Articole CreştineResurse Spirituale, Practice şi Gratuite

Categorii

03.MARTURISIREA CRESTINA

Scris la: 15 aprilie 2009

SECtIUNEA a V-a – SCHItE PE TEMA MaRTURISIRII CRESTINE

 
1.      O chemare la lucru
2.      Preotia imparateasca a credinciosilor
3.      Preotia in camin
4.      Lucrul in via stapanului
5.      Misiunea ce nea fost incredintata de cer
6.      Marturisirea crestina
7.      Lucrul in echipa si rezultatele lui
8.      Lucrand pentru Dumnezeu
9.      Sarea pamantului
10. „Dar ce am”
11. „Ce ai in mana?”
12. Responsabilitate personala
13. Slujba de multumire
14. Consacrarea personala
15. Raspunderea crestina
16. Putere, slujire, rasplata
17. Dragostea pentru mantuirea sufletelor
18. Fantanarii lui Dumnezeu
19. Arzand pentru Dumnezeu
20. Zel pentru Dumnezeu
21. Ziua puterii lui Dumnezeu
22. Ziua inceputurilor slabe
23. „El m-a scos la loc larg”
24. Pozitii inalte si motivatii firesti
25. Neglijenta criminala
26. Blestemul lui Meroza
27. „Ce, dormi?”
28. „Unde este fratele tau, Abel?”
29. „Sunt eu pazitorul fratelui meu?”
30. Eu sunt fratele vostru
31. Ceilalti si eu
32. Facand cate ceva incoace si incolo
33. Ce lucru neobisnuit faceti?
34. Si fierul a plutit pe apa
35. Pregatirea unui misionar
36. Crestinul dator
37. Reciprocitate in indatoririle crestinilor
38. Cei care castiga suflete pentru Dumnezeu
39. Eu si poverile vietii
40. Cuprinzand pamantul degeaba
41. Un sutas care si-a primit cununa de invingator
42. Metoda neconventionala
43. in memoria mamelor crestine
44. in amintirea Dorcai
45. Obiective in tabara lui Israel
46. Atunci cand Satana iese afara din om
47.    Omul de pe marginea drumului



O CHEMARE LA LUCRU
Matei 21,28-32
A. „FIULE, DU-TE ASTaZI DE LUCREAZa iN VIA MEA”
Cand parcurg textul acesta, simt o emotie deosebita:
a. Cand citesc cuvantul iubitor „Fiule” .
b. Este o inalta cinste sa te poti numi fiul lui Dumnezeu – 1 Pet. 2,8-11; Evr.12,6-9; 1 Ioan 3,26
b. Prin nasterea din nou – Ioan 1,11-13;3,3-6; Rom.8,11-16
c. Prin infierea in familia lui Dumnezeu – Efes.1,5
B. O CHEMARE LA LUCRU – „DU-TE DE LUCREAZa”
1. Pentru un fiu este o placere sa lucreze pentru tatal sau.
a. Fiul lui Dumnezeu a considerat a fi o bucurie sa lucreze pentru Tatal Sau.
(1) „…nu stiti ca trebuie sa fiu in casa Tatalui Meu?” Luca 2,40-52
(2) „Vreau sa fac voia Ta, Dumnezeule…„- Ps.40,8
(3) „Cat este ziua, trebuie sa lucrez lucrarile Celui ce M-a trimis; vine noaptea cand nimeni nu mai poate sa lucreze.” – Ioan 9,4
b. Fiecare copil al lui Dumnezeu este cuprins in aceasta chemare la lucru.
(1) Noi suntem impreuna lucratori cu Dumnezeu – 2 Cor. 6,1
(2) Noi toti suntem o semintie de preoti imparatesti – 1 Pet. 2,9-11
(3) Daca imparatul David ar fi fost prea ocupat lucrand in via lui Dumnezeu, niciodata nu ar fi fost ispitit sa se casatoreasca cu sotia altuia.
2. Domeniul lucrarii: „in via mea” .
a. Via reprezinta in primul rand, biserica lui Dumnezeu. Compara Isa 5 cu Mat. 21,33-43
b. Biserica lui Dumnezeu are un plan minunat pentru toti copiii lui Dumnezeu – Mat. 28,18-20; Fapte 1,8-10
c. Reprezinta o deosebita cinste sa pot sti ca atunci cand iau parte la activitatile bisericii, raspund chemarii la lucru a lui Dumnezeu.
C. TIMPUL DE LUCRU; „ASTaZI”
1. Acest cuvant arata ca prilejul care ni se ofera de a raspunde chemarii Domnului de a lucra in via Sa este scurt – „astazi” .
2. Mantui4orul nostru a admis faptul ca timpul de a lucra in via lui Dumnezeu este foarte limitat – Ioan 9,4
3. Lucrul acesta dovedeste ca totdeauna exista un sfarsit al tipului de lucru:
a. Timpul in care Noe putea lucra era limitat – Gen. 6,3; 7,1-6
b. Ocazia care ii fusese data lui Lot de a ……. in Sodoma avea si ea un sfarsit – Gen. 19,1-19
c. Parabola celor zece fecioare, demonstreaza de asemenea faptul ca oricarui efort ii corespunde un sfarsit – Mat. 25,1-12
4. Biblia scoate cu putere in evidenta faptul ca timpul pentru incercarea de a castiga sufletele pentru Domnul, este limitat:
a. „…Astazi, daca auziti glasul Lui” – Evr. 3,7
b. „…acum este ziua mantuirii” – 2 Cor. 6,1.3
c. „Asa vorbeste Domnul: la vremea indurarii Te voi asculta” – Isa.49,8
5. Lucrarea la care suntem chemati:
a. Marturisind pentru Dumnezeu
(1) „Voi sunteti martorii Mei” – zice Domnul – Isa. 43,10
(2) „imi veti fi martori…”- Fapte 1,8
b. Sa facem cunoscute in aceasta lume bolnava si nenorocita de pacat, puterile minunate ale Celui ce ne-a chemat din intuneric la lumina Sa minunata – 1 Pet. 2,9
c. Sa devenim pescari de oameni – Luca 5,10. Castigarea de oameni este esenta mandatului nostru ceresc.
6. Exista binecuvantare in lucrarea viei tatalui nostru ceresc:
a. Eforturile noastre nu vor fi zadarnice – 1 Cor. 15,58
b. Cel ce umbla plangand arunca samanta, se intoarce cu veselie, cand isi strange snopii – Ps. 126,6
PREOtIA iMPaRaTEASCa A CREDINCIOSILOR
1 Petru 2,9-11
A. „VOI iNSa SUNTEtI O SEMINtIE ALEASa, O PREOtIE iMPaRaTEASCa, UN NEAM SFaNT, UN POPOR,
     PE CARE DUMNEZEU SI L-A CaSTIGAT CA Sa FIE AL LUI, CA Sa VESTISI PUTERILE MINUNATE
     ALE CELUI CE V-A CHEMAT DIN iNTUNERIC LA LUMINA SA MINUNATa”
1. Prin aceste cuvinte, Petru explica misiunea bisericii lui Dumnezeu in aceasta lume:
a. „Sunteti o semintie aleasa”
b. „O preotie imparateasca”
2. „Ca sa vestiti puterile minunate ale lui Dumnezeu”
a. Misiunea noastra se indreapta catre aceasta lume care trage sa moara.
b. Este o misiune cu caracter practic, ceva care trebuie vazut si demonstrat.
B. PREOtIA iMPaRaTEASCa SI ASPECTELE PE CARE EA LE IMPLICa
1. Istoria preotiei:
a. A inceput in caminul unui credincios.
b. Acest lucru este aratat prin faptul ca atat Cain cat si Abel aduceau fiecare in mod independent unul de altul jertfe inaintea Domnului – Gen. 4,3.4.26
c. Aceasta preotie familiala a fost dusa mai departe pana in zilele patriarhilor.
(1) Noe si familia lui – Gen. 8,20
(2) Avraam si toata casa lui – Gen. 13,18
(3) Iacov – Gen. 35,1
d. incepand cu perioada in care Israel se deplaseaza catre tara Canaanului, a intervenit o schimbare; slujba preotiei este incredintata lui Aaron si fiilor sai, mai tarziu tribului lui Levi – Evr. 7,8.9
2. Biserica crestina:
a. Are preotia care este reprezentata de totalitatea credinciosilor care isi aduc contributia personala in mod activ.
b. Fiecare credincios in Hristos este chemat sa dea marturie cu privire la glorioasele adevaruri cuprinse in Evanghelia lui Isus Hristos – Fapte 1,8.9; Rom.15,9
c. Poarta numele de „preotie imparateasca” deoarece arata legatura dintre lucrarea credinciosilor si slujirea lui Mesia, care este Preotul imparat.
d. Noi suntem legati prin existenta noastra de lucrarea adusa la indeplinire de catre Domnul nostru in Sanctuarul ceresc.
e. Aceasta face ca actul mantuirii pentru Hristos sa fie privilegiul imparatesc asezand asupra noastra responsabilitati cu caracter imparatesc.
3. Slujba preotiei:
a. Suntem ambasadorii bunavointei lui Dumnezeu aratata fata de aceasta lume – 2 Cor. 5,20
b. Noi cautam sa punem aceasta lume pierduta in legatura cu cerul.
Exemple:
(1) Avraam a fost chemat la aceasta lucrare – Gen. 12,1-3
(2) Moise si Israel – Ex. 32,30-32
(3) Pavel si poporul sau – Rom. 10,1-3
c. Noi suntem lucratori pentru Dumnezeu, marturisind pentru Isus Hristos, Domnul nostru.
C. ASPECTE ESENtIALE PENTRU O LUCRARE EFICIENTa iN SLUJBA PREOtIEI
1. O jertfa vie:
a. Aceasta jertfa vie ne cuprinde in primul rand pe noi insine – Rom.12,1
b. Cuprinde toata averea noastra, care apartine in primul rand Domnului – 1 Cor. 29,12.13
c. Cuprinde tot ce avem mai bun, nimic schiop sau bolnav – Mal.1,7-10
2. Un altar:
a. Altarul reprezinta simbolul consacrarii si devotiunii noastre inaintea Domnului.
b. Este un semn al devotamentului izvorat din dragoste fata de Dumnezeu si cauza Sa. Acest aspect este aratat in modul in care se inchinau patriarhii – Gen. 8,20; 12,7; 13.4; 35,1
c. Altarul este o permanenta aducere aminte pentru inchinator cu privire la nevoia noastra constanta de a ne consacra vointei desavarsite a lui Dumnezeu – Mat. 26,42
3. Consacrarea:
a. Actul consacrarii reprezinta un eveniment de o solemnitate extraordinara in cadrul preotiei levitice.
b. Ceremonialul era deosebit de impresionant si avea o conotatie foarte speciala pentru preot si pentru popor.
c. Un studiu al urmatoarelor versete din Scriptura poate fi deosebit de util poporului lui Dumnezeu din zilele noastre – Ex. 28,3-41; Num. 3,1-17; Lev.7
4. Scopul consacrarii
a. Consacrarea reprezinta acea devotiune a unei persoane exprimata fara rezerve si din toata inima inaintea lui Dumnezeu si fata de cauza slujirii Lui.
b. inseamna o despartire completa de ceea ce este pacat si necuratie. Acest lucru este indispensabil, pentru ca omul sa poata fi folosit de Domnul.
c. in cele din urma, consacrarea ne arata faptul ca suntem predati in slujba Domnului – cu inima, sufletul si trupul, asa cum este aratat in textul nostru introductiv.
PREOtIA iN CaMIN
Iov 1,1-6
A. DIN STUDIUL NOSTRU ANTERIOR AM iNVatAT
1. Despre faptul ca slujba preotiei in poporul lui Dumnezeu a fost implinita:
a. in zilele de dinainte de potop, de capii fiecarei familii – Gen. 4,1-9.26
b. Ei au urmat aceeasi practica si in zilele patriarhilor – Gen. 8,20; 12,7; 22,9; 35,1-3
2. Pe masura ce poporul lui Dumnezeu a crescut ca numar iar lucrarea lui Dumnezeu si-a intensificat influenta:
a. Dumnezeu a incredintat slujba preotiei lui Aaron si fiilor sai.
b. Mai tarziu aceeasi slujba a fost incredintata tribului lui Levi – Evr. 7,1-28
 
B. DE UN INTERES DEOSEBIT PENTRU NOI ESTE ROLUL SLUJBEI PREOtIEI iN CaMIN
1. Preotul casei era:
a. Un reprezentant al lui Dumnezeu in propriul camin.
b. El constituia o veriga de legatura intre Dumnezeu si membrii familiei sale.
Exemple:
(1) Noe si familia sa – Gen. 8,20-22
(2) Avraam si toata casa lui. Avea o familie numeroasa, de aproximativ trei sute de persoane – Gen. 18,17-26
(3) Iacov, de asemenea a avut in casa sa un numar mare de persoane – Gen. 35,1-8
(4) Iov este un alt exemplu cu privire la lucrarea preotiei in camin – Iov 1,1-5
(5) Iosua este inca un alt exemplu minunat privitor la slujba preotiei in camin – Ios. 24,15
2. Lucrarea preotiei in cadrul caminului contine patru aspecte:
a. Mijlocirea – a face mijlocire inseamna a pleda pentru cazul cuiva intr-o situatia grava ce se ivea in familie.
Exemple:
(1) Avraam a mijlocit pentru nepotul sau Lot, si pentru familia sa, ca de altfel si pentru Sodoma – Gen.18,23
(2) Moise a facut mijlocire pentru Israel – Ex. 32,9-12
(3) Femeia canaaneanca pentru fiica ei – Mat. 15,22-28
b. Stand la spartura. Citeste cu atentie Ps. 106; Ex. 32,32
c. A sluji inaintea altarului – aceasta inseamna ca preotul casei are grija ca familia sa fie pregatita si doritoare sa-si predea vietile si sa se consacre pe ei insisi pe altarul lui Dumnezeu. Compara Rom. 12,1 cu Evr. 13,15; 1 Pet. 2,5
d. Sa invete calea Domnului – acest lucru arata faptul ca altarul de familie cuprinde mai mult decat rugaciunea; cuprinde studiul Cuvantului lui Dumnezeu.
(1) Acesta era programul pe care il urma Avraam – Gen. 18,17
(2) Cei din Berea au urmat un sistem similar – Fapte 17,11.12
B. BINECUVaNTAREA PREOtIEI iN CaMIN
1. Mintile noastre care au puteri finite nu vor fi niciodata capabile sa inteleaga pe deplin binecuvantarile ce decurg din implinirea slujbei preotiei in familie:
a. Ea face posibila legatura cu Dumnezeu, de care familia are nevoie pentru a fi mantuita.
b. Devine un zid de despartire intre membrii familiei si lume – Ios. 24,15; 2 Cor. 6,14-17
c. Este o bariera vie impotriva pacatului – Isa.26,1; Iov 1,10
d. Leaga laolalta inima lui Dumnezeu de cea a familiei.
e. Pregateste pe membrii familiei pentru a sluji cauzei lui Dumnezeu. Istoria faptelor bisericii lui Dumnezeu si a lucrarilor ei arata faptul ca radacinile se regasesc in educatia primita in camin.
2. Ce anume pierd oamenii atunci cand nu au preotia in caminul lor:
a. Ei pierd legatura lor cu Dumnezeu si lucrul acesta inseamna ca sunt fara radacini.
b. Cand ei nu reusesc sa aiba o legatura cu Domnul care este izvorul de viata si de nadejde, ei nu pot pretinde implinirea fagaduintelor lui Dumnezeu pentru ei si pentru casa lor.
c. Se expun ei insisi si ii expun si pe cei apropiati lucrarilor lui Satana, si aceasta aduce in cele din urma ruina.
d. Domnul pronunta un blestem asupra familiilor care nu cheama in dreptul lor Numele Domnului – Ier. 10,25
e. Dumnezeu numeste aceasta fapta „faradelege” – Ps. 14,4; Isa. 43,22



LUCRUL iN VIA STaPaNULUI
Matei 21,28
A. „FIULE, DU-TE DE LUCREAZa iN VIA MEA”
1. Un tip de relatie cu caracter divin:
a. Este o cinste sa fii fiul unui conducator sau al unui imparat.
b. Isus a avut cinstea sa fie chemat Fiu al lui Dumnezeu – Evr. 1,5.6; Mat. 3,17
2. Devenim fii ai lui Dumnezeu:
a. Nu in mod natural – Ioan 1,11-13; 1 Ioan 3,1-6
b. Primindu-l pe Hristos in inimile noastre – Ioan 1,11-13; Gal.3,26
c. Atunci cand El devine Mantuitorul nostru personal – 1 Ioan 5,1-5
d. Prin ascultare de El – Ioan 8,31; 15,7
B. O CHEMARE DIVINa
1. „Du-te de lucreaza” :
a. Unui fiu adevarat ii place sa lucreaza pentru tatal sau.
b. Este o cinste deosebita sa lucram pentru Tatal nostru ceresc; si o dezonoare a nu lucra pentru el – Mat. 25,14; 2 Tes. 3,10
2. Moduri diferite de a lucra in via Domnului:
a. Noi suntem pietre in templul Domnului. Fiecare piatra ocupa un anumit loc si are un rol deosebit.
b. Suntem noi credinciosi implinind ce doreste Domnul?
c. „…da robilor lui putere, arata fiecaruia care este datoria lui” – Marcu 13,34
d. „…da fiecaruia in parte, cum voieste” – 1 Cor. 12,11
3. Cata vreme trebuie sa lucram in via Domnului?
a. Pana cand Domnul zice, „Destul” – Mat. 24,14
b. Pana cand El zice: „S-a sfarsit” – Ioan 4,34
c. Pana cand si noi putem spune laolalta cu Pavel, „mi-am ispravit alergarea” – 2 Tim. 4,7
d. Pana cand Evanghelia va fi propovaduita in intreaga lume, „pentru a sluji astfel de marturie pentru toate neamurile” – Apoc. 14,6.7
C. TIMPUL NOSTRU DE LUCRU
1. „Astazi” :
a. Aceasta inseamna poate si ziua de maine, dar poate nici aceea. Poate insemna o saptamana, o luna, un an, dar poate insemna numai o singura zi.
b. Cat inca mai este indurare – Ioan 9,4; 2 Cor. 6,1-3
2. Exista si pentru acest „Astazi” un sfarsit:
a. Acest lucru a fost confirmat in zilele lui Noe – Gen. 6,3
b. A fost valabil in zilele Sodomei si Gomorei – Gen. 19,24
c. „…Duhul Meu nu va ramanea pururea in om” – Gen. 6,3
3. Cunostinta cu privire la lucrurile acestea ar trebui sa ne anime sa lucram cu putere pentru castigarea de suflete la adevar:
a. Elementul timp are o importanta deosebita – Rom. 13,11-14
b. Factorul „Astazi” joaca un rol important chiar si in sfera lucrarii Domnului – Ps. 95,7; Evr. 3,7-9
4. Sfera lucrarii noastre:
a. „in via mea”
(1) Via Domnului este biserica Sa – Isa. 5,1.2; Mat.21,33-41
(2) Lumea este o tarina intreaga – Mat. 13,19-30; 28,18-20
b. Aceasta arata in mod lamurit domeniul lucrarii pentru slujitorul lui Hristos.
(1) in slujba Stapanului – Rom. 6,16-18
(2) Programul este condus prin biserica lui Dumnezeu.
(3) Activitatea noastra de prima importanta este castigarea de suflete.
5. Lucrarea in via Stapanului presupune:
a. Talentul de a implini lucrarea Domnului – Mat.25,15
b. Talantii difera ca numar – unul poate avea cinci talanti, altul trei, si un altul numai unul.
c. Ceea ce este important este faptul ca Stapanul ne considera raspunzatori, ne va cere socoteala de modul cum am cheltuit fiecare talant.
d. Se va face bilantul ispravniciei noastre – Luca 16,1-14
MISIUNEA NOASTRa CEREASCa
Apocalipsa 6,12
A. SOLII ADEVaRULUI PREZENT
1. Noe a predicat adevarul prezent:
a. El a avertizat pe oameni de potopul care urma sa vina – Gen. 6,1-22
b. El a predicat Evanghelia neprihanirii prin credinta – 2 Pet. 2,5
2. Ioan Botezatorul a predicat adevarul prezent:
a. „Iata trimit inaintea fetei Tale pe solul Meu, care-ti va pregati calea inaintea Ta” – Mat. 11,10
b. El era „un glas” care striga in pustie – Mat.3,1
3. Domnul nostru cel binecuvantat a fost un predicator al Evangheliei neprihanirii prin credinta – Ioan 12,44-50
4. Noi, dintre toti oamenii, trebuia sa avem o solie cu un continut lamurit pe care sa o vestim acestei lumi care care se apropie de ziua judecatii:
a. „…Pentru ce vrei sa alergi fiule? Nu este o solie care-ti va fi de folos!” 2 Sam. 18,22
b. intreita solie ingereasca are continutul cel mai lamurit dintre toate adevarurile cuprinse in Biblie,
B. PUNaND iN LUMINA MARILOR CONCEPTE FUNDAMENTALE
1. Creatiunea biblica – Gen.1,2;Ps.33,6.9; Evr.11,1-6
2. Originea pacatului: Isa.14,12-17; Ezec.28,12-18; Gen.3,1-22; Rom.5,12-18
3. Mantuirea numai prin Hristos:
a. Nici un alt nume – Fapte 4,12
b. Numele Sau cel binecuvantat este singura nadejde pentru pacatosii pierduti – Mat.1,21; Fapte 16,31
4. Nasterea din nou, poarta de intrare in imparatie:
a. Este un imperativ – Ioan 3,3-9
b. Lucrarea Duhului Sfant – Zah.4,6
5. Ascultarea de Legea celor zece porunci, rodul credintei in Hristos – Mat.5,17-19; Evr.10,15.16
6. Darurile spirituale, printre ele si darul proorociei – Apoc.12,17; Isa.8,16
7. Credinciosie fata de toata lumina pe care ne-a incredintat-o Domnul, ca popor – 1 Ioan 1,7-9
C. CaTEVA IMPLICAtII ALE PREDICaRII ADEVaRULUI PREZENT
1. Numai acea credinta ca a unui copil in tatal sau, exprimata fata de adevarul prezent ne va conferi puterea de a castiga suflete la adevarul cuprins in aceasta solie:
a. Adevarul confera putere si autoritate.
b. El va aduce cu sine convingere.
c. El aduce putere mantuitoare – Rom.1,16
2. Trebuie sa fim capabili sa spunem, precum Pavel „stiti ca n-am ascuns nimic din ceea ce va era de folos” – Fapte 20,20
3. Predicarea noastra trebuie sa-l aiba mereu in centrul ei pe Hristos.
Oamenii trebuie sa declare cu privire la solia noastra: „Nu ne ardea inima in noi, cand ne vorbea pe drum, si ne deschidea Scripturile?” – Luca 24,32
4. O predica eficace are patru obiective:
a. Sa creeze in inima ascultatorului dorinta de a cerceta Cuvantul lui Dumnezeu – Fapte 17,10.11
b. Sa il puna pe ascultator in legatura cu Hristos sau sa puna in legatura fiecare fagaduinta din Biblie cu Hristos – Ioan 5,39
c. Sa descopere dragostea lui Dumnezeu fata de o lume indiferenta – Ioan 3,16
d. Trebuie sa fim in stare sa spunem impreuna cu Ioan: „Dumnezeu este dragoste” – 1 Ioan 4,8 sau „Vedeti ce dragostea ne-a aratat Tatal…” – 1 Ioan 3,1-3
e. Trebuie sa dezvaluim grozavia pacatului prezentandu-l in lumina crucii lui Hristos de pe Calvar. „…dar noi propovaduim pe Hristos cel rastignit” – 1 Cor.1,23
5. Predicarea noastra trebuie sa aiba un caracter insufletitor:
a. Cum a fost solia lui Stefan – Fapte 7
b. Predica lui Petru din ziua Cincizecimii – Fapte 2
c. Predica lui Pavel rostita de pe colina lui Marte – Fapte 17,22-34
d. Ni se spune ca o predica care nu il are ca subiect pe Hristos este o predica irosita si lucrul acesta este adevarat. „Dupa ce voi fi inaltat, voi atrage la Mine pe toti oamenii la Mine.” „Iata Mielul lui Dumnezeu” – trebuie sa fie povara inimii noastre cand stam inaintea multimii.
MaRTURISIREA CRESTINa
Fapte 10,8
A. „VOI SUNTEtI MARTORII MEI” Isa.43,10
1. Un martor este acela care afirma continutul spuselor lui Dumnezeu din Cuvantul Sau:
a. „Dumnezeu a inviat pe acest Isus, si noi toti suntem martori ai Lui.” – Fapte 2,32
b. Marturisind cu putere – Fapte 3,14-16; 5,32; 10,39
2. Marturia care se intemeiaza pe lucrarea experientei personale are rezultat.
a. Orbul care a primit vederea – Ioan 9,25
b. Ologul care a putut sa mearga – Fapte 3,1-10; 1 Ioan 1,1-6
B. DOMNUL HRISTOS ESTE EXEMPLUL NOSTRU PENTRU CAUZA ADEVaRULUI
1. Mare parte din slujirea Sa a constat in vizitele facute in mod personal in casele oamenilor:
a. Marcu 2,1-11
b. Marcu 10,10; 14,3
2. El a mangaiat mainile si a vindecat bolile trupesti:
a. A vindecat pe cei cu inimile zdrobite – Luca 4,18; Isa.61,1
b. Despre El, sta scris: „Cum Dumnezeu a uns cu Duhul Sfant si cu putere pe Isus din Nazaret, care umbla din loc in loc, facea bine si vindeca pe toti cei ce erau apasati de diavolul, caci Dumnezeu era cu el.” – Fapte 10,38
3. El nu s-a gandit niciodata la confort sau avantaje pentru Sine, ci mai degraba sa aduca binecuvantari celor aflati in nevoie:
a. „Caci cunoasteti harul Domnului nostru Isus Hristos. El, macar ca era bogat, s-a facut sarac pentru voi, pentru ca prin saracia Lui, voi sa va imbogatiti.” – 2 Cor. 8,9
b. „Vulpile au vizuini si pasarile cerului au cuiburi; dar Fiul omului n-are unde-Si odihni capul.” – Mat. 8,20
c. El a putut sa-i trimita o solie lui Ioan care se afla in temnita. „Orbii isi capata vederea, schiopii umbla, leprosii sunt curatiti, surzii aud, mortii invie si saracilor li se propovaduieste Evanghelie” – Mat. 11,1-5
4. Metoda Sa de lucru:
a. El dadea dovada de mult tact.
Exemple:
(1) Dialogul pe care l-a purtat cu femeia samariteanca – Ioan 4,1-28
(2) Discutia Sa cu Nicodim – Ioan 3,1-36
b. Ganditi-va cu cata bunatate S-a purtat fata de Zacheu – Luca 19,1-9
c. El Si-a adaptat mesajul potrivit vointei si capacitatii de intelegere a fiecaruia – Luca 24,32
d. Metoda Sa de lucru pentru suflete este exemplificata in continuare cu cateva dintre parabolele Sale.
(1) Leul pierdut.
(2) Oaia pierduta.
(3) Fiul risipitor – Luca 15,1-32
C. METODE DE MaRTURISIRE CRESTINa
1. „invatati de la Mine” , a spus Maestrul artei de a marturisi:
a. Rugaciunea in taina constituia cheia succesului Sau in lucrare – Marcu 1,35; Luca 5,16
b. increderea in Tatal Sau ceresc este inca un alt factor component al succesului slujirii Sale – Ioan 5,19.30
c. Loialitatea absoluta fata de Cuvantul lui Dumnezeu este insasi temelia slujirii Sale.
(1) Amintiti-va felul in care a intampinat ispitele lui Satana! – Mat. 4,1-11; Luca 4,1-9
(2) El a urmat aceeasi linie directoare in discutiile pe care le-a avut cu fariseii si cu alte persoane – Ioan 5,39-46; 7,17;10,35
d. Duhul Sfant a fost acela care i-a dat putere sa faca minuni! Fapte 10,38
2. Marturisirea crestina pe care o facem noi depinde de existenta mai multor factori aflati in stransa legatura.
a. Este dragostea lui Hristos, aceea care motiveaza marturisirea noastra? 2 Cor. 5,14-17
b. Suntem stapaniti la randul nostru de entuziasmul si dorinta care l-au animat pe Pavel in lucrarea sa? Rom.9,1-3
c. Apreciem corect valoarea sufletului pentru care a murit Hristos? 1 Cor. 8,11
d. Suntem gata sa platim pretul pe care-l implica marturisirea crestina? Fapte 7,59.60
e. Este credinta in cauza noastra si in bunastarea oamenilor atat de puternica incat sa reziste chiar si atunci cand imprejurarile ne sunt potrivnice?



LUCRUL iN ECHIPa SI REZULTATELE LUI
Marcu 2,1-14
A. TEXTUL NOSTRU NE ADUCE iN ATENtIE
1. Metoda de lucru folosita de Domnul nostru pentru mantuirea sufletelor.
a. „S-a auzit ca este in casa si s-au adunat indata asa de multi ca nu mai putea sa-i incapa locul dinaintea usii.”
b. Aceasta este publicitatea cea mai eficienta in castigarea sufletelor – Mat. 9,1; Luca 5,18; Ioan 1,38.39
2. O casa schimbata prin faptul ca locul acela devenise centrul predicarii Domnului nostru:
a. A devenit un fan al Evangheliei.
b. Un punct cardinal de unde izvorau razele indurarii divine – Mat. 5,14-16
B. SUBIECTUL MaRTURIEI MELE ESTE LUCRAREA CRESTINa iN ECHIPa
1. „Au venit la El niste oameni care I-au adus pe un slabanog” .
a. Povara pe care o aduceau.
b. Era o persoana suferinda, lipsita de nadejde, neajutorata, suferinda de o grava afectiune neurologica, datorata unei vieti de rusine si pacat.
c. El auzise ca in comunitatea lor sosise Marele medic; vecinii lui l-au incurajat sa nadajduiasca ca va fi vindecat.
2. Era purtat de patru oameni.
a. Aceasta arata catre aspectul lucrarii crestine in echipa.
b. Si cum era necesar sa se finalizeze lucrarea pe care le-a incredintat-o Dumnezeu.
c. Moody a spus: „Dati-mi patru oameni care ard pentru Dumnezeu, si voi cuprinse intreaga lume cu ei.”
d. Presedintele Lincoln spunea „Uniti putem rezista, dezbinati ne prabusim.”
e. Nu exista limita in realizarile noastre atunci cand suntem uniti in eforturile noastre de a castiga suflete pentru Hristos.
3. Credinta lor ferma:
a. Ca exista nadejde pentru omul acela lipsit de ajutor.
b. Ca Hristos urma sa onoreze efortul in interesul celui lipsit de vlaga, le-a dat puterea sa-si puna la lucru toate rezervele.
c. A fost vorba de o credinta extraordinara.
d. De o astfel de credinta este nevoie astazi pentru a lucra cu putere pentru Dumnezeu.
C. Sa PRIVIM CU EVLAVIE LA CREDINtA LOR SI LA RaSPLATA CREDINtEI LOR
1. Isus le-a vazut credinta:
a. Hristos a vazut credinta lor, atunci cand ei, ii inspirau nadejde paraliticului, dandu-i sperante noi.
b. El a vazut lucrul acesta atunci cand ei se straduiau sa gaseasca un mijloc de a aduce povara lor la Hristos.
c. El a vazut credinta lor cand au intampinat tot felul de dificultati pe drum, o multime de piedici.
d. Le-a vazut credinta atunci cand ei au ridicat acoperisul casei pentru a-l aduce pe omul bolnav langa Domnul.
e. El a vazut credinta lor atunci cand in sfarsit au reusit – Marcu 2,1-14
2. Ce provocare pentru noi!
a. Ne priveste oare Domnul pe noi stand la capataiul bolnavilor fara nadejde si cautand sa le inspiram motive noi pentru a trai?
b. Ne vedere El credinta atunci cand intampinam obstacole in drumul nostru?
c. Ne urmareste El reactiile atunci cand intampinam obstacole in drumul nostru?
d. Suntem noi dornici sa depasim conventiile artificiale pentru a aduce sufletele la Hristos?
e. Cati oameni vor fi mantuiti din pricina credintei noastre?
3. Sa privim la rasplata lucrarii lor in echipa.
Isus a spus, „Bucura-te fiule!” Aceste cuvinte trebuie sa fi schimbat noaptea in zi pentru omul acela neajutorat.
b. Lucrul de care lumea are nevoie astazi mai mult decat orice, sunt cuvintele de bucurie! Aceasta inseamna cuvinte de speranta. Daca lucrarea noastra ar aduce bucurie in inimile descurajate, aceasta ar aduce slava lui Dumnezeu.
c. „Fiule, pacatele iti sunt iertate!” Ce solie pentru un biet pacatos! Pacatul a reprezentat problema vietii acelui om; pacatul i-a adus boala.
d. Pacatul este marea problema care pare sa faca atat de dificila viata atat de multor oameni din aceasta lume.
e. Prietenii mei, este lucrarea noastra in echipa de asa natura, incat prin ea cuvintele Domnului nostru sa poata aduce iertare sarmanilor pacatosi?
LUCRaND PENTRU DUMNEZEU
Daniel 11,32.33
A. „VA ADEMENI PRIN LINGUSIRI PE CEI CE RUP LEGaMaNTUL. DAR ACEIA DIN POPOR,
     CARE VOR CUNOASTE PE DUMNEZEUL LOR, VOR RaMaNEA TARI SI VOR FACE MARI ISPRaVI”
1. Testul acesta arata faptul ca exista doua clase de oameni:
a. Un grup este influentat de lingusiri si tradeaza cauza lui Dumnezeu.
b. Celalalt grup este loial cauzei lui Dumnezeu si bisericii; ei raman tari in Dumnezeu si fac mari ispravi pentru Dumnezeu.
2. Tocmai prin aceasta evidentiere a aspectului diferit al celor doua categorii existente in biserica, Dumnezeu isi invata poporul cateva lectii cu caracter actual:
B. DOUa CLASE DE OAMENI ASA CUM SUNT ELE ZUGRaVITE iN CONtINUTUL TEXTULUI NOSTRU
1. Similitudini
a. Apartin aceluiasi popor, cel putin ca denumire.
b. Da, poarta acelasi nume.
c. Traiesc in acelasi mediu.
2. Deosebirea dintre ele:
a. Difera prin modul de comportament – acesta este lucrul esential.
b. Se deosebesc prin infatisare si activitatea desfasurata.
3. Cu privire la una din categorii Dumnezeu spune:
a. Ei fac ce este rau.
b. Acest gen de rautate difera intr-un mod special de toate celelalte pacate; este un pacat care se bazeaza pe o cunostinta care produce daune cauzei lui Dumnezeu.
(1) Iuda apartinea grupului acestuia – Mat.26,14-16
(2) De asemenea Ghehazi apartinea acestui grup – 2 Regi 5,20-27
(3) Ahitofel, un personaj de prim rang in acest grup – 2 Sam.15,12
(4) Doeg, un alt caz in aceeasi situatia – 1 Sam.21,7;22,22
(5) Dusmanii din biserica sunt printre cei mai periculosi pentru cauza lui Dumnezeu. Ei cunosc relatiile din cadrul bisericii, si folosesc cunostinta pe care o detin spre a prejudicia cauza lui Dumnezeu.
4. Vor ademeni prin lingusiri pe cei ce rup legamantul:
a. Ei tradeaza relatia sfanta stabilita prin legamant.
b. Lucrul acesta inseamna rea credinta, in sensul cel mai grav al cuvantului.
c. Am aratat deja faptul ca Iuda a fost vinovat de acest gen de conspiratia – Luca 22,47
C. CREDINCIOSII LOIALI DIN BISERICa
1. „Dar aceia din popor, care vor cunoaste pe Dumnezeul lor, vor ramanea tari.”
a. Ei au tarie de caracter si din acest motiv nu pot fi cumparati nici vanduti.
b. Ei sunt tari in credinta, lucru care ii ajuta sa depaseasca toate obstacolele – 1 Ioan 5,1-6
c. Dumnezeu ne-a rezervat o lista intreaga cu astfel de oameni merituosi in Evrei cap.11
2. „Ei vor face mari ispravi” .Cuvantul „ispravi” ne arata faptul ca felul realizarilor iese din sfera obisnuitului, se evidentiaza cu putere.
Exemple:
a. Sadoc – 1 Cron.12,28
b. Benaia – 1 Cron.27,6
c. Abia – 2 Cron.13,47
d. David – 1 Sam.17,40-47
3. O lectie cu caracter foarte instructiv pentru poporul lui Dumnezeu din biserica ramasitei:
a. Ei sunt ziditorii din biserica.
(1) Ei il cunosc si il iubesc pe Domnul.
(2) Ei isi pastreaza cu sfintenie calitatea de membri in biserica.
(3) Nici un fel de lingusire nu le va distruge loialitatea fata de cauza lui Dumnezeu.
(4) Ei vor face mari ispravi, lucruri neobisnuite pentru cauza lui Dumnezeu.
b. Apoi mai sunt si nimicitorii.
(1) Ei sunt, sa le zicem parazitii, caci cu ei incepem.
(2) Ei sunt o rana pentru biserica.
(3) Multumesc lui Dumnezeu, caci ei in cele din urma parasesc biserica.
c. Prietenii mei, carei grupe apartinem – nu numai teoretic, dar practic?!
SAREA PaMaNTULUI
Matei 5,13
A. DOMNUL NOSTRU, MAESTRUL SI iNVataTORUL ADEVaRULUI, FOLOSESTE ASEMaNAREA CU
    CaTEVA DIN LUCRURILE OBISNUITE PE CARE LE iNTaLNIM, CU SCOPUL DE A SCOATE iN
    EVIDENta MARILE ADEVaRURI ALE EVANGHELIEI
1. Lucruri din natura:
a. „Uitati-va cu bagare de seama cum cresc crinii de pe camp” – Mat. 6,28
b. „imparatia cerurilor se aseamana cu un aluat, pe care l-a luat o femeie si l-a pus in trei masuri de faina de grau.” – Mat. 13,33
2. in textul nostru el ne indreapta atentia:
a. Catre sarea pamantului.
b. Lumina lumii.
B. „VOI SUNTEtI SAREA PaMaNTULUI” ESTE TITLUL SUBIECTULUI SOLIEI MELE
1. Caracterul universal cunoscut al cristalelor numite „sare” :
a. Este pretuita in mod deosebit pentru proprietatile ei benefice.
b. Natiunile din antichitate foloseau la schimburile comerciale in loc de bani, sare.
c. Homer a denumit sarea „binecuvantarea zeilor” .
2. Israelul din vechime dadea multe utilizari sarii in actele ceremoniale.
a. La ei sarea era un simbol al prieteniei.
b. Foloseau sarea atunci cand isi aduceau jertfele.
(1) Biblia vorbeste despre „legamantul sarii” .- Lev. 2,13; Num. 18,19; 2 Cron.13,5
(2) Painea si sarea de pe masa imparatului simbolizau supunerea fata de imparat.
3. Folosirea obisnuita a sarii:
a. Asa cum a spus Domnul nostru, este un aliment care nuanteaza si da gust mancarii – Marcu 9,49.50
b. Este un conservant al hranei animale; impiedica deprecierea carnii.
c. Unii oamenii o folosesc la dezinfectarea ranilor; mama mea de multe ori folosea sarea pentru a ne curata ranile.
d. Sarea este un aliment in lipsa caruia nici o forma din viata animala nu ar exista; aceasta este valabil si in domeniul vegetal.
e. Sarea este un producator al senzatiei de sete.
f. Este folosita in distrugerea buruienilor.
g. Acesta cat si alte moduri de folosire a sarii, o fac indispensabila pentru viata noastra de zi cu zi, aici intrand oamenii dar si animalele si plantele.
4. Actiunea sarii.
a. Actioneaza in liniste.
b. Patrunde cu rapiditate in compozitia altor substante.
c. Nu mai este observabila dupa un timp devenind parte integranta a materiei pe care o penetreaza.
d. Are un efect puternic si de calitate.
5. insa textul nostru arata in mod lamurit faptul ca sarea este perisabila.
a. Atunci cand este expusa in mod liber mediului inconjurator.
b. Atunci cand este expusa intr-un mediu in conditii care vor altera compozitia ei.
C. SEMNIFICAtIA EI SPIRITUALa
1. „Voi sunteti sarea pamantului.”
a. Aceasta analogie demonstreaza caracterul universal al credinciosului crestin.
Exemple:
(1) S-a spus despre Avraam, „…toate familiile pamantului vor fi binecuvantate in tine.” – Gen.12,3
(2) Domnul nostru a spus despre Ioan Botezatorul, „Ioan era lumina care este aprinsa si lumineaza…” – Ioan 5,35
b. in mod special acest lucru se confirma in cazul bisericii lui Dumnezeu – Mat.28,18-20;Apoc.22,17
2. Dumnezeu ii foloseste pe crestini si influenta lor sfintitoare:
a. Pentru a mentine moralitatea in mijlocul popoarelor.
Exemple:
(1) Iosif in Egipt – Gen. 39
(2) Daniel in Babilon – Dan.1,8; 6,1-10
b. Crestinii sunt cei care cruta lumea de nimicire.
(1) Lucrul acesta s-ar fi putut intampla cu Lot daca ar fi fost sarea pamantului – Gen.18,17-32
(2) Acest lucru este valabil si pentru copiii luminii din zilele noastre.
3. „Dar daca sarea isi pierde gustul” .
a. Ne gandim la Iuda, unul dintre cei doisprezece – Mat.26,14-16; 27,1-5
b. Ne gandim la Solomon, unul dintre cei mai intelepti oameni din lume.
c. Aceste fapte demonstreaza ca atunci cand cineva este expus conditiilor pacatului, se afla intr-un pericol constant de a-si pierde puterea spirituala.
d. Suntem noi cu adevarat sarea pamantului?
„CE AM”
Fapte 3,1-9
A. CEASUL RUGaCIUNII
1. Elementul cheie al relatiei minunilor savarsite in lucrarea personala de evanghelizare.
a. Petru si Ioan pe drumul lor la adunare, la ora de rugaciune.
b. Un olog la poarta frumoasa a templului cerseste.
c. Urmeaza un dialog ce conduce la vindecarea ologului.
2. Rugaciunea impreuna cu comunitatea – o salvare a vietii in multe ocazii:
a. Iudeii in zilele imparatesei Estera – Est.4,15-17
b. Grupul de rugaciune al lui Daniel a salvat pe inteleptii Babilonului – Dan.2,17-23
c. Apostolii in temnita – Fapte.4,24;12,12-17
3. Rugaciunea impreuna cu comunitatea ar trebui organizata mereu.
a. O astfel de chemare este adresata poporului lui Dumnezeu – tef.2,1-3
b. in mod cu totul deosebit, in vremuri de persecutie si de primejdie pentru poporul lui Dumnezeu – Ioel 2,15.17
B. SUBIECTUL PREDICII MELE ESTE EVANGHELIZAREA EFICACE
1. Ne este adresata.
a. O chemare curajoasa din partea martorilor lui Dumnezeu si puterea lui Dumnezeu pentru mantuirea noastra – Gal.1,15.16
b. De asemenea acest lucru arata ca prezenta lui Hristos si influenta Sa poate fi vazuta in vietile celor credinciosi – Mat.5,14-16
c. Demonstreaza de asemenea faptul ca religia crestina reprezinta mult mai mult decat o forma de evlavie – Gal.2,20
2. Dar ce am:
a. Crestinii autentici nu sunt niciodata lipsiti; ei vor avea intotdeauna ceva pe care vor dori sa-l imparta cu ceilalti – „impartasiti cu ceilalti binecuvantarile voastre” .
b. Bogatiile lor nu sunt evaluate in mod obligatoriu pe baza criteriului aurului. Aceasta nu inseamna ca aurul nu poate fi folosit la propasirea lucrarii lui Dumnezeu; aceasta inseamna ca legatura noastra cu resursele ne motiveaza sa impartasim binecuvantarile noastre materiale cu ceilalti.
3. Petru a impartasit cinci binecuvantari ologului:
a. I-a dat un motiv de incurajare pentru a privi viata cu alti ochi decat pana atunci – „ridica-te si umbla”. Acesta era un lucru pe care niciodata nu i-l mai spusese cineva de cand se nascuse olog. El auzise inainte de minunile pe care le facuse Hristos, dar nu avusese niciodata prilejul sa-l intalneasca pe Hristos.
b. El i-a umplut sufletul cu credinta si speranta pentru un viitor mai bun.
c. L-a ajutat sa stea pe picioarele lui; pentru prima data in viata lui s-a ridicat in picioare si a mers.
d. El l-a pus in legatura cu Rascumparatorul oamenilor; aceasta era cea mai mare binecuvantare care a venit vreodata peste omul acela sarman.
e. in cele din urma aceasta experienta a scos din mana acestui om laude si multumiri – a devenit un urmas inflacarat al Domnului.
C. iNVataTURa PENTRU NOI
1. Avem noi curajul moral:
a. Sa chemam o lume pacatoasa si sceptica sa studieze viata noastra pentru a-L descoperi pe Hristos?
b. Sa fim cinstiti cu Dumnezeu si cu noi insine. Ce ar putea descoperi altii daca ar fi invitati sa cerceteze viata noastra?
c. Ar descoperi ei puterea lui Dumnezeu care duce la mantuire? Sau ar descoperi o forma de evlavie, doar o tagaduire a unei experiente vii?
2. De ce in ciuda cunostintei pe care o avem din Biblie avem atat de putin de oferit acestei lumi bolnave de pacat?
a. Este aceasta pentru ca nu traim atat de aproape de Domnul cum ar trebui?
b. Sau aceasta se datoreaza faptului ca ne lipseste puterea credintei pentru a putea scoate din repaus harul divin, puterea si energia de care avem nevoie?
c. Acestea nu sunt intrebari inutile, ci mai degraba o tentativa de a gasi un raspuns si un remediu pentru slabiciunea noastra.
„CE AI iN MaNa?”
Exod 4,1-4
A. SITUAREA ISTORICa A TEXTULUI NOSTRU
1. Venise vremea pentru eliberarea poporului lui Dumnezeu:
a. Fagaduinta lui Dumnezeu facuta lui Avraam – Gen. 15,13.14
b. implinirea ei era aproape – Ex. 25,3.8
2. Perioada de pregatire pentru Moise se apropiase de sfarsit.
3. Faptul acesta este aratat in mod lamurit de felul in care raspunde apelului lui Dumnezeu de a scoate pe poporul Sau din Egipt:
a. „Cine sunt eu ca sa ma duc la Faraon si sa scot din Egipt pe copiii lui Israel?” – Ex. 3,11
b. „Moise a zis Domnului: Ah! Doamne, eu nu sunt un om cu vorbire usoara; si cusurul acesta nu-i nici de ieri, nici de alaltaieri, nici macar de cand vorbesti tu robului Tau: caci vorba si limba mi-este incurcata” – Ex. 4,10
c. „…pe mine, care n-am o vorbire usoara?” – Ex. 6,12
B. „CE AI iN MaNa?”
1. Aceasta intrebare descopera caracterul echitabil al chemarii Domnului.
a. El doreste sa folosim ce avem la indemana.
b. Toiagul era unealta de care se folosea Moise zi de zi.
2. Toiagul lui Moise, a devenit toiagul lui Dumnezeu.
a. Nu mai era de-acum catusi de putin in slujba de zi cu zi a pastorului din tara Madianului.
b. Devenise acum simbolul puterii mantuitoare.
3. Toiagul lui Dumnezeu a devenit simbolul puterii:
a. Cu el Moise a facut minuni – Ex.4,17
b. Lacuste – Ex.19,20
c. Broaste – Ex.8,5
d. Paduchi – Ex.8,16
e. Cu el a invins contrafacerea – Ex.7,9-12
C. CE AI iN MaNa?
1. in timpurile din vechime Dumnezeu a folosit multe unelte la fel de obisnuite precum toiagul lui Moise:
a. Prastia lui David – 1 Sam.17,40.50
b. Bucata de lemn a lui Elisei – 2 Regi 6,6
c. Falca de magar a lui Samson – Jud.15,15
d. Navodul lui Petru – Mat.17,27
2. Ceea ce avem trebuie sa intre in slujba lui Dumnezeu pentru a deveni simbolul puterii.
a. Fiecare dintre noi avem un anume talent si daca ne consacram in slujba Domnului, acesta poate deveni o putere capabila de mantuire.
b. Dumnezeu ni se adreseaza in dimineata aceasta, intrebandu-ne asa cum l-a intrebat si pe Moise, „ce ai in mana?”
(1) Sunt bani? Foloseste-i in slujba Domnului.
(2) Este unealta cu care lucrezi pentru a-ti intretine existenta? Consacr-o Domnului si cauzei Lui – 1 Cron. 29,12-18
3. Subiectul studiului nostru demonstreaza in mod foarte clar caracterul echitabil al pretentiilor lui Dumnezeu:
a. El nu ne cere ceva ce nu putem avea.
b. El ne cere sa folosim ceea ce a binecuvantat El spre slava Sa si binecuvantarea neamului omenesc.
c. Lucrul acesta a fost subliniat de Domnul nostru in parabola talantilor – Mat.25,14-30
Ilustratii:
(1) in mod frecvent Dumnezeu foloseste cele mai banale bunuri ale oamenilor pentru a-i invata adevaruri speciale. Acest lucru demonstreaza disponibilitatea divinitatii de a se adapta circumstantelor vietii omenesti. Acest lucru arata intelepciunea divina in a face ca lucrurile banale sa foloseasca la invatarea lucrurilor dumnezeiesti. Ilustreaza simplitatea divina ce caracterizeaza planul si scopurile ceresti.
(2) Dumnezeu ia in mana Lui cele mai umile instrumente pentru a-Si aduce la indeplinire scopurile marete – un toiag, un corn de tap, o prajitura din seminte de orz, un vas de pamant. Oamenii isi inchipuie ca scopurile marete se aduc la indeplinire numai prin mijloace marete. insa aceasta nu este calea lui Dumnezeu. El se poate folosi de un vierme tarator tot atat de bine ca si de soarele arzator, de o ……, tot atat de bine ca si de vantul cumplit din rasarit.



RESPONSABILITATEA PERSONALa
Ioan 21,22.23
A. „CE-tI PASa tIE? TU VINO DUPa MINE!”
1. Contextul ne arata interesul lui Petru cu privire la viitorul lui Ioan:
2. Domnul nostru i-a dat lui Petru asigurarea ca va avea grija de Ioan.
3. El l-a sfatuit cu fermitate pe Petru sa mearga dupa El.
B. Sa OBSERVaM PE SCURT IMPLICAtIILE CUVINTELOR DOMNULUI NOSTRU ADRESATE LUI PETRU
1. Persoana Domnului Isus Hristos detine superioritatea din toate punctele de vedere:
a. El si cauza Sa ar trebui sa fie prima si cea mai importanta preocupare a noastra.
(1) „Vino dupa Mine”
(2) Fa orice altceva secundar Mie si cauzei Mele – Mat. 4,19; 8,22; 9,9; Luca 9,59
b. Lucrurile esentiale sunt acelea care trebuiesc facute cel dintai; si Hristos este persoana de care trebuie sa ne preocupam in mod prioritar – Mat. 6,33.
2. Acest adevar este descoperit in cele doua mari porunci:
a. „Sa iubesti pe Domnul Dumnezeul tau, cu toata inima ta, cu tot sufletul tau si cu tot cugetul tau.” Aceasta este prima porunca.
b. Iar a doua este asemenea ei. „Sa iubesti pe aproapele tau ca pe tine insuti.” – Mat. 22,37.38; Deut.6,4-5
3. indatoririle pe care noi le avem fata de Isus Hristos au un caracter personal si independent in raport cu ale celorlalti.
a. Oricare ar fi sau nu atitudinea lor, aceasta nu poate afecta responsabilitatile noastre individuale fata de Dumnezeu.
Exemple:
(1) Lui Aaron ii fusese interzis sa-i ingroape pe fiii sai nelegiuiti – Lev.10,3-7
(2) Samuel era un om al lui Dumnezeu, dar fiii lui erau nelegiuiti; dar aceasta nu a schimbat cu nimic loialitatea sa fata de Dumnezeu – 1 Sam. 8,1-3
b. Responsabilitatea noastra inaintea lui Dumnezeu ramane aceeasi indiferent de ceea ce fac sau nu ceilalti.
„Ce-ti pasa tie? Tu vino dupa Mine!”
c. Cei care conditioneaza relatia lor cu Hristos de modul celorlalti de a concepe lucrurile nu sunt din toata inima ai lui Hristos – 1 Regi 18,21
C. Sa MAI PRIVIM iNCa O DATa CU ATENtIE LA CONtINUTUL TEXTULUI
1. Pentru noi nu poate exista decat un singur model pe care sa-l urmam – Hristos! Evr.12,1.2
a. A urma modelul altora poate sau nu poate fi aprobat de Dumnezeu.
b. O astfel de calauzire are un caracter pur omenesc si extrem de limitat – Isa. 29,13
c. Psalmistul avertizeaza cu privire la pericolul acestei rataciri – Ps. 62,8.9; 146,1-3
d. Proorocul Ieremia ne avertizeaza fata de pericolul increderii in firea omeneasca – Ier. 17,5-7
2. Tragem de aici concluzia ca datoria noastra inaintea lui Dumnezeu are un caracter superior.
a. Conceptele si atitudinile exprimate de cei apropiati noua.
b. Conteaza nu ceea ce fac sau cred ei; responsabilitatea noastra inaintea lui Dumnezeu are un caracter personal si trebuie sa ramana aceeasi.
Exemple:
(1) Adam era constient ca Eva procedase gresit atunci cand a mancat din fructul oprit; totusi a mancat si el din acelasi fruct spunandu-i apoi lui Dumnezeu ca prima vinovata de pacatul pe care el il comisese era femeia pe care i-o daduse Dumnezeu – Gen. 3,8-19
(2) Omul lui Dumnezeu cunostea ce anume dorea Dumnezeu sa faca, cu toate acestea s-a intors inapoi cu proorocul mincinos si a mancat – 1 Regi 13,1-22
c. Principiul de actiune este in mod lamurit explicat de Petru in doua ocazii diferite – Fapte 4,19; 5,29
d. Nu vom fi determinati sa cedam in loialitatea noastra fata de Dumnezeu indiferent de pretul care l-ar presupune aceasta loialitate.
e. Noi stim ca poporul ramasitei lui Dumnezeu va fi chemat sa plateasca un pret pentru loialitatea lui fata de Dumnezeu – Apoc.12,17
Exemple:
(1) Iosif in Egipt – Gen. 39,1-16
(2) Cei trei tineri evrei in Babilon – Dan. 3,17; Apoc.12,17
f. Dar merita din toate punctele de vedere. in incheiere sa meditam la aspectul loialitatii fata de Domnul slavei – Filip. 2,6-11
SLUJBA DE MULtUMIRE
Luca 4,39
A. „EA S-A SCULAT iNDATa SI A iNCEPUT Sa LE SLUJEASCa”
1. Daca citim contextul din Luca 4,38.39, vedem faptul ca soacra lui Simon era bolnava de friguri:
a. Domnul a intrat in casa lui Simon.
b. A mustrat frigurile, si boala a lasat-o indata.
2. Ea s-a sculat indata si a inceput sa le slujeasca.
B. EXPERIENtA CONSUMATa iN CASA LUI SIMON NE PREZINTa SLUJIREA DE MULtUMIRE
1. Faptul ca aceasta femeie insanatosita a inceput indata sa slujeasca lui Hristos si ucenicilor Sai demonstreaza:
a. Siguranta pe care o avea de calitatea vindecarii; si este cea mai inalta expresie a multumirii fata de Dumnezeu, pentru ca fusese vindecata!
b. Este semnul indubitabil al vindecarii facute de Hristos.
Alte exemple:
(1) Maria Magdalena din care a scos sapte demoni ii slujea – Mat. 26,7; Luca 8,2
(2) Zacheu, vamesul, care si-a exprimat cu umilinta gratitudinea fata de Dumnezeu pentru tot ce i se facuse – Luca 19,8
2. O astfel de atitudine este un semn al adevaratei convertiri.
a. in nici un fel nu putem demonstra mai elocvent faptul ca am fost nascuti din nou, ca am fost vindecati de pacat, decat consacrandu-ne viata in slujba lui Dumnezeu.
b. Este un indiciu al locuirii Duhului Sfant – Fapte 10,38
3. Trebuie retinut faptul ca slujirea avea un caracter smerit.
a. Asa a fost slujirea Mariei atunci cand a spalat picioarele Domnului – Ioan 11,1-2
b. Acest lucru poate fi vazut atunci cand il slujim pe Domnul in datoriile vietii de zi cu zi.
c. Dumnezeu priveste o astfel de slujire mai mult decat oricare alt efort venit din partea noastra – Mat.25,34-45
4. Actul ei in a-L sluji pe Hristos si pe ucenicii Sai a reprezentat:
a. O experienta personala a multumirii fata de modul in care Domnul raspunsese prin actul slujirii Sale, nevoilor ei de a-si recapata sanatatea.
b. Mantuirea si actul multumirii au un caracter personal.
Exemple:
(1) Hristos a curatit zece leprosi, insa numai unul I-a multumit – Luca 17,11-17
(2) Simon Petru si-a exprimat multumirea lui pentru faptul ca L-a descoperit pe Mantuitorul, atunci cand l-a adus pe fratele sau la Hristos – Ioan 1,40.41
C. SLUJIREA ACESTEI FEMEI DESCOPERa BUNaVOINtA MARELUI MEDIC
1. El care o vindecase de friguri, nu avea nevoie de ea sa-I slujeasca Lui:
a. El care avusese puterea sa elibereze de friguri avea cu siguranta puterea sa-Si poarte singur de grija.
b. Daca Hristos putea sa vindece bolnavii, sa invie mortii, sa prefaca apa in vin, mai mult decat sigur ca era capabil sa-Si poarte singur de grija.
2. Cu toate acestea, si acest lucru este atat de important, El a acceptat slujirea umila a multumirii:
in acest fel, El a onorat expresia sincera a multumirii.
Exemple:
(1) O cana de apa rece oferita in interesul cerului este bine primita – Mat.10,42; Marcu 9,41
(2) O vizita facuta la capataiul celui bolnav este bine primita – Mat. 25,35.36
3. Ma gandesc in aceasta dimineata la slujirea surorilor noastre, care fac lucrarea Dorcai. Poate ca ele au sentimentul ca lucrul mainilor lor nu este apreciat, insa nu este asa; si ele vor fi rasplatite in imparatie.
4. Da, Dumnezeu primeste slujba multumirii; Biblia este plina de imagini vii cu privire la bunavointa cu care primeste Dumnezeu o astfel de bunavointa.
a. El a primit slujirea unei vaduve inaintea lui Ilie si a binecuvantat-o pentru acest lucru – 1 Regi 17,10-24
b. El a transformat intr-un memorial vesnic, actul Mariei Magdalena, aratand spre slujirea ei izvorata din dragoste pentru ingroparea Lui.
c. El a facut acelasi lucru pentru o alta vaduva care si-a dat ultimul ei banut pentru Domnul – Marcu 12,41-44
CONSACRAREA PERSONALa
1 Cronici 29,5.6
A. „CINE VREA Sa-SI MAI ADUCa DE BUNaVOIE ASTaZI DARURILE iNAINTEA DOMNULUI?”
1. Prin aceste cuvinte, David a facut un apel catre mai marii poporului si ai templului pentru o jertfa speciala in vederea construirii casei lui Dumnezeu.
2. Lui nu i-a fost ingaduit sa zideasca casa Domnului pentru ca varsase prea mult sange.
B. SUBIECTUL SOLIEI MELE ESTE CONSACRAREA PERSONALa iNAINTEA DOMNULUI
1. Dumnezeu ne cere predarea din dragoste a vietii noastre in slujba Sa:
a. El are dreptul dintai asupra vietii noastre pentru ca El este Creatorul nostru – Gen.1,26.27; Deut. 4,32
b. El spune omului „…tu esti al Meu” – Isa. 43,1
c. „…L-am facut spre slava Mea” – Isa. 43,7
d. „Caci noi suntem lucrarea Lui si am fost ziditi in Hristos Isus pentru faptele bune…” – Efes.2,10
2. Dumnezeu declara ca noi cu tot ce avem suntem ai Lui pentru ca El este Mantuitorul nostru:
a. „Tu ai rascumparat oameni pentru…”- Apoc.5,9
b. „Eu sunt Domnul si Mantuitorul tau, Rascumparatorul tau” – Isa.49,26;54,8
c. A rascumparat de la pieire sufletele noastre – Luca 1,68
d. „Ati fost rascumparati cu un pret” – 1 Cor. 6,19.20
3. Natura actului consacrarii divine:
a. Prezentarea trupurilor noastre inaintea lui Dumnezeu ca o jertfa vie – Rom. 12,1-3
b. Consacrarea a tot ceea ce avem Domnului – trupul, sufletul si duhul – 1 Tes. 5,23
c. O astfel de consacrare cuprinde talentul nostru, toata capacitatea noastra de gandire – Mat. 25,14-30
d. Cat de cuprinzatoare este consacrarea noastra inaintea lui Dumnezeu si in slujba cauzei Sale!
e. A veni la El si a ne preda pe noi insine inaintea Sa inseamna a-I darui tot ce avem si suntem!
C. Sa ANALIZaM CaTEVA DIN PUNCTELE FUNDAMENTALE ALE CONSACRaRII DE SINE
1. Am stabilit deja aspectul principal:
Faptul ca Dumnezeu are dreptul de proprietate asupra noastra prin creatiune si rascumparare.
2. insa iata si alte cateva motive aflate in stransa legatura:
a. Noi ne constituim in agenti morali liberi si Dumnezeu nu poate si nu va putea face nimic pentru noi, pana in momentul in care liberul nostru arbitru nu ne va plasa in cadrul slujirii Sale – Apoc.22,17
b. Cine vrea de bunavoie? Numai slujirea adusa in mod liber este primita inaintea Domnului; trebuie sa fie lipsita de constrangere pentru a putea fi primita.
3. Apelul lui David a fost binecuvantat in mod minunat:
a. Pentru ca poporul a dat daruri de bunavoie dintr-o inima curata – 1 Cron. 29,6-9
b. A fost un dar de bucurie din partea intregii adunari – 2 Cor. 9,7
c. Domnul nostru ne-a invatat faptul ca „este mai ferice sa dai decat sa primesti” – Fapte 20,35
4. Sa indraznesc sa cred ca fiecare din aceasta adunare se va consacra lui Dumnezeu in aceasta dimineata?
5. Prieteni, faceti lucrul acesta cu voiosie si fara nici un fel de rezerve – Rom. 12,1-3
6. Rezultatul unei astfel de consacrari nu poate fi evaluat acum:
a. El va aduce o experienta noua fiecaruia dintre noi. Relatia noastra cu Domnul va capata un sens nou si o perspectiva mai buna.
b. Altii vor primi noi indemnuri si cine poate predevea pe deplin, care vor fi roadele unei astfel de consacrari!
c. Va face mult mai eficienta marturisirea noastra pentru adevar.
Exemple:
(1) Ganditi-va la ziua reformatiunii din Israel, in zilele lui Ilie – 1 Regi 18
(2) Sau ganditi-va la rezultatele hotararii imparatesei Estera de a-si consacra viata in slujba eliberarii poporului ei – Est. 4,16.17
(3) Nu trebuie niciodata sa uitam consacrarea primilor nostri pionieri in slujba cauzei adevarului.
RaSPUNDEREA CRESTINa
Geneza 43,1-12
A. FUNDALUL ISTORIC iN LEGaTURa CU TITLUL STUDIULUI
1. Iacov si familia sa lipsiti de hrana.
2. Cei zece patriarhi.
a. Au plecat in Egipt pentru a cumpara alimente pentru ei si animalele lor – Gen. 42,27; 43,24
b. in curand au trebuit sa faca fata unor probleme ivite in legatura cu fratele lor mai mic.
c. Iuda devine chezasul vietii lui Beniamin – Gen. 43,8.9
 
B. RaSPUNDEREA CRESTINULUI
1. Constituie subiectul textului nostru:
a. Dragostea si grija pentru fratele nostru ne va face raspunzatori pentru viata lui.
b. „Raspund eu pentru el”
(1) Avraam pentru nepotul si familia lui din Sodoma – Gen. 14,11-16
(2) Moise pentru Israel – Ps. 106,23
(3) Pavel pentru Onisim – Flimon 8,14
(4) Iuda pentru Beaniamin – Gen. 44,18.32
(5) Hristos pentru noi – 1 Tim.2,5;1 Ioan 2,1-3
2. Aceasta inseamna ca toti suntem raspunzatori pentru siguranta fratilor nostri:
a. „…ai sa-l ceri inapoi din mana mea. Daca nu-l voi aduce inapoi la tine, si daca nu-l voi pune inaintea ta, vinovat sa fiu fata de tine pentru totdeauna.” – Gen. 43,9
(1) Ionatan pentru David – 1 Sam. 20,2
(2) Iov pentru familia sa – Iov 1,5
(3) Pavel pentru credinciosi – 1 Cor. 9,19
b. Acest lucru cere dragoste, dragoste venita de sus – 1 Ioan 2,8-11; 4,8
c. Aceasta a fost ratiunea pentru care Hristos a devenit raspunzator pentru mine – Gal.2,20; Apoc.1,5
3. Daca va fi nevoie, va trebui sa stam la spartura cauzata de pacat.
a. Aceasta este ceea ce a facut Moise pentru Israel – Ex. 32,32
b. Aceasta este ceea ce a facut Pavel pentru fiul sau Onism – Filimon 1,14
C. RaSPUNDEREA CRESTINa, SECRETUL PaRTaSIEI CRESTINE AUTENTICE
1. Legea relatiilor din cadrul bisericii
a. „Purtati-va sarcinile unii altora si veti implini astfel Legea lui Hristos” – Gal. 6,2
b. „Caci toata Legea se cuprinde intr-o singura porunca: Sa iubesti pe aproapele tau ca pe tine insuti.” – Gal. 5,14
c. „Dragostea nu face rau aproapelui; dragostea este deci implinirea Legii.” – Rom. 13,10
d. „Va dau o porunca noua: Sa va iubiti unii pe altii, cum v-am iubit Eu asa sa va iubiti si voi unii pe altii.” – Ioan 13,34
2. Aceasta porunca noua este exemplificata cu putere:
a. Prin parabola Domnului nostru despre bunul samaritean – Luca 10,33
b. Acest gen de relatie este explicata de Pavel in Epistola sa catre romani – Rom.14,1-7
3. in plus, observam faptul ca porunca cea noua a Domnului este continuta:
a. in regula de aur – Mat. 7,12
b. in predica de pe munte – Mat. 5,1-48
c. in cele doua mari legi esentiale ale vietii – Mat. 22,34-40
4. Raspunderea crestina:
a. Este obiectivul Evangheliei lui Isus Hristos. A reface relatia de dragoste dintre oameni reprezinta cea mai inalta raspundere asezata pe umerii celor ce propovaduiesc crestinismul.
b. „Cine nu iubeste, n-a cunoscut pe Dumnezeu, pentru ca Dumnezeu este dragoste.” – 1 Ioan 4,8
c. „…dar cine uraste pe fratele sau, este in intuneric, umbla in intuneric si nu stie incotro merge pentru ca intunericul i-a orbit ochii.” – 1 Ioan 2,11
d. Fratilor, simtiti si voi acea responsabilitate ca aceea a lui Iuda fata de Beniamin, fratele sau mai mic?
e. Relatia ta cu Hristos a modificat calitatea relatiei cu aproapele tau?
PUTERE, SLUJIRE, RaSPLATa
2 Cronici 15,1-7
A. „DAR VOI iNTaRItI-Va SI NU LaSAtI Sa Va SLaBEASCa MaINILE”
1. Acesta este un mesaj cu un caracter foarte actual pentru poporul lui Dumnezeu:
a. Israel parasise pe adevaratul Dumnezeu, „multa vreme Israel a fost fara Dumnezeul cel adevarat, fara preot care sa invete pe oameni, si fara lege.” – vers.3
b. „Mirati-va de asa ceva ceruri, infiorati-va de spaima si groaza, zice Domnul. Caci poporul Meu a savarsit un indoit pacat: M-au parasit pe Mine, izvorul apelor vii si si-au sapat puturi crapate care nu tin apa.” – Ier. 2,12.13
2. Aceasta solie avea ca scop sa intoarca poporul la Dumnezeul cel adevarat:
Israelul din vechime era acuzat de a fi o natiune aflata intr-o permanenta apostazie – Osea 14,1-9
B. SOLIA ACEASTA ESTE DEOSEBIT DE POTRIVITa PENTRU ZILELE iN CARE TRaIM
1. Apostazia este un aspect prezent in multe cazuri in mijlocul acelora care detin calitatea de membri ai bisericii – 1 Tim. 4,1-6; Fapte 20,29.30
2. Traim intr-o epoca marcata de incordare si de stres – Luca 21,25.26
3. Acesta este un timp cand poporul lui Dumnezeu trebuie sa fie vigilent cu privire la pericolul seductiilor fatale ale lumii:
a. Pofta ochilor.
b. Pofta firii pamantesti.
c. Laudarosenia vietii – 1 Ioan 2,15.16
4. Noi trebuie sa invatam din experientele poporului vechiului legamant al lui Dumnezeu:
a. „Si tot ce a fost scris mai inainte, a fost scris pentru invatatura noastra, pentru ca prin rabdarea si mangaierea pe care o dau Scripturile, sa avem nadejde.” – Rom. 15,4
b. Retineti ceea ce scrie Pavel in 1 Cor. 10,1-11
C. TEXTUL NOSTRU NE ADRESEAZa UN iNDEMN iNSOtIT DE BINECUVaNTARE
1. Putere: „Voi dar, intariti-va, si nu lasati sa va slabeasca mainile, caci faptele voastre vor avea o rasplata.” – 2 Cron.15,7
a. Biblia vorbeste in mod foarte lamurit despre faptul ca Dumnezeu doreste ca poporul Sau sa fie un popor puternic – Ios. 1,6.7; Efes. 6,7
b. Puterea noastra provine din patru surse:
(1) De la Domnul Isus Hristos primim puterea de a ne marturisi – Mat. 28,18; Ps.24,7.8
(2) Cuvantul adevarului – Evr. 4,12.13; Ier.23,29
(3) Prezenta si locuirea Duhului Sfant ne intareste – Zah. 4,6; Judec.13,25; Fapte 1,8
(4) Staruinta in rugaciune este in imperativ al conditiei puterii – Ier. 33,3; Iac. 5,16
2. Slujire: „Nu lasati sa va slabeasca mainile.”
a. Hristos este exemplul nostru in ce priveste slujirea din dragoste – Ioan 9,4; 17,4. Cel mai sugestiv text cu privire la modul slujirii Domnului nostru se gaseste in Fapte 10,38
b. Slujirea noastra ii apartine Lui, care ne-a chemat din intuneric la lumina Sa minunata – 1 Pet. 2,9-11
c. Aceasta slujire cuprinde trei aspecte:
(1) De a marturisi pentru Domnul prin vietile noastre – Isa. 43,10; Fapte 1,8
(2) De a face in asa fel ca viata noastra sa fie ca o lumina stralucitoare in aceasta lume intunecata – Mat. 5,14-16; Filip. 2,15
(3) De a face ucenici pentru Dumnezeu – Ioan 1,40-42; Luca 5,10
3. Rasplata: „caci faptele voastre vor avea o rasplata” .
a. Slujirea cu credinciosie pentru Dumnezeu si pentru neamul omenesc, are o rasplata, fie ca cineva vede sau nu aceasta rasplata in zilele lui.
b. Cu privire la Dumnezeu citim: „ferice de acum incolo de mortii care mor in Domnul!” – „Da, zice Duhul; ei se vor odihni de ostenelile lor, caci faptele lor ii urmeaza!” – Apoc.14,13
c. „De aceea, prea iubitii mei frati, fiti tari, neclintiti, sporiti totdeauna in lucrul Domnului, caci stiti ca osteneala voastra in Domnul nu este zadarnica.” – 1 Cor. 15,58
DRAGOSTEA PENTRU MaNTUIREA SUFLETELOR
A. LIMBAJUL UTILIZAT iN CONtINUTUL ACESTUI TEXT ESTE AL UNUI OM A CaRUI DRAGOSTE
    PENTRU SUFLETE A FaCUT CA INIMA Sa SE APRINDa DE O DORINta SFaNTa DE A MaNTUI SUFLETELE
1. „Simt o mare intristare, si am o durere necurmata in inima.”
2. „Caci aproape ca doresc sa fiu eu insumi anatema, despartit de Hristos, pentru fratii mei, rudele mele trupesti.”
3. Ies in evidenta aici doua insusiri caracteristice proprii unui castigator de suflete dinamice:
a. Valorile spirituale vesnice erau acelea care inima sa. Acest lucru este valabil si cu privire la atitudinea lui David fata de fiul sau Absalom – 2 Sam.18,33. intr-un sens mai special acest aspect isi gaseste confirmarea in atitudinea Domnului nostru fata de problema Ierusalimului din vremea Sa. – Luca 19,41
b. Fiinta si tot ce implica viata pot fi pastrate daca cineva de bunavoie se consacra pe altarul slujirii. Aceasta s-a confirmat in cazul lui Moise – Ex.32,32
B. DORINtA ARZaTOARE PENTRU MaNTUIREA SUFLETELOR
1. Ce nu este:
a. Nu este o izbucnire emotionala necontrolata de sentimente omenesti.
b. Nici un entuziasm cu caracter vremelnic care dureaza pana cand dispare emotia care l-a produs.
2. Ce anume este:
a. Atunci cand este implicata cunoasterea sfintita a valorii sufletelor, dragostea care se jertfeste si credinta statornica in valoarea oamenilor vor fuziona intr-o viata de slujire si inima sa se va aprinde de dorinta de salvare a sufletelor.
b. Toate acestea isi gasesc exemplificare in viata lui Pavel, asa cum arata si continutul textului nostru. Dorinta sa, dragostea sa pentru mantuirea oamenilor nu consta intr-o izbucnire de emotii omenesti, ci era mai degraba roadele unei iubiri statornice pentru cei doi din neamul sau.
c. Biblia este plina de exemple de dragoste autentica pentru salvarea de suflete. Veti intalni o mama care mijloceste pentru fiica ei – Mat.15,22; Avraam a mijlocit pentru Sodoma – Gen.18,18-26; Pavel intervenind pentru Onisim, fiul sau spiritual – Filimon 16-20
3. Aceasta dragoste pentru salvarea de suflete este generata de Duhul Sfant:
a. Duhul Sfant este Acela care a facut din Ioan Botezatorul o lumina care era aprinsa si lumina – Ioan 5,35
b. Aspectul acesta ne este confirmat in zilele vietii pamantesti a Domnului Isus Hristos – Ps.69,9;Fapte 10,38
c. Se confirma in cazul lui Stefan care si-a pierdut viata in timp ce rostea acea extraordinara predica descrisa in cartea Faptelor Apostolilor, la capitolul al saptelea.
C. CARE ESTE DRAGOSTEA TA?
1. Blestemul acestei generatii:
a. Dragostea senzuala este un curent ce pare sa inunde generatia noastra mai tanara. Statisticile demonstreaza ca dragostea senzuala a invadat vietile a numerosi adolescenti.
b. Distractiile lumesti constituie atractia principala a zilelor noastre. Multe milioane de dolari sunt incasati la intrarea pe portile distractiilor moderne.
c. Acestea, ca si alte placeri pacatoase sunt in realitate pericolele cele mai mari care confrunta biserica lui Dumnezeu – 2 Tim.3,1-7
d. Aceste lucruri sunt cateva din pericolele de care suntem avertizati de Domnul nostru, noi, cei care traim in zilele de pe urma ale istoriei lumii – Luca 17,26-29; Mat.24,37-42
2. Nevoia noastra urgenta ca popor:
a. Avem nevoie de membri ai bisericii care nu nutresc o dragoste arzatoare pentru mantuirea sufletelor. Dragostea aceasta, fiind rezultatul Duhului Sfant va constitui un obstacol, va impiedica dorinta care este rezultatul poftei ochilor si al laudaroseniei vietii – 1 Ioan 2,15.16
b. Avem nevoie de membri ai bisericii care au patruns in intelegerea valorilor vesnice de care are nevoie un suflet pentru care a murit Hristos.
c. Avem nevoie de un popor care sa fie constient de faptul ca din anul 1844 traim in ceasul judecatii si nimeni dintre noi nu cunoaste cand anume va incepe judecata celor aflati in viata.
d. intrebarea arzatoare este aceasta: satisfac eu, ca membru al bisericii, cerintele de mai sus?
e. Fiecare ar proceda corect daca s-ar cerceta pe sine insusi, in temere de Dumnezeu pentru a cunoaste starea inimii vizavi de castigarea de suflete.
FaNTaNARII LUI DUMNEZEU
Geneza 26,17-20
A. PATRIARHII ERAU PRICEPUtI
1. Ei si-au consacrat o mare parte din viata lor pentru a creste septelul; ei au sapat multe fantani pentru a procura apa pentru oameni si pentru animale – Gen.24,43;26,15
2. Ne amintim de fantana lui Iacob, cu care samaritenii se mandreau atat de mult – Ioan 4,6-28
3. Agar a fost parasita in dreptul unei fantani – Gen.16,7-11
4. Textul nostru introductiv ne aduce la cunostinta faptul ca:
a. Isaac a sapat din nou fantanile tatalui sau.
b. Acest lucru l-a facut in contextul opozitiei fatise exprimate de ceilalti crescatori de vite.
B. SUBIECTUL SOLIEI MELE ESTE CEI CE SAPa FaNTaNI PENTRU DUMNEZEU
1. Cei ce castiga suflete pentru Dumnezeu, sunt intr-un sens deosebit aceia care sapa fantani pentru Dumnezeu:
a. Ei sapa din fantani ale mantuirii pentru multi a caror viata a fost precum o Vale a Plangerii – Gen.21,15-19
b. Psalmistul scrie: „Ferice de cei ce-si pun taria in tine, in a caror inima locuieste increderea. Cand strabat acestia Valea Plangerii, o prefac intr-un loc plin de izvoare si ploaia timpurie o acopera cu tot felul de binecuvantari.” – Ps.84,5.6
Exemple:
(1) Iosif a fost unul dintre oamenii care au sapat fantani in Egipt.
(2) imparatul David a fost inca un altul care a sapat fantani pentru Dumnezeu.
Ganditi-va numai ce inseamna Psalmii scrisi de David pentru peregrinii lui Dumnezeu, atunci cand trec prin Valea Plangerii!
2. Ei au sapat din nou fantanile pe care le-au folosit parintii lor:
a. Gandul acesta este minunat – ceea ce era un motiv de binecuvantare in vietile parintilor nostri, este acum o binecuvantare pentru noi.
b. Ei nu au dispretuit realizarile celorlalti – Ioan 4,38
c. Noi suntem indatorati pionierilor pentru multa lumina si pentru adevarul de care ne bucuram astazi. Acestea au fost cautate si descoperite de pionieri cu multa rugaciune.
d. Structurarea extraordinara a adevarului prezent a fost realizarea primilor pionieri; sa o pretuim caci ei erau cei ce sapa fantani pentru Dumnezeu.
C. CaTEVA iNVataTURI DE SEAMa SI DE MARE UTILITATE PENTRU BISERICA LUI DUMNEZEU
1. Biblia vorbeste despre izvoarele mantuirii.
a. „Veti scoate apa cu bucurie din izvoarele mantuirii.” – Isa.12,3
b. Dumnezeu acuza pe poporul Sau ca a parasit Izvorul apelor vii si au sapat puturi crapate care nu tin apa.” – Ier. 2,12.13
2. Mantuitorul nostru vorbeste de izvoarele mantuirii:
a. Credinta in Cuvantul Sau – Ioan 7,37-39
b. Biserica viului Dumnezeu este un izvor de mantuire pentru sufletele insetate – Apoc.22,17
3. Cine sunt cei ce sapa fantani pentru Dumnezeu?
a. Acela care duce solia adevarului inimilor insetate, este unul din cei ce sapa fantani pentru Dumnezeu.
b. Acela care foreaza adanc in Cuvantul lui Dumnezeu este unul dintre cei ce sapa fantani pentru Dumnezeu.
Exemple:
(1) Pavel a scris paisprezece epistole despre adevar care au astamparat cu apa vietii setea multor milioane de oameni.
(2) Proorocul Isaia este cunoscut ca unul dintre cei mai mari evanghelisti ai Scripturii; si el, la randul sau a forat adanc, ajungand la izvoarele mantuirii.
(3) Ellen G. White, un suflet foarte smerit este unul din cei care au sapat fantani pentru Dumnezeu. Ganditi-va la belsugul cunostintelor de natura divina pe care le-a lasat mostenire poporului lui Dumnezeu din zilele de pe urma!
4. Binecuvantarile izvoarelor mantuirii:
a. Ele sunt un izvor deschis pentru orice necuratie – Zah. 13,1
b. Ele sunt destinate insanatosirii popoarelor asa cum a vazut proorocul Ezechiel – Ezec. 46,1-11
c. Ele sunt disponibile in mod gratuit sufletelor insetate, fara bani si fara plata – Isa. 55,1-3
d. Dragul meu cititor, esti si tu unul din cei ce sapa fantani pentru Dumnezeu?
e. Cat de multe suflete insetate au fost astamparate cu apa vietii, ca rezultat al consacrarii tale fata de adevar?
ARZaND PENTRU DUMNEZEU– partea I
Ieremia 20,7-9
A. O RUGaCIUNE RELEVANTa
1. in legatura cu o insarcinare dificila:
a. Chemarea – Ier. 1,4-10
b. Atitudinea poporului – Ier. 18,18; 20,9
2. Un predicator foarte descurajat:
a. „Nu voi mai pomeni de El si nu voi mai vorbi in Numele Lui.” – versetul 9
b. Aceasta este ceea ce a incercat Iona sa faca – Iona 1,3-17
c. Si Ilie a fost descurajat – 1 Regi 19,4
d. Chiar si Ioan Botezatorul a fost descurajat – Mat.11,1-5
3. insa flacara care ii anima pe acesti oameni puternici ai lui Dumnezeu i-a facut in stare sa fie in continuare o lumina: „iata ca in inima mea este ca un foc mistuitor, inchis in oasele mele.”
a. Psalmistul spunea: „imi ardea inima in mine, un foc launtric ma mistuia si atunci mi-a venit cuvantul pe limba si am vorbit.” – Ps.39,3
b. Acesta este dragi prieteni marele secret al predicarii cu putere.
Exemple:
(1) John Wesley, unul dintre cei mai mari reformatori ai bisericii ardea pentru cauza lui Dumnezeu in asa fel incat toata Anglia parea sa arda odata cu el.
(2) A.B.Earle, acel evanghelist celebru, despre care se raporteaza ca a parcurs 325 de mile pe teritoriul Statelor Unite si al Canadei pentru a-L predica pe Hristos.
4. Textul nostru ne arata ca puterea divina care aprinde inima pentru cauza lui Dumnezeu, este Cuvantul Sau.
a. Exista o mare diferenta intre o solie cu caracter „intelectual” si una care vine din „inima” .
b. Cei doi ucenici care discutau cu privire la dialogul pe care il avusese Domnul cu ei, spuneau: „Nu ne ardea inima in noi, cand ne vorbea pe drum, si ne deschidea Scripturile?” – Luca 24,32
c. Observati puterea pe care a avut-o predica simpla a lui Petru din ziua Cincizecimii – Fapte 2.
d. Fie ca Dumnezeu sa ne ingaduie si noua aceasta experienta pentru a avea mai multa putere in marturisirea noastra pentru Hristos.
B. CUVaNTUL VIU AL LUI DUMNEZEU iN INIMA NOASTRa ESTE O FORta CREATOARE, CARE:
1. Va elibera pe martorii lui Dumnezeu de toate obstacolele create de oameni permitandu-le sa fie neinfricati si nepartinitori.
a. Acest lucru este confirmat in cazul lui Stefan care si-a pierdut viata din cauza predicarii adevarului – Fapte 7.
b. Acest lucru este confirmat si in cazul ucenicilor neinstruiti in ziua Cincizecimii – Fapte 2,7.8
c. Acesta a fost secretul puterii lui Petru si a tovarasului sau de lucrare de a respinge amenintarile conducatorilor iudei si de a predica adevarul – Fapte 4,29; 5,19
2. Va crea o dragoste de nestins pentru sufletele care stau sa piara:
a. Este confirmat acest lucru in cazul lui Pavel Rom. 9,1-3
b. Este confirmat acest lucru in cazul lui Moise atunci cand a mijlocit in interesul poporului sau – Ex. 32,32
3. Sa retinem in mod succint cativa din factorii care aprind inima unui om si o fac sa arda:
a. Botezul Duhului Sfant – Mat. 3,11; Isa. 6,6-11
b. Multa rugaciune tainica. Mai multa rugaciune, mai multe suflete; mai multe suflete, mai multa dragoste pentru mantuirea sufletelor.
c. Un credincios a spus odata unei femei care cauta sa-l castige pentru Hristos: „sotul tau trebuie sa fie prieten la catarama cu Cel Atotputernic; de aceea are atata putere.”
d. Studiul Cuvantului lui Dumnezeu este o obligatie esentiala pentru ca predica sa poata avea putere.
(1) Ignorarea Cuvantului lui Dumnezeu este una din cauzele este una din cauzele datorita carora atatea piedici sunt lipsite de sens si nefolositoare.
(2) Cunostinta sfintita din Cuvantul lui Dumnezeu este aceea care confera putere predicarii noastre.
e. Vietuirea in conformitate cu adevarurile pe care cautam sa le facem cunoscute celorlalti este un imperativ vital, daca dorim ca predicarea noastra sa aiba efect.
f. Aceasta era slabiciunea fariseilor si carturarilor; ei cunosteau Cuvantul dar dadeau gres in a-L implini – Mat. 23,1-5
g. Prieteni, timpul in care traim ne pretinde sa ardem pentru Dumnezeu.
ARZaND PENTRU DUMNEZEU – Partea a II-a
Ieremia 20,7-9
A. MaRTURIE EXTRAORDINARa A PROOROCULUI IEREMIA
1. El a avut o misiune deosebit de dificila: compara Ier.20,7-9 cu cap.18,18
2. Opozitia continua si inversunata l-a adus intr-o asemenea descurajare incat intentiona sa renunte la slujba sa – vers. 9
3. Flacara ce arde in inima lui l-a sustinut sa continue: compara Ier. 1,4-9 cu Isa. 6,6-10
B. FACTORI CARE FAC INIMA Sa ARDa PENTRU DUMNEZEU
1. Cuvantul lui Dumnezeu in inima:
a. Experienta lui Ieremia – Ier. 5,14; 23,29
b. Ganditi-va la Petru in ziua Cincizecimii – Fapte 2,14
c. Stefan constituie un alt exemplu cu privire la ceea ce poate produce Cuvantul lui Dumnezeu primit in inima – Fapte 7,1-53
2. Simtamantul pretuirii valorii lor vesnice va aprinde un foc in inima:
a. Pavel si neamul sau – Rom. 9,1-3
b. Moise si poporul sau – Ex. 32,32
c. Ioan Knox si Scotia – „Doamne, da-mi Scotia sau lasa-ma sa mor.”
3. Dragostea lui Hristos ne constrange:
a. Dragostea lui Hristos este mai puternica decat moartea – Ioan 13,1; Isa. 54,8
b. Este forta motrice care misca inimile sa traiasca si daca este nevoie sa-si dea viata pentru el – Fapte 21,13
c. Avem o panoplie de martori care si-au dat viata pentru Hristos – Evr. 11,34-40
4. Prezenta si locuirea Duhului Sfant produce in inima o dorinta arzanda:
a. Ioan Botezatorul era o lumina aprinsa care lumineaza – Ioan 5,35
b. Apolo, un om cu o vorbire elocventa, era puternic in predicarea Evangheliei lui Isus Hristos – Fapte 18,24.25
c. Pavel a fost probabil unul din cei mai mari evanghelisti ai tuturor timpurilor, pentru ca era plin de Duhul Sfant.
C. RAtIUNI EXTRAORDINARE PENTRU CARE FIECARE ADVENTIST DE ZIUA A SAPTEA
     AR TREBUI Sa ARDa PENTRU DUMNEZEU
1. Adevarul prezent:
a. intreita solie ingereasca ar trebui sa ne determine sa arda pentru Dumnezeu – Apoc. 14,6-14
b. Evanghelia asezarii din nou trebuie sa arda in inimile noastre – Fapte 3,19-21; Isa. 56,1-6; 58,1-14
c. Pregatirea unui popor pentru mutare este iarasi o alta ratiune determinanta pentru a arde pentru Dumnezeu:
2.    a. Declaratia lui Pavel – Rom. 13,11-14
b. Semnele care arata spre sfarsitul tuturor lucrurilor – Mat. 24,33
3. Usa care este deschisa campului misionar este o motivatie determinanta de a arde pentru Dumnezeu:
a. Niciodata nu a mai existat o asa sete de cunoastere in istoria lumii ca acum.
b. Usile sunt larg deschise pentru accesul in campuri noi pentru castigarea de suflete.
c. Aceasta nu va dura mult timp; Satana ca face tot posibilul sa blocheze inaintarea Cuvantului adevarului – 1 Pet. 5,8; Apoc. 12,12
4. Dar mai exista insa si alti factori care ar trebui sa ne determine sa ne ridicam la actiune:
a. Starea de incropeala existenta in randul majoritatii poporului nostru, constituie o motivatie oportuna pentru ca sa ardem pentru Dumnezeu, pentru a-i ajuta sa descopere o noua experienta in sfera lucrurilor lui Dumnezeu – Apoc. 3,14-17
b. Lucrul de care are nevoie lumea astazi sunt barbati si femei literalmente inflacarati de lumina adevarului prezent spre a-i ajuta pe altii sa primeasca acest adevar spre bucuria si mantuirea lor.
5. Vedeti oameni care ard pentru Dumnezeu?
a. Ei vor fi preocupati sa raspandeasca vestea ce buna a iminentei reveniri a lui Hristos.
b. Ei vor trai o viata mareata de un sacrificiu constant pentru Dumnezeu si cauza Sa.
c. Draga cititorule, ne numaram noi printre acei oameni in inima carora lumina adevarului prezent este atat de intensa incat nu poate fi oprita?
ZEL PENTRU DUMNEZEU
A. „LE MaRTURISESC Ca EI AU RaVNa PENTRU DUMNEZEU, DAR FaRa PRICEPRE” - Rom.10,1-3
1. De fiecare data cant citesc aceste cuvinte scrise de Pavel ma gandesc la puterea extraordinara a acestui zel:
a. Zelul a fost acela care l-a determinat pe Saul din Tars sa persecute pe crestini „…sufla amenintarea si uciderea impotriva ucenicilor Domnului” – Fapte 9,1
b. Zelul a fost acela care l-a determinat sa afirme: „…Eu sunt gata nu numai sa fiu legat, dar chiar sa si mor in Ierusalim pentru Numele Domnului Isus.” – Fapte 21,13
2. Zelul este elementul generator fie pentru faptele bune, fie pentru faptele rele; acest lucru depinzand de motivul care sta la baza:
B. ZELUL SFaNT
1. Atunci cand cunostinta noastra cu privire la Dumnezeu si Cuvantul Sau ne stapaneste viata si motiveaza faptele noastre astfel incat dorinta sfanta ne determina sa daruim totul cauzei lui Dumnezeu, acesta este zelul pentru Dumnezeu.
a. Uneori poate fi un zel indreptat spre un obiectiv gresit, cum a fost in cazul lui Pavel – Fapte 22,3.4.
b. A fost adevarat si Dumnezeu a directionat zelul lui Ieremia cand viata lui a fost cuprinsa de aceasta putere.
c. Zelul sfant a fost acela care l-a transformat pe Ioan Botezatorul intr-o lumina care era aprinsa si lumina – Ioan 5,35
2. Credinta vie si dragostea pentru adevar reprezinta doua forte capabila sa genereze zel sfant in vietile noastre:
a. „…stiu in cine am crezut. Si sunt incredintat ca el are putere…” – 2 Tim.1,12
b. Acest lucru explica motivul pentru care martorii Domnului nostru au sfidat valvataile flacarilor si au cantat imnuri de lauda pana la moarte – Evr.11,20-40
3. Dragostea pentru sufletele care pier este o alta motivatie pentru zelul sfant:
a. „Aproape ca doresc sa fiu eu insumi anatema, despartit de Hristos, pentru fratii mei, rudele mele trupesti.” – Rom. 9,3
b. „Iarta-le acum pacatul! Daca nu, atunci sterge-ma din cartea Ta, pe care ai scris-o!” – Ex. 32,32
4. Cum privesc oamenii zelul sfant pentru Dumnezeu?
a. Cand Duhul sfant este peste ei.
b. Ganditi-va la ziua Cincizecimii – Fapte 2.
c. Constientizand ceasul tarziu al timpului in care traim va produce energie sufleteasca pentru a fi zelosi pentru Dumnezeu.
d. Zelul sfant l-a constat viata pe Stefan – Fapte 7,60
e. Cunoasterea pericolelor existente determina oamenii sa fie plini de zel pentru Dumnezeu – Num.14,6-9
C. ROADELE ZELULUI SFaNT PENTRU DUMNEZEU
1. Debora a mantuit poporul prin zelul ei pentru Dumnezeu:
a. Istoria vietii ei, este un important izvor de inspiratie in ceasul crizei – Judec.4
b. Barac, fiul lui Abinoam a fost un om caruia i-a lipsit zelul pentru Dumnezeu si atunci Dumnezeu a folosit o femeia pentru a determina poporul sa se ridice pentru apararea tarii lor – Judec.5
2. Oamenii din tribul lui Levi au oprit molima prin zelul lor pentru Dumnezeu – Ex. 32,27.28
a. Israel a pacatuit in mod grav si Dumnezeu era pe punctul sa-i nimiceasca insa levitii au salvat poporul.
b. Aceasta s-a intamplat atunci cand Dumnezeu le-a incredintat slujba la sanctuar.
3. Zelul sfant a fost acela care L-a determinat pe Domnul nostru sa scoata afara din templu pe toti cei care pangarisera prin comertul lor Casa lui Dumnezeu – Ioan 2,13-18
4. Istoria bisericii lui Dumnezeu este alimentata de exemplele vii ale multor eroi care au fost insufletiti de zel dumnezeiesc:
a. Ne gandim la Ioan Huss care a cantat imnuri de lauda atunci cand a infruntat flacarile care i-au mistuit trupul.
b. Martin Luther a fost animat cu un zel care i-a dat curajul sa infrunte pe demnitarii bisericii romane si care i-a dat biruinta asupra dusmanilor sai.
c. Draga cititorule, te conjur, roaga-te ca Dumnezeu sa umple sufletele tale cu zel sfant pentru a castiga multe, multe suflete la adevarul acesta minunat.
ZIUA CaND DUMNEZEU iSI ADUNA OSTIREA
A. „POPORUL TaU ESTE PLIN DE iNFLaCaRARE, CaND itI ADUNI OSTIREA” – Ps.110,3
1. Priveste si asculta in orice voiesti, si iti vei da seama de anume tipuri de putere:
a. Radioul
b. Televiziunea
c. Chiar si atmosfera pare incarcata cu o seama de manifestari ale puterii.
2. Era noastra este pe drept numita:
a. Era atomica
b. Era spatiala
3. Cine se poate indoi de faptul ca Dumnezeu are propria Sa contabilitate in sfera manifestarilor puterii in aceasta era dominanta de elementul puterii?
B. iNSa CHIAR TEXTUL NOSTRU INTRODUCTIV CONSTITUIE SUBIECTUL ACESTEI SOLII
1. „Poporul Tau este plin de inflacarare, cand iti aduni ostirea, cu podoabe sfinte.” :
a. Ceea ce este demn de regret este:
(1) Faptul ca oamenii descopera si stapanesc puterile naturii, dar din punct de vedere moral acestia sunt in marea lor majoritate robii imoralitatii si ai faradelegii.
(2) Violenta imbolnaveste popoarele – Luca 21,25.26; 2 Tim.3,11-13
b. Lumea a dat nastere la giganti din punct de vedere spiritual care in cele mai multe cazuri sunt victime ale viciului si coruptiei.
c. Chiar si pretinsul popor al lui Dumnezeu da pe fata neputinta de a face fata spiritului lumesc si ispitei.
2. insa textul nostru ne indrepta atentia catre ziua in care Dumnezeu isi va aduna ostirea:
a. Cand frumusetea sfinteniei lui Dumnezeu va impodobi pe sfinti.
b. Acest lucru s-a confirmat in timpul sfarsitului – Apoc.18,1;Fapte 2,17
c. Strigatul puternic al celui de-al treilea inger reprezinta descoperirea puterii lui Dumnezeu de a incheia lucrarea.
d. Profetia biblica se concentreaza asupra zilelor noastre ca fiind timpul caderii ploii timpurii si a celei tarzii. Aceasta este ziua, dragi prieteni – Fapte 2,17
C. NATURA SI REZULTATELE ZILEI CaND DUMNEZEU iSI ADUNA OSTIREA
1. Puterea lui Dumnezeu manifestata in viata poporului lui Dumnezeu este harul Sau mantuitor:
a. Puterea caracterului moral care sfideaza pacatul si ispita.
Exemple:
(1) Iosif in Egipt – Gen. 39,1-22
(2) Daniel si prietenii sai in Babilon – Dan. 3,6
(3) Petru si Pavel in fata persecutiei; de asemenea Stefan.
b. Puterea rugaciunii
Exemple:
(1) Ilie s-a rugat si cerul a fost inchis sa nu mai dea ploaie pe pamant – Iac.5,17.18
(2) Elisei s-a rugat si o intreaga armata a fost orbita – 2 Regi 6,18.19
(3) Petru s-a rugat si Dorca a revenit la viata.
2. Canalele puterii mantuitoare ale lui Dumnezeu:
a. Duhul Sfant – Zah. 4,6; Fapte 1,8
b. Cuvantul lui Dumnezeu – Evr. 4,12; Ier. 23,29
c. Sangele lui Isus Hristos – Apoc. 12,11
Vietile transformate ale poporului lui Dumnezeu sunt ca un canal al puterii lui Dumnezeu.
d. Nici un alt mijloc nu are o actiune atat de convingatoare ca o viata transformata.
e. Ganditi-va la cuvintele care se gasesc la 1 Pet. 2,9; Fapte 3,1-9; Ioan 4,22-28
3. Efectul puterii lui Dumnezeu:
a. „Poporul Tau este plin de inflacarare, cand iti aduni ostirea, gata de sacrificiu, gata sa actioneze pentru Dumnezeu; gata sa indrume prieteni pentru cauza lui Dumnezeu.”
b. Biserica are nevoie de aceasta putere pentru ca ea sa poata actiona cu putere pentru a incheia lucrarea Domnului.
c. Avem nevoie de Ioan Botezatorul, despre care sta scris ca era lumina aprinsa – Ioan 5,35
d. Avem nevoie de experienta proorocului Isaia care a experimentat puterea curatitoare de pacat si a harului de a putea spune, „Iata-ma, trimite-ma!” – Isa. 6,1-11
e. Atitudinea noastra fata de lucrarea lui Dumnezeu va da marturie despre puterea lui Dumnezeu in viata noastra.



ZIUA iNCEPUTURILOR SLABE
Zaharia 4,10.11
A. „CaCI CINE DISPREtUIESTE ZIUA iNCEPUTURILOR SLABE?”
1. Aceasta este una din intrebarile cele mai provocatoare reflectate in Biblie:
a. Era o mustrare adresata iudeilor descurajati care isi pierdeau nadejdea in reconstructia templului.
b. Si este o solie de asigurare adresata lui Zorobabel, guvernatorul, de a continua lucrarea care avusese inceputuri foarte slabe – Zah. 4,1-14
2. Dar semnificatia acestei solii trece dincolo de aspectele legate de experientele Israelului din vechime; ea se aplica poporului lui Dumnezeu si lucrarii acestuia in toate veacurile:
a. Istoria bisericii a fost marcata de ziua inceputurilor slabe:
b. Domnul a facut aluzie cu privire la acest aspect in continutul catorva dintre parabolele Sale:
(1) „imparatia cerurilor se aseamana cu un aluat, pe care l-a luat o femeie si l-a pus in trei masuri de faina de grau…” – Mat.13,33
(2) Pavel a spus Corintenilor „Nu stiti ca putin aluat dospeste toata plamadeala.” – 1 Cor.5,6
(3) Domnul a vorbit despre „samanta cea mica de mustar.” – Mat.17,20
B. DAR EXISTa SI O FAtETa STRaLUCITOARE A TEXTULUI NOSTRU
1. Ziua inceputurilor slabe a fost in trecut si este in prezent ziua lui Dumnezeu:
a. Cine l-a eliberat pe Iosif din inchisoare si cine l-a facut parintele Egiptului? – Gen.45,8
b. Cine l-a chemat pe David de la pastoritul celor cateva oi ale tatalui sau, pentru a deveni cel mai mare imparat pe care L-a avut Israelul vreodata? – 1 Sam.16,3
c. Cine l-a dus pe Moise in Palatul regal al Egiptului; cine l-a instruit in stiintele dreptului pentru a-l face unul dintre cei mai mari legislatori ai tuturor timpurilor?
d. Cine ar fi ales o mana de pescari neinstruiti si i-ar fi facut stelele Evangheliei lui Isus Hristos? – Apoc.12,1-6
2. Sa privim mai indeaproape la zilele inceputurilor slabe pentru cauza lui Dumnezeu:
a. Hristos a folosit cativa pesti mici pentru a hrani o multime de oameni – Mat. 15,34
b. El a comparat lucrarea lui Dumnezeu cu fenomenul cresterii unei plante – Marcu 4,28
C. ADEVaRURI VREDNICE DE ATENtIA NOASTRa SI SUBIECTE DE RUGaCIUNE
1. in realitate nu exista lucruri mici pentru ca lucrurile mari se nasc din cele mici sau din inceputurile sau lucrurile slabe:
a. Atomul este atat de minuscul incat pentru a-i observa alcatuirea trebuie marit de foarte multe ori; insa este atat de puternic, incat intreaga lume traieste o teama extraordinara de puterea lui.
b. Un mare fluviu provine din izvorase foarte mici.
c. Marile ploi torentiale constau din picaturi foarte mici de apa.
2. Dragi prieteni, apreciem noi in mod corect ziua inceputurilor slabe?
a. Domnul a spus lui Saul, „cand erai mic in ochii tai, n-ai ajuns tu capetenia semintiilor lui Israel, si nu te-a uns Domnul ca sa fii imparat peste Israel?” – 1 Sam.15,17
b. Ne aducem aminte de inceputurile slabe ale acestei miscari; literatura pe care o avea de impartasit lumii putea fi transportata intr-un mic cufar; dar priviti in ce s-au transformat acela slabe inceputuri!
C. Dumnezeu cunoaste limitele naturii umane, ceea ce se poate numi „ziua inceputurilor slabe”
(1) Cunostinta puternica.
(2) Necesitatea de a fi hranit cu lapte.
(3) Defecte de caracter.
(4) Slab in credinta.
(5) Nimic vrednic de lauda decat harul lui Dumnezeu.
3. Cat de recunoscatori va trebui sa fim mereu pentru ca Dumnezeu nu dispretuieste ziua inceputurilor slabe atata vreme cat continuam sa fim constienti ca suntem asemenea cu statul „in fundul mocirlei” – Ps. 22,6
a. Ca toate popoarele „sunt ca o picatura de apa din vadra, ca paharul pe o cumpana – Isa. 40,15
b. Ca Dumnezeu in indurarea sa, S-a gandit la noi, si L-a dat pe singurul sau Fiu pentru a ne ridica de la un nivel de viata total lipsit de demnitate, la un statut vrednic de cinste in imparatia Sa.
c. De aceea, sa nu dispretuim ziua inceputurilor slabe, ci mai degraba sa fim recunoscatori pentru faptul ca din perspectiva lui Dumnezeu nimic nu este neinsemnat.
„EL M-A SCOS LA LOC LARG”
A. „EL M-A SCOS LA LOC LARG” – Ps.18,19
1. Aceasta afirmatie din experienta imparatului David este literala:
a. Domnul l-a gasit in vreme ce pastea oile tatalui sau – 1 Sam.17,15.28
b. Domnul l-a instruit pentru a fi imparat peste Israel, lasandu-l sa aiba in grija oile tatalui sau, pazindu-le de lei si de ursi – 1 Sam.17,37
2. Studiul Bibliei descopera faptul ca Dumnezeu a trecut diferite persoane de pe un plan lipsit de relevanta pe un plan al marilor responsabilitati:
a. El l-a luat pe Elisei de pe coarnele plugului si a facut din el un prooroc in Israel – 1 Regi 19,19
b. El l-a luat pe Amos, un pastor de oi, si l-a facut un prooroc in Israel – Amos 1,1
c. El l-a luat pe Abraham Lincoln dintr-un mediu sarac si obscur, si a facut din el Presedintele Statelor Unite ale Americii.
d. El a luat o fetita mica din incaperea unde zacea bolnava si a facut din ea unul din solii Sai pentru zilele din urma pentru a calauzi poporul ramasitei lui Dumnezeu pe carari sigure catre imparatul lui Dumnezeu.
B. Sa ANALIZaM CaTEVA DIN SEMNIFICAtIILE TEXTULUI NOSTRU
1. Cuvintele psalmistului constituie o recunoastere:
a. A faptului ca autorul incadrarii noastre in sfera cauzei lui Dumnezeu este capetenia mantuirii noastre.
b. Aceasta este experienta si motivul de incurajare a tuturor lucratorilor consacrati lui Dumnezeu.
c. El cunoaste vietile si aspiratiile noastre; nu conteaza cat de umila este starea noastra sau dezinteresul pe care-l manifesta oamenii fata de noi.
2. Textul nostru arata mai departe faptul ca:
a. Religia crestinismului isi imbogateste utilitatea ei in cazul tuturor celor care il primesc pe Hristos ca Mantuitor al lor personal.
b. Acest aspect dezminte acuzatia conform careia crestinismul priveaza persoana respectiva de a-si dezvolta personalitatea. Este exact invers.
C. LOCUL CEL MAI LARG CU PUTINta PENTRU UN OM CONSTa iN:
1. in nici un caz:
a. Bogatie sau celebritate.
b. Lupta pentru titlu.
2. in mod categoric:
a. A deveni martori pentru Hristos si lucrarea Sa pentru o lume pacatoasa.
b. Castigatorii de suflete au obtinut cel mai inalt rang posibil.
c. Nici o alta situatie din viata nu se poate compara cu aceea de a fi un conlucrator cu Dumnezeu in salvarea de suflete din pacat si osanda vesnica.
3. insa nu trebuie uitata destoinicia necesara pentru locurile mai largi:
a. Aptitudinile constituie premisa de baza pentru atribuirea unor responsabilitati largite – Mat.25,15
b. Calitatea caracterului este obligatorie – ganditi-va la motivul pentru care Dumnezeu l-a respins pe fiul cel mai mare al lui Isai – 1 Sam.16,16
c. Si motivul pentru care l-a acceptat pe David sa fie imparat in Israel – Fapte 13,22
d. Consacrarea este un alt factor obligatoriu. Acesta este motivul pentru care Domnul l-a respins la Esau si l-a acceptat pe Iacob – Gen.25,28-34;Evr.12,16
e. Umilinta este inca o alta conditie necesara atribuirii unor responsabilitati sporite. Cu cat umilinta omului va fi mai mare cu atat mai binecuvantata va fi influenta sa in viata de zi cu zi – Num.12,3.
f. Cinstea veritabila, autentica, este de asemenea o calitate obligatorie pentru conferirea unor atributiuni sporite. Ganditi-va la Daniel si la portofoliul sau in cadrul imparatiei Babilonului si Medo-Persiei – Dan.6,4
g. Acest aspect s-a confirmat in cazul lui Iosif in Egipt – Gen.39,8
h. Toate aceste adevaruri vin sa se adauge celorlalte ocazii pe care le ofera crestinul oamenilor, atunci cand isi consacra vietile lor lui Hristos si cauzei Sale. Acest lucru este valabil in special in ce priveste tineretul nostru.
POZItII iNALTE SI MOTIVAtII FIRESTI
A. „Da-NE…Sa VEDEM UNUL LA DREAPTA TA SI ALTUL LA STaNGA TA, CaND VEI FI iMBRaCAT iN SLAVA TA
1. Cu putin timp inainte de consumarea acestui dialog, Domnul spunea ceva cu privire la cei ce vor sta pe cele douasprezece scaune de domnie pentru a judeca pe cele douasprezece semintii ale lui Israel – Mat.19,28; Luca 22,30
2. Aceasta afirmatie a produs o rivalitate intre ucenici; fiecare dintre ei dorea sa ocupe locul de onoare – Luca 22,24
Sa REtINEM:
1. O conceptie eronata cu privire la adevarul spiritual:
a. Ucenicii intretineau ideea conform careia promovarea in imparatia lui Dumnezeu depindea de bunavointa cu care era privit fiecare din ei:
b. insa Biblia descopera faptul ca acest criteriu de promovare se bazeaza pe calitatea caracterului – Dan.12,3.13
c. Conceptul pe care il intretineau ucenicii se baza pe aceleiasi dorinte care l-au determinat pe Lucifer la rebeliune impotriva guvernarii lui Hristos – Isa.14,12-17; Ezec. 28,12-18
2. Trebuie retinut:
a. Faptul ca egoismul este unul din obstacolele principale catre obtinerea unei pozitii importante in imparatia lui Dumnezeu.
b. „Oricine se va inalta, va fi smerit si oricine se va smeri, va fi inaltat.” – Mat. 23,12
c. Avansarea solicitata de catre cei doi ucenici, daca ar fi fost acceptata, ar fi costat un greu tribut din partea celorlalti ucenici.
d. Aceasta metoda nu este conforma cu regula de aur – Mat. 7,12
3. Cererea a dat gres:
a. Deoarece lipsea pregatirea pentru o pozitie atat de inalta.
b. Moise a nutrit sentimente cu totul diferite cand i s-a cerut sa conduca poporul Israel – Exod 3,11
c. Saul, de asemenea nu s-a simtit vrednic sa fie imparat peste Israel – 1 Sam. 9,21
d. in mod normal, acela care este cel mai bine pregatit pentru o anumita indatorire, nu se simte catusi de putin apt pentru aceasta.
4. Experienta invata ca drumul spre pozitiile inalte inseamna:
a. Investitii cuprinzatoare
(1) Timpul – este consacrat atributiilor pozitiei ocupate.
(2) Energia este consacrata atributiilor pozitiei ocupate.
(4) Loialitatea este legata de pozitia ocupata.
b. Alegand posturile diferite.
(1)   infatisarea si statutul unui rob.
(2)   Face ceea ce altii refuza sa faca.
(3) Se afla in primele randuri in timp de primejdie.
c. Slujire in locul conducerii.
(1) Domnul nostru a fixat acest sistem.
(2) Aceia care slujesc cel mai bine vor fi cei mai pregatiti sa conduca in imparatie impreuna cu Domnul nostru.
C. POZItII iNALTE SI MOTIVE FIRESTI
1. Am subliniat deja faptul ca motivele celor doi ucenici erau aceleasi cu ale lui Lucifer:
a. La inceput el si-a propus sa fie al doilea dupa Dumnezeu. Aceasta pozitie este mai inalta decat isi poate propune oricine.
b. Apoi a mai facut inca un pas, a dorit sa fie egal cu Dumnezeu; acest lucru era mai mult decat insasi posibilitatile lui.
c. in toate acestea el a cautat sa-ti inalte „ego-ul” si nu sa dea slava Creatorului – Isa.14,12-18
2. Aceia care tintesc la pozitii inalte in imparatia lui Dumnezeu uita:
a. Faptul ca statutul oricui face in exclusivitate obiectul deciziei unice din partea lui Dumnezeu Tatal.
b. Acest aspect a fost in mod clar lamurit, de catre Fiul lui Dumnezeu, „dar cinstea de a sedea la dreapta sau la stanga Mea, nu atarna de Mine s-o dau, ci ea este numai pentru aceia pentru care a fost pregatita.” Marcu 10,40
c. „Nu va ridicati capul asa de sus, nu vorbiti cu atata trufie! Caci nici de la rasarit, nici de la apus, nici din pustie nu vine inaltarea. Ci Dumnezeu este Cel ce judeca: El scoboara pe unul, si inalta pe altul.” – Ps. 75,5-7
d. A ocupa pozitii inalte si a fi condusa de motive firesti, ar insemna un dezastru.
NEGLIJENtA CRIMINALa
Psalmi 142,4
A. ARUNCa-tI OCHII LA DREAPTA SI PRIVESTE! NIMENI NU Ma MAI CUNOASTE. ORICE SCaPARE
    ESTE PIERDUTa PENTRU MINE, NIMaNUI NU-I PASa DE SUFLETUL MEU.”
1. Acesta este o plangere plina de veneratie si respect sfant a psalmistului.
A fost rostita in rugaciune inaintea lui Dumnezeu „cu glasul meu ma rog catre Domnul.”
2. Aceasta plangere pare sa fie in legatura cu:
a. Experienta traita de Domnul nostru la judecata Sa si cea consumata cu ocazia rastignirii Sale pe crucea rusinii.
b. Sau poate fi legata de fuga lui David inaintea lui Saul.
3. Experienta arata totusi faptul ca insingurarea si abandonarea cuiva in sfera relatiilor umane:
a. Cine nu s-s simtit uneori literalmente abandonat pana si de prietenii declarati.
b. Lucrul acesta este valabil indeosebi cand lucrurile evolueaza in sens negativ pentru persoana in cauza.
B. „NIMaNUI NU-I PASa DE SUFLETUL MEU”
1. Experienta aceasta de amara dezamagire descopera:
a. Interdependenta in cadrul relatiilor dintre oameni.
b. Datorita modelului dupa care am fost creati suntem interdependenti in relatiile noastra unul cu celalalt, adica depindem unul de celalalt.
(1) „Voi sunteti sarea pamantului.”
(2) „Voi sunteti lumina lumii.” – Mat. 5,13-16
2. imi arata responsabilitatea care imi revine de a impartasi credinta mea aproapelui mei, rudelor mele, si de a vesti Evanghelia in toata lumea – Mat. 28,18-20; Fapte 1,8-10
a. Demonstreaza seriozitatea problemelor vietii si cat de prompta trebuie sa fie o persoana de a raspunde la nevoile celorlalti – Gal. 6,1-3
b. Adevarul acesta este ilustrat in mod foarte sugestiv in continutul istorisirii Domnului nostru despre bunul samaritean – Luca 10,30-37
c. in ce proportie este viata mea consacrata in slujirea celorlalti?
d. Exista cumva vreo persoana aflata in nevoie care asteapta ajutorul meu?
e. Domnul nostru binecuvantat vorbeste despre datoria mea fata de ceilalti in Matei 25,34-46.
f. Sa urmam exemplul invatatorului nostru; despre El sta scris, „Cum Dumnezeu a uns cu Duhul Sfant si cu putere pe Isus din Nazaret, care umbla din loc in loc, facea bine si vindeca pe toti cei ce erau apasati de diavolul; caci Dumnezeu era cu El.” – Fapte 10,38
BLESTEMUL LUI MEROZA
Judecatori 5,23
A. „BLESTEMAtI PE MEROZA, A ZIS iNGERUL DOMNULUI. BLESTEMAtI, BLESTEMAtI PE LOCUITORII LUI;
     CaCI N-AU VENIT iN AJUTORUL DOMNULUI, iN AJUTORUL DOMNULUI PRINTRE OAMENII VITEJI.”
1. Rareori a folosit Dumnezeu cuvinte asa de dure pentru a-Si arata dezaprobarea fata de unele persoane din poporul Sau:
a. in gradina Edenului cand Adam si Eva au pacatuit impotriva lui Dumnezeu, El a blestemat pamantul din pricina lor – Gen.3,18.19
b. Moise a enumerat inaintea poporului Israel binecuvantarile si blestemele – Deut.28
2. Debora vorbeste pentru inger:
a. Ea era un conducator innascut si avea calitati deosebite.
b. Ea a relatat evenimentele care au condus la biruinta pe care Dumnezeu a dat-o poporului Sau in timpul luptei cu inamicul.
B. BLESTEMAtI PE MEROZA – DE CE?
1. Ceasul crizei supreme:
a. Contextul din Judec.5 arata faptul ca batalia dintre Israel si Sisera, care era capitanul armatei lui Iabin „a declansat o situatie foarte critica pentru cauza lui Dumnezeu si a Israelului.
b. Exista in mod clar pericolul ca Israel sa fie supus unui tratament brutal si inrobit, in care ar fi pierdut batalia.
2. in fata tuturor acestor evenimente, locuitorii au dat dovada indiferentei si pasivitatii lor totale.
a. Nu dadeau nici o importanta crizei.
b. Nu le pasa daca Israelul ar fi pierdut batalia.
c. Actul lor criminal impotriva lui Dumnezeu si a deciziei Sale consta intr-o inactivitate totala, in timp ce altii isi dadeau vietile pe campul de lupta.
3. Toate acestea conduc la urmatoarele concluzii:
a. Slujirea pentru cauza lui Dumnezeu, este cea dintai responsabilitate – Mal. 6,33
b. A manifesta indiferenta fata de cauza Sa, constituie inalta tradare – acesta era pacatul lui Meroza!
c. Avem aici o lectie dura pentru toti membrii din biserica lui Dumnezeu; sa luam seama la ea!
d. imi vine greu ca citind blestemul pronuntat asupra lui Meroza sa nu fiu marcat de realitatea invataturii morale ce se desprinde de aici.
C. ANALIZaND MAI iN PROFUNZIME CONtINUTUL TEXTULUI NOSTRU
1. Prin insasi relatia noastra fata de Hristos, cu totii suntem impreuna lucratori cu Dumnezeu:
a. El S-a identificat pe Sine cu noi prin faptul ca a luat asupra Sa, natura semintiei lui Avraam – Evr. 2,14-16
b. El S-a dat pe Sine insusi pentru a ne salva de la nimicire – Gal. 2,20; Ioan 3,16
c. El a pus la dispozitia noastra resursele cerului.
2. De aceea Dumnezeu are dreptul de a folosi in slujba Sa pe cei mantuiti in lupta cu Satanaa.
a. A-l parasi pe Domnul in ceas de restriste este un pacat care va aduce o rasplata imediata.
b. Pacatul lui Meroza era pacatul unei totale indiferente fata de cauza lui Dumnezeu.
3. Faptul ca pacatul acela era un pacat al pasivitatii:
a. Nu avem nici o cunostinta cu privire la motivele, pentru care oamenii aceia nu au intervenit pentru a veni in ajutorul Domnului.
b. Dar lucrul acesta nu schimba cu nimic blestemul pronuntat asupra lor.
4. Sa retinem in mod succint gravitatea atitudinii de pasivitate in biserica lui Dumnezeu:
a. Se pot pierde suflete datorita pasivitatii noastre.
b. Propria noastra indiferenta fata de lucrarea lui Dumnezeu, fara indoiala ca ii descurajeaza si pe ceilalti sa-si onoreze contributia lor modesta.
c. Pericolul real al inactivitatii este acela ca vom fi pierduti numai pentru simplul fapt ca nu facem nimic.
5. De ce adresez aceasta solie dura catre aceasta adunare:
a. Suntem pe punctul sa incepem o campanie puternica in scopul castigarii de suflete in aceasta comunitate.
b. Avem si credem lucrul acesta – obiective care merita toata osteneala, scopul de a dubla numarul membrilor acestei biserici.
c. Unii dintre voi isi propun planuri pentru a duce la bun sfarsit partea noastra pentru ca acest efort sa fie o reusita.
d. insa mi-e teama ca exista unele persoane in mijlocul acestui auditoriu care nu au sesizat pana in prezent gravitatea responsabilitatii.
c. Poate ca aveti impresia ca reusita campaniei care este pe punctul de a incepe cade in responsabilitatea predicatorului si a ajutoarelor sale din comunitate.
f. Dar doriti sa credeti ca Dumnezeu vrea ca fiecare dintre noi sa ne aducem contributia pentru a castiga in acest efort? Dumnezeu sa ne ajute la aceasta.



CE, DORMI?
Iona 1,6
A. CONTEXTUL ISTORIC AL TEXTULUI NOSTRU
1. Dumnezeu ii porunceste lui Iona sa mearga la Ninive si sa avertizeze orasul cu privire la pacatele de care se faceau vinovati oamenii din acel loc.
2. Dar Iona, displacandu-i aceasta insarcinare, a mers spre Iope, imbracandu-se apoi pe un vas ce urma sa plece in cursa spre Tars.
3. Dumnezeu a intrerupt aceasta fuga trimitand o furtuna violenta care ameninta viata calatorilor.
4. Marinarii, temandu-se pentru vietile lor s-au rugat la zeii lor; aceasta in vreme ce Iona, solul dezertor, dormea linistit, pe fundul corabiei.
5. Capitanul vasului l-a descoperit, l-a trezit si l-a intrebat, „Ce, dormi? Scoala-te si cheama pe Dumnezeul tau! Poate ca Dumnezeu va voi sa se gandeasca la noi, si nu vom pieri!”
B. Sa ANALIZaM iNTREBAREA CERCETaTOARE A CaRMACIULUI CORABIEI
1. Cum puteti domnule sa dormiti pe o vreme ca asta?
a. Cand marea vuieste in furtuna.
b. Cand vietile noastre sunt in pericol.
c. Cand orice om de pe vasul acesta se roaga?
2. „Dormi?”
a. Nu stii ca atunci cand sfintii dorm, diavolul lucreaza ore suplimentare pentru a-i nimici?
b. Nici o ispita nu este mai mica ca aceasta, insa e suficient de puternica pentru a dejuca planurile unui crestin care picoteste linistit!
Exemple:
(1) Samson adormit – in timp ce Dalila isi taie parul de pe cap, taina puterilor sale fizice – Judec.16,19
(2) Noe adormise, iar fiul sau are timp suficient sa descopere goliciunea tatalui sau – Gen. 19,22
3. Este cu totul irational sa dormi in tip de primejdie:
a. Pasarile si animalele isi dau seama prin instinct de pericol si fug pentru a-si scapa viata.
b. Noi putem proceda altfel?
C. CE LECtIE PENTRU SOMNOROSII DIN BISERICA LUI DUMNEZEU
1. intrebarea din textul nostru introductiv vine din gura unui inchinator la idoli:
a. Este pusa unui sol al adevarului!
b. Descopera faptul ca acest carmaci astepta mult mai mult din partea unui pretins credincios al adevarului.
2. Acei inchinatori idolatri aveau incredere in rugaciunea lui Iona, in faptul ca daca el se ruga staruitor la Dumnezeul lui, vietile lor ar fi putut fi crutate.
3. Fratilor, presupunand ca o persoana care are mai putina lumina decat avem noi ne-ar pune aceasta intrebare, care ar fi raspunsul nostru?
4. Cunoastem faptul ca intarzierea venirii Domnului, ar fi facut ca unii dintre noi sa devina somnolenti:
a. Ganditi-va la parabola celor zece fecioare – Mat.25,1-12
b. Aduceti-va aminte motivul consacrarii lui Pavel, ca este raspunzator pentru faptul ca unii dintre credinciosi au adormit – 1 Cor.11,30
c. Ne apropiem de marele test final care va veni peste poporul lui Dumnezeu; am facut noi pregatirea necesara pentru a sta in picioare in aceste conditii?
d. Sa ascultam avertismentul solemn dat de catre apostolul Pavel, „Noaptea aproape a trecut, se apropie ziua. Sa ne dezbracam dar de faptele intunericului si sa ne imbracam cu armele luminii. Sa traim ca in timpul zilei, nu in chefuri si in betii; nu in curvii si in fapte de rusine, nu in certuri si in pizma, ci imbracati-va in Domnul Isus Hristos, si nu purtati de grija de firea pamanteasca pentru ca sa-i treziti poftele.” – Rom.13,12-14
5. Ganditi la acest lucru scumpa fratietate; pierderi produse de poporul lui Dumnezeu care doarme cand ar trebui sa fie treaz si cu ochii deschisi, predicand adevarul prezent.
6. Ce am fi facut noi daca am fi fost in locul lui Iona?
a. Exact ceea ce facem astazi!
b. Daca noi dormim pe o vreme ca aceasta, vom pati acelasi lucru pe care l-a patit Iona.
„UNDE ESTE FRATELE TaU ABEL?”
Geneza 4,9.10
A. ACEASTA ESTE, ADUCEtI-Va AMINTE CEA DE-A DOUA iNTREBARE A LUI
1. Prima intrebare a fost adresata lui Adam, primul om investit cu responsabilitate – „Unde esti?” – Gen.3,9
2. Aceasta a doua intrebare este adresata fiului cel mai mare al lui Adam, care il ucisese pe fratele sau. „Unde este fratele tau Abel?” – Gen.4,9
3. Ambele intrebari arata grija lui Dumnezeu fata de situatia omului.
B. UNDE ESTE FRATELE TaU ABEL?
1. Aceasta intrebare din partea lui Dumnezeu:
a. Descopera responsabilitatea mea fata de semenii mei:
b. insasi natura relatiei mele cu ceilalti indica responsabilitatea mea in a-i trata exact asa cum as dori sa fiu eu tratat de ei la randul meu – Mat. 7,12
c. „Ce voiti sa va faca voua oamenilor, „faceti-le si voi la fel.” – Luca 6,31
2. Responsabilitatea mea fata de ceilalti este dictata de factori exteriori forului meu de decizie:
a. Responsabilitatea mea fata de fratele meu, este determinata de relatia mea cu Hristos, Domnul nostru – 1 Cor.8,11
b. Sa retinem acest aspect, pe masura ce cautam sa intelegem subiectul expus aici.
c. Responsabilitatea mea fata de fratele meu este determinata in continuare de calitatea mea de membru al trupului duhovnicesc al lui Hristos, adica al bisericii – 1 Cor.12,26
d. insa, aspectul care face ca responsabilitatea mea sa se dubleze consta in faptul ca Hristos a murit pentru el – 1 Cor. 8,10.11
e. Deoarece Hristos a pretuit viata Lui pana acolo incat S-a dat pe Sine insusi, pentru fratele, eu nu pot sa ma arat indiferent fata de situatia lui – Gal.2,20
f. Daca acest adevar ar fi pus in practica de poporul lui Dumnezeu, atunci ar exista o relatie mai apropiata intre noi toti; ne-am iubi cu adevarat unul pe celalalt, exact asa cum ne-a iubit Hristos – Ioan 13,34
3. Responsabilitatea care imi revine in mod personal, este de asemenea determinata de faptul ca noi, ca membri ai trupului lui Hristos, suntem intr-o relatie de interdependenta; unul nu poate fi fericit fara ca celalalt sa se simta fericit:
a. Aspectul a fost ilustrat in mod pregnant scrisoarea apostolului Pavel catre Corinteni – 1 Cor.12,12-25
b. Totodata Hristos este Capul bisericii; trupului Sau si viata mea se afla sub stapanirea Sa; si viata mea se afla sub stapanirea Sa; insa acest lucru este valabil si in ceea ce il priveste pe fratele meu; daca amandoi suntem sub stapanirea lui Hristos decurge de aici faptul ca relatia noastra cu Hristos este foarte apropiata ca si intre noi ca frati.
C. RESPONSABILITATEA SPECIALa A BISERICII FAta DE TOtI MEMBRII EI
1. Biserica viului Dumnezeu este marea societate de binecuvantari mutuale, sindicatul omenirii:
a. Regulamentul de ordine interne cuprinde aceste cuvinte nemuritoare: „Sa va iubiti unii pe altii; cum v-am iubit Eu asa sa va iubiti si voi unii pe altii.” – Ioan 13,34
b. „Purtati-va sarcinile unii altora, si veti implini astfel Legea lui Hristos.” – Gal.6,2
c. „Fiti buni unii cu altii, milosi si iertati-va unul pe altul, cum v-a iertat si Dumnezeu pe voi in Hristos.” – Efes.4,32
d. „Nimeni sa nu-si caute folosul, ci fiecare sa caute folosul altuia.” – 1 Cor.10,24;13,5
2. Unde este fratele tau Abel?
a. Daca ni s-ar adresa aceasta intrebare, in lumina atitudinii noastre din prezent, care ar fi raspunsul nostru?
b. Am cautat oare sa ne eschivam de la raspunderea pe care o implica intrebarea cercetatoare din continutul textului nostru, incercand sa invocam scuze?
c. A fi crestin este cel mai minunat privilegiu pe care il poate avea cineva; dar in acelasi timp o mare responsabilitate, si cati sunt in stare sa se ridice la nivelul acesteia?
d. Fie ca raspunsul nostru sa fie – „Fratele mei este un copil al lui Dumnezeu care se bucura de partasia crestina; l-am auzit dand marturie si totodata rugandu-se; el este zilnic pe lista mea de rugaciune; si bucuria lui este si bucuria mea, fiindca el este fratele meu.”
„SUNT EU PaZITORUL FRATELUI MEU?”
Geneza 4,1-11
A. CONTEXTUL SUBIECTULUI CU ACEST TITLU
1. Prima scena a unui act criminal: „Cain s-a ridicat impotriva fratelui sau Abel, si l-a omorat.”
2. Unde s-a consumat aceasta crima: „pe cand eram la camp.”
3. Primul ucigas a fost adus inaintea celui mai inalt tribunal:
a. El fusese avertizat impotriva infaptuirii acestei crime – Gen.4,6.7
b. Dar a ignorat avertismentul lui Dumnezeu.
4. intrebarea scrutatoare a lui Dumnezeu:
a. Descopera caracterul unui ucigas.
b. El cauta sa-si ascunda crima mintind.
B. SUNT EU PaZITORUL FRATELUI MEU?
1. Aceasta intrebare din partea condamnatului. Numarul matricol unu imi dovedeste:
Faptul ca manifestarea printr-o forma de inchinare constituie o dovada de evlavie:
(1) Iuda si invatatorul sau – Luca 22,21
(2) Saul – 1 Sam.15,13
(3) Simon – Fapte 8,18-25
(4) Fariseii – Mat.23,27-29
2. Faptul ca religia slujeste adeseori drept mantie persoanelor cu intentii rele pentru a-si ascunde aceste intentii:
a. Se spune ca in timpurile Evului Mediu, preotii obisnuiau sa sarute crucifixurile inainte de a-si arde victimele pe rug.
b. Cat de adesea au fost invocate ratiuni de natura religioasa ca motiv pentru zelul de a distruge pe crestinii a caror opinie era diferita de cea a persecutorilor lor.
3. intrebarea lui Cain adresata inaintea celui mai inalt tribunal imi spune foarte lamurit:
a. Ca suntem responsabili pentru atitudinea pe care o manifestam fata de semenii nostri.
b. Lucrul acesta a fost explicat in mod clar proorocului Ezechiel – Ezec. 3,17.18
c. Pavel, de asemenea afirma cu claritate aspectul privitor la responsabilitatea noastra fata de ceilalti – Rom.14,7; 2 Cor.2,15.16
d. Un copil al lui Dumnezeu va recunoaste conditia responsabilitatii reciproce.
C. CE iNSEAMNa A FI PaZITORUL FRATELUI MEU
1. Nu ne putem situa in nici un fel pe o pozitie neutra:
a. Eu sunt pazitorul fratelui meu – Ezec. 3,17-21
b. Fie intr-un fel, fie in altul, Eu devin ucigasul sau – 2 Cor. 2,15.16
2. A fi pazitorul fratelui meu inseamna:
a. Ca il iubesc pe fratele meu; mergand prin harul lui Dumnezeu, grija mea dintai sa aiba ca obiect bunastarea si siguranta lui.
Exemple:
(1) Ionatan a facut aceasta pentru David – 1 Sam.18,1-4
(2) Beniamin a fost tratat intr-o maniera identica de catre Iuda – Gen.43,9; 44,32
(3) David este inca un alt exemplu, prin atitudinea lui fata de Saul – 1 Sam.24,5-7; 26,11
b. inseamna ca il iubim pe fratele nostru ca pe noi insine – Ioan 13,34; Mat.22,34-38
c. Nu vom face nimic prin gand, cuvant sau fapta prin care am putea mahni pe fratele nostru.
3. Crestinismul ne determina sa privim catre fratii nostri dintr-o noua perspectiva:
a. „Orice amaraciune, orice iutime, orice marire, orice strigare, orice clevetire si orice fel de rautate sa piara din mijlocul vostru.”
b. „Dimpotriva, fiti buni unii cu altii, milosi si iertati-va unul pe altul, cum v-a iertat si Dumnezeu pe voi in Hristos.” – Efes. 4,31-32
c. „Astfel dar, ca niste alesi ai lui Dumnezeu, sfinti si prea iubiti, imbracati-va cu o inima plina de indurare, cu bunatate, cu smerenie, cu blandete, cu indelunga rabdare. ingaduiti-va unii pe altii; si daca unul are pricina sa se planga unul de altul, iertati-va unul pe altul. Cum v-a iertat Hristos, asa iertati-va si voi.” – Col.3,12.13
4. Pazitorul fratelui meu! Cum pot face lucrul acesta?
a. il pot pune zilnic in rugaciunile mele – Iac.5,16
b. ii pot oferi sustinere si incurajare la ceas de nevoie.
c. ii pot impartasi poverile, ca un frate ce-i sunt – Gal.6,1-3
EU SUNT FRATELE VOSTRU
Geneza 45,4
A. CADRUL CONTEXTUAL
1. Va aduceti aminte de faptul ca fiii lui Iacob l-au vandut pe Iosif iar tatalui lor i-au spus ca il omorase un animal salbatic.
2. Cu totii il uitasera pe Iosif; nici prin gand nu le-a trecut ca il vor intalni in imprejurarile care au urmat.
3. Si acum, ca el sa fie acela care sa le spuna – „Eu sunt fratele vostru” , trebuie sa fi fost pentru constiinta lor un soc brusc si dureros.
a. „Cum se va purta acum cu noi?”
b. „Cum vom explica lucrul acesta batranului nostru tata?”
c. „Ce va gandi tatal nostru despre noi, dandu-si seama ce i-am facut de fapt fratelui nostru, si ca in realitate l-am mintit?”
d. Mintile lor trebuie sa fi fost teatrul unui supliciu si a unor acuzatii nemaiintalnite.
B. EU SUNT FRATELE VOSTRU
1. Acesta este vocabularul copiilor lui Dumnezeu:
a. „Noi suntem frati” – Gen.13,8
b. „Fratele nostru” – Gen.37,27
c. „Ma doare dupa tine, frate!” – 2 Sam.1,26
d. „Voi toti sunteti frati” – Mat.23,8
2. Iosif, un adevarat model pentru idealul de fratietate al oamenilor:
a. El si-a dezvaluit identitatea inaintea fratilor sai.
(1) Cu sinceritate.
(2) Fara viclenie – Ps. 32,2
b. Nici o primejdie nu era considerata de Pavel mai mare, decat aceea de a nimeri in mijlocul fratilor mincinosi – 2 Cor. 11,26
3. Aceasta atitudine contrasteaza puternic cu prefacatoria fratilor mincinosi:
a. Iuda l-a tradat pe invatatorul sau – 26,49
b. Pavel considera pe fratii mincinosi cel mai mare pericol pentru viata lui – 1 Cor.11,26
c. Ni se spune sa ne pazim de ei – Mat.10,17
4. El a manifestat o atitudine iertatoare:
a. „Acum nu va intristati si nu fiti mahniti.” – Gen. 45,5
b. „Iertati-va unul pe altul cum v-a iertat si Dumnezeu pe voi in Hristos.” – Efes. 4,32
c. La aceasta atitudine de iertare fata de fratii nostri nu putem renunta niciodata si in nici o imprejurare – Mat.18,21.22
d. Aceasta dispozitie de a ierta constituie testul uceniciei – Mat.6,14.15
5. El priveste la partea luminoasa:
a. El vede in experienta lui interventia lui Dumnezeu – Gen. 45,6-8
b. Putem vedea in relatia noastra cu fratietatea partea luminoasa a acestei experiente?
c. Daca Dumnezeu este pentru noi, cine va fi impotriva noastra? – Rom.8,28
C. FRAtII LUI IOSIF SUNT UN MODEL iN CE PRIVESTE O VIAta SCHIMBATa
1. Ei si-au schimbat atitudinea fata de frati. Cititi cu atentie Gen. 44,32-34
2. S-au intristat amarnic in inima lor pentru ceea ce ii facusera lui Iosif.
3. Ei s-au pocait pentru faptele lor.
4. Au cerut iertare – Gen. 50,16.17
5. Au devenit solii sai: Gen. 45,26.27
D. ACEASTA ESTE EXPERIENtA TUTUROR CELOR NaSCUtI DIN NOU
1. Ei dovedesc ca au trecut de la moarte la viata pentru ca isi iubesc cu adevarat fratii – 1 Ioan 2,10; 3,14
2. Ei vor ierta din toata inima si nu-si vor purta ranchiuna unul altuia – Iac. 5,9; Lev. 19,18
3. in relatiile lor cu altii ei cauta sa dea pe fata, principiile regulii de aur – Mat. 7,12
4. Ei au gandul lui Hristos si datorita acestui fapt ei sunt o fiinta noua – Filip. 2,1-11
1.      Aici este diferenta dintre vechi si nou; dintre aceia cu gandire fireasca si cei cu o gandire duhovniceasca – 2 Cor. 5,17
CEILALtI SI EU
A. PaCATUL EGOISMULUI
Constituie izvorul ispitei.
a. A inceput in inima lui Lucifer – Is. 14,12-18; Ezech. 28,12-17.
b. A condus-o pe Eva sã cedeze ispitei – Gen. 3,1-6.
c. A determinat infãptuirea primei crime – un frate il ucide pe celãlalt – Gen. 13,1-14
d. ii desparte pe frati – Gen. 13,1-14.
e. Produce disensiuni in bisericã – Fapte 6,1-3.
B. ALTRUISMUL
1. Este pretul dragostei frãtesti:
a. Atitudinea lui Avraam fatã de Lot – Gen. 13,8.
b. Ionatan fatã de David – 1 Sam. 18,1-4.
c. Iosif si fratii sai – Gen. 45,4.
2. Altruismul nu va cauta propriul interes:
a. El traieste conform regulii de aur – Mat. 7,12.
b. Vocabularul atitudinii altruismului se regaseste in aceste cuvinte inspirate: „…daca apuci tu la stanga, eu voi apuca la dreapta; daca apuci tu la dreapta, ei voi apuca la stanga” – Gen. 13,9.
3. Domnul nostru a ilustrat atitudinea crestina pe care trebuie sa o manifestam unul fata de altul in felul acesta:
a. „Celui ce-ti cere, da-i; si nu intoarce spatele celui ce vrea sa se imprumute de la tine” – Mat. 5,42.
b. „…sa va aduceti aminte de cuvintele Domnului Isus, care, El insusi a zis: \’Este mai ferice sa dai decat sa primesti\’” – Fapte 20,35.
c. „Fara plata ati primit, fara plata sa dati” – Mat. 10,7.
d. „Ajunge ucenicului sa fie ca invatatorul lui si robului sa fie ca Domnul lui” – Mat. 10.25.
e. „Sa iubesti pe aproapele tau ca pe tine insuti” – Mat. 22,39.
f. „…cum v-am iubit Eu, asa sa va iubiti si voi unii pe altii.” – Ioan 13,34.35.
C. CEILALtI SI EU
1. Cand ma gandesc la ceilalti si la relatia mea cu ei:
a. Trebuie sa-i privesc in lumina relatiei dintre Hristos si ei „El a murit pentru toti” – 2 Cor. 5,15.
b. Acest fapt schimba statutul lor si aseaza asupra mea responsabilitati noi: „Daca pacatuiti astfel impotriva fratilor si le raniti cugetul lor slab, pacatuiti impotriva lui Hristos” – 1 Cor. 8,11.
2. Cand ii privim pe ceilalti in lumina relatiei lui Hristos cu ei, ne este mult mai usor sa-i iubim.
a. Acesta este felul in care a privit Pavel pe ceilalti – 1 Cor. 10,33; Rom. 14,13.
b. Acest lucru este valabil intr-un sens cu totul special in ceea ce-i priveste pe membrii bisericii – 1 Cor. 10,15.16; 12,14-24.
3. Ne vom gandi la ei ca fiind vrednici de consideratia noastra deosebita:
a. Ganditi-va la atitudinea pe care a manifestat-o David fata de Saul care, de fapt, cauta sa-l ucida – 2 Sam. 1,11-17..
b. Sau amintiti-va de instructiunile precise date de Domnul nostru in Predica de pe Munte – Mat. 5,38-48.
4. Puneti in contrast atitudinile personajelor urmatoare:
a. Avraam si nepotul sau Lot – Gen. 13,14.
b. David si Saul – 1 Sam. 24,1-18.
c. Domnul nostru si Iuda.
5. A privi la ceilalti mai presus decat la noi insine:
a. Implica dragostea lui Dumnezeu in inimile noastre. Aceasta dragoste se stinge incet din inima multor credinciosi ai bisericii – Mat. 24,12.13.
b. Atunci cand legea iubirii motiveaza felul meu de vietuire, aceasta va produce cu siguranta o influenta asupra acelora cu care ma intovarasesc.
c. Aceasta este unica lectie mareata care este mai lesne inteleasa decat traita.
d. Atunci cand ma gandesc la ceilalti, trebuie sa-i privesc in lumina in care cerul priveste, atat la ei cat si la mine.
FaCaND CaTE CEVA iNCOACE SI iN COLO
1 Regi 20,40-42
A. CADRUL ISTORC AL TEXTULUI NOSTRU
1. Ben Hadad, imparatul Siriei, fusese dat in mainile lui Ahab, imparatul lui Israel:
2. Ahab a neglijat nimicirea dusmanului poporului lui Dumnezeu:
3. Un prooroc foloseste o parabola pentru a scoate in evidenta inaintea lui Ahab, consecintele neglijentei lui:
B. „SI CaND ROBUL TaU FaCEA CaTE CEVA iNCOACE SI iN COLO, OMUL S-A FaCUT NEVaZUT”
1. Epoca in care traim este caracterizata de o activitate foarte intensa:
a. Se pot intalni tot felul de moduri de a-ti ocupa timpul Luca 14,16.
b. Grijile lumii pline de tot felul de preocupari primejduiesc mantuirea sufletului – Luca 21,34.35.
2. Domnul ne avertizeaza cu privire la acest pericol:
a. Grijile lumii acesteia sunt, conform spuselor invatatorului, cu precadere raspunzatoare de procesul de slabire a relatiei spirituale a credinciosilor fata de adevar si in ceea ce priveste viata de rugaciune – Luca 12,16.21.
b. Cresterea continua a dorintei de imbogatire – Marcu 4,19; Iacov 5,1-7.
c. Generatia noastra este plasmuita din cautarea placerilor – 2 Tim. 3,1-9.
3. Aceste conditii au ingustat viziunea unor membrii ai bisericii.
a. Ei au pierdut interesul fata de activitatile bisericii.
b. Viata de rugaciune pare sa fi disparut cu totul; nu mai exista obiceiul citirii Bibliei; altarul familial este o institutie uitata.
c. Amagirile lumesti au devenit atractia principala pentru aceste persoane dezorientate.
4. Textul nostru introductiv arata ca:
a. Ocaziile de aur sunt un dar din partea Domnului; lucrul acesta se confirma in cazul experientei lui Ahab; el a dat gres in a folosi aceste ocazii.
b. Acest aspect este valabil si in ceea ce ii priveste pe oamenii de dinainte de potop; ei au opus rezistenta chemarii Sale la pocainta – Gen. 6,1-20.
c. Familia lui Lot, si anume cativa dintre copii, nu au ascultat invitatia lui Dumnezeu – Gen. 19,1-20.
5. Ocaziile de aur nu vin decat o singura data intr-o viata:
a. Fecioarele neintelepte au descoperit acest adevar – Mat. 25,1-12.
b. Necesitatea pentru Israelul din vechime era aceea de a unge tocurile usii cu sangele unui miel, ea nu a venit decat o singura data – Ex. 12,7.
c. Dreptul de intai nascut al lui Esau nu i-a fost dat decat o singura data – Evrei 12,14; Gen. 25,30-33.
C. GaSIM AICI O LECtIE IMPORTANTa PENTRU NOI CEI DIN ZILELE NOASTRE
1. Suntem un popor foarte ocupat:
a. Problemele noastre care nu inceteaza niciodata sunt legate de procurarea banilor si dorinta noastra de a concura pe altii ne tine tare ocupati.
b. Daniel vorbeste despre timpurile in care traim in termeni ca acestia: „multi vor umbla incoace si in colo”.
2. Si totusi, noi mai avem si altceva de facut decat numai a ne intretine zilele; avem o slujire, o lucrare de incheiat.
a. Este de datoria noastra, sub calauzirea lui Dumnezeu, sa impartasim si celorlalti credinta noastra.
b. Acesta este ziua deosebita in care putem duce solia pana la marginile lumii – Fapte 1,8; Mat. 28,18-20.
c. Granele sunt coapte pentru seceris, iar Domnul priveste spre noi, poruncindu-ne sa ne facem partea in acest mare seceris al sufletelor – Ioan 4,34.-36; 9,4-8.
3. Numai vesnica ne va descoperi paguba adusa prin neglijarea folosirii ocaziilor de aur care ni se ivesc o singura data intr-o viata.:
a. Ahab s-a intristat dupa aceea, insa lucrul acesta nu i-a folosit la nimic.
b. Cele cinci fecioare neintelepte s-au intristat atat de tare dupa aceea, dar lucrul acesta nu le-a mai adus nici un pic de ulei pentru lampile lor.
c. Ar trebui sa ne rugam zilnic pentru intelepciunea de a si cum sa folosim fiecare ocazie pe care o avem pentru slava lui Dumnezeu si propasirea cauzei adevarului.
4. Cat de trista trebuie sa fi fost marturisirea lui Ahab cand spune: „in timp ce robul tau facea cate ceva incoace si incolo, omul s-a facut nevazut.”
a. Dar cu cat mai intristator va fi sa descoperim ca am avut ocazii de aur pentru a ne pregati pentru imparatia lui Dumnezeu, dar nu le-am folosit.
b. Sau atunci cand ne dam seama ca am avut o sansa sa ajutam un suflet sa intre in imparatia lui Dumnezeu, si am dat gres.
„CE LUCRU NEOBISNUIT FACEtI?”
Matei 5,47.48
A. LUCRURI OBISNUITE iN RELAtIILE DINTRE OAMENI
1. A iubi pe aceia care ne iubesc: Mat. 5,46; Luca 6,32.
2. A face ce fac si altii: Gen. 3,12; Ioan 21,3.
3. Multumirea cu propriile realitati – Luca 18,11.12; Apoc. 3,17.18.
B. „CE LUCRU NEOBISNUIT FACEtI?”
1. Din dragoste pentru Dumnezeu.
a. Vaduva saraca – Marcu 12,43.
b. Maria Magdalena – Ioan 12,2.
c. Avraam – Gen. 22,1-12.
2. A face mai mult pentru altii:
a. Domnul nostru cel binecuvantat – Fapte 10,38.
b. Iosif in Egipt – Gen. 39,1-23; 45,8.
c. Micuta fetita evreica – 2 Regi 5,1-3.
3. Fapte autentice ale unei credinte vii:
a. Controversa lui Ilie cu preotii lui Baal – 1 Regi 18,32-37.
b. Elisei si Naaman, leprosul – 2 Regi 5,1-14.
c. Cei patru care l-au purtat pe slabanog – Marcu 2,1-7.
d. Mama si fiica ei stapanita de diavol – Mat. 15,28.
4. Toate aceste lucruri au fost scrise pentru invatatura noastra.
a. Pretindem a avea mai multa lumina decat alti oameni si este numai normal sa demonstram acest lucru.
b. Avem aici hrana spirituala pentru rugaciune si meditatie staruitoare.
c. Pentru mine nu este suficient doar sa cunosc adevarul. Eu trebuie sa arat in viata de zi cu zi faptul ca adevarul m-a facut liber.
d. in cazul in care credinta mea este autentica, roadele vietii mele vor fi sanatoase si durabile.
e. Acestea sunt cuvintele Domnului nostru – Ioan 7,37.38; Mat. 5,16-26.
C. CE LUCRU NEOBISNUIT FACEtI?
1. Oameni ai credintei vii:
a. David – 1 Sam. 17.
b. Pavel – 1 Cor. 15,10.
c. Iochebet – Ex. 2,1-10.
2. Oameni ai rugaciunii staruitoare:
a. Meditati la cuvintele din Ieremia 33,3; in Iacov 5,16 si in Genesa 20,17.
b. Oameni care au indraznit in Numele lui Dumnezeu – Hellen Keller, Booker, Washington, Ghedeon, Debora si altii.
c. Cateva argumente datorita carora putem afirma ca intrebarea textului nostru de astazi ne vizeaza pe noi, ca popor
(1) Noi enuntam des si sustinem ca: „cui i s-a dat mult; i se va cere mult, si cui i s-a incredintat mult, i se va cere mai mult” – Luca 12,48.
(2) Ni s-a incredintat cu adevarat mult.
– Dumnezeu in mila Sa, ne-a daruit lumina prin explicarea unei succesiuni de profetii biblice – Dan. 2; 7; 8; Apoc. 12,13; 14,16; 18,20
– Noua, Dumnezeu ne-a incredintat vestirea intreitei solii ingeresti; care prin esenta mesajului continut, reprezinta o responsabilitate solemna incredintata unui popor mic.
d. Posibilitatile pe care le avem sunt mult mai vaste decat si-ar fi putut imagina pionierii bisericii la vremea lor.
(1) Dezvoltarea stiintei a facut ca tehnica comunicatiilor sa devina un miracol modern.
(2) Acest lucru a facut posibila raspandirea cu rapiditate a soliei adevarului pana la marginile pamantului intr-un timp scurt – Rom. 9,28.
e. Nicicand in istoria bisericii nu au existat ocazii mai mari ca acum.
(1) Asistam la o trezire spirituala in mijlocul natiunilor.
(2) Un efort extraordinar pentru aducerea de mai multa lumina in mijlocul popoarelor imprastiate – Ioel 3,9.
(3) Popoarele cer explicatii cu privire la motivele conditiei vietii in zilele noastre. Profetia continuta de Biblie ofera raspunsul.
f. Suntem noi pregatiti sa impartasim celorlalti credinta noastra?



FIERUL A PLUTIT PE APa
2 Regi 6,6
A. CADRUL CONTEXTUAL AL SUBIECTULUI NOSTRU
1. Un proiect de constructie initiat de proorocul Elisei si de elevii sai:
a. Ei aveau nevoie de mai multe sali de clasa.
b. Urma sa se dea curs unui proiect de a se mari spatiul de invatamant, permitand studentilor sa-si aduca fiecare contributia la ridicarea scolii proorocilor.
2. Fierul de la un topor imprumutat a cazut in apa, lucru care a produs ingrijorare elevului care folosise fierul de topor pentru a dobori copacii:
a. Lucrul acesta arata caracterul de care dadea dovada elevul.
b. El se simtea raspunzator pentru pierderea fierului.
3. Omul lui Dumnezeu stia cum sa recupereze fierul.
a. El le-a poruncit sa taie o ramura dintr-un copac.
b. Tanarul ucenic i-a aratat proorocului locul unde cazuse fierul.
c. Proorocul a folosit lemnul pentru a atinge fierul, si, prin atingere, fierul s-a ridicat la suprafata apei, de fapt, a plutit.
B. ACEASTa DEMONSTRAtIE CU UN CARACTER NEOBISNUIT DE SUSPENDARE A LEGII GRAVITAtIEI,
    OFEREA CaTEVA LECtII MINUNATE
1.   a. Un om, aflat in legatura cu Dumnezeu, gaseste o rezolvare la problemele care ne asalteaza atat de des in aceasta viata.
b. El este omul care ne trebuie in situatie de criza.
Exemple:
(1) David, ostirea lui Israel, si provocarea lui Goliat – 1 Sam. 17,1-54.
(2) Iosua si Caleb si Israel in ceasul confuziei starnite in adunare – Num. 14,6.
(3) imparateasa Estera si unchiul ei, Mardocheu, in ceasul crizei celei mari a existentei evreilor – Estera 4.
2. El se bizuie pe puterea lui Dumnezeu si aici este marele sau secret:
a. „Nici prin putere, nici prin tarie” – Zah. 4,6.
b. „Despartiti de Mine, nu puteti face nimic” – Ioan 15,5.
c. Acesta era secretul care a facut ca fierul sa pluteasca; Elisei cunostea ca puterea lui Dumnezeu este deasupra legii gravitatiei.
3. Fierul a plutit cu adevarat.
a. in mod cu totul neasteptat.
b. Exact asa cum s-a aprins – 1 Regi 18,30-39.
c. Tot ce a fost adus la indeplinire prin putere supranaturala – Ioan 2,7-11.
4. Dumnezeu a avut intotdeauna oameni care au facut mari ispravi pentru El:
a. Pavel – Fapte 27,33.
b. Moise – Num. 12; 13; 14.
C. LECtIA DEOSEBITa PENTRU NOI CEI DE AZI:
1. Vedem atat de putina manifestare a puterii supranaturale:
a. Lumea cunoaste o multime de lucruri despre functionarea legilor naturale; insa foarte putin despre actiunea supranaturalului.
b. Pana si pretinsul popor al lui Dumnezeu este mult mai pregatit sa demonstreze fenomenele bazate pe actiunea legilor naturale decat pe acelea care se bazeaza pe legile spirituale.
2. Prea multi si-au pierdut fierul in apa.
a. Ei au pierdut toata ravna de a lucra pentru sufletele care pier.
b. Sistemul lor de rationament este de la cauza la efect.
c. Nu se mai poate auzi decat foarte putin despre interventia cu caracter special al lui Dumnezeu pentru inaintarea lucrarii Sale.
3. in mod intemeiat am putea pune aceste intrebari care cer un raspuns:
a. Unde este in zilele noastre apostolul Pavel al zilelor noastre, trecand pericolele care ameninta biserica lui Dumnezeu?
b. Unde este in zilele noastre unul precum Caleb, cand spiritul defetismului (demoralizator) loveste biserica?
c. Unde sunt in zilele noastre Ilie si un Elisei modern care pot face apa sa se topeasca si fierul sa pluteasca?
4. Textul nostru introductiv dovedeste faptul ca Domnul nostru avea foarte multa dreptate atunci cand a rostit urmatoarele cuvinte nemuritoare:
a. „La oameni lucrul acesta este cu neputinta.”
b. „Dar la Dumnezeu toate lucrurile sunt cu putinta.” – Mat. 19,26.
c. „Toate lucrurile sunt cu putinta celui ce crede” – Marcu 9,23.
d. „Daca ati avea credinta cat un graunte de mustar, ati zice muntelui acestuia: \’Muta-te de aici colo\’ si s-ar muta; nimic nu v-ar fi cu neputinta” – Mat. 17,20.
PREGaTIREA UNUI MISIONAR
Isaia 6,1-8
A. O VEDENIE DIN PARTEA LUI DUMNEZEU
1. Timpul si circumstantele:
in anul mortii imparatului Ozia” – 2 Regi 15,1-5.
2. Vedenia:
a. „Am vazut pe Domnul”.
(1) O trecere de la slava pamanteasca la slava cereasca.
(2) Moise pe munte – Evrei 11,24-27.
(3) Pavel in vedenie – 1 Cor. 9,1.
b. „Sezand pe un scaun de domnie”.
(1) Foarte inalt – Dan. 9,11; Apoc. 20,11.
(2) Poalele mantiei Lui au umplut Templul – 1 Regi 8,10.11.
c. „Serafimii stateau deasupra Lui” .
(1) Fiecare avea sase aripi: cu doua isi acopereau fata, cu doua isi acopereau picioarele, si cu doua zburau.
(2) Unul a strigat catre celalalt: „Sfant, sfant, sfant este Domnul ostirilor.”
(3) Tot pamantul este plin de marirea Lui.
B. REZULTATUL VEDENIEI
1. Cunoasterea de sine: „Vai de mine! Sunt pierdut, caci sunt un om cu buze necurate.”
a. Iov a avut o experienta asemanatoare – Iov 42,1-3.
b. La fel si Petru – Luca 5,8.
c. Saul din Tars a experimentat viziunea slavei divine – Fapte 9,1-6.
2. „Am vazut cu ochii mei pe imparatul, Domnul ostirilor”.
a. Vedenia imparatului slavei, va conduce la o autentica descoperire a propriului caracter.
b. Locuitorii nepregatiti ai lumii vor intelege caracterul semnificatiei slavei divine, insa prea tarziu – Apoc. 6,15.16.
c. Ce impresie zguduitoare trebuie sa faca bietii muritori la vederea Marelui imparat pe tronul de domnie al Maiestatii Sale dumnezeiesti!
C. O VIZIUNE A RESPONSABILITatII
1. Isaia aude chemarea lui Dumnezeu la slujire:
„Pe cine sa trimit, si cine va merge pentru noi?”
a. Acela care citeste ce este in inimile oamenilor, cunostea mai dinainte cine avea sa raspunda chemarii la datorie.
b. Dar Dumnezeu doreste voluntari in serviciul Sau; El doreste ca noi sa ne implicam in mod personal in slujba castigarii de suflete.
2. Raspunsul lui Isaia:
a. Acum era un om transformat; primise o viziune cu privire la sfintenia slujirii; fusese curatat de toata necuratia lui.
b. Era acum pregatit si pe deplin consacrat lui Dumnezeu; aceasta este premiza principala necesara slujirii – predarea, consacrarea.
c. Reflectati, daca vreti, la semnificatia profunda a raspunsului lui Isaia in fata chemarii la datorie.
(1) El a primit o vedenie cu privire la Dumnezeu; acesta este aspectul fundamental in slujirea lui Dumnezeu.
(2) El a primit o vedenie cu privire la sine insusi; acesta este un lucru obligatoriu daca dorim sa fim constienti de nevoia noastra de ajutor divin pentru ca lucrarea noastra sa poata fi aprobata.
(3) El a trait experienta curatirii; aici gasim distinctia aceasta; prin aceasta, se distinge slujirea care aduce roade.
(4) El simtea o povara pentru sufletele pierdute; aici se gasea puterea care l-a determinat sa spuna: „Iata-ma, trimite-ma!”
3. Astfel distingem urmatoarele premize esentiale pentru implicarea in slujirea lui Dumnezeu.
a. Obligatoriu o viziune cu privire la Dumnezeu! „Cand nu este nici o descoperire dumnezeiasca, poporul este fara frau” – Prov. 29,11.
b. Semnele noastre nu le mai vedem; nu mai este nici un prooroc, si nu mai e nimeni printre noi care sa stie pana cand” – Ps. 74,9.
c. O viziune cu privire la sufletele care pier si pentru care a murit Hristos – Ezech. 37,1-14.
d. O viziune privitoare la o viata curata si sfintita care sa reprezinte caracterul imparatului slavei – Is. 52,11.
e. O viziune despre Domnul ne va face in stare sa putem fi vase potrivite ale harului Sau, pentru a putea purta solia adevarului – 2 Cor. 3,6.
f. in incheiere, este un lucru minunat sa fii chemat sa slujesti imparatului imparatilor, si Domnul domnilor!



CRESTINUL DATOR
Romani 1,14
A. OMENIREA AFLATa APROAPE DE RUINA TOTALa
1. Datorie morala:
a. Asa cum s-a intamplat in zilele lui Noe; si in zilele lui Lot – Mat. 24,37-39; Luca 17,26.
b. Pamantul literalmente geme sub povara mereu crescanda a pacatului – compara Is. 24,1-20 cu 2 Tim. 3,1-9.
c. Efectul pacatului asupra neamului omenesc se vede foarte clar – Apoc. 6,15-17.
2. Datoria pe plan financiar este deasupra oricaror aprecieri:
a. SUA, tara cea mai bogata din lume, are o datorie financiara de peste trei sute de miliarde de dolari.
b. Pentru a plati numai dobanda, aceasta ar presupune trecerea a cinci generatii nemaivorbind de suma in sine.
B. CRESTINUL DATOR
1. „Eu sunt dator si grecilor si barbarilor si celor invatati si celor neinvatati”.
a. Pavel foloseste mai multe nume, nici unul cu caracter orgolios, ci toate caracterizate de smerenie; cel mai inalt termen folosit este: „Eu sunt un apostol”. El se identifica pe sine insusi ca fiind „un rob”; ultimul dintre sfinti, cel mai mare pacatos”; aici el se identifica pe sine ca fiind „un datornic”.
b. Fata de cine este el dator?
(1) Nu fata de firea pacatoasa – Rom. 8,12.
(2) Ci inaintea lui Dumnezeu; fata de Hristos.
2. Cum a devenit el datornic?
a. El a devenit datornic atunci cand Hristos a murit pentru el – Gal. 2,20.21.
b. Atunci cand a intrat in posesia darului fara de pret al mantuirii care trebuie impartasit tuturor acelor pentru care a murit Hristos – Rom. 9,23; 11,33; Ef. 2,7; 3,8.16.
c. Atunci cand i s-a incredintat predicarea Evangheliei Domnului nostru Isus Hristos – 1 Cor. 9,16.
d. Atunci cand a experimentat in propria sa viata puterea transformatoare a harului lui Isus Hristos.
e. Numai aceasta experienta a facut din el un datornic fata de ceilalti – 1 Cor. 15,10; Ef. 3,7.
f. Atunci cand Duhul lui Dumnezeu i-a miscat inima sa impartaseasca si altora credinta sa – 2 Cor. 5,13.14.
g. El a devenit datornic cand si-a dat seama de pretul infinit platit de cer pentru a mantui oameni din pacat.
C. CUM iSI PLaTESTE EL DATORIILE
1. impartasind celorlalti binecuvantarile lui Dumnezeu:
Iona a invatat aceasta lectie – Iona 1,3; 2,1-9.
2. Vietuind in adevar zi de zi:
3. Neprecupetind nimic in slujirea Evangheliei lui Hristos – Fapte 21,13.
4. Dandu-si viata sa pentru apararea Evangheliei lui Hristos.
D. TOT ASA SI NOI SUNTEM DATORI
1. Nu firii pamantesti pentru a implini poftele ei, ci noi suntem datori:
a. Fata de Dumnezeu si fata de Isus Hristos, Domnul nostru pentru nepretuitul dar al mantuirii care ne-a fost oferit.
b. Fata de cea de-a doua miscare adventa, pentru lumina pe care ne-a pus-o la dispozitie despre adevarurile privitoare la zilele din urma.
c. Afirm cu cel mai profund sentiment de smerenie ca niciodata nu a mai fost vreun popor binecuvantat cu atat de multa cunostinta din Biblie cum este poporul acesta.
d. Tocmai aceasta cunoastere a adevarului este ceea ce ne obliga fata de intreaga lume sa facem cunoscute tainele lui Isus Hristos asa cum sunt ele explicate in profetia din Biblie.
2. Iminenta venirii Domnului nostru ne face datornici intr-un sens deosebit prin faptul ca asaza asupra noastra responsabilitatea de a avertiza lumea si de a pregati un popor pentru revenirea Sa.
a. Cum am putea sa fim noi socotiti fara vina daca esuam sa vestim binecuvantata nadejde a venirii Domnului nostru.
b. Ce scuze am putea formula, daca nu reusim sa devenim marturisitori credinciosi ai intreitei solii ingeresti?
c. Dar noi, ca si Pavel, suntem datori inaintea lui Dumnezeu pentru dragostea Sa daruita noua, celor nemerituosi, prin faptul ca ne-a facut in stare sa lasam orice pentru a primi adevarul prezent.
d. Personal, am sentimentul ca dintre toti oamenii, eu sunt dator inaintea lui Dumnezeu si fata de scumpul Sau Fiu, in a-mi darui viata si a o petrece impartasind binecuvantarile Evangheliei celorlalti.
RECIPROCITATE iN iNDATORIRILE CRESTINILOR
Evrei 10,23.24
A. „Sa VEGHEM UNII ASUPRA ALTORA, CA Sa NE iNDEMNaM LA DRAGOSTE SI LA FAPTE BUNE”
1. Aceasta povata a lui Pavel este un rezultat al efortului sau in domeniul consecventei in viata crestina atat in:
a. Sfera marturiei publice.
b. Cat si sfera relatiilor interne in cadrul bisericii.
2. Continutul ei descopera viziunea lui asupra credintei vii si partasiei crestine:
a. El era intr-adevar un mester zidar in marele templu viu al credintei – 1 Cor. 3,10.
b. El a recunoscut importanta factorilor esentiali in cadrul relatiei interne a credinciosilor, relatie de afectiune in scopul castigarii de suflete.
B. REtINEtI, Va ROG, ACESTE TREI ASPECTE REMARCABILE CONTINUTE iN TEXTUL NOSTRU.
1. Respect reciproc:
a. „Sa veghem unii asupra altora”. Cuvantul „a veghea” inseamna a da o atentie deosebita; a face dintr-un anumit aspect un subiect de interes maxim.
b. Suntem chemati „sa ne uitam cu bagare de seama la caile noastre” (Hag. 1,5.7); „sa ne gandim ca Dumnezeu isi aduce aminte de faptele noastre” (Osea 7,2); „sa luam aminte la minunile lui Dumnezeu” (Iov 37,14); „sa ne atintim privirile la Marele Preot al mantuirii noastre” (Evrei 3,1).
2. Sa veghem unii asupra altora:
a. Fragilitatea naturii noastre omenesti – Iacov 3,2; Rom. 6,19; Evrei 5,2.
b. Unicitatea chemarii individuale.
c. Pericolul expunerii la pacat si ispite si la orice fel de primejdii.
d. Caracterul de reciprocitate al indatoririlor noastre fata de biserica si lume, asa cum sunt ele descrise in functionarea organismului omenesc – 1 Cor. 12,12-25.
3. Sa veghem unii asupra altora in relatia noastra cu Isus Hristos.
a. Trebuie sa ne ingrijim de fratele nostru prin prisma relatiei lui cu Isus Hristos – 1 Cor. 8,11.
b. Trebuie sa avem unul fata de celalalt aceeasi atitudine pe care a manifestat-o si Domnul nostru fata de noi.
c. Multe dintre problemele noastre vin datorita faptului ca neglijam sa veghem unii asupra altora in sfera relatiei noastre cu Isus Hristos, care nu este partinitor.
C. REZULTATELE FINALE ALE GRIJII RECIPROCE
1. Vor conduce la:
a. O mai buna intelegere in mijlocul nostru.
b. Multe probleme se datoreaza neintelegerilor din cadrul fratietatii.
2. Ne vor ajuta, ca prin harul lui Dumnezeu, sa privim pe celalalt mai pe sus de noi insine – Fil. 2,3; 1 Tes. 5,13.
3. Rezultatul va fi dupa cum spune chiar Pavel cu cuvintele lui ca „ne vom indemna la dragoste si la fapte bune”.
a. Acest cuvant „a indemna” inseamna a determina, a pune in miscare, a provoca la actiune sau la activitate – 2 Cor. 9,2.
b. Dragostea de frati – 1 Ioan 4,6-8; Rom. 13,8.
c. Dragostea fata de pacatosi – Ioan 3,16; Rom. 9,1-6. ; 10,1-3.
4. Sa ne indemnam la fapte bune:
a. Sa ne purtam poverile unul altuia – Gal. 6,1-3.
b. Sa fim samariteni milosi – Luca 10,30-37.
c. Sa impartasim si altora credinta noastra – Fapte 1,8.9.
d. Sa ne ingrijim de cei lipsiti – Iac. 1,27.
e. Sa fim exemple in ce priveste smerenia, credinta, dragostea si milostenia.
5. implinind aceste lucruri:
a. Descoperind virtutile Domnului si Mantuitorului Isus Hristos – 1 Petru 2,9-11.
b. Vom deveni atat lumina lumii, cat si sarea pamantului – 1 Petru 2,9.11.
6. Ultimul dar nu si cel mai putin important aspect:
a. Nimeni dintre noi nu poate fi cu adevarat crestin in lipsa sentimentului reciprocitatii indatoririlor sale.
b. Cain s-a incumetat sa nu-si manifeste responsabilitatea fata de fratele sau, Abel, dar lucrul acesta nu i-a folosit la nimic.
c. Fratele fiului risipitor nu a simtit nici un fel de raspundere pentru fratele sau ratacit; dimpotriva, s-a simtit ranit pentru faptul ca tatal sau se preocupa de soarta lui – Luca 15,11-32.
d. Chiar si persoanele angajate in posturi de raspundere din biserica trebuie sa manifeste precautie fata de acest aspect – Luca 10,37.
CEI CARE CaSTIGa SUFLETE PENTRU DUMNEZEU
Ioan 1,40-42
A. EXPONATE BIBLICE iN DOMENIUL CaSTIGaRII DE SUFLETE PENTRU DUMNEZEU
1. „Ce frumoase sunt pe munti, picioarele celui ce aduce vesti bune care vesteste pacea, picioarele celui ce aduce vesti bune, care vesteste mantuirea! Picioarele celui ce zice Sionului: \’Dumnezeul tau imparateste” – Is. 52,7.
2. „Rodul celui neprihanit este un pom de viata si cel intelept castiga suflete” – Prov. 11,30.
3. „Cei ce seamana cui lacrimi, vor secera cu cantari de veselie. Cel ce umbla plangand cand arunca samanta, se intoarce cu veselie, cand isi strange snopii” – Ps. 126,5.6.
4. „Cei intelepti vor straluci ca stralucirea cerului, si cei ce vor invata pe multi sa umble in neprihanire, vor straluci ca stele, in veac de veac” – Dan. 12,3.
B. CE SPUN SCRIERILE SPIRITULUI PROFETIC iN LEGaTURa CU SUBIECTUL CaSTIGaRII DE SUFLETE
1. Constituie cel mai maret, cel mai nobil efort in care se poate angaja omul. (Gospel Worker, pag. 18).
2. „Cea mai de seama dintre toate stiintele este aceea a salvarii sufletelor” – Divina Vindecare, pag. 398.
3. Superioritatea ei este de neintrecut – Testimonies for the Church, pag. 398, vol. 9.
C. APTITUDINILE CELOR CE CaSTIGa SUFLETE PENTRU DUMNEZEU
1. in nici un caz:
a. Oricat de talentata ar fi o persoana, chiar si in arta oratorica, daca ar avea o pregatire excelenta, nu inseamna ca acea persoana este in mod necesar si un castigator de suflete de succes.
b. Pavel avea un nivel superior in acest domeniu; cu toate acestea cand s-a amestecat printre oameni, el a hotarat sa nu se prevaleze de aceste calitati numai ca Evanghelia lui Hristos sa fie predicata in mod nestanjenit. – 1 Cor. 2,1-4.
2. in mod categoric:
a. Pot enumera sapte aptitudini de baza care stau la baza succesului in castigarea de suflete.
(1) Cunoasterea lui Dumnezeu, a Cuvantului Sau, puterii Lui si a oamenilor pentru care lucram – Prov. 11,30; Luca 15,4-12; Mat. 16,26.
(2) Dragoste pentru suflete – Ioan 3,16; 11,36. Sunt momente cand castigarea de suflete va pretinde un efort deosebit si un mare sacrificiu, chiar si moartea. Numai dragostea lui Dumnezeu, primita in inima, poate califica pe cineva la o asemenea lucrare.
Exemple:
– Pavel si rudele lui – Rom. 9,1-3; Fapte 21,13.
– O mama si fiica ei in suferinta – Mat. 15,22-28
– Mantuitorul nostru si Lazar – Ioan 11,35.36.
(3) Credinta: Credinta simpla copilareasca in Evanghelia lui Isus Hristos, in puterea ei de a mantui si, de asemenea, in potentialul oamenilor pentru care lucram.
Exemple:
– Credinta unui centurion – Mat. 8,8-10.
– Credinta netarmurita a lui Pavel – 2 Tim. 1,12; Rom. 8,38.39.
(4) Rugaciunea: Se spune ca rugaciunea staruitoare in scopul castigarii de suflete este precum roua pentru firicelul de iarba de pe camp – Osea 14,1-6.
Exemple:
– Moise si Israel – Exod 32,31.32.
Lucruri mai mari si mai minunate sunt cele care le rodeste rugaciunea, decat folosirea oricarui alt mijloc in lucrare – Ier. 33,3.
(5) O consacrare fata de votul nostru in inima si in viata de zi cu zi. Consacrarea vie si autentica este un imperativ pentru un castigator de suflete care doreste sa aiba succes in lucrare. Citeste si compara: Ioan 17,19; Fapte 21,13; Rom. 10,1-3.
(6) Locuirea Duhului Sfant este factorul suprem. De satisfacerea acestei conditii tine esecul sau succesul lucrarii. Nimeni nu are capacitatea sa lupte si sa infranga pe marele si abilul nostru adversar. Cititi cu mare atentie urmatoarele referinte biblice: Fapte 1,8.9; 2,1-17; 10,38; Zah. 4,6.
(7) Perseverenta: Nu este suficient pentru cineva doar sa inceapa sa lucreze pentru suflete si mai apoi cand lucrurile se complica, sa dea inapoi. Nu! Ci noi trebuie sa ne atingem scopul in efortul pe care il intreprindem. De prea multe ori renuntam, cand am fi putut continua cu toata puterea harului care ne-a fost data. Marele secret al reusitei noastre consta in staruinta rabdatoare pe care o implinim pentru mantuirea sufletelor. Dumnezeu va spori efectul lucrarii noastre.



EU SI POVERILE VIEtII
Galateni 6,1-3
A. PaCATUL SI EFECTELE LUI ADUC POVERI DE LA CARE NICI O VIAta DE OM NU FACE EXCEPtIE
1. Unele dintre acestea sunt poveri personale; oricine, oricat de apropiata ne-ar fi acea persoana, nu poate sa ne poarte poverile:
a. Povara paternitatii. Suferintele provocate lui Adam si Evei, atunci cand Cain si-a ucis fratele, argumenteaza punctul meu de vedere.
b. Acelasi aspect este confirmat in cazul lui Iov, atunci cand Satana a folosit furtuna pentru a nimici pe copiii lui.
c. Durerea lui David, atunci cand Absalon cauta sa-si ucida tatal pentru a-i lua tronul.
d. Apoi mai exista si povara bolilor. Unii dintre noi ne-am rugat la Dumnezeu, sa inlature o anumita deficienta patologica si prietenii nostri au fost si ei alaturi de noi, cu toate acestea, nici ei nu ne-au putut ajuta.
2. Alte poveri vin in viata noastra datorita implinirii indatoririlor fata de societatea in mijlocul careia traim.
a. Moise avea asupra lui multe poveri de dimineata pana seara – Num. 12,3.
b. Pavel vorbeste despre „grija pentru toate bisericile” – 2 Cor. 12,28.
c. Cu cat mai inalta este investitura, cu atat mai mari vor fi poverile.
B. PURTAtI-Va SARCINILE UNII ALTORA
1. Textul nostru ne reaminteste ca in societate exista poveri obisnuite pe care le putem imparti sau oameni pe care-i putem ajuta sa le implineasca:
a. Ajutorul dat, purtand cuiva sarcina, este un act care se cuprinde in Legea lui Hristos.
b. Acest adevar este ilustrat in chip minunat in parabola Domnului nostru despre bunul samaritean – Luca 10,3-35
c. in aceasta parabola, Domnul nostru ne arata ca indatoririle noastre morale trec dincolo de ceremoniile religioase, oricat de importante ar fi acestea; cele dintai constau intr-un ajutor concret dat acelora care au nevoie de sustinerea noastra.
d. La acest capitol, preotul si levitul au esuat in mod lamentabil.
e. Dar samariteanul, care era privit cu desconsideratie de iudei, a purtat povara omului ranit la vreme de nevoie.
C. CARE SUNT UNELE DINTRE POVERILE ZILNICE PE CARE SUNTEM iNDEMNAtI Sa LE PURTaM
    CONFORM LEGII LUI HRISTOS?
1. A fi de ajutor in ceas de nevoie constituie o datorie morala specifica unui popor cu morala:
a. Hranirea celor infometati – Mat. 25,35; Is. 58,7
b. Vizitarea celor bolnavi – Mat. 25,36
c. „Religia curata si neintinata, inaintea lui Dumnezeu, Tatal nostru, este sa cercetam pe orfani si pe vaduve in necazurile lor, si sa ne pazim neintinati de lume” – Iacov 1,27.
d. Protejand pe altii impotriva influentelor vatamatoare, oricand si oriunde, avem aceasta posibilitate.
e. Punandu-i pe lista noastra zilnica de rugaciune, caci lucrul acesta este un stimulent extraordinar pentru cei descurajati.
2. Binecuvantarea ce rezulta din purtarea poverilor unul altuia:
a. Nu vom cunoaste niciodata in viata de acum deplina binecuvantare care rezulta din purtarea poverilor celorlalti.
b. insemnatatea acestui har este subliniata cu putere in cuvintele Domnului, atunci cand El accentueaza diferenta dintre aceia care sunt insensibili la nevoile celorlalti si aceia carora le pasa de semenii lor – Mat. 25,25-36.
c. ingerii lui Dumnezeu vor scrie o carte de aducere aminte pentru ei – Mal. 3,16-18.
d. Cuvintele de incurajare, rostite cu sinceritate, vor fi ca un balsam vindecator pentru inima ranita.
3. Cum putem lucra mai bine pentru a purta poverile altora:
a. Punandu-ne noi insine in situatia lor delicata; numai in felul acesta ii putem ajuta cu adevarat in problemele lor.
b. Lucrand dezinteresat si permitand altora sa sustina si sa poarte cu noi poverile vietii, in mod reciproc.
c. Declaratia textului nostru introductiv reprezinta una dintre nestematele concepe dezvoltate de Pavel, privitor la intelegerea principiilor crestinismului biblic.
CUPRINZaND PaMaNTUL DEGEABA
Luca 13,7
A. „TAIE-L. LA CE Sa MAI CUPRINDa SI PaMaNTUL DEGEABA?”
1. Hristos era Marele invatator care cunostea nevoile oamenilor si, din acest motiv, El a folosit diferite ilustratii luate din viata practica a oamenilor de zi cu zi:
a. Aici vedem un om care a plantat un smochin in via sa.
b. Dintr-un motiv oarecare copacul nu a dat rod.
c. Proprietarul viei a apreciat ca nu mai avea nici un rost ca smochinul sa ocupe degeaba terenul, care putea fi folosit pentru plantarea unui soi mai rodnic.
d. El a poruncit vierului sa-l taie, insa vierul s-a rugat de stapanul sau sa-i mai ingaduie copacului o sansa pentru ca sa rodeasca totusi.
2. in parabola Domnului nostru exista o invatatura duhovniceasca, vrednica de atentia noastra si rugaciunea noastra.
B. PROBLEMELE NEPLaCERII iN VIA DOMNULUI
1. Pomi uscati:
a. Un pom uscat este lipsit de viata si din acest motiv nu poate produce fructe. Ocupa pamantul care ar putea fi folosit pentru intretinerea unui pom viu si roditor- Ioan 15,6
b. Exista unii membri ai bisericii care nu manifesta in nici un fel semne de viata spirituala, neslujind la nimic in biserica. Ei traiesc fara nici un folos.
2. Copacii putrezi:
a. Copacii putrezi sunt detestabili; tot ceea ce dau pe fata este stricat – limbajul, caracterul afacerilor si reputatia lor – toate sunt stricate.
b. Un copac putred este usor, si fara valoare; tot asa si conversatiilor lor, promisiunile, purtarea lor, toate sunt fara nici o valoare pentru cauza lui Dumnezeu.
3. Pomi vestejiti:
a. Cand copacul si-a pierdut toata vitalitatea si este vestejit, nu mai poate da rod.
b. Unii par verzi, dar si-au pierdut toata puterea lor de rodire si trebuie taiati.
4. Copacii bolnavi:
Viata organismului plantei este invadata de tot felul de infectii; acestea o imbolnavesc. Ei au nevoie de ingrijire si de tratament, pentru a li se reda sanatatea pentru a putea redeveni rodnici.
C. ASPECTUL ACESTA NE CONDUCE LA APLICAtIA DEOSEBITa A TEMEI NOASTRE
1. in ce mod si cu ce scop ocupa acesti copaci neproductivi terenul?
a. Ei ocupa un spatiu, un spatiu pretios care ar putea fi folosit cu mult mai mult randament.
b. Pentru proprietarul pamantului, tinerea lor in continuare nu-i aduce nici un folos.
c. Unii dintre ei retin substantele hranitoare al pomilor roditori.
d. Astfel acesti copaci, care cuprind degeaba pamantul, nu numai ca nu aduc nici un avantaj proprietarului, dar sunt si vatamatori pentru celelalte culturi.
2. Aceasta ne conduce spre punctul culminant al predicii noastre:
a. Pomul neproductiv simbolizeaza lipsa de rodnicie a unora dintre membrii din biserica.
b. Ce anume trebuie sa faca biserica cu ei?
Sa nu aiba partasie cu ei? Sa-i excluda din biserica? Sa nu le mai acorde nici o atentie, sa-i lase intr-ale lor?
c. Pentru nimic in lume! Urmati sfatul din textul nostru. Fiti alaturi de ei in problemele lor, predicati inaintea lor prin viata voastra, dati-le o solie care sa ii trezeasca din nou la viata. Rugati-va pentru ei!
3. Textul nostru ne arata:
a. ingaduinta lui Dumnezeu cu acei membri din biserica Sa care sunt neproductivi pentru cauza Lui.
b. El someaza biserica sa fie alaturi de membrii neproductivi, sa-i iubeasca, sa se gandeasca cu bunatate la ei si sa le mai acorde o alta sansa!
c. Sa nu ne grabim sa rostim judecata asupra lor, ci mai degraba, sa incercam sa aprindem din nou in sufletul lor flacara unei nadejdi si a unei vieti noi.
4. Cu toate acestea, in textul nostru mai exista un aspect de o mai mare gravitate.
a. Textul nostru arata ca exista totusi o limita chiar si a indelungei rabdari a lui Dumnezeu si a ingaduintei Lui.
b. Eliminarea formei de viata neroditoare semnifica faptul ca acea viata va fi exclusa din biserica lui Dumnezeu.
c. in incheiere, sa nu ramanem in situatia de a rosti judecata noastra asupra altora, ci sa ne cercetam noi insine pentru a ne asigura ca nu suntem si noi vinovati pentru ca cuprindem pamantul degeaba.
UN SUTAS CARE SI-A PRIMIT CUNUNA DE iNVINGaTOR
Luca 7,2-10
A. ADEVaRURI BIBLICE DEMNE DE ATENtIA NOASTRa
1. Importanta ei in Biblie
a. Nu pentru faptul ca personajul era un ofiter roman,
b. Nu pentru ca prezenta unei fete nobile era un lucru neobisnuit in randurile unei astfel de categorii sociale.
c. Nu datorita faptului ca ridicase o sinagoga iudeilor,
d. Ci pentru ca manifesta o credinta care multora din poporul Israel le lipsea.
2. Aceasta este marturia Domnului si Mantuitorului lui Israel: Mat. 8,10.
3. O asemenea credinta le va lipsi in zilele din urma celor din Israelul modern- Luca 18,8.
B. Sa PRIVIM MAI iNDEAPROAPE FAPTELE
1. Pe sutas:
a. Era un om de deosebita integritate si vietuia dupa principii inalte.
b. Aceste principii sunt descoperite in atitudinea fata de robul sau – Mat. 8,5.6.
c. Era generos pentru o cauza buna – Luca 7,5.
d. Dadea pe fata modestie in relatiile cu ceilalti – Mat. 8,8; Luca 6,8.
2. Calitatea credintei lui:
a. Exista o prejudecata de natura nationalista aceea de a nu veni in compania altora de alt neam – Fapte 10,28.
b. Demnitatea rangului oficial l-ar fi putut stanjeni sa se infatiseze inaintea lui Isus, pentru a cere o favoare deosebita din partea Sa – Mat. 8,8.
c. Lipsa unui precedent l-ar fi putut retine in intentia lui de a apela la Isus.
d. Era la mijloc un sentiment profund de nevrednicie – Luca 7,6.7; Mat. 8,8.
e. Prin credinta, insa, el a depasit toate aceste obstacole si alte inconveniente.
f. Credinta lui s-a prins cu tarie de Marele Medic care nu refuzase niciodata pe nimeni, daca venea cu toata sinceritatea inaintea Sa – Ioan 6,36.37
g. O asemenea credinta era un lucru foarte rar in Israel.
3. Efectele credintei sutasului:
a. A salvat viata robului sau – Luca 7,10.
b. Cati oameni sunt astazi in viata datorita credintei noastre?
4. Hristos onoreaza credinta copilareasca care se increde si se prinde cu putere de harul Sau:
Exemple:
a. Atingerea de poala hainei Lui de catre o femeie.
b. Strigatul orbului Bartimeu – Marcu 10,46-52
c. Insistenta unei mame in scopul eliberarii fiicei ei – Mat. 15,28.
C. iNVataTURA CU UN CARACTER DEOSEBIT PENTRU NOI, CEI CARE TRaIM CHIAR iN
    VREMEA SFaRSITULUI
1. Credinta sutasului trebuie sa fie pentru noi un avertisment puternic cu privire la faptul:
a. Ca acea credinta mantuitoare nu este limitata numai la membrii bisericii.
b. Lucrul acesta a fost demonstrat in numeroase ocazii in timpul slujirii noastre.
c. Ca exista multe persoane pe care nu le cunoastem care impartasesc o credinta vie in puterea lui Dumnezeu de a mantui pe pacatosi.
2. Credinta adevarata si lucratoare nu depinde:
a. De rangul cuiva – 2 Regi 5,1-8
b. De celebritate.
c. De prejudecati sau alte obstacole.
3. Credinta vie este:
a. Hristocentrica.
b. Smerita, lipsita de aroganta.
c. Mu poate fi influentata de circumstante exterioare.
d. indrazneste mereu.
e. Este total neegoista.
f. Nu inseala niciodata asteptarile. Nu da gres.
g. Este singura putere care poate depasi munti de greutati; si, ca si in trecut, misca inima lui Dumnezeu.
h. Aceasta credinta s-a manifestat in persoana capeteniei care si-a castigat cununa in clipa cand a facut cel mai mare bine – salvarea unei vieti.



METODA NECOVENtIONALa
1 Regi 18,30
A. DEFINIREA CONVENtIONALISMULUI
1. Tot ceea ce este legat de, sau deriva din obiceiuri sau uzante constituie conventionalism: Analizati definitia data de Webster\’s Dictionary.
a. Obiceiurile nu reprezinta intotdeauna cele mai inalte principii – Ier. 10,3.
b. Obiceiurile se schimba cu trecerea vremii si sunt de obicei motivate de traditiile care le genereaza mai intai.
2. Evreii erau experti in credinciosia lor fata de traditiile lor:
a. Domnul a marturisit parintilor lor public lucrul acesta – Marcu 7,1,13; Is. 29,13
b. Respectarea cu minutiozitate a anumitor obiceiuri nu produce sfintenie – 1 Sam. 4,1-11.
3. Conventionalismul este incompatibil intr-o lume imperfecta
a. in multe cazuri, strictetea in anumite uzante a fost in detrimentul cauzei castigarii de suflete.
b. Uneori conduce la tiranie in mijlocul poporului lui Dumnezeu.
c. Nu exista nici o garantie divina a faptului ca Dumnezeu S-ar conforma vreunei metode concepute de om pentru a-I sluji lui Dumnezeu.
B. DUMNEZEU A FOLOSIT METODE NECONVENtIONALE
1. in cazul lui Ilie, in disputa cu preotimea lui Baal:
a. Nimeni nu a folosit vreodata apa pentru a aprinde un foc, insa El da – 1 Regi 18,21-39.
b. Evenimentul a avut un efect extraordinar in aceeasi masura in care in joc era insasi cauza adevarului – vers. 39.
2. Elisei a facut ca fierul sa pluteasca pe apa aruncand in apa o bucata de lemn- 2 Regi 6,6.7
3. Ganditi-va la metoda neconventionala pe care a folosit-o Dumnezeu in zilele imparatesei Estera:
in mijlocul unei crize nationale. A reusit. Estera 4,11-16.
4. Ce ar gandi generalii nostri deosebit de capabili cu privire la ordinul dat de Iosua lui Israel ca poporul sa dea ocol Ierihonului cu scopul de a lua cetatea?
a. insa acesta era planul lui Dumnezeu.
b. A avut un efect extraordinar – Iosua 6,1-21. Ce binecuvanteaza Dumnezeu reuseste.
C. EROII BIBLIEI, LA FEL CA SI ALtI MARTORI AI LUI DUMNEZEU, AU FOLOSIT METODE NECONVENtONALE
    CU REZULTATE REMARCABILE
1. in zilele Israelului din vechime:
a. Ghedeon si armata sa au utilizat metoda spargerii unor ulcioare pentru a castiga biruinta in fata uneui inamic superior – Jud. 7,16-25
b. David a folosit o prastie si o piatra pentru a-l invinge pe Goliat – 1 Sam. 17,45-50.
c. Abimelec si grupa lui de soldati au taiat crengi din copaci pentru a-l nimici pe adversar – Jud. 9,47-49
2. Domnul nostru cel binecuvantat a folosit mijloace si metode neconventionale pentru a reda oamenilor viata si sanatatea:
a. El a uns cu tina amestecata cu scuipat ochii unui orb redandu-i vederea – Ioan 9,7,8.
b. El l-a trimis pe Petru sa pescuiasca un peste si sa-i deschida pestelui gura pentru a gasi acolo suma care urma sa fie platita pentru El si Petru ca dare la templu – Mat. 17,27.
3. John Wesley, unul dintre cei mai mari castigatori de suflete din toate timpurile, era categorisit ca „metodist”, fiindca mare parte din lucrarea lui era facuta in mod neconventional in raport cu sistemul bisericesc.
4. Unele persoane mi-au spus in diferite ocazii, ca metoda mea este lipsita de moralism si caracterizata de prea mult sentimentalism, ziceau ei.
a. „Plansul cu lacrimi in timpul desfasurarii unei predici este foarte lipsit de etica, tinzand la epuizare nervoasa.
b. Este cu totul nepotrivit actul de a plange la amvon, generand agitatie in randurile auditoriului.
5. Raspunsul lui Dumnezeu la aceste invinuiri:
a. „Cei ce seamana cu lacrimi, vor secera cu cantari de veselie. Cel ce umbla plangand cand seamana samanta, se intoarce cu veselie, cand isi strange snopi” – Ps. 126,5.6.
b. „Ferice de voi care plangeti, acum, pentru ca voi veti rand” – Luca 6,21.
c. „Strangeti poporul, tineti o adunare sfanta! Aduceti pe batrani, strangeti copiii, si chiar pruncii de la tata! Sa iasa mirele din camara lui, si mireasa din odaia ei! Preotii, slujitorii Domnului, sa planga intre tinda si altar, si sa zica: \’Doamne, indura-Te de poporul Tau! Nu da de ocara mostenirea Ta, n-o face de batjocora popoarelor! Pentru ca sa se zica printre neamuri: Unde este Dumnezeul lor?\’” – Ioel 2,16.17.
d. Atunci cand Fiul lui Dumnezeu a sezut la mormantul lui Lazar, a plans – Ioan 11,35.
iN AMINTIREA MAMELOR CRESTINE
2 Timotei 1,5
A. ZIUA MAMELOR
1. O zi nationala cu caracter memorial:
a. Un moment in care poporul american este chemat sa aduca un omagiu plin de respect mamelor virtuoase ale Americii.
b. Un moment de reflectie asupra devotamentului si sacrificiului matern.
2. Biserica lui Dumnezeu are un motiv intemeiat de a folosi acest prilej pentru a scoate in relief memoria mamelor tematoare de Dumnezeu din toate timpurile.
a. Hristos a instituit motivatia pentru sarbatoarea Zilei mamelor prin ultimele cuvinte inainte de moarte: „Iata mama ta” – Ioan 19,26.17.
b. Biblia consemneaza amintirea mamelor tematoare de Dumnezeu.
c. Numai vesnicia va putea aduce la lumina istoria vietii mamelor din Israel.
B. Sa PRIVIM ASTaZI iN PARTE DESTINUL MAMELOR
1. Istoria Israelului din vechime a avut la obarsie viata multor mame tematoare de Dumnezeu:
a. in timpuri de criza nationala, Dumnezeu a folosit pe mame pentru castigarea cauzei.
(1) Iochebed, mama lui Moise – Gen. 2,1-4
(2) Iael, sotia lui Heber – Jud. 4,21
(3) Debora, sotia lui Lapidot – Jud. 4,5;
b. in slujba de judecator
(1) Hulda – o judecatoare in Israel – 2 Regi 22,14
(2) Debora – Jud. 4,4
c. Caractere nobile:
(1) Naomi si Rut – Rut 1,1-22
(2) Elisabeta – Luca 1,5
2. Figuri feminine de marca care impodobesc istoria Americii: Mary Lyon, Clara Barton, Frances Willard si multe alte femei de seama care si-au adus contributia la faima Americii.
3. Simtamantul matern este intruparea dragostei si a sacrificiului:
a. Un exemplu tipic in acest sens il gasim in cazul Riptei – 2 Sam. 21,8-12.
b. Mama lui Moise constituie un alt exemplu – Ex. 2,1-9
4. Ea modeleaza caracterul si in multe cazuri determina viitorul vietii copiilor ei:
Exemple:
a. Eunice a avut o mare responsabilitate fata de viata copilului ei, Timotei – 2 Tim. 1,5.
b. Iosia unul dintre imparatii lui Israel, a fost pregatit pentru slujba de mama lui cea sfanta, Iedidia – 2 Regi 22,1.2.
c. Abraam Lincoln a atribuit succesul carierei sale mamei lui vitrege.
C. SALUTaM ASTaZI PE MAMELE NOASTRE CRESTINE
1. Credinciosia si sacrificiul lor merita consideratia si respectul nostru, al tuturor.
a. Ma gandesc la mama mea cea sfanta care si-a sacrificat intreaga ei viata din dragoste pentru copiii ei.
b. intr-o noapte foarte friguroasa, ea a luat plapuma ei si m-a invelit cu ea, apoi ea s-a acoperit cu haina ei de piele.
c. Sotia mea in multe randuri a luat mancarea ei si a dat-o copiilor.
2. Permiteti-mi sa enumar cateva dintre binecuvantarile pentru care trebuie sa ne amintim mereu de mamele crestine:
a. Dragostea: Iubirea unei mame crestine se apropie de expresia dragostei lui Dumnezeu.
b. Rabdarea: Cine manifesta cea mai multa rabdare decat acea mama care are de crescut si de educat o familie, preocupandu-se de fericirea si bunastarea ei?
c. Evlavia: Ce poate fi mai lucrator decat rugaciunea rostita de o mama iubitoare si tematoare de Dumnezeu!
d. Cu cativa ani in urma, am condus o intalnire in scopul trezirii spirituale intr-una dintre scolile noastre, loc in care multi elevi si-au predat inima lui Hristos. intr-una din intalnirile in care s-au dat marturii, aproape 95% dintre elevi i-au multumit lui Dumnezeu pentru rugaciunea mamelor lor!
e. increderea totala si de nezdruncinat in Dumnezeu si in potentialul copiilor ei. Aproape orice mama vede un viitor luminos in viata copiilor ei.
f. Iubirea Bibliei, a Cuvantul lui Dumnezeu! Scumpa mea mama a sadit dragostea ei in insasi fiinta mea. Biblia, o iubesc. Aceasta a fost constitutia vietii ei.
iN AMINTIREA DORCaI
Fapte 9,36-42
A. FEMEI DE SEAMa iN BIBLIE
1. Iochebed, mama lui Moise: Ex. 2,1-10.
2. Rut: Rut 1,16
3. Estera- Estera 4,16
4. Tabita, zisa si Dorca:
B. iN AMINTIREA DORCaI
1. Relatarea despre Dorca este plina de patos si inspiratie.
a. Era bogata in fapte bune.
b. Si faptele de milostenie pe care le-a facut.
2. Preocuparea ei era:
a. Nu aceea de a-si satisface propriul interes;
b. Nu aceea de a acumula bogatii materiale sau de a-si fauri renume;
c. Ci pentru a alina suferintele;
d. Ea a lucrat pentru aceia care nu aveau nici o posibilitate de a-i raspunde la efoturile ei.
e. in toate acestea, ea L-a inaltat pe Domnul si invatatorul ei;
f. Si a trait o viata de slujire fara a cauta rasplata de la oameni.
3. in toate veacurile biserica lui Dumnezeu a fost binecuvantata de exemplul vietii Dorcai.
4. Viata ei a generat:
a. Inspiratie femeilor crestine de a urma exemplul ei de a lucra pentru cei saraci si nenorociti.
b. Motivatia aceasta a stat la baza infiintarii societatii de caritate numita „Tabita” cu o activitate in cadrul bisericii noastre.
c. Aceasta binecuvantata Miscare Adventa a fost infiintata cu scopul de a permite o lucrare mai eficienta si de o calitate superioara in domeniul slujirii dezinteresate, la ea dandu-si aportul mii de femei crestine consacrate.
5. Slujirea smerita a sorei Dorca arata:
a. Ca a trai pentru ceilalti este virtutea cea mai de pret la care poate aspira cineva.
b. Nici un efort intreprins de om nu poate oferi satisfactie asa cum face cel al slujirii iubitoare si dezinteresate a celor aflati in nevoie.
c. Aspectul acesta este explicat cu claritate in cuvintele Domnului nostru, asa cum sunt scrise in Matei 25,34-40.
C. BINECUVaNTAREA MEMORIEI SOREI DORCA
1. Dumnezeu a facut pentru ea ceea ce dupa cate cunosc, nu a facut nici pentru cel mai mare predicator din biserica:
a. A inviat-o din morti – Fapte 9,40
b. Nu stiu de nici un predicator care sa fi fost readus la viata pentru a-si continua slujirea sa, precum a fost Dorca.
c. Acest aspect are, in esenta sa, un indemn la meditatie, adresat fiecarui credincios al Cuvantului lui Dumnezeu.
2. Elementul cel mai important legat de omagiul adus memoriei Dorcai este acela:
a. Ca argumentul hotarator pentru readucerea ei la viata nu a avut la baza:
(1) Sentimente sau emotii pur omenesti.
(2) Nici faptul ca ea a dorit sa mai traiasca putin, ca in cazul lui Ezechia; ci pentru faptul ca rodul muncii ei si necesitatea acesteia pentru cei saraci era un argument suficient pentru ca Dumnezeu sa onoreze rugaciunea lui Petru si a celor stransi laolalta.
b. „Toate vaduvele l-au inconjurat plangand, si i-au aratat hainele si camasile pe care le facea Dorca pe cand era cu ele” – Fapte 9,39.
c. Acestea sunt, scumpi prieteni, lucrurile care sunt luate in consideratie in glorioasa zi a invierii – faptele de milostenie si slujirea dezinteresata!
d. A trai pentru ceilalti, constituie semnul distinctiv al adevaratei evlavii.
e. Acestea sunt faptele ce vor fi luate in seama la judecata – 2 Cor. 5,10.
3. Un cuvant de incurajare adresat pentru surorile noastre, in memoria Dorcai:
a. Nu veti ajunge niciodata in atentia lumii datorita talentului oratoric sau a unei alte aptitudini de exceptie.
b. Poate nu veti fi niciodata laudata de nimeni, insa acele fapte de milostenie vor vorbi mult mai elocvent in ziua cand vi se va darui rasplata credinciosiei.
c. Nadajduiesc si ma rog cu sinceritate ca scopul initial pentru care a fost infiintata Societatea Tabita sa fie acela de a lucra pentru cei saraci si sa nu fie pierdut din vedere nici de dumneavoastra, nici de biserica lui Dumnezeu.
OBIECTIVE iN TABaRA LUI ISRAEL
Osea 9,5
A. TEXTUL NOSTRU CONtINE O iNTREBARE ADRESATa FIECaRUIA DINTRE NOI CARE AM AJUNS
    iN ACEST PUNCT DE CAMPAMENT
„CE VEtI FACE iN ZILELE DE PRAZNIC, LA SaRBaTOAREA DOMNULUI?”
1. Traim in ziua cea mai solemna:
a. Ziua in care intreaga lume este cuprinsa de o criza fara precedent. – 6T, p.16.
b. Aceasta este ceasul profetic al judecatii lui Dumnezeu – Apoc. 14,7; 11,19; ST, p.573.
2. Si totusi, este ziua praznicului Evangheliei lui Dumnezeu:
a. Acest aspect ne ofera premiza unui plan in cadrul acestui consiliu.
b. Textul nostru introductiv exclude orice gest, purtare usuratica sau atitudini lumesti.
c. Aspectul acesta indica un praznic spiritual – Ef. 5,15-20; Rom. 13,11-17.
B. CaTEVA DINTRE OBIECTIVELE DE BAZa PENTRU ACEASTa ADUNARE
1. Sa consacram in mod deosebit cateva zile cautand pe Domnul in rugaciune – 2T, p.601.
a. O reniviorare in ce priveste altarul familial – 1 Regi 18,30-35.
b. Sa facem din orice cort o camaruta de rugaciune – Ef. 2,1-3; Ioel 2,15-17.
c. Un timp cand oricare dintre noi isi va face singur o serioasa cercetare de sine – 2 Cor. 13,5.
d. Sa urmam exemplul primilor ucenici adunati in camera de sus – Fapte 1,13.14.
2. Un alt obiectiv care merita toata atentia este legat de faptul constientei cu privire la posibilitatea de a fi coplesit de ingrijorarile acestei lumi – Luca 21,34.
a. Acesta este un pericol real caruia ii suntem expusi cu totii – Compara Matei 132,24-40 cu Luca 21,34-36.
b. Grijile de zi cu zi ne absorb intr-atat, incat suntem ispititi sa uitam consacrarea noastra zilnica in cadrul altarului de familie.
3. Un alt treilea obiectiv urmarit in acest consiliu trebuie sa fie:
a. De a promova mai mult viata spirituala din mijlocul poporului nostru – Filip. 4,8; 2 Petru 1,2-9.
b. Aceasta necesitate este in mod lamurit aratata in solia martorului credincios – Apoc. 3,14-17.
c. O experienta mai profunda in sfera lucrarii Duhului Sfant este o lucrare care trebuie facuta neintarziat de catre fiecare dintre noi – Apoc. 3,18.
4. inca un alt obiectiv demn de atentie propus pentru aceasta reuniune trebuie sa fie acela privind rugaciunea pentru umplerea cu Duhul Sfant:
a. Acesta era obiectivul principal in adunarea ucenicilor in camera de sus – Fapte 1,8-15.
b. Nu putem proceda altfel la incheierea vremii Evangheliei – Rom. 13,11-14.
5. Si, in incheiere, toate obiectivele importante care au fost enuntate slujesc impreuna acestui obiectiv suprem:
a. Pentru a fi mai bine pregatiti pentru incheierea lucrarii pe care a incredintat-o Dumnezeu acestui popor pentru a o aduce la indeplinire – Ioan 9,4.
c. Procedand astfel, vom grabi venirea binecuvantatului nostru Mantuitor pe care il asteptam – Apoc. 22,20
 
C. iN CE MOD ATING INIMA DUMNEAVOASTRa ACESTE OBIECTIVE, SCUMPII MEI CREDINCIOSI?
 
1. Gasesc aceste ganduri ecou in propriile dumneavoastra convingeri?
a. Stim ca este vremea potrivita sa-L cautam pe Domnul – Ier. 30,7; Osea 10,12.
b. Noaptea a trecut, se apropie ziua. Sa ne dezbracam de faptele intunericului si sa ne imbracam cu armele luminii – Rom. 13,11-14.
2. Dumnezeu va veghea la atitudinea noastra in timpul acestui campament:
a. Si cine cunoaste mai bine aceasta purtare, daca nu ingerul lui Dumnezeu care sta in mijlocul nostru cu calimara agatata la brau – Ezech. 9,1-11.
b. Ceea ce face ca acest ceas sa fie atat de solemn, este faptul ca acum are loc in curtile ceresti lucrarea de cercetare – Apoc. 14,7.8.
c. Nu stim in ce moment vor incepe sa fie trecute in revista inaintea lui Dumnezeu, cazurile celor vii – 1 Petru 4,17.18.
3. Viata tinerilor nostri este un alt argument care trebuie sa ne determine sa consacram acestui prilej unui timp special pentru a-L cauta pe Domnul in rugaciune:
a. Multi dintre fiii si fiicele Sionului, aurul scump al bisericii, nu au o legatura vie cu Mantuitorul.
b. Avem nevoie sa cerem implinirea fagaduintei lui Dumnezeu din Ioel 2,28; 3; Fapte 2,17.
c. Sa ne imbarbatam cu fagaduinta lui Dumnezeu din Is. 49,25.26.. Aceasta fagaduinta ne apartine.
ATUNCI CaND SATANA IESE AFARa DIN OM
Marcu 9,14-29
A. LUCRAREA DOMNULUI NOSTRU iN ACEASTa LUME AVEA UN DUBLU SCOP:
1. Sa caute si sa mantuiasca ceea ce era pierdut:
a. El a venit sa cheme pe pacatosi nu pe cei neprihaniti – Luca 15,7.
b. Lucrul acesta inseamna ca El ne cheama pe toti deopotriva – Is. 53,6; 1 Petru 2,25.
2. Dar El a venit totodata pentru a pregati lucratori pentru lucrarea Evangheliei:
a. Se poate observa acest aspect in majoritatea momentelor din decursul slujirii Sale; intotdeauna lucra impreuna cu El cativa dintre ucenici Sai pentru a-L insoti in slujirea Sa divina.
b. Textul nostru este o exemplificare vie a acestei pregatiri, destinata ucenicilor.
B. TEXTUL NOSTRU INTRODUCTIV ADUCE iN FAtA OCHILOR O SCENa CARACTERIZATa DE CONTRAST
1. Slava pe varful muntelui – Mat. 17,1-5
a. Schimbarea la fata a Domnului nostru. Ce efect trebuie sa fi avut aceasta scena pentru ucenici?
b. Le-a oferit o pregustare a slavei viitoare din imparatia lui Hristos.
c. Cei trei ucenici devenisera atat de incantati de perspectiva dumnezeiasca, incat ar fi dorit sa ramana mereu acolo.
d. Nu mai simteau decat putin tristetea si problemele cu care erau confruntati ucenicii care ramasesera la poalele muntelui.
2. infrangerea si mahnirea din vale:
a. O scena cu totul diferita ne intampina privirea in timp ce parasim muntele Schimbarii la Fata, coborand mai jos in vale.
(1) Un copil atins de diavol.
(2) Un grup de ucenici infranti – Marcu 9,14-29.
b. Acest tablou este aproape caracteristic pentru ucenici lui Hristos din epoca moderna.
c. Unii dintre ei au si ei experienta Muntelui Schimbarii la Fata cu Isus, in timp ce unii dintre fratii lor experimenteaza infrangerea datorita pacatului din viata lor.
d. Spiritul lumesc intr-o forma sau alta ii face neinstare sa faca fata problemelor zilnice din viata lor de crestini.
3. Atunci cand Satana iese afara din om:
a. Baiatul bolnav – vers. 18.19.
b. Tatal napastuit – vers. 17.18
c. Ucenicii uluiti si infranti
(1) Multimea facea presiuni asupra lor sa faca ceva pentru a demonstra legatura lor cu Dumnezeu.
(2) Starea lor spirituala era de asa natura incat ii facea sa fie cu totul nepregatiti.
(3) Ei statusera despartiti de invatatorul lor, in timpul acesta acuzandu-se reciproc de greseli.
C. iNVataTURa SPECIALa PENTRU ISRAELUL MODERN
1. in scoala lui Dumnezeu descoperim faptul ca Dumnezeu conduce pe poporul Sau intr-un mod tainic:
a. El ne invita sa vedem si sa gustam din slava lucrurilor viitoare – 1 Cor. 2,9-11.
b. in anumite ocazii, suntem incantati de slava descrisa in profetiile Bibliei.
c. Scena pe care o contemplam ne face sa uitam pentru un moment de incercarile si dezamagirile vietii cotidiene.
Aceasta este unul din modurile in care Dumnezeu ne incurajeaza in experienta noastra.
d. Chiar si Fiul lui Dumnezeu a fost intarit de scena de bucurie care I-a fost aratata pentru a putea lua in mainile Sale cupa suferintelor pe care il asteptau – Evrei 12,2.
2. Dar mai exista si o alta fateta a textului nostru introductiv:
a. Noi nu suntem pregatiti sa ne continuam viata in locul unde vom fi luati de Isus in slava cereasca.
b. Sunt suflete care trebuie mantuite; ele ne asteapta pe noi pentru a le aduce solia mantuirii.
c. Noi avem o lucrare de facut – Ioan 9,4.
3. De un interes deosebit pentru noi este faptul:
a. Ca oricand ne implicam in placerile pacatului, Satana vine atunci; el uzeaza de slabiciunile noastre pentru a stanjeni lucrarea lui Dumnezeu.
b. Cred ca aceasta este una dintre principalele invataturi care reies din continutul textului nostru de astazi.
c. Oricand ne separam de Domnul, pierdem legatura cu puterea de a birui pe Satana si pacatul.
d. Postul si rugaciunea sunt conform cuvintelor lui Hristos, cheia puterii de a fi utili cauzei castigarii de suflete.



OMUL DE PE MARGINEA DRUMULUI
Luca 10,25-37
 
A. PARABOLELE DOMNULUI ERAU iN STRaNSa LEGaTURa CU EVENIMENTELE COTIDIENE
1. Scena descrisa in textul nostru reprezinta o imagine vie in mintea ascultatorilor Sai datorita faptului ca talharii de pe drumul Ierihonului, prin prezenta lor in locurile acelea, constituiau o amenintare continua pentru calatoriile oamenilor.
a. Existau multi dintre asa numiti drumeti care jefuiau pe calatori, iar in unele cazuri ii ucideau.
b. Chiar locurile acela constituiau un loc propice pentru a permite hotilor sa se ascunda.
2. Domnul nostru, Maestrul adevarului, a dat raspunsul Sau la intrebarea judecatorului – „Si cine este aproapele meu?” relatand incidentul mentionat in textul nostru:
B. OMUL DE PE MARGINEA DRUMULUI
1. Nationalitatea lui:
a. Pare in mod clar ca era un evreu.
b. Pentru un judecator evreu un altul de alta nationalitate n-ar fi avut nici cea mai mica relevanta.
c. Domnul nostru cunostea atitudinea poporului Sau fata de cei de alta nationalitate – Ioan 4,1-28.
2. Daca ar fi lasat sa se inteleaga ca omul cazut intre talhari era un samaritean.
a. Ascultatorii Sai ar fi pierdut interesul de a asculta solia Lui.
b. Numai unul de aceeasi nationalitate cu a lor era considerat ca fiind cineva apropiat – Mat. 22,39.
c. Judecatorii care-L cercetau pe Isus ar fi respins interpretarea oferita de Domnul.
d. in locurile acelea exista vrajmasie puternica in inimile evreilor fata de samariteni.
3. Aplicatia parabolei:
a. Un om ranit zace pe marginea drumului.
b. Avea urgenta nevoie de ajutor din partea cuiva, indiferent de nationalitatea acelui om.
(1) Doi reprezentanti ai clerului au trecut pe drumul Ierihonului, ei, care dintre toti oamenii trebuia sa vina cel dintai in ajutor, ei nici macar nu au incercat sa-l atinga; ei au trecut pur si simplu pe alaturi.
(2) Ce reflectii sunt in parabola aceasta privitor la responsabilitatea clerului.
4. Sa analizam mai indeaproape atitudinea lor fata de victima neajutorata a talharilor:
a. Acesti oameni purtau amandoi vesmantul de slujitori ai lui Dumnezeu.
b. Dintre toti oamenii, ei trebuia sa fie aceia care erau cei mai indreptatiti sa acorde asistenta omului in necaz.
c. Ei au esuat atat de lamentabil incat nici macar nu l-au bagat in seama.
d. Ce subiect de meditatie cu privire la slujitorii lui Dumnezeu!
5. Acum vine randul sa-l privim pe samaritean:
a. Urat de iudei, tratat ca fiind vrednic de dispret.
b. El era milos; el n-a intrebat de ce nationalitate era omul ranit.
c. S-a ingrijit de el; i-a salvat viata.
C. LECtIA IMPORTANTa PENTRU NOI iN ACEASTa DIMINEAta
1. Aproapele meu.
a. Nu este un subiect legat de filozofia religioasa, ci unul care cere actiune, ajutor, fapte.
b. Acesta care are nevoie de ajutorul meu, indiferent de rasa, culoarea pielii sau crezul sau religios?
c. Un om pentru care a murit Hristos.
d. Unul caruia sunt in stare sa-i acord ajutorul sau asistenta mea.
2. Drama asa cum este prezentata in pilda.
a. Darea in vileag a acelora care isi asuma pretentii de sfintenie.
b. Orbirea lor lamentabila in fata rostului slujbei lor.
c. Lipsa lor totala de Duhul Dumnezeului milei intr-un moment cand mila trebuia impartasita.
d. Atitudinea lor.
(1) Era o reflectie despre starea slujbei preotiei lui Dumnezeu.
(2) A demonstrat faptul ca a fi invesmantat in haine de preot nu inseamna ca erau stapaniti de Duhul Celui care a venit sa slujeasca nevoilor celorlalti.
e. Dar sa luam de aici o invatatura cand vom pleca inapoi la activitatile noastre. Avem noi o forma de evlavie si ne lipseste duhul slujirii?
f. Cat de multi au fost oamenii de pe marginea drumului care ne-au privit, trecand pe langa ei fara sa le dam ajutorul de care aveau nevoie?
g. Sa punem in practica dragostea si compasiunea bunului Samaritean. Faptele, si nu forma sunt lucrurile care sunt necesare cauzei lui Dumnezeu astazi.

______________________________

Copyright © 2007 – Articole Crestine. Toate drepturile rezervate. Folosirea acestui material se poate face urmand instructiunile din Ghidul de folosire.