe stalp era considerata ca fiind un mod de pedepsire al crimei intr-atat de sever, incat fie numai si gandul ca ar putea ajunge intr-o zi acolo inspira groaza in randul celor faradelege.
2. Sfatul Iudeu a adoptat aceasta pedeapsa si a pus-o in practica in numeroase cazuri:
a. Se face referire cu privire la aplicarea acestei pedepse in cartea Deuteronomului capitolul 21,23.
b. Pavel citeaza Deut. 21,23 in aceste cuvinte: „Blestemat este oricine este atarnat pe lemn” .- Gal. 3,13.
B. Moartea Fiului lui Dumnezeu pe crucea de pe calvar a schimbat semnificatia crucii.
1. in prezent reprezinta o emblema a victoriei asupra pacatului.
a. Pavel aseaza in discursul sau crucea in lumina acestei explicatii, „in ce ma priveste, departe de mine gandul sa ma laud cu altceva decat cu crucea Domnului nostru Isus Hristos, prin care lumea este rastignita fata de mine, si eu fata de lume!” – Gal. 6,14.
b. El scrie catre Corinteni, „Caci n-am avut de gand sa stiu intre voi altceva decat pe Isus Hristos si pe El rastignit.” – 1 Cor. 2,2.
2. De asemenea crucea a devenit un simbol al biruintei asupra mortii.
a. Satana a stiut faptul ca prin moartea Sa pe cruce Hristos ii va pecetlui soarta distrugandu-i autoritatea – Filip. 2,6-11; Evr. 12,2; 1 Cor. 15,26; Evr. 2,14.
b. Moartea lui Hristos pe cruce nu numai ca a insemnat condamnarea definitiva a lui Satana, ci insasi moartea va fi nimicita datorita mortii Domnului nostru pe crucea Calvarului – 1 Cor. 15,55-57.
c. in vreme ce meditam la biruinta castigata prin moartea Domnului nostru pe Calvar, trebuie sa inaltam crucea pentru ca ea reprezinta pentru noi simbolul nadejdii mai departe de pacat si moarte.
C. Crucea si semnificatia ei
1. in punctul acesta, descoperim atitudinea lui Dumnezeu fata de pacat:
a. Strigatul plin de amaraciune al Fiului lui Dumnezeu. „Dumnezeul Meu, Dumnezeul Meu, pentru ce M-ai parasit?” – Mat. 27,46.
b. Sentimentul de neliniste care L-a facut sa intervina inaintea Tatalui Sau, „Tata, daca este cu putinta, departeaza de la Mine paharul acesta! Totusi nu cum voiesc Eu, ci cum voiesti Tu”) – Mat. 26,39.
 2. Observam aici dragostea dumnezeiasca in stralucirea ei cea mai autentica:
a. „Tata, iarta-i, caci nu stiu ce fac!” – Luca 23,34.
b. „Adevarat iti spun tie astazi, ca tu vei fi cu Mine in rai” .- Luca 23,43.
c. „El a purtat pacatele noastre in trupul Sau, pe lemn.” – 1 Pet. 2,24.
d. „Cand a vazut Isus pe mama Sa, si langa ea pe ucenicul, pe care-L iubea, a zis mamei Sale: „Femeie, iata fiul tau!” – Ioan 19,26.
3. Observam grozavia pacatului in intunecimea lui inspaimantatoare:
a. Strigatul acela chinuit! El care n-a cunoscut nici un pacat, a baut din cupa din care se cuvenea ca noi sa bem. – Mat. 27,26.
b. Inima Lui s-a frant in mod literal. Aceasta dovedeste si ne arata durerea cu neputinta de descris prin care a trecut Mielul lui Dumnezeu. – Ps. 69,21.
c. Acesta a fost momentul in care Dumnezeu a intrat sa judece pacatul in Persoana singurului Sau Fiu „Pe Cel ce n-a cunoscut nici un pacat, El L-a facut pacat pentru noi, ca noi sa fim neprihanirea lui Dumnezeu in El” – 2 Cor. 5,21.
d. Aceste descoperiri fac din crucea lui Hristos actul suprem al rascumpararii; iar noi trebuie sa analizam fiecare adevar al Bibliei prin prisma consumarii acestui act, ale carui efecte si consecinte strabat vesnicia.



CRUCEA LUI HRISTOS
Galateni 6,14
A. „in ce ma priveste, departe de mine gandul sa ma laud cu altceva decat cu crucea Domnului nostru Isus
     Hristos, prin care lumea este rastignita fata de mine, si eu fata de lume!”
 Prin crucea lui Hristos nu se intelege doar lemnul pe care El a fost crucificat:
a. Tot ceea ce graviteaza in jurul cultului crucii si a contemplarii crucifixelor constituie o forma de superstitie si nu de pietate, evlavie.
b. Nu exista nici un precedent in Biblie pentru utilizarea sau inchinarea la semnul crucii.
2. Atunci cand apostolul Pavel se refera la crucea lui Hristos, el vorbeste despre suferintele si moartea Rascumparatorului, prin care a fost platit pretul rascumpararii noastre.
a. A te lauda cu crucea lui Hristos inseamna a te bucura de biruinta Sa.
b. Subiectul laudelor noastre.
 B. aspectele considerate de unii importante si dar pe care Pavel le dispretuia
1. Iudeii se faleau ca ei erau copiii lui Avraam – Ioan 8,39; dar ce valoare avea lucrul acesta pentru? – Ioan 8,44.
a. Multi se lauda cu stramosii lor evlaviosi, dar nu pot beneficia de nici un avantaj daca la randul lor nu implinesc lucrarea stramosilor lor.
b. Oamenii se recomanda ca fiind crestini, dar acest titlu nu reprezinta nimic in ceea ce priveste decat in cazul in care vietuiesc ca niste crestini. – Apoc. 3,1-3.
c. Fariseii se laudau cu statutul de a fi cu mult mai presus decat oamenii obisnuiti, cu toate acestea cititi ce spune Fiul lui Dumnezeu cu privire la ei – Mat. 23,13.27.
d. Unii oameni se falesc cu invatatura pe care au dobandit-o. Pavel se numara printre cei cu o pregatire deosebit de aleasa, insa niciodata nu a facut un subiect de lauda din aceasta, ci lauda lui a fost crucea lui Hristos.
2. Ceea ce fusese tratat cu dispret, constituia subiectul laudelor lui Pavel:
a. Persoana si statul lui Hristos erau considerate vrednice de dispret.
b. Acelasi lucru era valabil si cu privire la invatatura, umilinta si mila Sa.
c. El a dorit sa slujeasca de buna voie celorlalti si sa nu fie slujit; acest lucru era privita cu dispret.
d. Evanghelia lui Hristos era categorisita ca o nerozie.
e. Dar mai mult ca orice, crucea reprezenta un semn de ocara la data aceea in societate.
C. Apostolul Pavel a avut cea mai inalta motivatie in a se lauda cu crucea lui Hristos.
1. Prin crucea lui Hristos era reprezentat blestemul care fusese asezat asupra lumii antediluviene.
a. Acest aspect constituie punctul central al planului de mantuire – Gal. 3,13; Gen. 3,19.20.
b. Dumnezeu nu a trimis pe Fiul Sau sa judece lumea, ci ca lumea sa fie mantuita prin El. – Ioan 3,16.17.
c. Dar in ce mod a rascumparat El lumea prin moartea Sa pe cruce?
2. Totalitatea binecuvantarilor Evangheliei provin de la cruce:
a. Iertarea – Col. 1,18.
b. Pacea – Col. 1,20.21; Rom. 5,1; Efes. 2,14-16.
c. Sfintirea – Evr. 13,12.
3. Crucea lui Hristos ne inlesneste dreptul nostru uni c de a ne ruga lui Dumnezeu – Efes. 2,14-17.
4. Crucea lui Hristos reprezinta singura noastra motivatie reala de a trai si a muri pentru Dumnezeu: Gal. 2,20.
5. Crucea lui Hristos este singura putere ce constrange prin valoarea ei sufletul sa ofere dragoste celorlalti si daca este cazul, sa-si dea la nevoie viata pentru ei.
6. Crucea lui Hristos reprezinta contributia suprema la biruinta credinciosului.
7. Evanghelia crucii lui Hristos cristalizeaza fundamentul unei lumi noi.
Ruga si chemarea mea:
a. Scumpul meu prieten, ai experimentat tu influenta si puterea Evangheliei lui Isus Hristos?
b. Poti descoperi si tu unele dovezi clare despre influenta crucii lui Hristos si in viata ta? Gal. 6,17.
c. A produs lucrul acesta in tine neplacere fata de pacat si dragoste pentru neprihanire?
d. Daca ai si tu o experienta asemanatoare, trebuie sa dobandesti o cunoastere mai adanca despre semnificatia crucii lui Hristos?
LUMINA CRUCII
Romani 5,6-8; 1 Corinteni 8,11
A. „Proorocul Isaia vesteste, „Scoala-te, lumineaza-te! Caci lumina Ta vine, si slava Domnului rasare
     peste tine. Caci iata intunericul acopera pamantul, si negura mare popoarele;” – Isa. 60,1.2.
1. Pacatul creeaza intuneric:
a. Satana orbeste mintile necredinciosilor – 2 Cor. 3,14; 4,4.
b. intunericul devine acoperamantul tuturor acelora ale caror fapte sunt pacatoase – Ioan 3,19.20.
c. intunericul care este produsul pacatului, conduce la nimicire vesnica.
2. Crucea lui Hristos aduce lumina tuturor celor care primesc rascumpararea adusa pe cruce:
a. Acolo este locul unde, talharul pocait a descoperit lumina a gasit lumina – Luca 23,38-44.
om. 3,23; Gal. 3,22.
b. Acolo este locul unde toti cei care stau azi in intuneric descopera lumina pentru mantuirea lor – Mat. 4,16.
B. Sa privim la lumina crucii
1. Hristos a murit pentru cei fara Dumnezeu!
a. Ps. 58,4.
b. Prov. 10,16.
c. Rom. 3,10.
A te incumeta sa traiesti fara Dumnezeu in modul de a gandi, in vorbire si in fapte – Ps. 14,1-7. Prin insasi natura noastra suntem cu totii fara Dumnezeu; fiecare nu se gandeste decat la el insusi – Isa. 53,6; Rom. 3,9.19.
2. El a murit pentru cei pacatosi:
a. Aceasta este cauza reala care a produs moartea Domnului Hristos.
b. Rom. 4,25; Isa. 53,5; 1 Pet. 2,24.
c. Cu totii am pacatuit si suntem lipsiti de slava lui Dumnezeu – Rom. 3,23; Gal. 3,22.
d. Rezulta de aici ca intreaga lume, fara vreo exceptie este responsabila de moartea Fiului lui Dumnezeu.
e. Din aceasta cauza lumea intreaga trebuie sa priveasca la Mantuitorul crucificat si inviat din morti, spre a primi lumina – Isa. 45,22.
3. El a murit pentru cei slabi:
a. Sunt multe suflete neputincioase in Biserica lui Dumnezeu – 1 Cor. 11,30; 2 Cor. 11,30.
b. Cine nu a simtit propria-i slabiciune in fata stresului constant al vietii?
c. Aceste lucruri ar trebui sa ne incurajeze sa spunem si noi impreuna cu apostolul Pavel „caci, cand sunt slab, atunci sunt tare”. – 2 Cor. 12,10.
d. Totodata acest lucru ar trebui sa ne indemne sa fim mult atenti fata de fratele nostru mai slab – Rom. 15,1; 1 Cor. 12,22.
5. El a murit pentru aproapele nostru:
a. Noi alcatuim o fratietate atunci cand il primim pe Isus Hristos.
b. in lumina crucii un frate ne este o persoana foarte apropiata – Gen. 13,8; Iac. 4,11; 1 Cor. 8,10.11.
c. Jertfa lui Hristos face ca datoria noastra fata de fratele nostru sa devina o responsabilitate.
5. Hristos a murit pentru toti:
a. Aceasta inseamna ca lumina crucii trebuie dusa in toata lumea.
b. „Voi sunteti lumina lumii” – Mat. 5,13-16.
c. Aceasta inseamna ca datoria noastra fata de Dumnezeu si fata de oameni nu va fi niciodata incheiata pana cand lumina crucii nu a ajuns la fiecare popor care sta in intuneric, in fiecare camin intunecos si la cruce inima care sade in intuneric.
6. Prea iubitilor, puteti si voi sa intelegeti lucrurile acestea ca fiind cuprinse in lumina ce vine de la cruce?
a. Cat de puternic ar trebui sa simtim indemnul de a duce aceasta Evanghelie binecuvantata in fiecare coltisor al acestei lumi – Mat. 28,18-20.
b. Cat de mult ar trebui sa ne faca doritori de a da tot ceea ce avem si ceea ce suntem pentru a duce vestea cea buna tuturor acelora care stau in intuneric.
 ATRACtIA CRUCII
Ioan 12,32.33
A. Meritele crucii lui Hristos oferite pacatosilor
1. Libertate deplina in veci:
a. De vinovatia pacatului – Ioan 8,36; Rom. 7,24; 8,1.2. Ce dar minunat gasim in crucea lui Hristos!
b. De puterea inrobitoare a pacatului – Rom. 6,1-3; 14,16; Fapte 26,18. Adevarata libertate se gaseste in rascumpararea facuta pentru noi la / pe calvar.
c. De consecintele vesnice ale pacatului – 2 Cor. 5,17-21; Mica 7,18.19. Cineva ar putea exclama, o inaltimea si adancimea milei! – Rom. 11,33.
2. Ea confera credinciosului o perspectiva noua si stralucitoare:
a. in lumina crucii intelegem adevarata valoare a vietii
b. Ne va invata sa o pretuim mai mult decat am face-o intr-o lume a pacatului si a egoismului. – Efes. 1,1-6; Filip. 1,21; Ps. 8,4-6.
c. Aceasta descopera valoarea pe care o da vietilor noastre Creatorul si Rascumparatorul nostru – Ier. 31,3; Ioan 3,16.
d. Se poate vedea un viitor deosebit si plin de speranta pentru neamul omenesc – Luca 23,43.44; 2 Pet. 3,12.13; Evr. 11,14.16. Din Epistola catre Evrei, capitolul 11, descoperim ca istoria poporului lui Dumnezeu a fost din totdeauna aceeasi; toti sfintii si-au atintit privirile inainte catre o lume mai buna.
B. Schimba statutul pacatosului care se pocaieste
1. El este prin insasi natura lui un pacatos:
a. Isa. 40,15; Iov 10,9; Ps. 103,14.
b. Ps. 62,9; Isa. 40,6; 1 Pet. 1.
2. in lumina crucii, el devine:
a. Un sfant – Filip. 4,21.
b. Un impreuna mostenitor al fagaduintelor lui Dumnezeu – Gal. 3,26-29.
c. Un rod al harului lui Dumnezeu – Ioan 3,16; Efes. 2,7.8.
d. Un Fiu al lui Dumnezeu.
C. Care este insemnatatea acestor lucruri pentru mine si pentru tine?
1. insemnatatea lor este mare in multe privinte:
a. Trebuie ca noi sa nu ne mai ingrijoram cu privire la pacatele marturisite; ele au facut obiectul crucii de pe Calvar.
b. Hristos a murit pentru pacatele noastre – 1 Cor. 15,3; Rom. 14,9; 2 Cor. 5,14.15.
c. Fie numai si acest aspect ar trebui sa tina mereu vie memoria realitatii crucii lui Hristos, in inimile noastre! – Mat. 26,26-28; 1 Cor. 11,23-29.
2. Produce motivatii sfinte in inimile fiecaruia de a deveni consacrati pe deplin Evangheliei Crucii lui Hristos:
a. „De acum incolo nimeni sa nu ma mai necajeasca, pentru ca port semnele Domnului Isus pe trupul meu” – Gal. 6,17.
b. „in ce ma priveste, departe de mine gandul sa ma laud cu altceva decat cu crucea Domnului nostru Isus Hristos” .- Gal. 6,14.
3. Iata cateva aspecte cu caracter mantuitor privind foloasele ce rezulta din Evanghelia crucii lui Hristos:
a. Ne va da odihna si siguranta mantuirii in tot timpul vietii. (odihna si mantuire vesnica – termeni utilizati mai mult la decese in acceptiunea seculara).
b. Ganditi-va la invitatia Domnului Isus Hristos: „Veniti la Mine, toti cei truditi si impovarati si Eu va voi da odihna.” – Mat. 11,28.
c. Ne transforma in preaiubiti in Cel Prea iubit. Dumnezeu ne vede nu asa cum suntem ci asa dupa cum vom fi fost chemati de Evanghelia lui Isus Hristos din intuneric la lumina Sa minunata – 1 Pet. 2,9-11.
(1) Binecuvantarile acestea ale crucii confera noi si importante responsabilitati fiecarei persoane care s-a nascut pe aceasta lume.
(2) Cum am putea ca in lumina crucii sa persistam in pacat? Evr. 10,26-29.
(3) Cum putem inchide ochii in fata pretului infinit platit pentru rascumpararea noastra?
iMPaCAREA iNFaPTUITa LA CRUCE
Coloseni 1,20-22
A. Dorinta veacurilor
1. Pace si liniste.
2. Pace permanenta, dorinta veacurilor.
3. Povestea tragica a istoriei.
a. Ambasadorii pacii sunt confruntati cu deceptii amare – Isa. 33.7; 38,17.
b. Inamicul real al unei paci permanente il reprezinta pacatul din inimile oamenilor – Ier. 17,9.
c. Acolo unde pacatul domneste in inimile oamenilor nu exista pace – Ier. 6,14.
4. Lumea noastra a fost lipsita de o pace reala din momentul in care Lucifer a instigat la revolta in acest univers: Apoc. 12,7-12.
a. Egoismul sta la baza tensiunilor existente in randul natiunilor.
b. Spiritul arbitrar constituie un alt factor care contribuie la tensionarea din relatiile mondiale.
 
B. Pacea crucii
1. Hristos a facut pace nimicind dusmania dintre oameni (popoarele):
a. „Avem pace cu Dumnezeu, prin Domnul nostru Isus Hristos” .- Rom. 5,1.
b. Aceasta este pacea vestita de catre ingeri, atunci cand cantau „Slava lui Dumnezeu in locurile prea inalte si pace pe pamant intre oamenii placuti Lui” .- Luca 2,14.
c. „Caci El este pacea noastra, care din doi a facut unul si a surpat zidul de la mijloc care ii despartea, si in trupul Lui, a inlaturat vrajmasia dintre ei. Legea poruncilor in oranduirile ei, ca sa faca pe cei doi sa fie in El insusi un singur om nou, facand astfel pace.” – Efes. 2,14.15.
C. Pacea crucii este expresia atitudinii iertatoare a lui Dumnezeu:
1. „Iarta-i caci nu stiu ce fac!” – Luca 23,34.
2. „Si pe voi, care odinioara erati straini si vrajmasi prin gandurile si prin faptele voastre rele, El v-a impacat acum prin trupul Lui de carne, prin moarte, ca sa va faca sa va infatisati inaintea Lui sfinti, fara prihana si fara pata.” – Col. 1,21.22.
3. El sustine credinta in Dumnezeu a celor pacatosi:
a. „Caci nu stiu ce fac” – Luca 23,34.
b. „Caci, daca atunci cand eram vrajmasi am fost impacati cu Dumnezeu prin moartea Fiului Sau.” – Rom. 5,10.
c. „Dar Dumnezeu isi arata dragostea fata de noi, prin faptul ca, pe cand eram noi inca pacatosi, Hristos a murit pentru noi” .- Rom. 5,6-8.
Exemple:
(1) Talharul de pe cruce – Luca 23,37-44.
(2) Saul numit mai tarziu Pavel – Fapte 9,15.
(3) Hristos ar fi murit fie si numai pentru un singur pacatos – Luca 15,4-7.
4. Prin cruce, Hristos a biruit pe toti potrivnicii Lui:
a. Lucifer – Rom. 16,20; Evr. 2,14.
b. Moartea – 2 Cor. 15,26; Efes. 2,14-16.
c. Toate obstacolele – Efes. 2,14.15; Col. 2,14-16.
C. Binecuvantarile pacii infaptuite la cruce
 1. Aduce pacea in inima
a. „Nu este nici o osandire pentru cei ce sunt in Hristos Isus” – Rom.8,1
Exemple
(1) Stefan – Fapte 6,15
(2) Daniel – Dan.6,21.22
(3) Iosif – Gen. 39,22.23;40,1-23
(4) Multi alti slujitori ai lui Dumnezeu
b. Atunci cand avem de partea noastra pacea sufleteasca, nimic exterior nu ne poate birui.
2. Este o pace a caracterului:
a. Avem astfel de exemplu in cazul lui Iosif, Daniel, Avraam si alte figuri importante ale Bibliei.
b. Caracterul este acea fateta a fiintei umane care exprima in cel mai fidel mod, cuvintele, gandurile si faptele lui. 
c. De fapt, caracterul se exprima prin ceea ce este si face o anumita persoana.
d. Momentul cand putem spune impreuna cu Iov „tin sa-mi scot dreptatea, si nu voi slabi; inima nu ma mustra pentru nici una din zilele mele” – Iov 27,6
STaNCA LOVITa
Exod 17,5
A. Sa studiem Exod 17,5 in context
1. Israel aflat in disperata nevoie de apa:
a. Ei au tabarat la Refidim, un loc lipsit de apa
b. Oamenii si animalele sufereau de sete din pricina lipsei de apa.
2. Poporul lui Israel, dupa cum ii era obiceiul a inceput sa se certe cu Moise, invinuindu-l pentru ca le lipsea apa:
a. „Da-ne apa sa bem”
b. Atitudinea aceasta data pe fata de Israelul din vechime descopera orbirea spirituala care este atat de intalnita in mijlocul pretinsului popor al lui Dumnezeu din zilele noastre.
c. Ei asteptau ajutor de la oameni pentru solutionarea unui lucru imposibil, in vreme ce ar fi trebuit sa apeleze la Domnul pentru ajutor.
3. Tocmai aici a fost punctul in care Dumnezeu, in mila Sa, i-a poruncit lui Moise sa izbeasca stanca:
a. Apa a tasnit din stanca, pentru a implini nevoile oamenilor si animalelor
b. insa poporul a continuat sa-l blesteme pe Moise, neluand seama la binecuvantarile venite din partea lui Dumnezeu.
B. Aluzia evidenta cu privire la stanca lovita la Refidim si Hristos, stanca veacurilor.
1. Circumstantele in care se desfasurau evenimentele, situatia in care se afla poporul.
a. Ei si animalele lor aveau nevoie de apa ca sa poata trai.
b. Nu exista nici un mijloc pamantesc pentru cineva de a putea procura apa in locul acela.
(1) Moise cunoscuse si intelesese aceasta situatie, d ar poporul nu; ei asteptau de la Moise sa le procure apa.
(2) Ei L-au lasat pe Dumnezeu in afara sferei lor de preocupare, si lucrul acesta a fost din partea lor o greseala grava.
2. Cat de complet lipsit este omul fara Isus Hristos:
a. „Despartiti de Mine, nu puteti face nimic” Ioan 15,5
b. „Eu sunt calea, adevarul si viata. Nimeni nu vine la Tatal decat prin Mine” – Ioan 14,6
c. Si cu toate acestea, cat de repede privim la bietii muritori, asteptand de la ei implinirea nevoilor noastre! Ier. 2,12.13
C. intelegerea plina de har a lui Dumnezeu
1. Un Dumnezeu iubitor si plin de compasiune S-a ingrijit ca apa sa nu le lipseasca;
a. Nevoia omului favorizeaza interventia lui Dumnezeu.
b. Pentru a le da apa, Dumnezeu a folosit mijlocul cel mai neobisnuit si care atragea cel mai putin atentia oamenilor. El a facut ca aceasta sa iasa din piatra si inca din piatra seaca.
c. El a poruncit lui Moise sa loveasca stanca in prezenta Domnului
d. Apa adevarata, apa vie a inceput sa tasneasca din stanca pentru a implini nevoia poporului Israel
2. Aceasta experienta miraculoasa simboliza Stanca veacurilor.
a. Stanca din care au primit apa nu era alta decat Hristos – 1 Cor.10,4
 
b. Mantuitorul trebuie sa se fi referit la experienta consumata la Refidim atunci cand pronunta apelul Sau in invitatia pe care o face poporului in ziua de pe urma si cea mai mare a praznicului. „Daca inseteaza cineva, sa vina la Mine si sa bea” – Ioan 7,37
3. Apa de la Refidim a iesit din stanca lovita:
a. Binecuvantarile mantuirii le putem primi numai prin Dumnezeu, care loveste Stanca veacurilor – Zah. 13,7; Mat.27,37
b. Soldatii L-au strapuns in coaste si din trupul Sau a tasnit sange si apa – Ioan 19,34
4. Experienta poporului lui Israel consumata la Refidim contine cateva invataminte deosebit de actuale pentru noi:
a. Dumnezeu ingaduie ca oamenii sa treaca prin circumstante disperate si in aparenta fara iesire
(1) Pentru a le prezenta natura caracterului si a starii lor lipsite de orice nadejde.
(2) Pentru a le descoperi planul de mantuire
b. El ne trimite ajutoare. El ne sustine prin intermediul celor mai neobisnuite surse.
c. El permite ca imprejurarile sa ne incetoseze perspectiva, nu pentru a ne descuraja ci pentru a ne ajuta sa ne intoarcem spre marele nostru ajutor.
d. Lucrul acesta ne permite o intelegere mai corecta cu privire la lucrurile ceresti.
e. Fie ca apa vietii sa implineasca orice lucru de care ducem lipsa sau de care avem nevoie.
SIMULACRUL JUDECatII
IOAN 18,12-27
 
A. Evrei care aveau autoritate in cadrul curtilor interioare de judecata
1. Pretindeau ca sunt calauziti in slujba pe care o implineau de legea lui Dumnezeu:
a. Acest lucru, avea totusi un caracter superficial. Acest lucru se intampla totusi numai la suprafata balanta inclinand cu precadere functie de miza procesului.
b. Bineinteles ca ei dadeau o interpretare proprie Legii lui Dumnezeu.
2. Marturiile demonstreaza ca, in timpul procesului intentat lui Hristos, ei nu au tinut cont de ce era prescris in lege privitor la judecata, ci au cautat in mod orbeste sa il discrediteze pe Hristos:
a. Folosind metode interzise prin lege – Fapte 23,3.
b. Folosind principiul recuzatiei mai inainte ca verdictul curtii sa aiba ca fundament dovezile in fapt.
B. Simulacru de proces la curtea de judecata a poporului Sau.
1. Partea acuzarii:
a. Un proces desfasurandu-se noaptea; insasi acest act era contrar aplicarii juste a Legii.
b. Acceptarea probelor din partea martorilor mincinosi.
(1) Probele erau in contradictie unele cu altele – Marcu 14,56.
(2) Ei au rastalmacit afirmatiile Sale, confectionand afirmatii pe care El nu le-a facut niciodata – Marcu 14,58.59; Ioan 2,19. insa fiecare proba in parte adusa de martori era contradictorie. .
c. Ei au incercat sa-L determine pe Hristos sa formuleze acuzatii impotriva propriei Persoane.
Ei au negat dreptul partii civile de a inshumenta cazul.
2. Cum S-a comportat Isus:
a. El a intampinat mania celor adunati au demnitate si stapanire de sine.
b. Chiar si Pilat a trebuit sa exclame la procesul Domnului nostru: „Iata omul!” Ioan 19,5.
c. El a raspuns intrebarilor privitoare la Persoana si lucrarea Sa, dand dovada de calm si demnitate deosebita.
d. Jignirilor nemeritate, El le-a raspuns cu umilinta lina de intelegere - Isa. 53,6.
e. in procesul acesta, El era singura Persoana care putea sa inspire dreptate in mijlocul injustitiei grosolane de care se facea vinovat propriul Sau popor.
3. Cum s-au comportat acuzatorii Sai:
a. Ei si-au adus singuri dezonoare, descalificand insasi actul justitiar:
(1) Prin dovedirea unei partiniri lipsite de orice ratiune.
(2) Au aratat invidie personala fata de Hristos.
b. Au dat un verdict de vinovatie in lipsa dovezilor necesare judecarii cazului.
c. Au rastalmacit cuvintele Sale.
d. Ei au sustinut ca marturia Sa despre Sine insusi constituia o dovada cu privire la vinovatia Lui.
e. Ei L-au expus celor mai grave insulte fara vreun motiv intemeiat.
4. Un prieten care da gres:
a. Petru care, cu cateva ceasuri inainte ca judecata sa aiba loc, era atat de increzator in fortele proprii, L-a asigurat pe Stapanul sau ca nu il va parasi niciodata, insa a esuat in a-si tine fagaduinta.
b. El a pornit catre un loc primejdios.
(1) S-a incalzit la focul facut de dusman – Luca 22,56-58.
(2) S-a lepadat de Domnul lui trei ori – Marcu 14,71.
5. De ce a esuat acest prieten?
a. El a dormit atunci cant trebuia sa se afle in rugaciune.
b. El s-a increzut in sine insuti cand trebuia sa se fi increzut in Domnul.
C. O invatatura pentru poporul lui Dumnezeu de astazi
1. Procesul intentat Domnului nostru, din partea poporului, a reprezentat o eroare judiciara:
a. Deoarece ei au respins solia Sa.
b. Aceasta le-a orbit ochii fata de adevar si dreptate.
c. Pentru ca L-au respins pe Domnul, au trecut de partea lui Satana, care este un ucigas.
2. Cand suntem orbi fata de invataturile lui Isus Hristos si noi la randul nostru vom deveni unelte ale lui Satana, facand astfel voia lui pana si in salile de judecata.
3. Respingerea luminii nu lasa loc nici unei alte alternative:
a. Acela care nu este pentru Hristos, este impotriva Lui – Mat. 12,30.
b. Sunt numai doi Stapani pe care ni-i putem alege si carora sa le slujim – Hristos sau Satana.
c. Iudeii au ales sa-l slujeasca pa Satana, pentru ca L-au urat si ucis pe Fiul lui Dumnezeu.
d. Ce am fi facut noi daca am fi fost in locul lor?
 „Sa-L SCAPE ACUM DUMNEZEU”
Matei 27,43
A. „Sa-L SCAPE ACUM DUMNEZEU. CaCI A ZIS: EU SUNT FIUL LUI DUMNEZEU”
1. Cuvintele acestea desi afirmate pe un ton jignitor, constituie totusi o implinire a profetiei biblice:
a. „Toti cei ce ma vad isi bat joc de mine, isi deschid gura, dau din cap si zic: ’S-a increzut in Domnul! Sa-l mantuiasca Domnul, sa-l izbaveasca, fiindca il iubeste!’” – Ps. 22,7
b. Pare incredibil ca oamenii, care-si declara credinta in Dumnezeu, pot deveni atat de lipsiti de sensibilitate, fara nici un pic de mila sau compasiune, cum au fost cei care L-au crucificat pe Hristos.
2. Aspectul care face atat de infricosator actul criminal impotriva Fiului lui Dumnezeu este acela:
a. Ca ucigasii Fiului lui Dumnezeu, sustineau ca sunt copiii lui Dumnezeu, fiii lui Avraam – Ioan 8,33-44
b. Cate crime infaptuite in mod bestial nu au fost comise impotriva neamului omenesc in numele religiei! Ioan 16,2
B. IMPLICAtIILE TEXTULUI NOSTRU
1. O marturisire neobisnuita din partea pacatosilor
a. „S-a increzut in Dumnezeu”
Puteau aduce pacatosii vreo lauda mai mare Fiului lui Dumnezeu?
b. Unii din ei se poate sa-l fi vazut atunci cand Se afla in rugaciune – Ioan 11,41
c. Ei aveau cunostinta de relatia apropiata a Domnului cu Tatal Sau si de increderea Lui in Dumnezeu – Ioan 12,49.50; Matei 6,25-32
d. Ei isi dadeau pe deplin seama ca viata Lui era nepatata. Niciodata nu L-au acuzat de neglijenta sau de ipocrizie; ei au atacat numai invatatura Lui.
2. Subiectul batjocurii pacatosilor:
a. S-a increzut in Dumnezeu; sa-L scape acum Dumnezeu.
b. Reprosul acesta in bataie de joc era deosebit de dureros, lovea in locul cel mai sensibil.
(1) Dumnezeu permitea ca Fiul Sau sa indure insulte infioratoare si suferinta crucii fara nici o interventie din partea Sa.
(2) Strigatul de amaraciune al Fiului lui Dumnezeu, in momentele agoniei Sale „Dumnezeul Meu, Dumnezeul Meu, pentru ce M-ai parasit?” parea sa sustina ironiile lor usturatoare.
3. Sarcasmul pacatosilor cauta sa puna in legatura suferinta si durerea cu existenta pacatului.
a. Chiar si ucenicii aveau aceasta conceptie – Ioan 9,2; Luca 13,1-4
b. Necredinciosii aveau aceasta conceptie – Fapte 28,4
c. Ei nu tineau cont de profetia care explica motivele suferintei si mortii Domnului nostru – Isaia 53,1-12
C. CREDINCIOSIA LUI DUMNEZEU
in realitate Dumnezeu ne scoate din necaz:
a. Aceasta este fagaduinta Sa plina de har – Ps. 41,1; 50,15
b. Biblia abunda cu exemple vii a modului in care Dumnezeu ofera scapare din necaz:
(1) Iosif – Gen. 37,39-41
(2) Daniel si prietenii lui – Dan. 2;3; 4;6
(3) Ieremia – Ier. 38,6.13
(4) Pavel si Sila – Fapte 16,25-30
(5) Petru si o multime de alti martori.
2. Pacatosii uita faptul ca suferinta si moartea lui Hristos s-au consumat pentru ei; ele erau cauzate in intregime de pacatul nostru:
a. El a fost facut pacat pentru noi – 2 Cor. 5,21
b. Dumnezeu a tratat pacatul in persoana Fiului Sau.
c. Acest lucru a fost facut de Dumnezeu pentru a confirma sau pentru a satisface cerintele legii calcate – Rom. 5,12-19; 8,1-3
3. Tatal a eliberat in mod real pe Fiul Sau de la moarte:
a. El nu a ingaduit ca trupul Lui sa vada putrezirea – Fapte 2,27
b. El a inviat din morti pe Capetenia mantuirii noastre – Rom.1,3.4
c. Suferinta si moartea Fiului lui Dumnezeu au fost implinite din propria Sa vointa – Ioan 10,18
e. Ele au fost indurate din dragoste pentru noi – 1 Cor. 15,3
f. El a luat in mana Sa cupa pe care noi ar fi trebuit sa o bem – 1 Cor. 15,3
APOI AU SEZUT JOS SI-L PaZEAU
Matei 27,36-38
A. CADRUL TEXTULUI NOSTRU ESTE IMPORTANT
1. Locul in care se deruleaza scena, Calvarul sau Capatana – Luca 23,33
2. Scena: Crucificarea Domnului nostru. Scena aceasta va fi imortalizata pentru semnificatiile ei.
B. APOI AU SEZUT JOS, SI-L PaZEAU
1. „Ei”
a. Preotii cei mari, autorii crimei veacurilor – Mat. 27,20-25; Luca 23,23
b. Un foarte mare numar de privitori care strigasera „rastigneste-L” – Luca 23,4.5.35
c. Soldatii romani si comandantii lor care cu putina vreme in urma se distrasera pe seama „regelui iudeilor” – Mat.27,27; Luca 23,36
d. De asemenea, mai erau acolo cativa dintre cei mai apropiati prieteni ai Domnului nostru -
(1) Cea mai importanta figura dintre cei prezenti era mama Sa indurerata – Ioan 19,25-28
(2) Cativa dintre ucenicii Sai, iesind in evidenta Ioan cel preaiubit – Ioan 19,25-27
2. „Apoi au sezut jos si-L pazeau.” Erau curiosi cum se va purta pe crucea infamiei.
a. Urma sa cedeze si sa ceara indurare de la tortionarii Sai?
b. Urma sa faca apel la razbunare impotriva dusmanilor Sai?
c. urma ca atitudinea pe care o afisase pana atunci sa ramana aceeasi, asa cum il vazusera cand vindeca pe cei bolnavi si alina pe cei indurerati.
3. Ce anume ar fi putut vedea:
a. Faptul ca Hristos nu era un criminal ci chiar Fiul lui Dumnezeu – Mat. 27,54
b. El a dat pe fata dragostea lui Dumnezeu fiind supus celei mai grele probe – Luca 23,34.45.46
c. Ar fi putut sa vada pe Mielul lui Dumnezeu care ridica pacatul lumii – Ioan 1,29
4. Lucrurile care le-au spus cu privire la El sunt edificatoare:
a. „I-a mantuit pe altii”
(1) Ce marturie mai clara cu privire la lucrarea Fiului lui Dumnezeu, intr-un moment in care Satana isi epuizase toate resursele maniei Sale in a-L discredita si distruge pe Fiul lui Dumnezeu, putea fi data de ei?
(2) Din partea lor aceasta arata ca ei admiteau faptul ca nu un criminal, ci Mantuitorul era Acela pe care il crucificau.
b. „sa se mantuiasca pe Sine”
(1) Putea face acest lucru, dar nu a facut-o ci, de buna voie a suferit si a murit pentru pacatele mele.
(2) El putea apela la Tatal Sau iar Dumnezeu ar fi poruncit ingerilor sa-L scape pe Fiul lui Dumnezeu din mainile dusmanilor Sai.
c. „S-a increzut in Dumnezeu”
(1) Cata nesocotinta in aceasta recunoastere a credinciosiei Fiului lui Dumnezeu!
(2) Aceasta a fost singura data cand dusmanii lui Hristos au spus adevarul.
d. „Sa-L scape acum”
(1) Ah! Iata deci motivul pentru care stateau si priveau cu totii chinul Mantuitorului pe crucea infamiei!
(2) De ce a evitat Tatal sa intervina pentru Fiul Sau?
(3) Daca ar fi procedat astfel, atunci su ti eu am fi fost pierduti pentru totdeauna – Rom. 8,31-33
C. PRIVIND LA DOMNUL NOSTRU RaSTIGNIT
1. Numai acolo putem intelege grozavia pacatului.
a. Se povesteste despre martin Luther ca atunci cand dorea sa biruiasca anumite pacate din viata lui, petrecea o vreme langa un crucifix in rugaciune si meditatie.
b. Numai in umbra crucii lui Hristos vom putea intelege pacatul in deplina lui hidosenie.
c. Numai in lumina crucii lui Hristos vom putea vedea nadejdea pentru sufletul nostru pacatos.
2. Acolo este locul unde poate fi vazuta steaua diminetii in toata slava ei cereasca.
a. Acolo este locul unde unul dintre talhari a vazut steaua nadejdii lui – Luca 23,44
b. Toti cei care doresc in mod real mantuirea o vor gasi in acel loc – Gal.3,13; Is.53,1-12
c. Istoria crucii lui Hristos va constitui obiectul de studiu de-a lungul tuturor veacurilor care vor urma. intelegi la randul tau acest lucru pe masura ce studiezi taina crucii?
SUFERINtELE LUI HRISTOS
Luca 22,44
A. „A AJUNS iNTR-UN CHIN CA DE MOARTE, SI A iNCERCAT Sa SE ROAGE SI MAI FIERBINTE”
1. Textul nostru vorbeste in legatura cu unul din cele mai interesante si mai miscatoare evenimente din istoria acestei lumi:
a. Aspectul acesta iese in evidenta fie ca luam in considerare persoana, fie suferintele.
b. Sau luam in consideratie motivatia suferintelor Sale.
2. Ne intereseaza in mod deosebit:
a. Cauza chinului sufletesc al Domnului nostru.
b. Marirea suferintelor Sale.
c. Sfarsitul maret in urma suferintelor Sale.
B. EVENIMENTELE CARE AU iNSOtIT AGONIA SA SUFLETEASCa INTRATa iN ISTORIE
1. Persoana distinsa a Celui ce sufera.
a. Nu era alta decat cea a Majestatii Sale, Fiul lui Dumnezeu – Evr.1,3; Col.2,9; Isa. 9,6
b. Era Fiul Omului, Fratele nostru mai mare.
(1) Natura Sa umana a fost aceea care a evitat in fata suferintei si rusinii.
(2) Cunostinta Sa cu privire la faptul ca El trebuia sa devina pacat desi nu cunoscuse pacatul a fost elementul care a produs agonia Sa sufleteasca – 2 Cor. 5,21
2. Descrierea suferintei
a. Luca este singurul scriitor care mentioneaza face referire la agonia Domnului nostru.
b. Cuvantul „agonie” inseamna
(1) Suferinta profunda cu caracter mintal – a ajuns intr-un chin ca de moarte si a inceput sa se roage si mai fierbinte.
(2) Cu toate ca El era un om al durerii, suferintele Sale anterioare nu erau nimic in comparatie cu ceea ce simtea in momentul acela, erau precum picaturile fata de talazurile inalte care se abateau acum asupra capului Sau.
3. Doua afirmatii, asa cum sunt ele scrise in Marcu arata intensitatea agoniei lui Hristos:
a. „a inceput sa Se spaimante si sa Se mahneasca foarte tare”
b. „Sufletul Meu este cuprins de o intristare de moarte” – Marcu 14,32-35
Sufletul mi se umple de sfiala si de respect sfant acum cand astern pe hartie aceste cuvinte; este ca si cum m-as afla langa El in clipa agoniei supreme!
4. Cauza agoniei:
a. A rezultat datorita poverii vinovatiei lumii asezata asupra Sa.
(1) Desi fiinta Sa era neprihanita, totusi Tatal a considerat de cuviinta sa aseza asupra Lui nelegiuirea noastra a tuturor – 1 Pet. 2,24;3.18; Isa.53,6
(2) Dumnezeu L-a dat pe Fiul Sau suferintei si mortii pentru noi toti – Rom. 8,3-7; 2 Cor. 5,21; Rom.8,31-33
b. Blestemul pacatului a fost asezat asupra Celui nevinovat – Gal.3,13
c. Agonia si suferinta sufleteasca a Domnului nostru s-a amplificat datorita faptului ca Tatal Si-a ascuns pentru o clipa fata Sa – Mat. 27,46
5. Urmarile suferintei:
a. El a fost extenuat din punct de vedere fizic – Luca 22,43
b. Picaturi de sudoare cadeau pe fata Sa indurerata sub forma de picaturi de sange.
c. A fost necesara prezenta unui inger pentru ca El sa fie intarit – Luca 22,43
C. RUGaCIUNEA PE CARE A iNaLtAT-O DOMNUL NOSTRU
1. El a inceput sa se roage si mai fierbinte.
a. Erau multe in joc – destinul meu si destinul tau. Soarta planului de mantuire depindea datorita ultimelor evenimente de lucrurile care urmau sa aiba loc in decursul urmatoarelor douazeci si patru de ore.
b. El iubea atat pe tatal Sau cat si pe neamul omenesc si cauta sa faca tot posibilul pentru ambele scopuri.
2. Varsand lacrimi fierbinti si strigand cu putere catre Dumnezeu, El a cerut ajutor din partea Tatalui Sau – Luca 22,44; Evr.5,7
a. „Tata, daca voiesti, departeaza paharul acesta de la Mine.” Paharul suferintei si rusinii, care nu Lui ii era destinat.
b. „Totusi, faca-se nu voia Mea, ci a Ta” – Luca 22,42; Mat.26,42; Marcu 14,36; Ioan 18,11
3. Lectii pentru noi:
a. Caracterul stupefiant al pacatului! Mintile noastre finite nu vor putea patrunde niciodata proportiile imense ale pacatoseniei pacatului.
b. Luati seama la pretul mantuirii – 1 Cor. 6,20; 1 Pet.1,18.19
c. Mila Domnului nostru desavarsita prin suferinta – Evr. 4,15



RaNILE UNUI PRIETEN NECREDINCIOS
Luca 22,47-50
A. DACa NU AM FI CITIT DESPRE ISTORIA TRaDaRII LUI HRISTOS POATE Ca NICI NU NE-AM GaNDI
    Ca UN CREDINCIOS CARE SE DECLARa CRESTIN POATE FI TRaDaTORUL FIULUI LUI DUMNEZEU
1. Actiunea perfida ne surprinde:
a. O unealta aflata la indemana.
b. O persoana care ducea o viata dubla.
(1) El era un urmas declarat al lui Hristos;
(2) si in acelasi timp un hot;
(3) si tradatorul Fiului lui Dumnezeu – Marcu 14,10.11
2. Biblia invata:
a. Faptul ca iubirea de bani constituie rabdarea tuturor relelor – 1 Tim.6,10
b. Putem observa aici conflictul care exista intre alegerea de a-L urma pe Domnul si daruirea de sine si iubirea pentru bani.
B. RaNILE UNUI PRIETEN NECREDINCIOS
1. Descopera o lovitura de maestru a diavolului:
a. El cunoaste si alege persoanele din biserica care au caracter duplicitar.
b. El cunoaste in amanunt cat de sovaielnic le este caracterul – Iac.1,8
c. Persoanele duplicitare au in inimile lor pacatul – Iac.4,8
d. El cunoaste marele lor potential de a fi agenti lucratori pentru sau impotriva cauzei lui Dumnezeu.
2. Tradarea lui Iuda:
a. El a folosit un semn al dragostei pentru un scop josnic, acela de a-l vinde pe Fiul lui Dumnezeu in mainile potrivnicilor Sai.
b. El s-a folosit de un sarut pentru a-L da pe Stapanul lui sa fie ucis de agentii lui Satana.
3. Nu exista nici un alt act de tradare mai grav decat acela comis de un frate:
a. Iata ce spune Pavel – 2 Cor.11,13; Gal.2,4
b. Domnul avertizeaza pe poporul Sau despre o astfel de tradare in zilele din urma – Mat.24,10
c. Un frate va trada un alt frate – Marcu 13,12
d. Nici macar in cea care doarme la pieptul tau nu vei mai putea crede pe deplin – Mica 7,5
4. Iuda a recunoscut greseala pe care o comisese prin actul tradarii Sale, insa era prea tarziu:
„Am pacatuit, caci am vandut sange nevinovat” – Mat.27,4
b. Marturisirea aceasta era facut prea tarziu, actul tradarii se consumase cu consecinte grave, lucrurile nu mai puteau lua acum nici o alta intorsatura.
c. Ce sentiment ar trebui sa trezeasca in noi actul acesta de tradare in dimineata aceasta.
d. Trebuie sa tinem minte intotdeauna faptul ca Satana isi concentreaza atentia pentru a gasi un crestin cu caracter duplicitar pentru a aduce prejudicii cauzei lui Hristos – Luca 22,31; Marcu 14,67-71
C. URMaRILE TRaDaRII SI EVENIMENTELE ANTRENATE CA URMARE A ACESTUI ACT
1. Arestarea:
a. Multimea inarmata care a pornit sa-L ridice pe Isus ne arata faptul ca ei L-au apreciat dupa propriul lor model; ei insisi erau inarmati pana in dinti; si-au dat seama de Majestatea prezentei Sale.
b. Ar fi putut sa aprecieze faptul ca el era superior in raport cu ei.
c. Lipsa opunerii de rezistenta din partea Lui nu se datora faptului ca era lipsit de putere, ci era mai degraba o manifestare a actului nonrezistentei.
d. Prin aceasta demonstratie Domnul nostru ne arata spiritul si modul intalnirii inamicului – nonrezistenta.
2. Un aparator pripit:
a. Petru, caracterizat prin impetuozitate si sinceritate, a simtit ca era de datoria lui sa impiedice arestarea Stapanului.
b. El a folosit forta fizica, fara vreun rezultat folositor.
c. insa Domnul nu avea nevoie de ajutorul pamantesc al lui Petru.
d. Existau legiuni de ingeri care asteptau permisiunea de a interveni – mat.26,56
e. Domnul gloriei putea sa-i nimiceasca pe cei care-L capturasera cu un singur cuvant – Apoc.19,15
f. Acest lucru ar trebui sa ne faca sa invatam faptul ca biruinta divina nu vine niciodata prin mijloace firesti – Zah. 4,6
g. Atunci cand biserica foloseste mijloace firesti, pentru a-i supune pe altii, lucrul acesta indica faptul ca ea nu are nici o putere spirituala.
h. in incheiere, sa cautam un raspuns la aceasta intrebare, „Ne prevalam la nivelul nostru de crestini declarati, de standarde duble de viata?
„S-A SFaRSIT”
IOAN 19,30
A.CELE MAI IMPORTANTE CUVINTE CARE AU FOST ROSTITE VREODATa DE DOMNUL
1. Ele reprezinta in mod real decizia de condamnare la moarte a lui Satana, capetenia care a instigat la pacat:
a. Dumnezeul pacii va zdrobi in curand pe Satana sub picioarele voastre” – Rom.16,20
b. Satana cunoaste faptul ca va fi executat si ca timpul lui este foarte scurt – Apoc.12,12
2. Exista insa, multumita lui Dumnezeu, declaratia Eliberatorului adresata fiecarei victime sau robi ai pacatului:
a. „El M-a trimis sa vestesc robilor slobozenia si prinsilor de razboi izbavirea” – Isa. 61,1;2 Tim. 2,26; 1 Pet.1,18.19
b. „Norodul acesta, care zacea in intuneric, a vazut o mare lumina; si peste cei ce zaceau in tinutul si umbra mortii, a rasarit lumina” – Mat.4,16;1 Pet.3,18.19
3. Constituie Magna Charta credinciosilor privitor la eliberarea lor:
a. Din pacat – 1 Cor.15,3; Mat.1.21
b. De sub puterea lui Satana – Apoc.12,10; Luca 10,18; Fapte 26,18
c. Din puterea mortii si a mormantului – Osea 12,13; Evr.2,1-16
B. „S-A SFaRSIT”
1. O viata de ascultare motivata de dragoste – Filip.2,6-11; Ps.40,8; Ioan 12,49
2. El ne-a aratata calea ascultarii – Mat.26,39; Ioan 10,18; Evr.5,8
3. Tipurile din vechea dispensatiune si-au sfarsit semnificatia simbolica – tipul a intalnit antitipul
a. Luca 23,45; Evr.10,1-9
b. Evr. 7,18.19; 8,13
c. jertfele de animale au incetat – Evr. 9,8-12
4. Legea morala a lui Dumnezeu a fost reabilitata: Ps. 40,6-8; Mat. 5,17-19
5. Jertfa cu caracter atotsuficient a fost adusa o data pentru totdeauna – Evr. 9,25-28; 10.10-14
6. Lucrarea de mantuire care facea obiectul jertfei aduse a fost implinita:
a. Sosise momentul cand se putea vedea implinirea planului de mantuire.
b. Nadejdea si sperantele tuturor peregrinilor lui Dumnezeu din toate veacurile s-au materializat dovedind pe deplin temeinicia credintei lor.
c. ingerii necazuti in pacat au vazut lucrul acesta si s-au bucurat nespus – 1 Tim.3,16
d. Taina faradelegii a fost dezvaluita in fata intregului univers.
7. meditati la aceste versete ale Scripturii:
a. Ioan 9,4;17,1; Gal.1,4
b. Rom. 8,2; 1 Ioan 5,12; Gal.3,13; Apoc.21,6
C. „S-A SFaRSIT”
1. Scumpe cititor poti patrunde semnificatia acestor cuvinte?
a. Fiul lui Dumnezeu avea o lucrare de implinit – Ioan 9,4
b. Pentru a aduce la viata acest deziderat Hristos a venit, a trait, a dat invatatura si a murit!
c. El a trebuit sa lupte cu cei mai inversunati dusmani din univers – Apoc.12,9. I-a intampinat si biruit odata pentru totdeauna.
d. El a trait printre oameni impartasind experientele vietii lor – Evr. 2,14-16
e. El S-a rugat mult si a lucrat mult; El a vindecat pe cei bolnavi si a inviat pe cei morti.
f. El a trait o viata fara de pacat.
2. Ce insemnatate au aceste lucruri pentru tine si pentru mine?
a. Limba muritorilor nu poate explica si nici nu poate incerca sa explice semnificatia insondabila a cuvintelor de incheiere rostite de Hristos pe cruce.
b. insa putem sti un lucru, si anume ca tot ceea ce tine de Dumnezeu pentru mantuirea noastra, a fost indeplinit.
c. Cand vom putea spune la randul nostru: „S-a sfarsit” – 2 Tim. 4,6-8
HRISTOS, PUTEREA CREDINtEI – Partea I
Matei 15,21-28
A. RUGaMINTEA UNEI MAME PENTRU FIICA EI SUFERINDa
1. Fiica ei era chinuita de un demon.
2. Aceasta femeie care nu era de origine iudaica, aflase de slujirea plina de mila a lui Hristos, fiul lui David.
3. Ea implora ajutorul: „Ai mila de mine, Doamne, Fiul lui David! Fiica-mea este muncita rau de un drac!”
B. iNTaLNIREA ACELEI MAME CU HRISTOS
1. El a intampinat ruga ei cu tacere.
2. ucenicii au incercat sa intervina, insa in ce fel?!…„Da-i drumul”
3. Raspunsul Lui la rugamintea lor: „Eu nu sunt trimis decat la oile pierdute ale casei lui Israel” .
4. Atitudinea femeii:
a. „Ea a venit si I S-a inchinat”
b. Ea ar fi putut sa renunte si sa se arunce in bratele disperarii, dar avea nevoie de ajutor si nimic nu era in stare s-o opreasca de a-l obtine.
5. Proba maxima si ultima sansa, era cu mult mai dificila:
a. „Nu este bine sa iei painea de la gura copiilor, si s-o arunci la catei”
b. Cuvintele acestea ar fi trebuit sa reduca la tacere orice speranta din inima acelei mame!
c. Dar nu, ea era acum mai hotarata ca oricand: ea a dat atunci un raspuns scurt si convingator: „Da, Doamne, a zis ea, dar si cateii mananca faramiturile care cad de la masa stapanilor lor” .
6. Argumentul ei era foarte convingator si la obiect:
a. „O, femeie, mare este credinta ta; facati-se cum voiesti” .
b. Victoria in fata prejudecatilor nationaliste si a obstacolelor create de acestea fusese castigata in cele din urma. Ce triumf in ceasul aparentei deznadejdi!
c. Ce invatatura pentru ucenici si pentru noi care poate mai avem probleme asemanatoare la acest capitol, datorita prejudecatilor rasiale sau religioase.
C. PUTEREA LUI HRISTOS – CREDINta STATORNICa
1. Aceasta mama aflata in necaz a recunoscut in Hristos pe Marele Vindecator:
a. Ea cunostea faptul ca El avea putere peste demoni si putea sa-i izgoneasca.
b. Ea credea in faptul ca inima Lui miloasa putea trece peste granita diferentelor etnice pentru a-i ajuta copilul.
Ea a vazut in Hristos singura ei speranta pentru fiica ei – Fapte 4,12
2. Credinta ei avea patru calitati deosebite:
a. Avea o intelegere corecta a situatiei; intelesese problema copilului ei – posedarea de diavol. Era constienta ca in acest caz cunostintele medicale nu ar fi putut fi de nici un folos copilului ei.
b. Era distinsa pentru ca era umila; a implorat mila, nu si-a sustinut cererile pretinzand ca merita mila lui Dumnezeu. Ea a ingenuncheat si i s-a inchinat Domnului, trecand testul cel mai sever al umilintei.
c. A fost staruitoare. Ea a folosit ocazia cand Stapanul se apropiase si a facut din problema fiicei ei propriul ei caz: „ai mila de mine” .
d. Era distinsa deoarece nu a cedat descurajarii; in mijlocul descurajat a gasit un motiv de imbarbatare. Ganditi-va la argumentul ei in situatia imposibilitatii aparente.
3. Lectia importanta pentru noi:
a. Acest tablou ne descopera puterea credintei care se prinde de Hristos!
b. nevoia noastra de mantuire si cunostintele noastre cu privire la Mantuitorul constituie o forta care nu poate fi invinsa – 1 Ioan 5,4
c. Ar trebui sa ne ajute sa nu ne descurajam atunci cand raspunsul la rugaciunile noastre intarzie.
d. Ar trebui sa alunge din inimile noastre toata mandria „eului” si sa ne umple cu umilinta.
e. in cele din urma credinta acestei mame a biruit. Va birui si credinta noastra?
HRISTOS, PUTEREA CREDINtEI – Partea a II-a
Luca 23,42
A. RUGaCIUNEA TaLHARULUI POCaIT DE PE CRUCE RaMaNE MEMORABILa prin CaTEVA CUVINTE
1. A fost facuta in circumstantele cele mai putin prielnice:
a. intr-o imprejurare lipsita in aparenta de orice speranta.
b. Era rostita dupa ce cu putin timp in urma se unise impreuna cu ceilalti in a-L batjocori pe Mantuitorul care sangera pe cruce – Mat.27,44
2. Dovedeste faptul ca acolo unde este viata, exista speranta:
a. in umbra mortii in inima lui a avut loc o schimbare.
b. Cuvintele acestea demonstreaza ca el avea cunostinta despre imparatia lui Hristos. „adu-ti aminte de mine, cand cei veni in imparatia Ta” – Luca 23,42
B. PUTEREA CREDINtEI CENTRATa iN HRISTOS
1. Produce pocainta:
a. El intelege faptul ca pedeapsa lui este dreapta.
b. „Pentru noi este drept, caci primim rasplata cuvenita pentru faradelegile noastre; dar omul acesta n-a facut nici un rau” – Luca 23,41
c. Nu te temi de Dumnezeu?
d. Lucrurile acestea au produs o schimbare radicala in viata talharului rastignit.
2. il asaza pe talharul muribund deasupra deznadejdii si disperarii:
a. Nu tot asa stateau lucrurile si cu celalalt criminal. Ganditi-va la strigatul sau dispera: „Nu esti tu Hristosul? Mantuieste-Te pe Tine insuti si mantuieste-ne si pe noi” – Luca 23,39
b. Lucrurile acestea ii dau putere sa vada lumina sperantei in cel mai intunecos si mai groaznic loc.
c. El vede un alt motiv pentru moartea lui Hristos pe cruce!
3. El numeste pe Hristos „Domn”:
a. intr-o perioada cand lumea il taxa pe Hristos ca fiind „un impostor adus la tacere” .
b. Multi il plaseaza pe Hristos intr-un loc de cinste si vrednic de lauda si nicidecum pe crucea infamiei!
c. O! Puterea si perspectiva credintei ancorate in Hristos!
d. Avem nevoie de aceasta credinta pentru a-L putea pretui pe Hristosul Bibliei ca fiind Acela crucificat pentru pacatele noastre!
e. Aceasta revelatie i-a fost data lui Pavel – 1 Cor.1,23
C. RaSPUNSUL DOMNULUI NOSTRU LA ACEASTa RUGaCIUNE A CREDINtEI CENTRATE iN HRISTOS
1. S-a facut auzit imediat ca o asigurare categorica si puternica.
a. „Adevarat iti spus astazi, vei fi cu Mine in rai” – Luca 23,43
b. A mutat un talhar condamnat, dar pocait, din pedeapsa vesnica in imparatia Fiului lui Dumnezeu!
c. Lucrul acesta ridica o problema foarte serioasa. Lucreaza rugaciunea noastra in felul acesta si pentru noi?
2. Ganditi-va la intelesul raspunsului Domnului nostru.
a. Toate pacatele comise de cel vinovat sunt sterse ca si cum nu ar fi fost niciodata infaptuite – Mica 7,18.19; Isa.44,22
b. Nu este stabilita nici o alta conditia in ceea ce priveste iertarea si nadejdea!
c. Domnul nostru trece in mod literal pe talharul pacatos de la starea de condamnare la starea de merit, dupa voia lui Dumnezeu!
3. Toate aceste lucruri si inca multe altele reprezinta rodul credintei ancorate in Hristos:
a. Talharul a inteles mantuirea in lumina crucii de la Calvar!
b. El s-a increzut in meritele acordate prin rascumpararea adusa pentru pacatosi la cruce.
c. Aceasta este credinta adevarata care va aduce celui binecuvantat de ea mantuirea; nu conteaza care a fost trecutul lui mai inainte!
4. O, ce lectie deosebita pentru mine si pentru tine draga cititorule:
a. Lumina si nadejde in locul cel mai groaznic si mai intunecos!
b. O credinta capabila sa se prinda de Isus Hristos si El rastignit pentru mine si pentru tine!
c. O credinta care poate conta pe Dumnezeu, care a dat pe singurul Sau Fiu, pentru a ne mantui din pacat si pentru a ne darui nadejdea vietii vesnice – Ioan 3,16
 
O CREDINta DE PREt
2 Petru 1,1
A. „Simon Petru, rob si apostol al lui Isus Hristos, catre cei ce au capatat O CREDINta DE ACELASI PREt
     CU A NOASTRa, PRIN DREPTATEA DUMNEZEULUI SI MaNTUITORULUI NOSTRU ISUS HRISTOS” .
1. Definitia credintei de pret:
a. Credinta care are o valoare inestimabila.
Exemple:
(1) Credinta lui Avraam – Gen.22,1-12; Rom.4,17; Evr.11,8-19
(2) Credinta sutasului roman – Mat. 8,1-10
(3) Femeia cananeanca – Mat.15,22-28
b. O credinta care lucreaza cu putere – Mat.17,20
c. O asemenea credinta este darul lui Dumnezeu – Rom.10,17; Luca 17,5
B. CREDINta DE PREt
1. Credinta este de pret datorita faptului ca are ca obiect pe domnul Isus Hristos:
Cine poate aprecia valoarea nespus de mare a Domnului si Mantuitorului nostru Isus Hristos?
(1) Prin autoritatea si rangul Sau El este mai mare decat cel mai mare decat cel mai inaltat serafim din ceruri!
(2) Prin rudenia Sa El este Fiul lui Dumnezeu!
(3) Puterea Sa este definita prin calitatea Sa de Creator si Rascumparator al lumii!
(4) in dragoste El este insasi sursa iubirii insasi!
2. Credinta este de pret fiindca se sprijina pe Sfintele Scripturi:
a. Nu este intemeiata pe baza unor basme mestesugit alcatuite sau pe traditiile oamenilor – 2 Pet.1,16; 1 Pet.1,18; Rom.10,17
b. Aceasta carte cuprinde cele saizeci de carti ale Bibliei – 2 Tim.3,15-17; Luca 24,25-28
c. Este intemeiata pe Cuvantul vietii – 1 Ioan 1,1; Evr.4,12
3. Aceasta credinta este pretioasa prin influenta pe care o produce:
a. Ea exercita o influenta vie, o influenta cu caracter spiritual – Ioan 11,26; Gal.2,20. Cititi cu rugaciune 2 Pet.1,2-11
b. Ea produce curaj sfant.
(1) David intalnindu-l pe Goliat – 1 Sam. 17,45.46
(2) Daniel in mai multe ocazii a dovedit atat credinta cat si curaj – Dan.1,8; 6,10
(3) Ne gandim aici la mama lui Moise – Ex.2,1-10
c. Aceasta credinta il imbogateste pe cel binecuvantat de ea cu o viata aleasa – Fil.4,8
C. BINEUCVaNTaRI ALE CREDINtEI DE PREt
1. Prin aceasta credinta noi suntem indreptatiti: „Suntem socotiti neprihaniti prin credinta” – Rom.5,11. Dumnezeu este Acela care ii socoteste neprihaniti” – Rom.8,33; Fapte 13,39; Rom.3,21-26
2. Prin credinta noi avem infierea in mijlocul familiei din ceruri: Efes.1,1-9; Gal.3,26; Ioan 1,12
3. prin aceasta credinta noi suntem sfintiti – Ioan 17,17; Fapte 15,9
4. Prin credinta am primit mantuirea deplina si vesnica – 1 Pet.1,5-9; 2 Pet.1,2-9
5. Ce pret are in inima noastra aceasta credinta?
a. Ne carmuieste ea vietile? Iac.2,24-26
b. Avem dovezi ca aceasta credinta lucreaza in noi?
c. Cunoastem noi din experienta personala puterea acestei credinte vii?
d. Poate transmite Duhul Sfant credinta astfel ca si ceilalti sa fie incurajati sa o imbratiseze?
6. Care este raspunsul nostru la intrebarile vietii?
a. Daca aceasta credinta de pret lipseste in vietile noastre, care este motivul?
b. Ne putem alatura si noi ucenicilor pentru a ne ruga „Doamne, mareste-ne credinta” ?
O MaRTURIE PUBLICa A CREDINtEI NOASTRE
Isaia 44,5
A. „UNUL VA ZICE; EU SUNT AL DOMNULUI! ALTUL SE VA NUMI CU NUMELE LUI IACOV,
     IAR ALTUL VA SCRIE CU MaNA LUI: AL DOMNULUI SUNT SI VA FI CINSTIT CU NUMELE LUI ISRAEL” .
1. Textul nostru ne descopera faptul ca in general credinciosii folosesc diferite moduri pentru a-si exprima atasamentul fata de poporul Sau:
a. Unul face lucru acesta printr-o marturie publica. „Unul va zice: Eu sunt al Domnului”
b. Altul va sublinia faptul ca el apartine numelui lui Iacov. „Numele tau nu va mai fi Iacov, ci te vei chema Israel; caci ai luptat cu Dumnezeu si cu oamenii si ai fost biruitor” – Gen.32,28
c. Iar altii vor face din Israel numele lor.
2. Fiecare din toti acestia adauga denumirile respective pentru a scoate in evidenta credinta sa specifica, cu scopul de a fi recunoscut de cei din jur – Mat.5,14-16
B. EXISTa DIFERITE MODURI PENTRU A NE EXPRIMA CREDINtA
1. Cineva poate accentua apartenenta lui la Hristos:
a. Lucrul acesta are o importanta deosebita – Mat.10,32; Luca 12,8
b. A pierde capacitatea de a ne identifica credinta noastra cu cea a lui Hristos, echivaleaza cu o tagaduire a credintei noastre.
(1) Pentru a esua la acest capitol in timpul arestarii Domnului nostru – Marcu 14,66-72; Ioan 13,36-38
(2) Dar Petru nu a fost singurul in situatia aceasta; si ceilalti ucenici au fugit in momentul cand au vazut ce se intampla cu conducatorul lor – Mat.26,56; Marcu 14,50
2. Un alt credincios poate vedea intr-o denumire un aspect deosebit de relevant.
a. Elevii puneau un accent deosebit pe semnificatia unui nume – Ioan 8,33-39
b. De asemenea si Hristos subliniaza semnificatia Numelui Sau, intr-o declaratie publica – Mat.10,22; 22,9; Luca 21,17
c. Pavel a procedat tot asa – Fapte 21,13
d. Identificarea cu numele lui Hristos are o importanta deosebita.
3. Poate ca un altul prefera sa pecetluiasca cu inscrisul mainii lui, atasamentul sau fata de Domnul:
a. Aceste persoane au sentimentul ca o marturie scrisa are in sine o valoare mai mare pentru a face cunoscut in mod public atasamentul lor fata de adevar.
b. Cititi cu rugaciune Neem.9,38;10,1-29;Gal.6,16;1 Pet.2,9
C. BINECUVaNTAREA UNEI MaRTURII PUBLICE
1. Reprezinta o declaratie publica a identificarii noastre cu invatatura Domnului Hristos si cauza Sa:
a. Noua nu ne este rusine sa ne identificam cu Hristos si cauza Sa – Rom.1,16.17
b. Propovaduirea crestinismului constituie activitatea noastra principala – Luca 2,49
2. Isus Hristos are cel dintai drept asupra noastra si a vietilor noastre:
a. El ne-a creat – Ioan 1,1-3; Efes.3,9; Col.1,15-17
b. El ne-a rascumparat – Gal.2,20; Gal.3,13; Isa.43,1-7; Rom.14,7-9
3. Reprezinta o onoare si un privilegiu extraordinar acela de a apartine lui Isus Hristos si bisericii sale – Rom.14,7-11; Fapte 26,1-9
4. intr-o marturie publica exista o putere deosebita:
a. Ganditi-va la efectul pe care l-a avut marturia lui Ilie asupra poporului apostaziat Israel! – 1 Regi 18,19
Daniel impreuna cu prietenii au miscat ini mile si au schimbat mentalitatea conducatorilor pagani prin cunoasterea Dumnezeului lui Israel – Dan.2;3; 4;4;6; Marturia lui Petru – Fapte 2,3
b. O carte de aducere aminte este scrisa pentru aceia care in mod liber il marturisesc lumii pe Hristos – Mal.3,16.17
c. Orbul care si-a primit vederea inapoi nu s-a temut sa-L marturiseasca pe Hristos – Ioan 9,23-27
d. Iata modul cum un frate a castigat un lat frate pentru Domnul – Ioan 1,41
e. Cititi cu rugaciune Rom.14,11; Filip.2,10.11
CREDINtA VIE iN ACtIUNE
MATEI 15,22-28
A. DE CE ACEST SUBIECT?
1. Lucrarea pe care noi nu am incheiat-o necesita o credinta activa si puternica:
a. Situatia noastra este foarte asemanatoare cu cea a lui Noe – Evr.11,7. El era manat de o credinta activa.
b. Avem nevoie de o credinta care sa priveasca mai departe de toate lucrurile care se vad – Evr.11,7.27
2. Acest ceas tarziu al istoriei este foarte scurt si pretinde din partea noastra o credinta dinamica care sa poata face fata provocarii spirituale a acestei generatii iubitoare de placeri – Rom.9,28
3. Aceasta miscare reprezinta fara indoiala glasul celui de-al treilea inger – Apoc.18,1-3
B. Sa ANALIZaM CaTEVA DIN CARACTERISTICILE CREDINtEI ACTIVE
1. Experienta demonstreaza ca:
a. Toate lucrurile sunt cu putinta prin intermediul credintei centrate in Hristos – Marcu 9,23, PK-p.157; 2 T-p.140
b. Biserica trebuie sa se sprijine prin credinta pe fagaduintele lui Dumnezeu – Evr.11,6; CH-p.226
2. Credinta care este ancorata in fagaduintele lui Dumnezeu reprezinta o putere extraordinara, care nu va putea fi ignorata:
a. Goliat a inteles aceasta realitate in lupta lui cu un om al credintei – 1 Sam.17,42-51
b. De asemenea si Faraon a inteles acest adevar din experienta mamei lui Moise – Ex.2; 6; 8; 9; 10
(1) Credinta aceasta vie disloca toate obstacolele. Amintiti-va de zidurile Ierihonului!
(2) Preschimba cea mai descurajanta perspectiva din viata cuiva – Ios.1,7-8. Amintiti-va de experienta poporului lui Israel, atunci cand au ascultat istorisirea iscoadelor – Num.13,14
(3) Numai Dumnezeu da acea credinta care nu se va pierde in fata greutatilor in aparenta de netrecut.
- „stati pe loc si veti vedea izbavirea, pe care v-o va da Domnul” – Ex.14,13
- „…Dumnezeul nostru…poate” – Dan.3,17
- „…haidem sa ne suim si sa punem mana pe tara” – Num.13,30
 
C. NATURA CREDINtEI VII SI LUCRaTOARE
1. Nu pune niciodata conditii fagaduintelor lui Dumnezeu:
a. Credinta lui Avraam
(1) „Fiule, Dumnezeu insusi va purta de grija de mielul pentru arderea de tot” – Gen. 22,8
(2) „Si fiindca n-a fost slab in credinta, …el nu s-a indoit de fagaduinta lui Dumnezeu prin necredinta.” Rom.4,19.20
b. Credinta lui Iosua si Caleb – Num.14,38; 26,65; Deut.1,36
2. Este intotdeauna gata sa se sacrifice pentru adevar:
Exemplu:
a. Avraam – Gen.12,1-6; 22,1-12
b. David – 1 Cron. 21,24
c. Pavel – Fapte 21,13
3. Este precum un graunte de mustar – Mat.17,20
4. Este dependenta de exercitiul zilnic si energic:
a. Trebuie dezvoltat in scoala experientei crestine.
b. Dificultatile, problemele si asperitatile vietii vor contribui la dezvoltarea credintei noastre.
(1) Acest lucru este confirmat de experienta ucenicilor.
(2) Acest lucru este confirmat de experienta mea personala. Cei patruzeci de ani de lucrare publica, in timpul carora am intampinat tot felul de probleme, m-au invatat sa ma bizui pe Dumnezeu.
5. Este statornica in suferinte:
a. „Da, ma va ucide, dar imi voi apara purtarea in fata Lui, a spus Iov” Iov 13,15
b. „…Eu sunt gata nu numai sa fiu legat, dar chiar sa si mor in Ierusalim pentru Numele Domnului Isus.” Fapte 21,13
c. „…Nu sta de mine sa te las si sa ma intorc de la tine!…a spus Rut – Rut 1,16
6. Perspectivele caracterizate prin adversitati sa inainteze si sa-si atinga scopul – Mat.15,22-28; Marcu 10,46-52
CELE PATRU PRINCIPII ALE CREDINtEI
A. „CUTREMURAtI-Va SI NU PaCaTUItI! SPUNEtI LUCRUL ACESTA iN INIMILE VOASTRE
      CaND STAtI iN PAT: APOI TaCEtI. ADUCEtI JERTFE NEPRIHaNITE SI iNCREDEtI-Va iN DOMNUL” .
Acest psalm este o rugaciune de seara.
a. El descopera intelegerea minunata a lui David cu privire la adevarata credinta in Dumnezeu.
b. Este uimitor si trebuie retinut aspectul intelegerii pe care o avea robul lui Dumnezeu cu privire la adevarata inchinare.
B. CELE PATRU PRINCIPII ALE CREDINtEI MaNTUITOARE
1. Trezirea la realitate: „Cutremurati-va si nu pacatuiti” .
a. Acest avertisment vine din partea lui Dumnezeu care a primit o viziune referitoare la sfintenia Domnului; si enormitatea grozaviei pacatului.
b. Si Isaia a primit o viziune asemanatoare; el striga: „Vai de mine! Sunt pierdut, caci sunt un om cu buze necurate, locuiesc in mijlocul unui popor tot cu buze necurate, si am vazut cu ochii mei pe imparatul, Domnul ostirilor” – Isa. 6,5
c. Iov primeste o viziune despre sfintenia lui Dumnezeu, vazandu-si astfel propria sa pacatosenie. „Urechea mea auzise vorbindu-se de Tine; dar acum ochiul meu Te-a vazut. De aceea mi-e scarba de mine si ma pocaiesc in tarana si cenusa.” Iov 42,5.6
d. Atunci cand meditam la sfintenia lui Dumnezeu si la dreptatea Legii Sale vom fi mai inclinati sa pacatuim – Gen. 39,7-12
e. Constientizarea consecintelor vesnice ale pacatului reprezint inca unul din obstacolele care pot retine de la pacat – Gal. 6,7-8; Rom. 6,23
2. Meditatia inlauntrul inimii: „cuget adanc in adancul inimii mele” – Ps.76,6
a. Luati-va timp pentru meditatie.
b. O astfel de cugetare va conduce la relaxarea si corectarea deficientelor descoperite.
c. Viata este plina de probleme, unele create de noi insine, altele inerente desfasurarii vietii in conditiile de zi cu zi.
d. O cale sigura de urmat atunci cand meditam inlauntrul nostru.
(1) Meditatia noastra trebuie sa fie caracterizata prin corectitudine lipsita de orice compromis, cinste si respect fata de noi insine si principii de evaluare corecte.
(2) Cuvantul lui Dumnezeu reprezinta metoda de orientare in domeniul cercetarii de sine – Ps.119,9; Ioan 5,39
C. EFECTELE MaNTUITOARE ALE CERCETaRII DE SINE
1. „Aduceti jertfe neprihanite” :
a. Acest lucru inseamna mult mai mult decat slujirea cu buzele! Isa.29,13
b. Ea trebuie alternata cu fapte care sa conduca la sfintire – Ps.50,1-12
c. Hotarari importante sunt adeseori urmate de gesturi de sacrificiu
(1) intelegerea dintre Iacob si Laban – Gen. 31,44-55
(2) Disputa dintre Ilie si preotii lui Baal s-a incheiat cu biruinta lui Ilie cu ocazia unei jertfe – 1 Regi 18,21-39
2. Nadajduieste in Domnul – aceasta inseamna o completa abandonare a eului firesc!
a. Cat de linistit si plin de har este pasajul cu care se incheie textul!
b. Raze de lumina pline de slava si de vibratie cereasca sfanta se intorc catre darul rodnic al increderii in Domnul – Ps.23,1-6
c. Daca cercetarea de sine ne va conduce la incredere in Domnul, vom fi facut progrese extraordinare in experienta noastra crestina; vom merge din momentul acela pe propriul nostru drum catre imparatia lui Dumnezeu.
d. increderea aceasta in Domnul, trebuie sa posede doua insusiri.
(1) Este necesar sa ne incredem in Domnul exact in felul in care am avea o relatie de incredere cu un tata iubitor si plin de intelegere.
(2) Lucrul acesta trebuie sa creeze incredere in sufletul nostru cu privire la faptul ca El este in stare sa faca pentru noi cu mult mai mult decat credem sau gandim noi – Efes.3,20
3. intelegem astfel aspectele celor patru principii ale credintei mantuitoare:
(1) O constiinta treaza.
(2) Cercetarea de sine.
(3) Marturisirea pacatului.
(4) Tagaduirea de sine.



ISTORIA PUtIN CREDINCIOSULUI
A. TENTATIVA NEOBISNUITa A LUI PETRU
1. El L-a vazut pe Domnul Sau mergand pe apa.
2. Dragostea si aprecierea pentru Domnul Sau l-au indemnat sa cuteze si el:
a. „Doamne, daca esti Tu, porunceste-mi sa vin la Tine pe ape.”
b. Din cate cunosc nici un alt muritor nu a mai facut Domnului vreo astfel de cerere.
3. Domnul nostru i-a spus lui Petru – „vino”
Aceasta a insemnat ca Domnul si-a asumat intreaga responsabilitate pentru siguranta tentativei lui Petru.
4. Credinta lui Petru a dat inapoi in momentul in care si-a luat privirile de la Domnul Isus.
a. A inceput sa se afunde.
b. Daca ar fi fost lasat sa se descurce singur, ar fi pierit.
5. insa putina credinta e mai buna decat de loc:
a. „Doamne, scapa-ma” .Putina credinta cunoaste puterea rugaciunii, si o foloseste in mod foarte eficient.
b. Raspunsul Domnului a fost prompt si eficace.
B. Sa ANALIZaM ISTORIA PUtIN CREDINCIOSULUI SI Sa iNCERCaM Sa EXTRAGEM CaTEVA
      iNVataMINTE UTILE DE AICI
1. Relatarea textului nostru:
a. Contine o multitudine de semnificatii pentru credinciosii crestini.
b. Nu am motive sa cred ca Domnul nostru l-ar numi pe Petru, credinta insuficienta.
c. Si cu toate acestea, putin credinciosul este un ucenic sincer al lui Isus Hristos – Mat.16,16;17,4.20
(1) El are un caracter indraznet; spiritul lui de aventura l-a determinat sa-i ceara Domnului sa vina la El, pe apa. Nu stim de vreo alta intamplare de acest gen.
(2) Existasera momente cand putin credinciosul dusese la bun sfarsit multe lucruri – Mat.17,27
(3) in anumite ocazii, proorocii Ilie si Elisei dadusera si ei pe fata un caracter indraznet – 1 Regi 18,33-35; 2 Regi 6,5-7
(4) Putin credinciosul are slabiciunile lui. A fost ispitit sa-si intoarca privirile de la Domnul si sa priveasca la valurile care se apropiau.
(5) insa putin credinciosul avea un dar deosebit pe care toti ar fi trebuit sa-l dorim: stia cum, si cand sa se roage, „Doamne, scapa-ma” .
(6) Iata punctul unde putin credinciosul devanseaza pe cel fara credinta.
2. Putin credinciosul, incunostiintat de Domnul:
a. Este adevarat faptul ca Domnul l-a mustrat pe Petru, spunandu-i: „Putin credinciosule” , dar este mult mai bine asa decat daca i-ar fi spus: „O, necredinciosule!”
b. Este important de mentionat faptul ca dorinta lui Petru a fost aceea de a fi impreuna cu Domnul; aceasta este meritul lui.
c. El a pasit cu siguranta deplina atat timp cat si-a atintit privirile catre Domnul Isus, care spusese: „vino” .
d. El a riscat totul spre a fi impreuna cu Isus, si lucrul acesta este spre meritul sau.
e. in cele din urma putin credinciosul venea catre Isus privind pana la capat spre El si lucrul acesta a fost spre salvarea lui.
C. SCaPAEREA PUtIN CREDINCIOSULUI
1. „indata, Isus a intins mana, l-a apucat si i-a zis: „Putin credinciosule, pentru ce te-ai indoit?
a. Dumnezeu face toate lucrurile la timp; acest lucru este binecuvantare minunata.
b. Acest lucru trebuie de asemenea sa ne inspire in noi dorinta de a face toate lucrurile la timp.
2. Textul nostru arata in mod lamurit faptul ca putin credinciosul a primit ajutorul in exclusivitate din partea Domnului.
a. Nu a fost nicidecum indemanarea de bun inotator a lui Petru aceea care l-a salvat.
b. Mana Mantuitorului a fost mijlocul prin care viata lui a fost pastrata.
c. Domnul l-a apucat; acest aspect ne arata ca Petru era aproape mort; a fost scapat de la moarte si scos din mormantul marin.
d. Tabloul se lumineaza cand stim ca Domnul l-a dus pe Petru inapoi in barca.
e. Mustrarea putin credinciosului.
(1) Petru a fost salvat de la inec.
(2) Dar invatatorul a trebuit sa mustre necredinta lui.
(3) Cu toate acestea a fost o mustrare blanda.
f. Cum ne-am fi manifestat noi credinta daca ne-am fi aflat in locul lui Petru.
CREDINtA iN MERITELE LUI HRISTOS O CONDItIE NECESARa
PENTRU O VIEtUIRE DUHOVNICEASCa
A.    „IATa NUMAI CE VOIESC Sa STIU DE LA VOI: PRIN FAPTELE LEGII ASI PRIMIT VOI DUHUL,
            ORI PRIN AUZIREA CREDINtEI?” – Gal.3,2
1. Confuzie printre credinciosii din Galatia:
a. invatatori falsi ii facusera sa rataceasca de la Evanghelia cea adevarata la ritualurile iudeilor.
b. Fusesera invatati ca nu puteau fi mantuiti decat daca tineau legea lui Moise.
2. Pavel a scris epistola catre Galateni cu scopul de a scoate in evidenta diferenta dintre faptele legii si roadele Duhului.
a. Eforturile omenesti se elimina din calcul deoarece propriile noastre eforturi nu pot si nu vor avea niciodata puterea sa ne mantuiasca din pacat – Rom. 4,6;9,11; 11,6
b. Roadele Duhului Sfant constituie singurele lucrari primite inaintea lui Dumnezeu – Gal. 5,22-25
B. CREDINtA SIMPLa SI LUCRaTOARE – NUMITORUL COMUN DIVIN AL CRESTINISMULUI AUTENTIC
1. Deschide portile fiecarei binecuvantari care ne-a fost daruita in Hristos.
a. Credinta ne inlesneste
(1) infierea – Gal. 3,26
(2) Neprihanirea care este primita inaintea lui Dumnezeu – Filip. 3,9
(3) Sfintirea – Fapte 15,9; 26,18
(4) Totalitatea fagaduintelor lui Dumnezeu
(5) Puterea de neinvins – Mat.17,19-22
(6) Biruinta asupra lumii – 1 Ioan 5,4; Efes. 6,16; Evr. 11,32-34
b. Fara credinta nu putem fi placuti inaintea lui Dumnezeu – Evr. 11,6
2. Credinta simpla ca aceea a lui Hristos reprezenta cheia vietuirii crestine:
a. Se intemeiaza pe Cuvantul lui Dumnezeu – 1 Cor. 3,11; 1 Pet. 2,6
b. Este inradacinat in lucrarile cele mari ale lui Dumnezeu
(1) Dragostea lui Dumnezeu – 1 Ioan 4,8
(2) Harul Sau – 2 Cor. 12,9
(3) Vointa Sa vesnica si neschimbatoare – Evr.10,10
C. PURTAREA SI BINECUVaNTAREA CREDINtEI ACESTEIA
1. Purtarea
a. Nu se indoieste de implinirea fagaduintelor lui Dumnezeu – Rom. 4,17-20
b. Cu ochii credintei se vad lucrurile nevazute – 2 Regi 6,17; Evr.11,24-28
c. Se bizuie pe fagaduintele lui Dumnezeu – 2 Pet.1,4;11,33
d. Se increde pe deplin in Dumnezeu chiar si atunci cand trebuie sa nadajduiasca impotriva oricarei nadejdi – 1 Pet.1,21; Iov 13,15
2. Binecuvantari
a. in ea avem intrare la Dumnezeu Tatal, prin Domnul nostru Isus Hristos
b. Hristos locuieste in inimile noastre – Efes. 3,17
c. Noua ne este impartasita neprihanirea lui Dumnezeu – Filip.3,9
d. Suntem indreptatiti inaintea lui Dumnezeu prin credinta – Rom. 3,22,28
3. Exemple ale credintei mantuitoare:
a. Abel – Evr.11,4
b. Enoh – Gen.6; 7;8;9
d. Avraam – Gen.12;15;17; Evr.11,8-11
e. Moise – Evr.11,24-28
f. Rahav – Ps.87,1-7
g. Rut – Rut 1,16
4. O provocare lansata poporului lui Dumnezeu care traieste in zilele din urma:
a. intrebarea capitala a Mantuitorului – Luca 18,8
b. Va putea credinta noastra sa ne inlesneasca trecerea prin criza care va surveni in zilele din urma? Apoc. 3,10-22
c. Este credinta noastra ancorata in Cuvantul lui Dumnezeu sau in invataturile incepatoare ale acestei lumi? – Col. 2,8.20
d. Este credinta noastra de asa natura incat sa poata recunoaste in mod inteligent semnele timpului in care traim?
„UNDE Va ESTE CREDINtA?
Luca 8,25.26
A. UCENICII iN SCOALA INSTRUIRII PRACTICE
1. Calatorie pe o mare furtunoasa.
2. Ambarcatiunea lua apa la bord.
3. Domnul nostru a linistit marea infuriata.
B. UNDE Va ESTE CREDINtA?
1. incredere simpla si copilareasca.
a. Arata spre conditia relatiei – Evr.11,6
b. Secretul unei credinte vii si biruitoare – 1 Ioan 5,4
c. Acel element unic, de importanta covarsitoare in dobandirea unor rezultate deosebite in lucrarea Domnului – Mat.17,20.21; Luca17,16
2. Acest tip de credinta trebuie cultivata in scoala experientei practice.
a. Acesta este motivul pentru care Dumnezeu a tinut pe copiii lui Israel in pustie timp de patruzeci de ani.
b. Acesta este motivul pentru care unii dintre noi trec prin incercari si experiente dificile.
3. O credinta nepotrivita:
a. Se bazeaza pe lucrurile care pot fi vazute si atinse.
(1) Ne gandim la cele zece iscoade si la istorisirea facuta de ei inaintea adunarii – Num.13,29
(2) Ne aduce aminte de istoria israelitilor infranti – 1 Sam.4,3-5
(3) Chiar si Samuel a avut probleme la acest capitol – 1 Sam.16,7
b. Este motivata de simtaminte.
(1) Petru a avut necazuri grele din pricina acestui fel de credinta – Mat.14,28-31; 26,35; Marcu 14,66-72
(2) Copiii lui Israel au trecut printr-o experienta similara atunci cand au parasit Egiptul – Ex.15,16
(3) Simtamantul este prin insasi natura lui orb; insa atunci cand are la baza motivatii si aspecte obiective, constituie o expresie a convingerilor interioare reale – Rom.9,1-3; Ioan 2,13-17
4. Credinta ucenicilor ingradea actiunea lui Dumnezeu:
a. Ei au avut sentimentul ca daca Domnul Hristos ar fi continuat sa doarma, ar fi fost cu totii pierduti.
(1) Acesta este o slabiciune fatala a modului de rationament omenesc pe care o intalnim la majoritatea dintre noi. Omul este inclinat sa-L conceapa pe Dumnezeu dupa propriul sau caracter ori dupa imaginatia sa proprie.
(2) Ucenicii au uitat faptul ca Acela care adormise in barca era Acela care crease marile la inceput.
(3) Credinta lor era intemeiata pe lucrurile materiale si nu pe Cuvantul lui Dumnezeu.
b. Omul il limiteaza pe Dumnezeu cand il plaseaza la nivelul propriilor lui inclinatii.
(1) Naaman s-a incumetat sa procedeze astfel cu Dumnezeul lui Israel – 2 Regi 5,1-11
(2) imparatul sirienilor si-a inchipuit ca Dumnezeu este un Dumnezeu al dealurilor si vailor – 1 Regi.20,28
C. Modalitati de a-L imita pe Dumnezeu
1. Unii oameni limiteaza pe Dumnezeu prin rugaciunile lor:
a. Cererile si rugamintile lor limiteaza pe Dumnezeu la nivelul a ceea ce cred ei ca au nevoie. Prea multi dintre noi suntem expusi acestei situatii.
b. Altii elimina din rugaciunile lor exact ceea ce Dumnezeu este gata sa faca pentru ei. Viziunea noastra este atat de ingusta si domeniul planurilor noastre atat de limitat, incat uitam ca Universul este sub autoritatea lui Dumnezeu.
3.       a. A limita pe Dumnezeu inseamna ca noi impiedicam posibilitatea a ceea ce El poate si doreste sa faca pentru
 noi daca necredinciosia noastra nu ar fi aceea care ar bloca actiunea Sa.
b. Daca Israelul din vechime i-ar fi ingaduit lui Dumnezeu sa-Si duca la capat planul Sau conceput pentru ei, atunci ar fi intrat in tara care le fusese fagaduita in zece zile in loc de patruzeci de ani.
c. De asemenea si noi la randul nostru limitam actiunea lui Dumnezeu prin refuzul nostru de a urma sfatul Sau. Ganditi-va ce lucrari ar fi savarsit Dumnezeu pentru biserica lui Dumnezeu daca membrii ei ar fi urmat sfatul primit in timpul ultimului secol!
3. Unde ne este credinta?
a. Se intemeiaza pe fagaduintele lui Dumnezeu?
b. Vietuim noi dupa lumina pe care ne-a dat-o Dumnezeu?
c. Va fi credinta sprijinul nostru atunci cand ne vom confrunta cu evenimentele crizei finale?



AVEtI CREDINta iN DUMNEZEU
Marcu 11,20-22
A. „ISUS A LUAT CUVaNTUL SI LE-A ZIS: AVEtI CREDINta iN DUMNEZEU!”
1. Legatura cu Isus a reprezentat pentru ucenici o perioada de pregatire:
a. Ei au invatat arta rugaciunii urmarind modul in care se ruga invatatorul lor – Luca 11,1-13
b. Ei au invatat de la Mantuitorul modul cum sa foloseasca Scripturile – Luca 4,32
2. Ei aveau nevoie sa cunoasca taina credintei care aduce roade:
a. Si acest lucru trebuia de asemenea sa-l dobandeasca in scoala experientei.
b. Textul nostru constituie un exemplu reprezentativ cu privire la pregatirea pe care au primit-o din partea invatatorului artei divine.
B. ASPECTE ALE CREDINtEI VII
1. Definirea credintei:
a. Credinta este o incredere neclintita in lucrurile care nu se vad” Evr.11,1
b. Credinta in Dumnezeu reprezinta o convingere cu privire la Dumnezeu, fiinta Sa, caracterul si modul Sau de guvernare.
c. Este acea actiune si dispozitie a rationamentului prin care adevarul cu privire la Dumnezeu este inspirat din studiul Cuvantului lui Dumnezeu – Rom.10,17
2. Pentru ce acea conditie sa fie autentica:
a. Trebuie sa fie intemeiata pe Cuvantul lui Dumnezeu – Ioan 7,37.38; Rom.10,14-17
b. Trebuie sa fie exercitata pentru a-si dovedi autenticitatea si viabilitatea – Iac.2,26
(1) Credinta vie este ca si in cazul celorlalte organe ale corpului, un element distinct al fiintei noastre.
(2) Acest aspect constituie unul din numeroasele motive pentru care Domnul ne ingaduie sa trecem prin diferite experiente – Evr.12,1-11
(3) Reprezinta painea zilnica pentru care ne rugam – Evr.11,8; Ier.15,16; Mat.6,11; Prov.30,8; 2 Pet.1,19.20
3. Credinta vie in Dumnezeu – lucrul cel mai important de care avem nevoie.
Nu trebuie sa gandim despre noi insine ca am fi necredinciosi cand sustinem nevoia unei credinte mai vii si mai active.
(1) Despre unii trebuie spus faptul ca, „isi calca credinta dintai” – 1 Tim.5,12
(2) Cu privire la altii, Pavel scrie ca „au cazut din credinta” – 1 Tim.1,19
(3) Iar altii s-au lepadat de credinta – 1 Tim.4,1
(4) Dar a te lepada de credinta inseamna a-L parasi pe Domnul – Ier.2,13.14
4. Avem nevoie de o credinta vie in Dumnezeu.
(1) Pentru a fi placuti inaintea Lui – Evr.11,6
(2) Avem nevoie de aceasta credinta pentru a fi sprijiniti in viata aceasta – Rom.1,16.17
(3) Pentru a trai o viata biruitoare – 1 Ioan 5,4.5.
C. Sa STaRUIM iN MaRTURISIREA CREDINtEI NOASTRE
1. Marturisirea credintei noastre:
a. Declararea credintei si predicarea adevarului prezent – 2 Pet.1,12
b. Acesta este aratat si cuprins in cadrul intreitei solii ingeresti – Apoc.14,6-12
c. Cuprinde solia cu privire la reforma Sabatului – Isa.56,1-7; 58,1.12-14; Fapte 3,19-21;15,16
d. Credinta noastra este pusa in legatura cu evenimentul iminentei reveniri a lui Isus Hristos – Tit.2,11-14
2. Staruinta fata de marturisirea credintei noastre arata spre:
a. Pericolul de a ne pierde. Acest pericol are un aspect ingrijorator in zilele de pe urma ale istoriei pamantului – Luca 18,8; Mat.24,12.13
b. Timpul cernerii a sosit deja si multi vor pieri pe cale.
c. Exista numai un singur mod de a starui in marturisirea credintei noastre; si acesta este sa il traim zi de zi – Iac.1,22.23; Rom.2.13; Mat.7,21
RaMaNEREA iN CREDINta
Romani 5,2
A. O iNTREBARE PE CARE TREBUIE Sa NE-O PUNEM NOUa iNSINE
1. Ma identific eu cu credinta pe care o declar?
a. Dumnezeu cauta pe aceia care se identifica cu ceea ce cred – Ier.5,1
b. Unii au cazut de la credinta lor – 1 Tim.1,19
2. Apostazia se afla intr-un proces de crestere (citeste rapoartele venite de la Conferinta Generala)
B. CARE ESTE NIVELUL CALITATIV AL CREDINtEI NOASTRE
1. Biblia vorbeste de unele persoane care sunt:
a. Slabe in credinta – Rom.14,1;15,1;1 Cor.8,7
b. Bogate in credinta – Iac.2,5
c. indrazneti in credinta – 1 Tim.3,13
d. Plini de credinta – Fapte 6,5.8
e. Cu o credinta neprefacuta – 1 Tim.1,5
f. Credinta obisnuita – Tit 2,4
g. Credinta de pret – 2 Pet.1,1
2. Calitatea credintei mele:
a. imi confera putere in situatii neprielnice?
(1) Asa cum s-a intamplat in cazul lui Iov – Iov 1,21
(2) Si ce a produs in viata lui Pavel – Fapte 27,25
b. imi confera puterea de a birui in rugaciune?
(1) Asa cum s-a intamplat in dreptul lui Iacov – Gen.32,22
(2) Ce a produs in viata lui David – 1 Sam.17,45-50
(3) Ce a insemnat pentru Iochebed in ceasul crizei – Ex.2,1-11
C. DORINtA CERULUI CU PRIVIRE LA CREDINtA NOASTRa
1. Credinta noastra sa fie intemeiata pe cunoasterea Bibliei.
a. Multi isi intemeiaza credinta pe traditiile oamenilor – Isa.29,13; Marcu 7,7-13
b. Numai Cuvantul lui Dumnezeu poate crea o credinta autentica – Rom.10,17; Ioan 7,37-39
2. Credinta noastra sa fie o credinta activa:
a. Pentru ca o credinta sa poata fi tamaduitoare si puternica, ea trebuie sa fie exercitata continuu.
b. in lipsa unei atare continuitati, aceasta va muri! Gal.5,6; Iac.2,24-26
3. Ca ea sa fie sanatoasa:
a. A fi sanatoasa inseamna ca ea sa fie fara de cusur – Tit.1,13; Efes.5,26.27
b. Sa fie lipsita de defecte – 1 Cor.11,30
4. Ca ea sa fie spre lauda, onoare, cinste si slava la momentul aparitiei lui Isus Hristos.
a. spre lauda
(1) Precum credinta sutasului – Mat.8,10
(2) Precum credinta femeii canaanite – Mat.15,28
(3) Precum credinta vaduvei sarace – Marcu 12,41
b. Spre onoare si slava la momentul aparitiei lui Isus Hristos – Mat.25,34-45
5. Exemple marete ale credintei.
a. Noe – Gen.11,7
b. Avraam – Gen.22,1-12
c. Ucenicul – Ioan 1,50
d. urmareste si citeste aceste texte din Biblie – Luca 8,13; Ioan 7,48;20,25; Rom. 4,18; Luca 8,25; 18,8; Mat. 9,22;15,28
ASCULTAREA CREDINtEI
Romani 16,26
A. DAR A FOST ARaTATa ACUM PRIN SCRIERILE PROOROCILOR, SI, PRIN PORUNCA DUMNEZEULUI
    CELUI VESNIC, A FOST ADUSa LA CUNOSTINtA TUTUROR NEAMURILOR, CA Sa ASCULTE DE CREDINta
1. Cuvintele acestea ale lui Pavel arata in mod lamurit faptul ca:
a. Ascultarea de voia desavarsita a lui Dumnezeu constituie insasi fundamentul vietii.
(1) Acest lucru este confirmat in gradina Edenului – Gen.2,16
(2) Se confirma de asemenea si in cazul poporului israelit din vechime, atunci cand Dumnezeu il elibereaza din robia Egiptului – Deut.30,19.20
b. Reprezinta temeiul tuturor binecuvantarilor – Isa.1,19; Ps.81,14; Apoc.22,14; Isa.48,18
c. Constituie testul adevaratei credinciosii – Luca 6,46; 2 Cor.2,9;1 Ioan 2,3-7
2. Ascultarea izvorata din dragoste, unicul si supremul scop al Evangheliei lui Isus Hristos;
a. Fundamentul jertfei lui Hristos – Evr.5,9;Rom.5,19; Filip.2,8
b. Pavel a predicat subiectul ascultarii – Rom.1,5; Gal.5,6;2 Cor.2,9
c. Ascultarea este rodul adevaratei credintei adevarate – Evr.11,8; Gal.5,6; Iac.1,22-25;2,24-26
B. CUM PRIVESTE DUMNEZEU NEASCULTAREA
1. Neascultarea este tot atat de vinovata ca ghicirea si impotrivirea nu este mai putin vinovata decat inchinarea la idoli si serafimi: 1 Sam.15,23
2. Este vrajmasie impotriva lui Dumnezeu: Rom.8,6.7.
3. Va primi rasplata cuvenita 2 Cor.10,6; Evr.2,2. Acestea sunt cateva cereri adevarate adresate inimilor; a nu tine cont de aceste lucruri poate fi fatal pentru oricine.
C. BINECUVaNTaRILE ASCULTaRII IZVORaTE DIN DRAGOSTE
1.     a. Ascultarea din dragoste de Fiul lui Dumnezeu este insasi temeiul lui Pavel – Rom.5,19
b. Acesta este lucrul subliniat cu putere de Domnul nostru – Mat.7,22-28
2. Ma gandesc sa enumar sapte binecuvantari deosebite care sunt rodul ascultarii izvorate din dragoste:
a. Dreptul de a manca din pomul vietii. Primii nostri parinti au pierdut acest drept prin neascultare – compara Gen.2,16-18 cu Apoc.22,14
b. Accesul in Noul Ierusalim! Apoc.22,14.15; Isa.26,2
c. Permisiunea de a trai vesnic! Mat.19,17
d. Pacea suprema! Isa.48,18.19; Ps.119,165
e. Comoara deosebita a lui Dumnezeu! Mal.3,16.17
f. Prietenia cu Dumnezeu! Gen.22,12; Ioan 15.14
g. Fagaduintele lui Dumnezeu in viata aceasta si cea viitoare! Ex.15,26; Deut.7,17; Apoc.22,14
3. Numai in masura in care ascultam de glasul lui Dumnezeu putem cunoaste bucuria care rezulta din ascultarea izvorata din dragoste.
4. Credinta intemeiata pe Biblie va aduce roadele ascultarii din dragoste fata de Dumnezeu.
LUPTaND PENTRU CREDINta
Iuda 3,4
A. iNVataTURA SaNaTOASa – Tit 1,9;2,1
1. Credinta sanatoasa se intemeiaza pe o doctrina sanatoasa – 2 Tim.1,13; Tit 2,8
2. invatatura sanatoasa este intemeiata pe Sfintele Scripturi – 2 Tim.3,15-17; Ioan 7,37-39
3. Traditiile oamenilor se afla intr-un contrast izbitor cu continutul Scripturilor – Marcu 7,7.13; Isa.29,1-13
B. Sa PRIVIM MAI iNDEAPROAPE LA CE iNSEAMNa DOCTRINA SaNaTOASa
1. in nici un caz:
a. Nu inseamna traditiile parintilor care anuleaza valoarea Cuvantului lui Dumnezeu – 1 Pet.1,18; Ezec.18,20
b. Nu inseamna poruncile oamenilor – Marcu 7,7.13; Isa.29,13
2. in mod categoric:
a. invatatura biblica cu privire la creatiune – Gen.1,2; Ps.33,6-9; Evr.11,1-3
b. invatatura biblica cu privire la originea pacatului – Isa.14,12-18; Ezec.28,12-17; Gen.2,15.16; 3,1-6; 1 Ioan 3,4-9.
c. invatatura Bibliei cu privire la planul de mantuire – Fapte 4,12; Mat.1,21; Ioan 3,16;1 Ioan 3,1-3
3. Scopul planului de mantuire:
a. De a reface o relatie intrerupta – Efes.2,11.16; Rom.5,1-3
b. De a reface chipul moral al omului, dupa chipul si asemanarea lui Dumnezeu – Rom.8,29; Ioan 3,1-6
c. De a ne face capabili sa pazim poruncile lui Dumnezeu – Evr.10,15.16; Filip.2,12.13; 4,13;1 Ioan 5,1-6
d. De a crea toate lucrurile din nou – ceruri noi si un pamant nou – Apoc.21,1-6; 2 Pet.3,13; Isa.65,17-21
C. LUPTaND PENTRU CREDINta
1. Sustinand cu fapte tezele ei – Neem.13,17-25; Gal.2,11
2. Fiti implinitori ai Cuvantului, nu numai ascultatori – Iac.1,22; Evr.10,36; Ioan 2,17
3. Sacrificand credinta pe altarul placerilor – 2 Tim.3,1-5; 1 Pet.4,1-4
4. Fie ca puterea credintei sa transforme si sa lumineze vietile noastre, asa cum a facut-o in viata lui Stefan, a lui Pavel, si a multor altor martori consacrati ai lui Hristos – 2 Cor.3,18; Fapte 6,15
5. Puneti chiar si vietile voastre in joc daca este nevoie pentru a sustine principiile ei.
6. Luptand in mod eficace pentru credinta nu insemneaza faptul ca trebuie sa ne consumam timpul si energia dezbatand si argumentand in legatura cu ceea ce consideram noi ca este adevarul; argumentul nostru cel mai bun se gaseste in consecventa felului nostru de vietuire.
7. A lupta pentru credinta presupune ca:
a. Suntem capabili sa o sustinem cu Sfintele Scripturi; asa a procedat Domnul nostru – Luca 10,25-27; asa au procedat Stefan si Pavel – Fapte 6,8-10; 9,22. Acest lucru inseamna ca noi trebuie sa fim cercetatori silitori ai Bibliei pentru a invata in primul rand principiile fundamentale ale credintei noastre – 2 Tim.2,15; Mat.22,29
b. Mai mult decat orice, a lupta pentru credinta inaintasilor nostri, inseamna a o trai in caminul nostru si in legaturile noastre pe care le avem cu cei din jurul nostru – Mat. 5,14.16
c. Este o cinste deosebita sa fii capabil sa lupti pentru credinta care a facut din noi o biserica.
iNCERCAREA CREDINtEI NOASTRE
1 Petru 1,7
A. „PENTRU CA iNCERCAREA CREDINtEI VOASTRE, CU MULT MAI SCUMPa DECaT AURUL CARE PIERE
      SI CARE TOTUSI ESTE CERCAT PRIN FOC, Sa AIBa CA URMARE LAUDA, SLAVA SI CINSTEA,
      LA ARaTAREA LUI ISUS HRISTOS” .
1. Traim intr-o competitie puternica.
a. Competitia este atat de puternica si de intensa incat marile corporatii nu isi ofera produsele lor pe piata mai inainte de a le fi supus unor teste capabile sa ofere o imagine a calitatii pe care au urmarit sa o dea acestora.
b. Scopul testului este dublu – acela de a descoperi defectele produsului si de a-i conferi cea mai buna calitate.
2. Textul nostru discuta despre incercarea credintei noastre, si subliniaza faptul ca aceasta incercare a credintei noastre este cu mult mai importanta decat testarea aurului.
B. iNCERCAREA CREDINtEI NOASTRE SI CE IMPLICa ACEASTA
1. Credinta este chiar temelia vietii:
a. Fara credinta este cu neputinta sa fim placuti Lui – Evr.11,6
b. Traim prin credinta – Rom.1,17
c. intr-adevar insasi baza lucrurilor nadajduite, incredintarea despre lucrurile care nu se vad – Evr.11,1
2. Credinta este acea putere care materializeaza in viata noastra fagaduintele lui Dumnezeu, care cuprind:
a. Iertarea pacatelor noastre.
b. Primirea in familia lui Dumnezeu – ganditi-va la capitolul care are ca subiect credinta, respectiv la Evrei 11
c. Nadejdea unei vieti vesnice.
d. Poate aminti cititorul una dintre binecuvantarile Evangheliei care nu este pornita pe calea credintei?
3. Deoarece atatea lucruri atarna de credinta, rezulta de la sine faptul ca aceasta credinta necesita sa fie testata prin imbunatatirea calitatii.
a. O testare a credintei noastre este obligatorie datorita elementului uman existent.
b. Acest element poate fi observat in vietile urmatoarelor personaje din Biblie.
(1) Avraam – Gen.16,20
(2) Moise – Deut. 32,51
(3) Ilie – 1 Regi 19,4
c. incercari vin asupra credintei noastre, nu pentru a o nimici, ci pentru a o curata de slabiciunea tipica a elementului uman.
C. BINECUVaNTaRILE UNEI CREDINtE iNCERCATE
1. Ganditi-va la Avraam, tatal tuturor celor credinciosi:
a. El a asezat pe altarul lui Dumnezeu tot ce avea mai de pret, si a devenit un tip al Tatalui nostru ceresc care a daruit tot ce a avut mai de pret – Ioan 3,16; Gen.22,1-12
b. Si noi trebuie sa procedam la fel – Evr.12,11; Rom.12,1
2.    a. Biruinta unei credinte incercate poate fi vazuta si in cazul lui Iov.
b. in cazul lui David
c. in cazul lui Moise si ale altor stele din imparatia lui Dumnezeu.
d. incercarea credintei noastre dezvolta incredere si ascultare – Ps.119,6-60; Gal.1,15.16; Evr.11,19
3. in cele sin urma, incercarea credintei noastre descopera:
a. Interventia oportuna a lui Dumnezeu, cum a fost cazul la Iosif; lui Avraam, lui Iacob si a multor altor martori testati si incercati.
b. Primirea din partea lui Dumnezeu. Trimit din nou cititorul sa parcurga Evrei 11.
c. Binecuvantari vesnice vor straluci intotdeauna in imparatia lui Dumnezeu – Filip.2,15
CHESTIONARUL SPECIAL AL LUI Dumnezeu
Isaia 39,1-6
A. CONTEXTUL ISTORIC AL TEXTULUI NOSTRU
1. Boala si insanatosirea lui Ezechia.
2. Semnul supranatural al vindecarii sale si efectele lui asupra altor natiuni.
3. Esecul lui Ezechia, de a-L slavi pe Dumnezeu, care il vindecase – Isa.38, 1-22;39,1-8
B. CHESTIONARUL SPECIAL AL LUI DUMNEZEU
1. „Ce au spus oamenii aceia?”
a. Ei nu erau interesati de lucrurile vremelnice.
b. Ei fusesera trimisi sa faca investigatii cu privire la vindecarea extraordinara a imparatului Ezechia.
c. „Povestiti printre neamuri slava Lui, printre toate popoarele Numele Lui” – Ps.96,3
d. Acesta este lucrul pe care l-a facut Nebucadnetar dupa ce a cunoscut puterea Dumnezeului lui Israel – Dan.4,1-4
e. Aici exista o lectie actuala pentru poporul lui Dumnezeu din zilele noastre – Isa.43,10; Fapte 1,8
2. „De unde au venit la tine?”
a. Ei strabatusera un drum lung pentru a asculta istorisirea salvarii – 2 Regi 20,14
b. Ei veneau dintr-o tara idolatra – Isa.2,8
c. Toate aceste aspecte amplifica importanta scopului misiunii ce le fusese incredintata si maresc totodata responsabilitatea lui Ezechia de a folosi acest prilej pentru a le face cunoscut oamenilor pe adevaratul Dumnezeu.
d. Ei erau trimisii speciali ai imparatului Babilonului, care se interesa de secretul vindecarii miraculoase a lui Ezechia.
e. Dumnezeu atinsese inima imparatului ca el sa cunoasca istoria mantuirii dintr-o sursa de prim rang.
3. „Ce au vazut in casa ta?”
a. Un altar familial este o dovada a prezentei Dumnezeului lui Israel?
b. Ezechia, unde este acum Dumnezeul tau?
c. Cat de cercetatoare sunt intrebarile acestea pentru toti cei care declara ca ii slujesc Dumnezeului celui viu?
4. Esecul lamentabil al lui Ezechia:
a. El a prezentat altor oameni toate comorile lui – aur si argint si alte obiecte de valoare – Isa.39,2
b. De ce nu le-a prezentat locul unde mijlocise inaintea lui Dumnezeu, pentru vindecare? De ce nu le-a explicat despre mila nemeritata pe care o primise din partea lui Dumnezeu in ceasul mortii sale?
c. Ce denaturare fata de bunatatea Domnului si Mantuitorului nostru! Cat de trista a fost turnura evenimentelor care au urmat tristei erori a lui Ezechia.
C. CONSECINtELE ESECULUI LUI EZECHIA CARE NU A FOLOSIT PRILEJUL DE A-SI iMPaRTaSI CREDINtA
      iN VIUL DUMNEZEU CARE iL TaMaDUISE iNTR-UN MOD ATaT DE VIZIBIL
1. Consecintele au fost vatamatoare:
a. Pentru el.
b. Pentru imparatia lui.
c. Pentru cauza adevarului – Isa. 39,5-7
2. Oamenii aceia au parasit………… si s-au intors in tara lor – Isa.39,5-7
a. Fara sa fi cules vreo impresie deosebita.
b. Si la fel ca la inceput cand primisera dispozitia de a cerceta acest lucru.
c. Ce urmari aduce modul meu de vietuire in viata acelora care colaboreaza cu mine?
Exemple:
(1) Ilustratia cu femeia din Samaria si a celor din cetatea unde locuia ea – Ioan 4,29-42
(2) Experienta ucenicilor traita in ziua Cincizecimii – Fapte 2,1-41
3. Cat de mult difera experienta lui Daniel si a prietenilor lui in fata lui Nebucadnetar!
a. Ce a invatat Nebucadnetar despre loialitatea lor fata de Dumnezeul lui Israel – Dan. 3,16-18
b. Despre interventia din partea lui Dumnezeu in drama care se consuma – Dan. 3,24-30
4. Tot astfel se poate vorbi si cu privire la experienta lui Daniel in raporturile lui cu imparatul Darius.
a. Acesta fusese indus in eroare de catre inamicii lui Daniel.
b. El l-a azvarlit pe robul sau credincios in groapa cu lei – Dan. 6,1-4
c. Dar a cunoscut rasplata credinciosiei fata de principii – Dan. 6,19-27
d. Daca istoria privitoare la viata noastra ar fi inregistrata in cartea lui Dumnezeu, cum s-ar prezenta?

______________________________

Copyright © 2007 – Articole Crestine. Toate drepturile rezervate. Folosirea acestui material se poate face urmand instructiunile din Ghidul de folosire.