Articole CreştineResurse Spirituale, Practice şi Gratuite

Categorii

06.DOCTRINE BIBLICE – continuare

Scris la: 15 aprilie 2009

 

 
 
PLANUL DE MaNTUIRE
 
A. IMPORTANtA LUI
1. Este planul cu cea mai mare vechime din lume:
a. Nu este ceva care a fost conceput ulterior
b. Dateaza din eternitate – 1 Pet. 1,18-20; Apoc. 13,8; Ioan 3,16.
2. Este o descoperire a hotararii lui Dumnezeu dupa buna Sa placere.
a. Ioan 3,16; Rom. 8,1-3.
b. Efes. 1,9; Rom. 16,25; Isa. 46,10.
B. CE DESCOPERa EL:
1. Caderea omului in pacat:
a. Caracterul sau este in opozitie cu multe teorii actuale privind natura buna a omului.
b. Dovezile despre caderea omului in pacat pot fi observate si stau ca marturie pretutindeni in societate, acasa si in viata de fiecare zi.
c. Gen. 3,1-22; Rom. 3,23; 5,12-19; Ga. 3,22.23.
2. Rascumparatorul
a. O conceptie eronata foarte raspandita care exclude pe Tatal nostru ceresc ca Mine Rascumparator.
b. Isus Hristos, binecuvantatul nostru Domn si Mantuitor;
3.    a. Nu este nici un alt nume sub ceruri – Fapte 4,12; Mat. 1,21.
b. 1 Ioan 2,1-3; Evr. 7,25.26.
4. in ce anume consta marturia noastra
a. Eliberarea de pacat – Mat. 1,21; 2 Cor. 5,21; Rom. 7,26.
b. Viata vesnica – Ioan 3,16; 1 Ioan 5,10-12; Marcu 10,30.
c. Un camin pe Noul Pamant – Mat. 5,5; Isa. 65,17-21; 66,22-23; Apoc. 21,22.
5. Mintile noastre limitate nu pot intelege pe deplin in ce anume consta integritatea planului de mantuire:
a. Acest aspect este mentionat de Pavel – 1 Cor. 1,9,10; Rom. 11,33-36.
b. Cunoastem totusi faptul ca atunci cand Dumnezeu isi va implini fagaduintele ni se va parea un vis – Ps. 126,1-4.
C. SCOPUL PLANULUI DE MaNTUIRE
1. Este acela de reabilita caracterul lui Dumnezeu:
a. Razvratirea lui Lucifer in ceruri a adus cu sine o conceptie eronata despre caracterul lui Dumnezeu, conceptie care a fost primita chiar de o parte din ingeri – Mat. 25,24.25.
b. insa planul de mantuire la demascat pe Satana si a reabilitat caracterul lui Dumnezeu – Luca 19,21.22; 1 Tim. 3,16.
2. Este acela de a descoperi grozavia pacatului:
a. Suferinta si moartea Fiului lui Dumnezeu pe crucea Calvarului, constituie o marturie vie despre adevaratul caracter al pacatului.
b. Daca vrei sa-ti dai seama de grozavia pacatului, zaboveste mai mult langa cruce!
c. Cicatricele de pe timpul Fiului lui Dumnezeu vor aminti in vesnicie celor rascumparati de pretul platit pentru mantuirea lor.
3. insa planul de mantuire descopera continuitatea legii lui Dumnezeu:
a. Moartea lui Hristos pe cruce reabiliteaza legea lui Dumnezeu
b. Daca legea lui Dumnezeu ar fi putut fi desfiintata, nu ar mai fi fost necesar ca El sa moara pentru a satisface cerintele legii care fusese calcata.
c. Hristos a venit sa proslaveasca legea si sa-i confere respectul cuvenit – Isa. 42,18-21; Mat. 5,17-19.
4. Refacerea umanitatii dupa chipul lui Dumnezeu, al carui chip a fost intunecat, constituie un alt mare obiectiv urmarit prin planul de mantuire:
a. Omul fusese creat dupa chipul si asemanarea lui Dumnezeu – Gen. 1,26.27.
b. insa acest chip a fost intunecat de pacat – Gen. 5,1-6; 6,1- 11.
c. El va fi restaurat prin Evanghelia lui Isus Hristos – Ioan 3,1-9; 2 Cor. 5,14-17.
5. in sfarsit:
a. Scopul suprem si plin de slava al planului de mantuire este acela de a elimina pacatul din intregul Univers – Zah. 3,9; Naum 1,9; Apoc. 21,1-3.
b. Slava de odinioara a Edenului va fi restabilita si intrecuta. – Apoc. 22
MaNTUIREA
 
A. UN CUVaNT DE UN FARMEC ETERN
1. Tot cerul este interesat de aducerea ei la indeplinire:
a. Dumnezeu, Tatal nostru ceresc – Ioan 3,16; 1 Tim. 2,3; Rom. 8,31-33.
b. Isus Hristos Domnul si Stapanul nostru – Luca 19,10; Mat. 1,21; Gal. 2,20.
c. Duhul Sfant – Apoc. 22,17; Ioan 16,13; Rom. 8,26.
d. ingerii – 1 Pet. 1,12; Luca 15,10; Evr.1,14.
2. Este cel mai cuprinzator cuvant din Biblie:
a. El il leaga pe pacatosul care se caieste, de Dumnezeu, de Domnul Isus Hristos si de ingeri.
b. El aduce iertarea de pacat – Mic. 7,18.19; 1 Ioan 1,7-9; Rom. 3,24; 8,31-33.
c. El ofera eliberarea completa de sub puterea pacatului si a mortii – Ioan 8,36; Fapte 26,18; Evr. 2,14,16; 7,25.26.
d. El da eliberarea de consecintele vesnice ale pacatului – 2 Cor. 5,17; Mica 7,18.19.
e. Fagaduieste viata vesnica tuturor celor care il primesc pe Isus Hristos, ca Mantuitor al lor personal – Ioan 3,16; 1 Ioan 5,10-12; Rom. 6,23.
B. TOTUSI MaNTUIREA ESTE CONDItIONATa, CA SI TOATE CELELALTE BINECUVaNTaRI
1. Cooperarea omului reprezinta una din conditiile de baza:
a. „Vrei sa te faci sanatos” – Ioan 5,6.
b. „Crede in Domnul Isus Hristos” – Fapte 16,29-31.
c. „Cautati mai intai imparatia lui Dumnezeu si neprihanirea Lui” – Mat. 6,33.
d. „Daca veti voi si veti asculta” – Isa. 1,19.
2. Trebuie sa recunoastem ca ducem nevoie de mantuire:
a. „Doamne, scapa-ma” – Mat. 14,30.
b. „O, nenorocitul de mine” – Rom. 7,24.
c. „Doamne, adu-ti aminte de mine” – Rom. 23,42-44.
3. Pocainta din adancul inimii si o consacrare deplina sunt conditiile de baza ale mantuirii.
a. „Vindeca-mi sufletul, caci am pacatuit” – Ps. 41,4.
b. „Mi-e scarba de mine si ma pocaiesc in tarana si cenusa” – Iov. 42,6.
c. „intristarea dupa voia lui Dumnezeu, aduce o pocainta care duce la mantuire” – 2 Cor. 7,10.
d. „Pocaiti-va si fiecare din voi sa fie botezat in Numele Domnului Isus Hristos, spre iertarea pacatelor voastre” .Fapte 2,38.
4. Marturisirea in umilinta a pacatelor este iarasi o alta conditie a mantuirii: 1 Ioan 1,7-9; Mat. 6,12.
5. Credinta simpla si copilareasca in Isus Hristos este iarasi o alta conditie: Fapte 8,37; 16,30.
6. Ascultarea constituie a alta conditie: Rom. 5,10; 6,14-16; Gal. 3,27; Ioan 15,10;m Mat. 19,16.
 
C. MaNTUIREA CELUI MAI MARE DINTRE PaCaTOSI este o „magna carta” pentru pacatosii care se caiesc
1. O declaratie facuta de catre Pavel confera un caracter dramatic acestui adevar minunat: „O, adevarat si cu totul vrednic de primit este cuvantul, care zice: „Hristos Isus a venit in lume ca sa mantuiasca pe cei pacatosi” dintre care cel dintai sunt eu” – 1 Tim. 1,15.
2. Cateva dintre trofeele mantuirii:
a. Femeia din Samaria – Ioan 4,23-29.
b. Maria Magdalena, din care Domnul a scos afara sapte demoni – Marcu 16,9.
c. Curva din Ierihon – Iosua 6,25.
d. Talharul de pe cruce – Luca 23,42-44.
e. Saul din Tars – Fapte 9,1-14.
3. Istoria mantuirii va fi prezentata intregului univers pana cand va deveni subiectul care va suscita interes in toata vesnicia; pana cand va umple (de laude) inimile tuturor creaturilor din Univers: Apoc. 12,10.
IZVOARELE MaNTUIRII
Isaia 12,1-6
A. „VEtI SCOATE APa CU BUCURIE DIN IZVOARELE MaNTUIRII”
1. Prezenta izvoarelor a jucat un rol important in istoria poporului lui Dumnezeu:
a. Viata patriarhilor din vechime depindea de existenta izvoarelor pe care ei le sapau cu scopul de a avea apa pentru ei si pentru animale.
b. Evenimente notabile s-au consumat in jurul unor astfel de izvoare.
(1) ingerul a gasit-o pe Agar langa o fantana cu apa – Gen. 16,7.
(2) Robul lui Avraam a intalnit-o pe viitoarea sotie a lui Isaac, Rebeca la o fantana – Gen. 24,13.
(3) Iacob a intalnit-o pe Rahela la o fantana – Gen. 29,19.
2. Dialogul memorabil care a avut loc intre Domnul nostru si femeia din Samaria s-a desfasurat langa fantana lui Iacob: Ioan 4,1-29.
B. IZVOARELE MaNTUIRII
1. Utilizarea ca o metafora pentru mantuire este foarte potrivita:
a. Apa este absolut necesara vietii si existentei.
b. De fapt popoarele din Orientul Mijlociu numesc apa „darul lui Dumnezeu” .
c. Aceasta se intampla cand oamenii se strang in graba cu mare bucurie in jurul unui om care vinde apa si care in loc sa strige „apa, apa (de vanzare)!” striga „darul lui Dumnezeu; darul lui Dumnezeu!”
2. Dumnezeu este descris in mod figurat ca fiind marele Izvor de apa vie:
a. Spune psalmistul „Toate izvoarele mele sunt in Tine” – Ps. 87,7.
b. Spunea Domnul Isus „Daca inseteaza cineva, sa vina la Mine si sa bea” – Ioan 7,37.
c. Si in Ieremia Dumnezeu reproseaza poporului sau „M-au parasit pe Mine, Izvorul apelor vii” – Ier. 21,13.
3. Duhul Sfant este de asemenea comparat cu apele invioratoare ale mantuirii – Ioel 3,18; Zah. 13,1; Ezec. 36,24-27.
C. DE ACEEA, VEtI SCOATE APa CU BUCURIE DIN IZVOARELE MaNTUIRII
1. Sapatorii de fantani ai lui Dumnezeu:
a. Despre ei sta scris „Cand strabat acestia Valea Boca (plangerii) o prefac intr-un loc plin de izvoare.” – Ps. 84,5.6.
b. „Cei ce seamana cu lacrimi, vor secera cu cantari de veselie. Cei ce umbla plangand, cand arunca samanta se intoarce cu veselie cand va strange snopii” – Ps. 126,5.6.
Exemple:
(1) Avraam – Gen. 12,1-3.
(2) Iosif – Gen. 41,42.
(3) Moise – Num. 12.
(4) Pavel – Fapte 20,18-38.
2. Scotand apa din fantana mantuirii:
a. Copiii lui Dumnezeu scot apa din fantana mantuirii, prin studierea Cuvantului lui Dumnezeu. – Ioan 5,39; Fapte 17,11.12; Ier. 15,16.
b. Rugaciunea, rugaciunea zeloasa si staruitoare ne va ajuta sa scoatem apa vietii din fantana sanctuarului ceresc – Iac. 5,16.17.
c. Partasia crestina constituie iarasi un alt mijloc de a scoate apa proaspata si invioratoare din fantana mantuirii. Evr. 10,24-27.
d. Participarea la slujbele din casa Domnului, spalarea picioarelor, cina Domnului, va aduce inviorare sufleteasca. – Ioan 13,17; 1 Cor. 11,22-29.
e. Vizitarea celor bolnavi si sprijinirea oamenilor aflati in nevoie vor aduce de asemenea binecuvantari celor ce sapa – Mat. 25,31-39; Iac. 1,27.
3. „De aceea veti scoate apa cu bucurie din izvoarele mantuirii” .
a. Descoperirea izvorului mantuirii constituie un prilej de bucurie.
Exemple:
(1) Famenul care gasise izvorul mantuirii, si-a vazut de drum plin de bucurie – Fapte 8,39.
(2) Temnicerul care a gasit in mod cu totul neasteptat apa vietii, s-a bucurat cu toata casa lui – Fapte 16,34.
b. Este si aceasta experienta noastra? Daca nu, de ce?


ZIDURILE MaNTUIRII
A. „DUMNEZEU NE Da MaNTUIREA CA ZIDURI SI iNTaRITURa” – ISA. 26,1.
1. Utilizarea zidurilor in antichitate.
a. Ele serveau ca pietre de hotar – Deut. 19,14; Prov. 22,28.
b. Ele erau utilizate pentru apararea proprietatii private. – Deut. 3,5; Neem. 1,3.
c. Natiunile le foloseau ca mijloc de aparare impotriva atacurilor – 2 Regi 25,10; Ier. 39,8; Isa. 21,11.12.
2. Zidurile simbolizeaza grija lui Dumnezeu pentru ocrotirea poporului Sau pe timp de primejdie: Isa. 60,18; Ps. 125,1.2.
B. ZIDURILE MaNTUIRII
1. in zilele noastre poporul lui Dumnezeu se confrunta in mod constant cu multe pericole:
a. Satana, dusmanul sufletelor noastre, este mereu la lucru cautand sa distruga poporul lui Dumnezeu – 1 Pet. 5,8.
b. El cunoaste faptul ca nu are decat un timp scurt la dispozitie in care sa distruga – Apoc. 12,12.
2. Dumnezeul nostru cunoaste pericolele mortale, cu care ne confruntam noi cei din zilele noastre si a luat masuri pentru a ne proteja siguranta noastra:
a. „ingerul Domnului tabaraste in jurul celor ce se tem de El si-i scapa din primejdie” – Ps. 34,7.
b. „Dumnezeu este adapostul si sprijinul nostru, un ajutor care nu lipseste niciodata in nevoi” – Ps. 46,1.
c. „Pe tine ma sprijin din pantecele mamei mele” .Ps. 71,6.
3. Sa privim la cateva din zidurile hotarate de Dumnezeu pentru mantuire.
a. Credinta care se bazeaza pe Biblie constituie o veritabila fortareata impotriva asalturilor celui rau – Ioan 7,38; 2 Tim. 3,15-17.
Exemple
(1) Mama lui Moise – Ex. 2,3.
(2) Prietenii lui Daniel – Dan. 3,17.
(3) Elisei – 2 Regi 6,14-17.
b. Rugaciunea este un alt zid de aparare.
Exemple
(1) Iov si familia sa – Iov 1,1-10.
(2) David – Ps. 17,4; 119,11.
(3) Filip Evanghelistul – Fapte 21,8.9.
Binecuvantatul nostru Mantuitor – Mat. 4,1-11; Luca 4,1-9.
c. Altarul familial este un imperativ pentru fiecare camin, fiind un scut impotriva pericolelor.
(1) Ce spune Dumnezeu despre casele unde nu exista inchinarea in familie – Ier. 10,25.
(2) Viata mea si vietile copiilor mei au fost pastrate prin inchinarea in familie.
d. Slujbele bisericii constituie mijloacele fixate de cer pentru protectia poporului lui Dumnezeu – Evr. 10,23-26; Fapte 4,24-28.
C. BINECUVaNTaRILE ZIDURILOR MaNTUIRII
1. Biblia abunda in mod literal cu exemple vii despre ceea ce inseamna zidurile mantuirii:
a. Ne gandim la Daniel si prietenii sai, chiar si la vietile inteleptilor Babilonului – Dan. 2,12-25; 3,17; 6,10-27.
b. Ne amintim de experientele apostolilor Petru si Pavel si ale altora, care au trait intr-o primejdie continua si care au supravietuit in spatele zidurile pe care Dumnezeu la hotarase pentru mantuirea lor – Fapte 12,1-17; 2 Cor. 11,23-27.
c. Ne gandim la David Livingstone ajuns in mijlocul Africii negre unde inamicul cauta pe toate caile sa-l ucida, cu toate ca Dumnezeu era pazitorul sau.
2. Sa luam aminte pe scurt la cateva din binecuvantarile mantuirii, care formeaza laolalta un zid de aparare pentru cei credinciosi:
a. Iertarea pacatelor reprezinta una din binecuvantarile nespus de scumpe ale mantuirii – Rom. 8,1-3; 8,31-33.
b. O constiinta curata si sfintita constituie o aparare puternica impotriva dusmanului sufletului.
Exemple
(1) Compara pe Daniel cu Belsatar – Dan. 5,6.7; 10,21.22.
(2) Compara pe Pavel cu Felix – Fapte 23,1; 24,25.
c. Cunostinta despre faptul ca temeiul existentei noastre este cauza lui Dumnezeu, ridica o intaritura impotriva tuturor atacurilor celui rau.
d. „Stiu in cine am crezut” – 2 Tim. 1,12.
Exemple
(1) David si Goliath – 1 Sam. 17,45-50.
(2) David si regele Saul – 1 Sam. 22,1-23.
PREtUL MaNTUIRII – partea I
A. „EU LE-AM ZIS: „DACa GaSItI CU CALE, DAtI-MI PLATA; DACa NU, NU MI-O DAtI!” – Zah. 1,12.
1. O cerere cu totul neobisnuita:
a. Hristos sau Mesia doreste ca oamenii sa il pretuiasca.
b. El doreste ca noi sa punem un pret pe El, pe viata Lui si pe jertfa Sa.
2. Pretuirea tuturor celor ce erau consacrati Domnului constituia o parte a serviciului jertfelor:
a. Atunci cand oamenii erau adusi inaintea lui Dumnezeu trebuia sa fie pretuiti dupa chipul varstei sau sexului – Lev.27,1-6.
b. Acest lucru era de asemenea valabil si pentru animalele care erau sacrificate.
B. CUM POATE O FIINta SaRMANa SI MURITOARE Sa PUNa UN PREt PE FIUL LUI DUMNEZEU?
1. Exemple ale catorva persoane mentionate in Biblie care au pus un pret pe Fiul lui Dumnezeu:
a. Iuda a vandut pe Domnul slavei pentru treizeci de piese de argint – Mat. 26,15.
b. Vaduva saraca l-a iubit pe Domnul si I-a dat lui ultimul ei banut – Marcu 12,41-44.
c. Maria i-a oferit un dar al pretuirii – Luca 7,38-40.
2. Cand am putea sa spunem ca il pretuim cu totii pe Domnul Isus:
a. Atunci cand relatia noastra cu El si cu Cuvantul Sau pretinde un sacrificiu deosebit.
Exemple:
(1) Avraam l-a sacrificat pe Isaac – Gen. 22,1-12.
(2) Dragostea lui Petru fata de Domnul Sau – Ioan 21,17-19.
(3) Stefan a platit pretul suprem – Fapte 7,59,60.
b. in ceasul ispitei -
(1) Adam si Eva l-au vandut pe Creatorul lor in schimbul fructului din pomul binelui si raului – Gen. 3,1-6.
(2) Iosif a platit pretul nevinovatiei in inchisoare – Gen. 39,1-12.
(3) Daniel si prietenii sai au platit in Babilon pretul loialitatii lor fata de Dumnezeu in Babilon – Dan. 1,8; 3,17- 23; 6,10-22.
c. Atunci cand ni se cere sa renuntam la felul lumesc de comportare si la placerile ei – Evr. 11,24-26.
d. Tanarul bogat o refuzat propunerea, initiativa Domnului Isus – Mat. 19,16.
C. DE CE ESTE ATaT DE IMPORTANTa O PREtUIRE JUSTa A DOMNULUI NOSTRU.
1. Trebuie sa tinem cont de pretul pe care l-a pus Cerul pe Fiul lui Dumnezeu:
a. El este placerea vietii care a venit din cer – Ioan 6,51.
b. in El este viata care lumineaza pe orice om care vine pe aceasta lume. Ioan 1,4.5.
c. in El se va afla plinatatea fiintei Tatalui Sau – Evr. 1,1-3; Col. 2,9.
2. Ce inseamna el pentru noi.
a. Ce ne vom face noi cu pacatele noastre fara ajutorul Lui? Mat. 1,21; 2 Cor. 5,21.
b. Ce ne vom face cu lacrimile noastre fara prezenta Lui? Isa. 53,4.
c. Ce anume ne poate oferi viitorul fara speranta in Fiul lui Dumnezeu? Fapte 4,12.
3. Rugandu-ne , sa ne gandim.
a. La ceea ce a facut El pentru noi. – Gal. 2,20.21.
b. La ceea ce face El acum pentru noi – 1 Ioan 2,1-3; Evr. 7,24- 27; Ioan 14,1-3.
c. La ceea ce va face pentru noi – Ioan 5,28.29; 1 Tes. 4,13-17.
4. Contributia noastra insignifianta pe care o putem aduce pentru a arata ca pretuim pe Domnul nostru mai mult decat pot exprima cuvintele si mai mult decat pot dovedi faptele:
a. Ascultati-l pe Pavel – Fapte 21,13.
b. Ce spune ca in momentul cand urma sa fie rastignit, Petru a cerut o favoare speciala inainte de a fi executat. El le-a cerut calailor sa il rastigneasca cu capul in jos; cand a fost intrebat de ce doreste acest lucru, el le-a spus ca Domnul si Stapanul sau a fost rastignit cu capul in sus, iar el nu merita sa fie rastignit astfel.
c. Putinul pe care-l putem face pentru Stapanul (nostru) este sa ii dam eul nostru egoist si lipsit de orice merite, fara nici-o rezerva.
d. Ganditi-va la galeria martirilor lui Dumnezeu, care L-au iubit pe Domnul si au fost gata sa plateasca pretul suprem pentru a dovedi dragostea lor fata de El. Evr. 11,36-39.
e. Ganditi-va la experienta ramasitei poporului lui Dumnezeu asteptandu-i cu putin inaintea venirii sfarsitului – Lev. 12,17; Dan. 12,1.
PLANUL MaNTUIRII – partea a II-a
A.    „Dar imparatul a zis lui Aravna: Nu! Vreau s-o cumpar de la tine pe pret de argint si NU VOI ADUCE
       DOMNULUI DUMNEZEULUI MEU, ARDERI DE TOT, CARE Sa NU COSTE NIMIC” – 2 Sam. 24,24
1. imprejurarile acestei relatari din textul nostru:
a. David se afla intr-un adanc chin sufletesc datorita pacatului savarsit impotriva Domnului si impotriva poporului sau – 2 Sam. 24,1-4.
b. I se daduse sa aleaga una din cele trei pedepse:
(1) Sapte ani de foamete.
(2) Sa fie urmarit si sa fuga trei luni dinaintea vrajmasilor sai.
(3) Trei zile dec ciuma in toata tara.
2. Raspunsul sau a fost „Mai bine sa cadem in mainile Domnului, caci indurarile Lui sunt nemarginite; dar sa nu cad in mainile oamenilor” .- 2 Sam 24,14.
3. Dumnezeu a lovit pe Israel cu ciuma; multi din popor au fost omorati.
B. DUMNEZEU A DAT PORUNCa REGELUI PENITENT Sa ADUCa O JERTFa
1. Acum intervine momentul cand partea buna si nobletea caracterului lui David se evidentiaza din nou cu multa putere:
a. Aravna Iebusitul, i-a oferit lui David toata aria sa, fara plata, ca David sa aduca jertfa in acel loc. – 2 Sam. 24,20-23.
b. Aravna a facut toate acestea pentru ca il iubea pe rege; dec asemeni el il iubea pe Dumnezeu.
2. insa David a spus „Nu! Vreau s-o cumpara de la tine pe pret de argint si nu voi aduce Domnului, Dumnezeului meu, arderi de tot care sa nu ma coste nimic” . Aceasta arata cu adevarat generozitatea regelui penitent. in relatia lui cu regele Universului, el nu considera nimic ca fiind lipsit de valoare sau fara importanta.
3. Sacrificiul personal este incurajat de porunca expresa a Domnului:
a. „Sa nu te infatisezi cu mainile goale inaintea Mea” – Ex. 34,20.
b. „Va fi fara cusur ca sa fie primita” .
c. „Fiecare om sa dea ce va putea” – Deut. 16,17.
d. „Nimic sa nu luati de la strain” – Lev. 22,25.
4. David cunostea foarte clar aceste porunci divine si a cautat sa le implineasca:
a. Va fi foarte intelept din partea noastra sa implinim aceste porunci ceresti (instructiuni) – Rom. 15,4.
b. Adevarata dragoste si inchinare sunt de neconceput fara pretul corespunzator.
c. Dragostea fata de Dumnezeu determina gradul sacrificiului fata de cauza Sa.
Exemple:
(1) Avraam l-a oferit pe Isaac lui Dumnezeu, iar Domnul a privit acest act ca pe o dovada evidenta a dragostei lui Avraam fata de El. – Gen. 22,1-12.
(2) Tanarul cel bogat declara ca il iubeste pe Dumnezeu insa nu era dispus sa plateasca pretul – Mat. 19,16-20.
(3) Maria Magdalena l-a iubit pe Domnul si a dovedit acest lucru prin faptele ei – Mat. 26,12.
C. CaT DE MULT TE COSTa PE TINE CREDINtA TA iN HRISTOS?
1. Gandeste-te (te rog) la pretul pe care l-a platit cerul pentru a ma salva pe mine si pe tine!
a. Mediteaza asupra cuvintelor care se gasesc la Ioan 3,16. la implicatiilor lor!
b. Apoi mergi la 2 Cor. 5,18-21 si prezinta cateva reflectii in profunzime referitor la cuvintele lui Pavel!
c. Atunci cand scria despre sacrificiul suprem pe care cerul l- a facut pentru el, Pavel scria: „care m-a iubit si S-a dat pe Sine insusi pentru mine” – Gal. 2,20.
2. Apoi ganditi-va la pretul pe care au fost altii gata sa-l plateasca, pecetluind in felul acesta dragostea si atasamentul lor pentru Domnul si stapanul lor:
a. Vaduva saraca care a daruit ultimul ei banut ca dar inaintea lui Dumnezeu – Marcu 12,44.
b. Ganditi-va la Stefan care si-a dat viata Sa din dragoste pentru Domnul Isus Hristos.
c. Si ganditi-va la nenumaratele milioane de martiri ai lui Hristos.
d. Cand veti fi incheiat meditatia dumneavoastra, cantariti-va talantii in lumina faptelor lui David, prin prisma a ceea ce Domnul Isus face pentru dumneavoastra!
e. imi exprim convingerea ca nu va fi niciodata o problema pentru dumneavoastra sa oferiti ceea ce aveti mai bun si s-o faceti cu bucurie.
f. „Pe cine da cu bucurie, il iubeste Dumnezeu” – 2 Cor. 9,7.


PREDESTINAtIA
Rom. 9,11-12
A. Pavel este cunoscut de catre cei care studiaza paginile sfintei Scripturi,
     ca fiind unul dintre cei mai proeminenti scriitori ai cartilor Bibliei:
1. Petru admite in mod deschis faptul ca unele din scrierile lui Pavel sunt „greu de inteles” – 2 Petru 3,15,16.
2. Printre subiectele care fac obiectul acestei constatari se afla si cel cu privire la predestinatie si alegere:
a. Subiecte pe care teologii le-au interpretat in mod eronat de a le adopta propriului lor model de gandire.
b. Ai ar dori sa ne convinga ca Pavel a fost adeptul fatalismului, sau doctrina conceptului predestinatiei omului, indiferent de vointa sau de atitudinea sa.
B. Pentru a se putea ajunge la o concluzie corecta referitoare la subiectul predestinatiei,
     aceasta trebuie sa fie analizata in lumina catorva aspecte biblice.
1. Biblia afirma fara echivoc:
a. Faptul ca Dumnezeu nu este partinitor.
b. Petru a trebuit sa ia nota de acest fapt. Compara Gal. 2,11 cu Fapte 10,34-36.
2. Legea lui Moise avertizeaza impotriva atitudinii partinitoare: Deut. 1,17; 16,19.
3. Si alti scriitori biblici subliniaza acelasi adevar: 2 Sam. 14,14; 2 Cor. 19,7.
4. Dumnezeu ofera tuturor mantuirea, indiferent de rasa sau culoare:
a. Acestea constituie unul dintre conceptele lui Pavel. Compara 1 Tim. 2,3.4 cu Gal. 3,26-29.
b. Invitatia Duhului Sfant si a bisericii viului Dumnezeu este: „Vino!” Si cine aude, sa zica „Vino” si celui ce ii este sete sa vina; cine vrea, sa ia apa vietii fara plata!” – Apoc. 22,17.
c. Caci harul lui Dumnezeu, care aduce mantuire pentru toti oamenii, a fost aratat – Tit 2,11.
d. Hristos a murit pentru toti – 1 Ioan 2,1-3; 2 Cor. 5,14.
e. Aceste adevaruri reprezinta cheia invataturii biblice, referitor la subiectul alegerii si predestinatiei.
f. Aceasta deoarece este un lucru de o maxima importanta pentru noi, acela de a indrepta cuvintele lui Pavel in Rom. 9,11.12 in lumina altor versete din Biblie.
C. DOCTRINA BIBLICa REFERITOARE LA SUBIECTUL PREDESTINAtIEI
1. Semnificatia cuvantului
a. A predetermina
b. A hotari mai dinainte
c. A lua masuri dinainte.
2. Ce anume l-a determinat pe Dumnezeu sa predestineze, sa ia masuri dinainte, sa hotarasca mai de dinainte?
a. Unii spun ca El i-a predestinat, i-a cunoscut si i-a chemat mai dinainte pe aceia care trebuie sa fie mantuiti si pe aceia care vor fi pierduti.
b. Ei trag aceasta concluzie pe baza celor scrise in Rom. 9,13- „Dupa cum este scris: „Pe Iacob l-am iubit, iar pe Esau l-am urat” – „Asadar, nu atarna nici de cine vrea, nici de cine alearga, ci de Dumnezeu care are mila „.
3.    a. in nici un caz – carnea si sangele – 1 Cor. 15,50; Ioan 1,12.13.
b. in mod categoric – caracterul si numai caracterul! Cititi cu mare atentie Biblia si spre bucuria dumnea-voastra veti descoperi curand ca ceea ce Dumnezeu a predestinat este caracterul.
c. Dovada – noi am fost alesi de Dumnezeu in Hristos mai inainte de intemeierea lumii! Cum si din ce motiv? „ca sa fim sfinti si fara prihana inaintea Lui, in dragostea Lui – Sfintenia reprezinta caracterul; dragostea reprezinta caracterul – Efes. 1,45; Abel impreuna cu jertfa sa au fost primiti, dar Cain si jertfa lui, respinse. Din ce motiv? Deoarece caracterele lor erau implicate in acest caz – Gen. 4; tot la fel stateau lucrurile cu Iacov si cu Esau. Iacob se incredea in Dumnezeu, insa Esau nu-i era credincios.
4. Ceea ce are valoare inaintea lui Dumnezeu este:
a. Atitudinea. Care este atitudinea mea fata de voia lui Dumnezeu, exprimata in Legea Sa? Ps. 119,165; Is. 48,18.
b. Si Domnul i-a zis lui Cain: „Daca faci bine, vei fi bine primit; dar daca faci rau, pacatul pandeste la usa. Gen. 4,7.
c. Exact acelasi adevar este exprimat in Ezec. 18,20-28.
iNFIEREA
A. „Ne-a randuit mai dinainte ca sa fim iNFIAtI PRIN ISUS HRISTOS, dupa buna placere a vointei sale” – Efes. 1,5.
1. Semnificatia cuvantului – infiere – :
a. O actiune legala prin care o anumita persoana ia in ingrijirea sa un copil strain, cu care nu sec afla de obicei in nici un grad de rudenie, cu scopul de a-l ingriji ca pe copilul ei.
b. Acest obicei era foarte raspandit printre romani, iar Pavel foloseste acest act ca exemplu in scopul de a ilustra intrarea noastra in cadrul familiei lui Dumnezeu. (primirea)
2. Biblia (ne) arata ca:
a. Moise a fost infiat de fiica lui Faraon si tratat ca pe copilul ei. Ex. 2,10.
b. Estera a fost infiata de catre unchiul ei, Mardoheu – Est. 2,7.
c. Pavel vorbeste despre infierea lui Israel de catre Iehova, rom. 9,4; el vorbeste despre noi cei care credem in Isus ca fiind infiati in familia cereasca. – Gal. 4,5; Efes. 1,4.
d. Acest adevar glorios ar trebui sa ne incurajeze sa ne infatisam cu indrazneala la tronul harului, strigand Avva adica Tata.
B. DOCTRINA CU PRIVIRE LA SUBIECTUL iNFIERII
1. Doctrina infierii se bazeaza pe doua elemente fundamentale:
a. Ea arata in mod lamurit, instrainarea omului de Dumnezeu – Compara Isa. 59,1-3; cu Efes. 2,11-15.
b. Pacatul l-a despartit pe om de Dumnezeu – Isa. 59,1-4; acesta este un lucru foarte important de stiut.
c. Adam este numit un fiu al lui Dumnezeu – Luca 1,38; insa despre iudei, Domnul spune: „Voi aveti de tata pe diavolul” – Ioan 8,44.
d. Pacatul ne instraineaza de viata lui Dumnezeu, ne situeaza in afara legii – Efes. 4,18; Col. 1,21.
e. Aceasta inseamna ca noi suntem straini de legamintele lui Dumnezeu, de fagaduintele Lui si de poporul Sau.
2. Aceasta stare de lucruri face ca infierea in familia lui Dumnezeu sa constituie o necesitate:
a. Este un lucru imposibil pentru om sa fie in legatura cu Dumnezeu, daca nu a fost infiat de catre Dumnezeu.
b. Cu atat mai mult nu ne putem bucura de binecuvantarile imparatiei lui Dumnezeu, fara sa fim infiati.
C. BINECUVaNTaRILE iNFIERII DE CaTRE DUMNEZEU
1. Refacerea unei relatii distruse.
Exemple:
a. Fiul risipitor si reintoarcerea sa inapoi in casa tatalui Sau ilustreaza foarte concret efectul ce decurge in urma infierii noastre. – Luca 15,11-28.
b. Primirea neamurilor impreuna cu Israel in impartasirea binecuvantarilor Evangheliei – Efes. 2,11-16; Rom. 11,16-28.
2. Aceasta infiere este posibila numai:
a. Prin Hristos, prin care avem pace cu Dumnezeu prin jertfa Sa de pe crucea calvarului – Rom. 5,1-5; Efes. 2,11-16.
b. Atunci cand il primim pe Isus ca pe Mantuitorul nostru personal, suntem primiti in Prea Iubitul lui Dumnezeu. – Efes. 1,6.
3. infierea noastra este insotita de sapte binecuvantari speciale:
a. Devenim impreuna mostenitori cu Hristos – Efes. 3,6; 2,19.
b. Avem iertarea de pacatele noastre si nadejdea vieti vesnice in Isus Hristos – Efes. 1,7; Gal. 4,5;
c. Am primit pecetluirea Duhului Sfant care este garantia mostenirii noastre, urmare a faptului ca El ne-a primit in familia Sa – Efes. 1,13; Rom. 8,16.17.
d. Suntem pastrati pentru mantuire prin puterea lui Dumnezeu in Hristos Isus – Efes.3,20,21.
e. Avem fagaduinta vietii vesnice, care ne va fi acordata la cea de-a doua venire a lui Isus Hristos, Domnul nostru – Ioan 3,16; 1 Cor. 15,22-58.
f. Vom locui pe Noul Pamant si vom manca din pomul vietii – Apoc. 2,7; 22,1-6.
g. in cele din urma, avand in vedere ca am fost infiati in familia lui Dumnezeu, El arunca toate pacatele si slabiciunile noastre in adancurile marii – Mica 7,18,19; 2 Cor. 5,17.
4. Cunostinta despre tot ce cuprinde infierea noastra in cadrul familiei lui Dumnezeu ar trebui sa ne elibereze:
a. Din robia fricii; venim plini de indrazneala la tronul harului strigand Avva adica Tata – compara Gal. 3,26-29; 4,6; Rom. 8,15 cu 2 Cor. 5,17.
iNDREPTatIREA NOASTRa
A.    „Astfel dar, dupa cum printr-o singura greseala a venit o osanda, care a lovit pe toti oamenii, tot asa, printr-o
             singura hotarare de iertare a venit pentru toti oamenii o hotarare de NEPRIHaNIRE CARE Da VIAta” – Rom. 5,18.
1. Semnificatia cuvantului „indreptatire” :
a. A declara pe cineva drept sau bun. – Isa. 53,11; Iov. 27,5.
b. A fi eliberati de influenta pacatului in ceea ce vorbim sau facem – Ezec. 14,14.20.
2. Semnificatia acestui cuvant este identica in ambele testamente. Cuvantul grecesc „Dikaioo” inseamna:
a. a declara pe cineva neprihanit sau drept – Luca 16,15; Rom. 3,30.
b. A face pe cineva drept sau integru – Rom. 8,30-32.
B. LUCRAREA PENTRU iNDREPTatIREA NOASTRa
1. in nici un caz:
a. Nimeni nu poate fi indreptatit prin faptele legii, deoarece legea arata cunostinta pacatului – Rom. 3,20; Gal. 2,16; 3,10.
b. Un calcator al legii se afla sub condamnare si de aceea nu poate fi indreptatita prin legea care a calcat-o. Rom. 3,21; 7,7; 1 Ioan 3,4.
Exemple.
(1) Iudeii care au tarat-o pe femeie inaintea invatatorului se faceau si ei vinovati de acelasi pacat, si de aceea se aflau sub aceeasi condamnare – Ioan 8,1-11.
(2) Fariseul care venise la Templu pentru a-I spune lui Dumnezeu cat de bun era el, era la fel de pacatos ca si vamesul, si din acest motiv se afla sub aceeasi condamnare ca si vamesul – Luca 18,10-14.
c. Nimeni nu poate fi indreptatit prin propriile fapte, pentru ca toata neprihanirea este o carpa murdara – Isa. 64,6.
2. in mod categoric.
a. Suntem indreptatiti prin neprihanirea lui Isus Hristos Domnul nostru; este darul fara plata a lui Dumnezeu – Rom. 3,36; 4,5; 5,1; Fapte 13,39.
b. Suntem indreptatiti prin sangele fiului lui Dumnezeu – Rom. 5,9; Tit 3,7.
c. Numai prin harul lui Dumnezeu vom fi expiati de condamnarea pe care o aduce pacatul in viata noastra – Rom. 3,21.
C. BINECUVaNTaRILE iNDREPTatIRII NOASTRE:
1. Eficacitatea indreptatirii noastre:
a. Ea acopera total trecutul, prezentul si viitorul – Fapte 13,39 cu Rom. 8,1.33.34; 2 Cor. 5,21; Filip. 3,9.
b. Ea ne aduce pacea; din momentul primirii indreptatirii; ne aflam in pace cu Dumnezeu Tatal prin rascumpararea savarsita de catre Domnul nostru – Rom. 5,1; Efes. 2,11-16.
c. Ea ne aduce nadejde „si voi locui in Casa Domnului pana la sfarsitul zilelor mele” – Ps. 23,6; Tit 3,7 (RSV)
d. Ne scapa de mania ce sta sa vina – „Acum dar nu este nici-o osandire pentru cei ce sunt in Hristos Isus – Rom. 8,1; „Cele vechi s-au dus: iata ca toate lucrurile acestea sunt de la Dumnezeu” – versetul 18.
2. Efectul indreptatirii:
a. Exclude lauda omului cu privire la bunatatea sa proprie – Rom. 3,27 – „pentru ca nimeni sa nu se laude inaintea lui Dumnezeu” – 1 Cor. 1,29; „Nu prin fapte, ca sa nu se laude nimeni” – Efes. 2,9; 2 Tim. 1,9.
b. Lauda noastra va fi in Domnul Isus Hristos a fost facut de Dumnezeu pentru noi, intelepciune, neprihanire, sfintire si rascumparare…- 1 Cor. 1,30.
c. indreptatirea prin credinta in Isus, ne va da indrazneala sa ne infatisam inaintea tronului de har, si sa avem partasie cu Tatal nostru ceresc, bucurandu-ne in nadejde – Evr. 4,15.16.
d. O asemenea indreptatire ne va face sa simtim nevoia noastra de a ne increde in meritele Domnului in tot ceea ce facem si nadajduim; nu ne mai incredem deloc in meritele Domnului in tot ceea ce facem si nadajduim; nu ne mai incredem deloc in meritele faptelor noastre. Filip. 3,3.
3. in sfarsit indreptatirea:
a. Va aduce cu sine credinciosului o experienta noua si plina de slava; el este o creatura noua si are o noua conceptie despre viata. Viitorul sau este la fel de stralucitor precum sunt minunatele fagaduinte ale lui Dumnezeu; el se intoarce catre Domnul si spune: „Doamne, adu-ti aminte de mine, cand vei veni in imparatia Ta” .
b. El va fi imbracat in slava in momentul sosirii Fiului lui Dumnezeu pentru a primi cinstea cuvenita celor sfinti.
PRIMUL OM AL LUI DUMNEZEU
Geneza 1,26.27
A. UN STUDIU CU PRIVIRE LA RASA OMENEASCa POATE FI FOARTE INTERESANT SI REVELATOR.
1. Se poate spune ca omenirea este impartita intr-o larga varietate de persoane:
a. Unii traiesc la un nivel foarte scazut in raport cu majoritatea.
b. Acest aspect ridica urmatoarea intrebare – cine si ce anume se face responsabil pentru aceasta enorma disproportie?
(1) Oare Dumnezeu a facut pe oameni astfel?
(2) Sau aceasta este propria alegere a omului?
2. Scopul acestei predici este acela de a arata (dovedi) ca Dumnezeu nu a dorit nici nu a facut pe oameni cu aceste diferente:
a. Omul a fost creat cu puterea de a alege – in bine sau in rau; un nivel inalt de trai, sau unul scazut.
b. Acest aspect transpare in mod foarte evident din experienta primilor nostri parinti.
c. Marturia cu privire la crearea lui Adam si a Evei ne va ajuta sa intelegem faptele.
B. Sa stabilim urmatoarele:
1. Materia din care a fost creat primul om al lui Dumnezeu:
a. Dumnezeu l-a facut din tarana pamantului – Gen. 2,7; 1 Cor. 15,47; Ecl. 12,7.
b. I-a suflat in nari suflare de viata si omul a devenit un suflet viu Gen. 2,7; Isa. 2,22; 1 Cor. 15,45.
2. intelegem astfel din marturia Bibliei cu privire la creatia omului, ca el este compus din doua elemente:
a. Lut – Isaia 45,9.
b. Suflare – Ecl. 3,19.20.
3. Omul a fost facut dupa chipul si asemanarea lui Dumnezeu:
a. in infatisarea sa fizica si in ce priveste caracterul moral, Adam reflecta asemanarea cu Creatorul Sau – Gen. 1,26.27; 5,1-3; 1 Cor. 11,7.
b. El a fost inzestrat cu o mare capacitate de gandire – Gen. 2,19; Ecl. 7,29.
c. A fost incoronat ca rege peste aceasta lume. – Gen. 1,26.27; Ps. 8,4-9.
C. SCHIMBAREA OMENIRII SI A MODULUI EI DE VIAta constituie
1. Rezultatul departarii de principiile pe care Dumnezeu le-a instituit atunci cand a fost creat omul:
a. Oamenii nu au tinut cont de sistemul de viata lasat de Dumnezeu; ei si-au urmat propria lor imaginatie (propriile lor cai).
(1) Adam si Eva nu au ascultat avertismentul lui Dumnezeu si au crezut o minciuna – Gen. 3,1-6.
(2) Cain a ignorat avertismentul lui Dumnezeu si l-a ucis pe fratele sau – Gen. 4, 3-16.
(3) De asemenea antediluvienii nu au tinut seama de avertizarea Domnului si au pierit in potop – Gen. 6,7.9; Mat. 24,36-39.
b. Razvratirea oamenilor impotriva lui Dumnezeu a facut ca Domnul sa le ingaduie sa-si urmeze propria imaginatie a inimii lor rele – Rom. 1,18-20; 24-32.
2. Dumnezeu in mila Sa, s-a ingrijit sa existe o cale si mijloace corespunzatoare pentru a ridica la un nivel mai inalt si mai bun:
a. Prin predicarea Evangheliei lui Isus Hristos – Rom. 1,26.
b. Atunci cand oamenii primesc Evanghelia lui Isus Hristos, toate diferentele dintre oameni dispar – ramanand un singur fel de a trai – Efes. 2,11-16; Gal. 3,26-29.
c. Adevarul lui Dumnezeu este acela care schimba conceptul omului despre viata. Lucrarile misionare realizate in Africa si in alte tari din lumea a treia constituie un argument elocvent in favoarea puterii care ii ridica pe oameni mai sus, conducandu-i la un mai inalt mod de viata.
3. Primul om al lui Dumnezeu avea o statura impunatoare si avea un aspect nobil in infatisare si caracter:
a. Daca primii nostri parinti n-ar fi cedat in fata minciunilor spuse inaintea lor de catre Lucifer, niciodata nu ar fi existat un nivel scazut de viata in mijlocul descendentilor lui Adam.
b. Este scopul lui Dumnezeu acela de a aduce inapoi omenirea la nivelul moral si mental pe care l-au avut primii nostri parinti.
c. Toate acestea isi vor gasi implinirea la timpul potrivit prin Isus Hristos Domnul nostru.
d. Va reusi Dumnezeu sa lucreze cu tine si cu mine? Aceasta depinde de bunavointa noastra in a coopera cu Creatorul si Rascumparatorul nostru.
iNCERCaRI GRESITE SI INUTILE iN SCOPUL OBtINERII MaNTUIRII
A. Atmosfera societatii in care traim, este plina de tot felul de iNCERCaRI iNSELaTOARE SI INUTILE
    SUB ASPECT RELIGIOS, iN SCOPUL GaSIRII UNOR SOLUtII LA PROBLEMELE OMULUI.
1. Mijloacele moderne de comunicatie sunt folosite in scop publicitar pentru a retine atentia cu multe si inutile panaceuri avand ca scop, vindecarea bolilor umanitatii:
a. Unii spun ca cel mai bun lucru de facut pentru a scapa de pacat consta in a-i nega existenta.
b. Altii recomanda tortura mentala si fizica pentru a aduce usurarea unei constiinte vinovate.
2. insa aspectul primordial ramane acela ca:
a. Faradelegea este in crestere.
b. Imoralitatea este practicata pe scara larga iar pacatul intrece orice limita.
B. Sa ANALIZaM CaTEVA DIN iNCERCaRILE INUTILE FaCUTE DE CaTRE OMENIRE.
1. Mantuirea prin caracter.
a. Caracterul – respectiv educatia sociala este semnul inscris pe usa de la intrarea propriei indreptatiri.
b. in aceasta consta esenta traditiei sectei iudaice a fariseilor – Luca 18,11.12; Rom. 10,3.
c. La suprafata pare sa posede un caracter foarte atractiv; aceasta insa numai pana in momentul in care ajungi sa-ti dai seama ca nimeni nu poseda de la natura caracterul pe care il pretinde Dumnezeu – Rom. 3,9-19.
d. Acest adevar este exprimat fara echivoc in Biblie – Rom. 3,10.11; Isa. 6,5; 64,6; Iov 42,5.6; Ioan 15,5.
2. Mantuirea prin educatie
a. Un om este in cautarea mantuirii prin caracter, sau prin ceea ce reprezinta persoana lui insuti!
b. in vreme ce alt om se bazeaza in acest sens pe educatie sau pe ceea ce stie!
c. Un al treilea om cauta mantuirea prin serviciile pe care le presteaza, sau prin ceea ce face. El vine la Domnul si spune: „Ce sa fac, ca sa savarsesc lucrarile lui Dumnezeu?” – Ioan 6,28.
d. insa experienta dovedeste ca educatia nu poate schimba natura pacatoasa a omului!
e. O inima manjita de pacat, nu poate fi influentata de cunostintele pe care le poseda cineva, oricat de valoroase ar fi acestea. – Dan. 5,18-23.
3. Mantuirea prin fapte: sa analizam mai indeaproape aceasta a treia incercare inutila de a fi mantuit.
a. Nu vorbeste Biblia dec faptele bune?
b. Da, intr-adevar ea vorbeste despre faptele bune.
c. insa faptele bune despre care vorbeste Biblia ca sunt primite inaintea lui Dumnezeu sunt:
(1) Nicidecum faptele firii pamantesti – Gal. 5,18-21.
(2) Ele sunt faptele facute in puterea lui Dumnezeu – Gal. 2,8; 2 Cor. 5,5; Fapte 15,12; Ioan 3,21.
(3) Ele sunt de fapt roadele Duhului Sfant – Gal. 5,22-23.
C. ADEVaRUL INTEGRAL DESPRE MaNTUIRE
1. Nu exista nici un leac pentru pacat afara de Mantuitorul nostru:
a. Acest adevar este valabil in ceruri si a fost continuat prin actul rascumpararii savarsit de Fiul lui Dumnezeu pe crucea calvarului.
b. „in nimeni altul nu este mantuire; caci nu este sub cer nici un alt Nume dat oamenilor in care trebuie sa fie mantuiti” – Fapte 4,12.
c. „Adevarat, adevarat, va spun, ca, daca nu mancati trupul Fiului omului si daca nu beti sangele Lui, n-aveti viata in voi insiva. – Ioan 6,53.
2. Aceia care cauta mantuirea prin iscusinta si mijloacele lor proprii:
a. Resping planul de mantuire asa cum a fost el conceput de Dumnezeu si adus la indeplinire prin Fiul Omului – Ioan 5,40.
b. Ei dispretuiesc sacrificiul infinit facut pentru om pe crucea rusinoasa a calvarului – Evr. 10,26-29.
Cerul li se adreseaza lor „veti muri in pacatul vostru” – Ioan 8,21.
3. Acesta, prieten drag, este un adevar care, daca este acceptat prin credinta va constitui diferenta dintre a fi mantuit prin Isus Hristos; iar daca este respins va pecetlui cu moartea, soarta celui credincios.
PODUL PESTE PRaPASTIE
A. PaCATUL ESTE PRaPASTIA BIBLICa CARE iL DESPARTE PE PaCaTOS DE DUMNEZEU.
1. „Nelegiuirile voastre pun un zid de despartire intre voi si Dumnezeul vostru” – Isa. 59,2.
2. Psalmistul vorbeste despre aceasta despartire ca despre o spartura „Si El a vorbit ca sa-l nimiceasca: dar Moise, alesul Sau, a staruit la mijloc inaintea Lui” (a se vedea din King James Version): Ps. 106,23 (versiunea Cornilescu nu traduce expresia).
3. Hristos foloseste in parabola Sa, cuvantul „prapastie” pentru a indica abisul care se deschide intre pacatos si Dumnezeu, din pricina pacatului: Luca 16,26.
B. PODUL PESTE PRaPASTIE
1. Dumnezeu, in dragostea Sa, a gasit o cale de a arunca un pod peste prapastia care l-a despartit pe om de Dumnezeu:
a. El l-a trimis pe Singurul Sau Fiu intr-o asemanare cu omul pacatos pentru a rascumpara fiinta omeneasca din starea sa decazuta – Rom. 8,1-3; Ioan 3,16.
b. El L-a facut pacat, pe El care n-a cunoscut pacatul, astfel ca pacatosul sa fie asezat intr-o relatie noua cu Dumnezeu – 2 Cor. 5,18-20.
2. Hristos este podul divin dintre om si Dumnezeu:
a. Numele Sau arata ce anume face El pentru pacatosul care se pocaieste, „ii vei pune numele Isus pentru ca El va mantui pe poporul Lui de pacatele sale – Mat. 1,21.
b. in nimeni altul nu este mantuire: caci nu este sub cer nici un alt Nume dat oamenilor, in care trebuie sa fim mantuiti. Fapte 4,12.
3. Acest pod a costat mult Cerul
a. „ati fost rascumparati cu un pret” – 1 Cor. 6,20.
b. „Suntem cumparati cu sange” – Fapte 20,28; 1 Pet. 1,18.19; Apoc. 5,9.
c. El sub comanda Caruia asculta intregul univers, a devenit atat de sarac, incat nu avea nici macar unde-Si odihni corpul – 2 Cor. 8,9; Filip. 2,6-11.
d. El S-a facut blestem pentru noi astfel ca acesta a fost cel mai dureros pret pe care a trebuit sa-l plateasca cerul – Gal. 3,13.
Mintile noastre limitate nu sunt in stare sa inteleaga in profunzime costul podului peste prapastia cea mare dintre Dumnezeu si pacatos, insa pretul a fost la fel de mare ca si adancimea acestei prapastii.
C. PODUL LUI DUMNEZEU LANSAT PESTE PRaPASTIA PaCATULUI A DEVENIT OPERAtIONAL
    DIN ZILELE CaND ADAM SI EVA AU FOST ALUNGAtI DIN CaMINUL LOR DIN PARADIS.
1. A fost data fagaduinta:
a. „Vrajmasie voi pune intre tine si femeie, intre samanta ta si samanta ei. Aceasta iti va zdrobi capul si tu ii vei zdrobi calcaiul” – Gen. 3,15; Iov 9,17; Rom. 16,20.
b. Aceasta fagaduinta a fost repetata lui Noe, lui Avraam si urmasilor lui – Gen. 8,20-22; Gal. 3,18.
c. Aceasta fagaduinta ii cuprinde pe toti cei care vin la Dumnezeu, prin Isus Hristos, Domnul nostru – Fapte 2,30; 13,23; Rom. 9,3-8.
2. Pretul rascumpararii noastre fusese platit iar legaturile dintre ceruri si pamant garantau acum faptul ca Fiul lui Dumnezeu devenise aparatorul nostru in prezenta Tatalui:
3. Acesta este motivul pentru care Domnul nostru ne incredinteaza prin aceste nemuritoare cuvinte:
a. „Eu sunt calea, adevarul si viata. Nimeni nu vine la Tatal decat prin Mine” .- Ioan 14,6.
b. „Si dupa ce voi fi inaltat de pe pamant, voi atrage la Mine pe toti oamenii” – Ioan 12,32.
4. Multi, foarte multi pacatosi (Multe, multe suflete pacatoase) au traversat acest pod de cand a fost el construit prin mila lui Dumnezeu;
a. Talharul de pe cruce – Luca 23,42-44.
b. Temnicerul inchisorii din Filipi, care era gata sa se sinucida, a traversat si el podul in acea noapte – Fapte 16,27-34.
c. Nenumarate milioane de oameni traverseaza in fiecare an acest pod.
d. Ce minunat este sa stii ca podul peste prapastia care ne-a despartit de Dumnezeu si de imparatia Cerurilor este inca intreg; este inca operational (practicabil0 sa ne folosim de el, deci!
PATRU TRAVEE PE PODUL MaNTUIRII
Efes. 2,14.15
A. PENTRU A-L PUTEA APROPIA PE OM DE DUMNEZEU, TREBUIE iNDEPLINITE CINCI LUCRURI:
1. Omul trebuie sa fie readus intr-o asemenea relatie cu Dumnezeu incat intentia divina originala de la inceputul creatiunii sa-si gaseasca pe deplin materializarea:
a. Adam a fost facut dupa chipul lui Dumnezeu. – Gen. 1,26.27.
b. El a fost facut desavarsit si neprihanit – Ecl. 7,29.
2. Trebuie in mod foarte clar si odata pentru totdeauna pusa in discutie problema pacatului:
a. Legea calcata a lui Dumnezeu, trebuie sa fie reabilitata – Rom. 8,1-6.
b. Pacatul trebuie tratat tinand cont de aspectul vinovatiei, puterii si realitatii lui.
3. O astfel de abordare si reconciliere trebuie in asa fel adusa la indeplinire incat sa faca posibila inlaturarea zidului de despartire dintre Dumnezeu si om, si sa ofere oricarei persoane oportunitatea reintoarcerii la mila si partasia cu Dumnezeu.
4. Trebuie inaugurata o noua ordine in viata fiintelor omenesti pentru a inlocui pe cea veche care se afla intr-un stadiu de ruina si care nu mai poate fi tolerata.
5. Satana, cauza primordiala si instigatorul omului la pacat, trebuie sa fie biruit si detronat. Suveranitatea lui Dumnezeu peste toate lucrurile, trebuie sa fie pe deplin reinstaurata:
B. PENTRU A PUTEA EXECUTA UN ASTFEL DE POD AL MaNTUIRII, DUMNEZEU A RIDICAT
    UN POD CU PATRU TRAVEE PE DEASUPRA PRaPASTIEI CREATE DE EXISTENtA PaCATULUI
1. intruparea este prima travee.
a. „Iata, fecioara va ramanea insarcinata, va naste un fiu, si-i va pune numele Emanuel” – Isa. 7,14.
b. Caci un Copil ni s-a nascut, un Fiu ni s-a dat si domnia va fi pe umarul lui; il vor numi: „Minunat, sfetnic, Dumnezeu tare, Parintele vesniciilor, Domn al pacii – Isa. 9,6.
c. „Si Cuvantul s-a facut trup si a locuit printre noi plin de har si de adevar” – Ioan 1,14.
2. Rastignirea Domnului nostru reprezinta a doua travee a podului divin.
a. intruparea L-a adus pe Dumnezeu oamenilor, insa nu l-a putut aduce pe om la Dumnezeu.
b. intruparea nu a fost sfarsitul ci mijlocul pentru a se putea ajunge la final.
c. intruparea a netezit calea pentru moartea Domnului nostru pe cruce.
d. Obiectivul intruparii a fost moartea Sa, iar moartea Sa este punctul de sprijin care sustine podul de peste prapastia pacatului.
e. Hristos nu a venit numai pentru a trai pe acest pamant, ci tot odata pentru ca El sa moara aici. Va rog cititi cu multa rugaciune Mat. 1,21; Luca 2,11; Mat. 20,28; Evr. 10,5,10.
3. invierea lui Hristos este cu adevarat cea de-a treia travee a podului mantuirii.
a. Petru a scos in evidenta cu putere relatia foarte clara dintre moartea si invierea lui Hristos – Fapte 2,32.33.
b. Si Pavel pune in legatura cele doua mari evenimente din experienta lui Hristos – 1 Cor. 15,1-18; Col. 1,18.
4. insa pentru a se intregi podul divin de deasupra prapastiei dintre pacatos si Dumnezeu, este necesar a patra travee – inaltarea si proslavirea binecuvantatului nostru Domn.
a. inaltarea Sa era necesara pentru ca El sa devina Mijlocitorul nostru – 1 Tim. 2,5; 1 Ioan 2,1-2.
b. Si pentru ca El sa trimita Duhul Sfant in locul Sau in aceasta lume – Ioan 14,26; 15,26; 16,7.8.
c. Ce minunata trebuie sa fie ziua aceea in care Biruitorul asupra pacatului va fi intrat in ceruri aducand cu sine cateva din trofeele Sale! Ps. 24,7-10.
d. Lucrul cel mai de seama pe care trebuie sa-l cunoastem noi, este faptul ca El a luat umanitatea noastra, cu Sine la cerurile cerurilor – Efes. 2,1-4.
e. Si ceea ce este un lucru la fel de minunat pentru noi, este faptul ca El a mers in ceruri sa ne pregateasca un loc – Ioan 14,1-3.
f. O, maretia si profunzimea darului nespus de minunat pe care Dumnezeu l-a oferit oamenilor.
 
 
EVANGHELIA LUI DUMNEZEU
Romani 1,1.16.17
A. DEFINItIA EVANGHELIEI
1. Vesti bune de mare bucurie: Luca 2,10; Isa. 52,7.
2. Puterea lui Dumnezeu pentru mantuire: Rom. 1,16.
B. BIBLIA VORBESTE DESPRE EVANGHELIE CA FIIND:
1. Evanghelia lui Dumnezeu: 1 Tes. 2,9; 1 Tim. 1,11.
2. Dumnezeu a iubit atat de mult lumea, incat L-a dat pe singurul Sau Fiu, maretul dar din partea cerurilor: Ioan 3,16; Rom. 8,31- 33.
3. El a impacat lumea cu Sine, prin Isus Hristos, Domnul nostru – 2 Cor. 5,18-21.
4. Este numita Evanghelia lui Isus Hristos: Marcu,1.1; Rom. 15,19.
a. El este autorul mantuirii noastre – Evr. 12,2; Fapte 4,12.
b. El este singurul mijloc dat de Dumnezeu pentru marturia noastra – 2 Cor. 5,21; Evr. 4,17.
3.      Evanghelia harului: Fapte 20,24; Efes. 2,7.8.
4.      Evanghelia pacii:
a. Ea aduce pacea intre o lume razvratita si Dumnezeu – 2 Cor. 5,18-21; Rom. 5,1.
b. Hristos a facut pacea luand asupra Sa blestemul care statea peste lumea intreaga – Gal. 3,13; Efes. 2,14.
7. Evanghelia imparatiei: Mat. 4,23; 24,14.
a. Este Evanghelia imparatiei pentru ca vesteste reflectarea imparatiei lui Dumnezeu prin Isus, Domnul nostru.
b. Proclama ca stapanirea pierduta prin pacat, va fi inapoiata fiicei Sionului – Mica 4,8; Apoc. 11,15.
c. Arata spre implinirea planului original al lui Dumnezeu pentru completa refacere a lumii prin Isus Hristos – Efes. 1,1-14.
8. Evanghelia mantuirii noastre:
a. Ea face cunoscute mijloacele folosite de Dumnezeu pentru salvarea noastra din pacat. Mat. 1,21.
b. Aduce la cunostinta metoda folosita de Dumnezeu pentru a ne elibera de sub puterea pacatului. Rom. 1,16; Fapte 26,18-20.
9. Evanghelia vesnica.
a. Este invitatia finala adresata de Dumnezeu celor pacatosi,
de a veni la Cina cea mare – Luca 14,16-25; 2 Cor. 6,1-3.
b. Vesteste ceasul judecatii lui Dumnezeu – Apoc. 14,6-8.
c. Anunta caderea Babilonului – Apoc. 14,8.9.
d. Avertizeaza cu privire la inchinarea la fiara, la chipul si la semnul numelui ei – Apoc. 13,11-17; 14,9-11.
C. EVANGHELIA ESTE PUTEREA LUI DUMNEZEU PENTRU MaNTUIRE
1. Ne elibereaza de vinovatia pacatului: Marcu 2,1-11; Rom. 8,1.
2.Acorda iertare deplina pacatosului care se pocaieste – Isa. 55,7; Mica 7,18.19.
3. Aduce pacea in inimile zdrobite: Col. 1,20; Rom. 5,1; Efes. 2,14; 2 Cor. 5,18-21.
4. Ne elibereaza de sub puterea inrobitoare a pacatului: Fapte 26,18; Rom. 6,14-16.17.
5. Si, in sfarsit, ne scapa de consecintele vesnice ale pacatului:
a. Ganditi-va cat inseamna aceasta pentru toti cei care au semanat samanta neascultarii si care va aduce la seceris judecata celor vinovati – Gal. 6,7-9.
b. insa un Dumnezeu milostiv fagaduieste pacatosului care se pocaieste, ca ii va sterge toate pacatele lui – Mica 7,18.19; Isa. 44,22.
c. El nu-Si va mai aduce aminte de lucrurile care au trecut – Apoc. 21,1; 22,3.
EVANGHELIA LUI ISUS HRISTOS
Romani 1,16.17.18
A. EXISTa ANUMITE LUCRURI iN VIAta DE CARE OMUL ARE TOATE MOTIVELE Sa SE SIMTa RUSINAT.
1. De modul in care se comporta in anumite momente:
2. De necredinta sa: aceasta este atat de evidenta uneori, incat ne aducem aminte de experienta traita de Domnul nostru chiar in localitatea Sa natala – Mat. 13,57.58.
3. insa nimeni nu trebuie sa se rusineze de Evanghelia lui Isus Hristos:
a. Aceasta a constituit o afirmatie cruciala a apostolului Pavel, afirmatie facuta intr-o epoca in care Evanghelia imparatului rastignit al evreilor, facea obiectul respingerii – 1 Cor. 1,23.24.
b. Pentru multi Evanghelia a reprezentat o mare piatra de poticnire.
c. Pentru greci era o simpla nebunie – 1 Cor. 1,23.24; 2,14.
B. CaTEVA MOTIVAtII PENTRU iNDRaZNEALA MANIFESTATa DE PAVEL
1. Pavel a invatat din proprie experienta ca Evanghelia lui Hristos este puterea lui Dumnezeu pentru mantuire:
a. A putut vedea el insusi cum primirea Evangheliei a adus cu sine schimbari miraculoase in vietile oamenilor.
Exemple:
(1) Experienta traita de el in Efes – Fapte 19,1-19.
(2) Experienta sa in Filipi – Fapte 16,12-34.
b. El cunoscuse in propria viata transformarea lucrata prin puterea Evangheliei lui Hristos – Compara Rom. 7 cu 1 Tim. 1,15; Gal 2,20; Filip. 3,1-14.
2. Traim intr-o lume cu constiinta puternic afectata:
a. Copii resimt in aceasta lume sentimentul fricii mai inainte de a invata sa vorbeasca.
b. Oamenii de stiinta au inceput sa le fie teama de propriile lor realizari.
c. insa faptul care da motive adanci de ingrijorare, este cresterea constanta a imoralitatii – 2 Tim. 3,1-9; Luca 17,26-29.
C. DOVEZI SUPLIMENTARE REFERITOARE LA PUTEREA LUI DUMNEZEU PENTRU MaNTUIRE
1. Aduce o noua nadejde pacatosilor care se pocaiesc:
a. Ganditi-va la ologul din nastere care nu mai mersese niciodata mai inainte pe picioarele lui – Fapte 3,1-11.
b. Ganditi-va la orbul Bartimeu si la bucuria pe care trebuie s-o fi simtit in sufletul lui atunci cand Domnul i-a dat vederea. Marcu 10,46-52.
c. Sau ganditi-va la ceea ce a simtit o mama rugatoare atunci cand Domnul i-a fagaduit eliberarea pentru fiica sa – Mat. 15,28.
2. Aduce credinciosului o schimbare a inimii, cum nimeni si nimic nu o poate face:
a. Femeia samariteanca – Ioan 4,22-28.
b. Femeia prinsa in timp ce savarsea adulter – Ioan 8,1-11.
c. Talharul pocait pe cruce – Luca 23,42-44.
3. Credinciosul devine o fiinta noua.
a. Aceasta semnifica o schimbare a atitudinii – Luca 19,8; Fapte 19,19.
b. Ea transforma natura noastra pacatoasa – 2 Petru 1,2-11; 2 Cor. 5,17.
c. Hristos traieste in inima credinciosului prin actul credintei – Filip. 1,21; Gal. 2,20.
4. Aceasta putere transformatoare a Evangheliei lui Isus Hristos foloseste:
a. Sfintele Scripturi pentru a realiza o schimbare in vietile pacatosilor - Evr. 4,12; 2 Tim. 3,15-17; 1Petru1,23; Iac. 1,18.
b. Sangele lui Isus Hristos, care ne curata de toate pacatele noastre – 1 Pet. 1,18.19; Evr. 9,22.23; 1 Ioan 1,7; Apoc. 1,5.
c. Lucrarea plina de putere a Duhului Sfant – Zah. 4,6; Ioan 3,5.6; 2 Cor. 3,17.18.
d. Este Evanghelia lui Isus Hristos, puterea lui Dumnezeu in viata mea? Sau este o piatra de poticnire pentru cei din jurul meu?
EVANGHELIA CU PATRU LATURI
Romani 1,16
A. CERCETaTORII BIBLIEI, AU FOST ADESEA CONTRARIAtI VIZAVI DE PROBLEMA NOULUI IERUSALIM
     DESPRE CARE ESTE SCRIS Ca ARE PATRU LATURI
1. Este vorba cumva de o anumita semnificatie ascunsa in cadrul acestei descrieri data de Dumnezeu?
2. Este un simbol referitor la posibilele patru laturi ale Evangheliei lui Hristos? Apoc. 21,6.
3. Scopul pe care il urmareste aceasta predica este acela de a arata ca Evanghelia lui Hristos are patru laturi:
a. inaltimea, latimea, lungimea si adancimea sunt dimensiunile dragostei lui Dumnezeu – Efes. 3,17.18; Rom. 11,33.
b. Aceste dimensiuni constituie asigurarea dragostei nesecate a lui Dumnezeu; nimic nu se poate interpune intre noi si dragostea lui Dumnezeu. Pavel exprima intr-un mod dramatic, acest fel de dragoste in Epistola sa catre Romani. Ne va fi de un real folos sa meditam asupra celor scrise in Rom. 8,31-39.
B. EVANGHELIA CELOR PATRU LATURI CONSTITUIE TEMA SOLIEI NOASTRE DE AZI.
1. Pacatosii sunt mantuiti prin har:
a. Iata motivul divin pentru mantuirea noastra – fara merite, nedrepti si nedemni de mila lui Dumnezeu – Efes. 2,7.8.
b. Harul acesta a devenit operational din momentul primului pacat, in Gradina Edenului – Tit 2,11; Rom. 5,12-19.
Exemple:
(1) Noe impreuna cu familia sa au fost mantuiti prin har – Gen. 6,8.
(2) Lot si copii lui au fost mantuiti prin har. – Gen. 19,14-18.
(3) Israelul din vechime a fost eliberat din robie prin harul lui Dumnezeu – Ex. 33,12.16. Ier. 31,2; Zah. 4,7.
2. Pacatele noastre sunt curatite prin sangele lui Isus Hristos: Rom. 5,9; Evr. 9,14.22.23.
a. Acesta este pretul platit pentru mantuirea noastra – 1 Cor. 6,20; 1 Pet. 1,18.19.
b. Este puterea curatitoare a lui Dumnezeu – Isa. 1,18.19; 1 Ioan 7,9; Apoc. 1,5.
3. Mantuit prin credinta in Isus Hristos: Rom. 5,1; Fapte 16,31.
a. Credinta fundamentata pe Cuvantul lui Dumnezeu – Rom. 10,14-17.
b. Credinta activa conduce la o ascultare din dragoste fata de voia lui Dumnezeu – Iac. 2,24-26; 1 Pet. 1,2; Rom. 1,5; Filip. 2,12.13.
4. Mantuit prin fapte – care sunt rodul credintei in cuvantul lui Dumnezeu – Iac. 2,24-28.
a. Aceasta latura a Evangheliei a constituit o piatra de poticnire pentru multi oameni gresit informati.
b. Ei gandesc ca lucrarile sunt de natura fireasca, fiind astfel excluse din planul de mantuire.
c. Dar ei ignora faptul ca Biblia vorbeste despre doua feluri de lucrari.
(1) Faptele firii pamantesti – Gal. 5,19-21. Aceste fapte nu fac parte intr-adevar din imparatia lui Dumnezeu. – Rom. 13,12; Efes. 5,11.
(2) Dar faptele care reprezinta rodul locuirii Duhului lui Dumnezeu constituie dovada mantuirii noastre; aceste fapte sunt cele care fac parte din imparatia lui Dumnezeu.
d. Sa privim acum pe scurt, ce anume spune Biblia despre acest gen de fapte.
(1) Daca oamenii sunt copiii imparatiei lui Dumnezeu atunci ei vor arata acest lucru prin faptele lor. Ioan 8,39; Mat. 7,16-19.
(2) Credinta fara fapte e moarta – Iac. 2,17.20.26.
(3) Avraam a fost indreptatit prin fapte (le sale) – Iac. 2,21; Gen. 22,12.
(4) Credinta este facuta desavarsita prin fapte – Iac. 1,22.23; 22; Rom. 2,13.14.
(5) Domnul nostru rosteste binecuvantari asupra faptelor acelora care sunt poftiti sa intre in imparatia lui Dumnezeu – Mat. 25,31-46.
e. Putem analiza mai bine cele patru laturi ale evangheliei prin prisma acestor aspecte; vedem clar intregul ansamblu, comparandu-l cu orasul lui Dumnezeu care se intinde pe suprafata a patru laturi.
f. Acest lucru subliniaza faptul ca inaintea lui Dumnezeu nici un adevar nu este de mai mica importanta; toate au aceeasi valoare.


VESTIREA PUTERII EVANGHELIEI LUI ISUS HRISTOS DOMNUL NOSTRU
A. „DUCEtI-Va, STAtI iN TEMPLU SI VESTItI NORODULUI TOATE CUVINTELE VIEtII ACESTEIA” – Fapte 5,20.
1. insarcinarea noastra:
a. „Duceti-va si vestiti …toate cuvintele vietii acesteia” Mat. 28,18-20; Fapte 5,20.
b. Aceasta insarcinare este facuta din partea celei mai inalte autoritati din ceruri si de pe pamant.
c. Nici o interventie de natura umana nu va reusi sa ne impiedice de a aduce aceasta Evanghelie in toata lumea, la fiecare fiinta omeneasca – Fapte 4,19; 5,29.
d. Asemenea incercari au avut loc in trecut si vor fi puse in practica cu putin inainte de inchiderea timpului de proba.
(1) Ne gandim la perioada Evului Mediu, timp in care cei doi soli au trebuit sa vorbeasca imbracati in saci – Apoc. 11,3-11.
(2) Cunoastem profetia scrisa de proorocul lui Dumnezeu, cu privire la ceea ce va face inamicul Evangheliei, impotriva soliei lui Dumnezeu – Mat. 10,17-22; Apoc. 12,12.17.
2. Toate aceste lucruri confirma faptul ca orice arma faurita impotriva cauzei adevarului va fi fara putere: Isa. 54,17.
B. VESTIREA PUTERII EVANGHELIEI LUI ISUS HRISTOS
1. Ne amintim de puterea data de catre Dumnezeu in scopul vestirii Evangheliei lui Isus Hristos:
a. Si in trecut au fost facute incercari de a se pune stavila raspandirii vestilor bune – Fapte 5,17.18; 12,1-9; 16,23-24.
b. incercarea cuiva de a opri predicarea Evangheliei este tot atat de inutila ca si aceea de a opri inima lui Dumnezeu sa mai bata- 2 Cor. 13,8.
c. Aceasta ar trebui sa dea mai multa indrazneala solilor lui Dumnezeu de a vesti Evanghelia cu puteri sporite.
2. Marea forta activa a Evangheliei:
a. Ea reprezinta Cuvantul vietii
(1) O viata noua – 2 Cor. 5,14-17.
(2) O viata cu Dumnezeu – 2 Pet. 1,3-6.
(3) O viata schimbata – 2 Cor. 3,18.
b. Cuvantul puterii:
(1) Puterea curatitoare – Isa. 1,18.19; 1 Ioan 1,7-9.
(2) Puterea transformatoare – 2 Cor. 5,17; Rom. 8,29.
(3) Puterea de a fi paziti de cel rau – 1 Petru 1,5; 1 Tim. 6,20.
c. Interventia Duhului Sfant
(1) „prin Duhul Meu, zice Domnul” – Zah. 4,6.7.
(2) Suntem indemnati de catre Duhul Sfant la o viata noua – 1 Petru 3,18; Efes. 2,5; Col. 2,13.
(3) Suntem transformati prin puterea Duhului Sfant – Rom. 12,2; 2 Cor. 3,17.18.
C. EFECTELE VESTIRII PUTERII EVANGHELIEI LUI ISUS HRISTOS:
1. Conduce rapid si in mod irezistibil la implinirea lucrarii de mantuire:
a. Creste in intensitate si in amploare pe masura ce este primita in inimile oamenilor – Fapte 12,24.
b. Fenomenul persecutiei face ca ea sa se imprastie cu mai multa repeziciune. Fapte 6,7; 8,1-9; 12,24.
c. „Cu atata putere se raspandea si se intarea Cuvantul Domnului” – Fapte 19,20.
Scopul ei suprem:
a. Sa duca vestea buna la toti oamenii – Luca 2,14; Mat. 28,18- 20.
b. Aceasta nu inseamna ca toti cei care o vor auzi o vor si primi – Mat. 24,14.
c. Evanghelia il prezinta pe Isus Hristos cel m ai ales dar ceresc, ca fiind singura nadejde de mantuire – Fapte 3,26; 4,12.
3. Roadele ei:
a. Atinge si transforma vietile oamenilor. Suntem noi insine martori ai acestui aspect.
b. Pregateste un popor pentru a trai in imparatia slavei.
PaZItI-Va DE EVANGHELIA CONTRAFaCUTa
Galateni 1,6-8
A. NICIODATa NU A EXISTAT MAI iNAINTE iN ISTORIA BISERICII UN ASA MARE PERICOL
     PENTRU URMASII LUI HRISTOS DE A FI iNSELAtI, CUM ESTE CAZUL iN ZILELE NOASTRE.
1. intreaga ambianta pare sa fie plina de anunturile unor diferiti exponenti religiosi de genul: „Iata-l aici, iata-L acolo!”
2. Domnul nostru cat si apostolul Pavel ne avertizeaza impotriva acestor lucruri pe care le vedem si le auzim in zilele noastre: Mat. 24,23; Fapte 20,28-34.
B. TEXTELE PE CARE LE VOM CITI AFIRMa CATEGORIC Ca VA EXISTA O CONTRAFACERE A EVANGHELIEI.
1. Predicata de agentii lui Satana: 2 Cor. 11,13-15.
2. Sustinuta prin miracole si minuni inselatoare: 2 Tes. 2,9-11; Apoc. 13,13.14.
3. Aceasta Evanghelie atrage prin solia ei falsa un numar incalculabil de suflete induse in eroare: Mat. 2,24; Apoc. 13,8; Mat. 7,13.14.
4. O Evanghelie contrafacuta prezinta lumii:
a. Un Hristos fals – Mat. 24,24.
b. O falsa jertfa – 1 Cor. 10,15-18.
c. Un ritual cu caracter de contrafacere – 2 Tim. 4,1-6; Marcu 7,7-13.
d. O nadejde inselatoare – 2 Petru 2,10-22; Luca 13,25-29; Mat. 7,21-26.
5. Scopul acestei Evanghelii:
a. Este acela de a-i conduce pe oameni sa fie indiferenti si neascultatori fata de legea lui Dumnezeu – 1 Ioan 2,4-7; Isa. 30,8-9.
b. Sa cedeze in lupta impotriva lui Dumnezeu si a Cuvantului Sau, de influenta si puterea celor amagiti.
c. Sa conduca masele la ruina definitiva si nimicire – Mat. 7,13.14.
d. Aceasta amagire are un caracter universal – Apoc. 12,9.
e. Satana lucreaza cu un efort sporit pentru a-si aduce la indeplinire planul, pentru ca stie ca nu mai are decat foarte putin timp la dispozitie pentru a-si incheia lucrarea. – Apoc. 12,12.
C. CARE ESTE MODUL iN CARE NE PUTEM APaRA iMPOTRIVA ACESTEI CONTRAFACERI A EVANGHELIEI?
1. Cunoasteti Cuvantul lui; aceste lucru este la fel de esential ca si viata insasi; ignoranta reprezinta orbirea, iar orbirea ne poate expune tuturor pericolelor: Mat. 22,29; Isa. 29,13.
2. Aplicati regula lui Dumnezeu in cazul tuturor afirmatiilor facute in numele religiei – „La lege si la marturie! Caci daca nu vor vorbi asa, nu vor mai rasari zorile peste poporul acesta” – Isa. 8,20.
a. Legea lui Dumnezeu reprezinta descoperirea vointei Sale vesnice, adunand in jurul ei pe toti indivizii responsabili moral – Ex. 20,3-17; Ecl. 12,13.14.
b. Prin ea avem cunostinta pacatului – Rom. 3,20; 7,7; 1 Ioan 3,4.
c. Atitudinea lui Hristos fata de lege a fost vestita in mod clar in proorocie si ilustrata fara echivoc in timpul cat El a trait in aceasta lume – Isa. 42,19-21; Ps. 40,8; Mat. 5,17-20; Luca 16,17; Mat. 22,34-38.
d. Ioan face afirmatii despre modul prin care putem cunoaste daca sunt sau nu adevarate, sustinerile cuiva referitoare la adevarul divin. – 1 Ioan 2,4-7; Apoc. 14,12; 22,14.
3. Evitati sa fiti prins in joc:
a. De aparenta infatisarii exterioare – Apoc. 13,9-11; 17,1.2; 2 Tes. 2,9-11.
b. Facilitatea accesului in randurile membrilor – acesta este un aspect important, deoarece bisericile care exista doar cu numele, au scazut standardele lor privind calitatea de membru, iar altele multe la numar sunt gata sa coboare la randul lor acest standard, pentru a permite cator mai multi oameni sa li se alature.
c. Sunt majoritare, au cei mai multi membri – aici se afla o cursa pentru cei neinformati; ascultati insa cuvintele lui Hristos – Mat. 7,13.14; 21-26; Luca 12,32; Apoc. 13,13.
d. Iubirea pentru distractiile pe care le ofera lumea ignorand cu desavarsire avertizarea data in Cuvantul lui Dumnezeu impotriva placerilor lumii acesteia – 1 Ioan 2,15.16.
SFINtIREA
1 Tesaloniceni 5,23
A. „DUMNEZEUL PaCII Sa Va SFINtEASCa EL iNSUSI PE DEPLIN”
1. Nu exista probabil nici un alt subiect biblic despre care se cunoaste atat de putin, precum este acela cu privire la sfintire:
a. Unii invata ca sfintirea este cea de-a doua lucrare a harului si ca ea se face in mod instantaneu.
b. Altii ca sfintirea incepe in momentul convertirii si ca este o lucrare care dureaza tot timpul vietii.
2. Are Biblia un raspuns clar si usor de inteles referitor la problema sfintirii? Noi credem ca da, si ca prin compararea unor versete din Scriptura scrie pe marginea acestui subiect, actul sfintirii apare intr-o imagine clara si minunata.
B. PENTRU A PUTEA AJUNGE LA MIEZUL DOCTRINEI CU PRIVIRE LA SFINtIRE,
    sa luam in consideratie cateva aspecte legate de acest subiect.
1. Natura sfintirii:
a. Cuvantul „sfintire” semnifica:
(1) Despartire sau punere deoparte a ceea ce este obisnuit fata de ceea ce este Sfant.
(2) Este un proces de curatire; curatirea, in acest caz, facandu-se datorita manjiturii datorate existentei pacatului.
(3) Reprezinta o consacrare sau o indatorire fata de o cauza pe care am acceptat-o. – Ioan 17,17.
(4) Este o consacrare sau o inchinare a vietii noastre inaintea lui Dumnezeu.
b. Sfintirea reprezinta totalitatea mijloacelor folosite de Dumnezeu pentru a reface imaginea Sa in viata noastra – Rom. 8,28.29; 2 Cor. 3,18.
2. Mijloacele sfintirii:
a. Suntem pusi deoparte sau despartiti prin Cuvantul adevarului – Ioan 17,17; Evr. 4,12.
b. Suntem curatiti de pacat, prin sangele lui Isus Hristos.
(1) El ne curateste de toate pacatele si necuratiile noastre – Evr. 13,12; 1 Ioan 1,7.
(2) Este izvorul lui Dumnezeu care ne spala de toate necuratiile – Zah. 13,1; Apoc. 1,5.
Aceasta reprezinta inceputul sfintirii biblice, proces care modifica situatia credinciosului inaintea lui Dumnezeu.
3. Natura sfintirii.
a. Sfintirea are prin natura Sa un caracter progresiv si nicidecum, asa cum se sustine, unul instantaneu.
(1) Nicaieri nu exista nastere instantanee.
(2) Nicaieri nu apare in mod instantaneu lumina zilei in plinatatea ei , nici apusul, nici dimineata, amiaza sau seara nu vin instantaneu.
b. Sfintirea este progresiva pentru ca:
(1) Cunostinta omului este progresiva – Prov. 4,18; 1 Cor. 13,11.12.
(2) intelegerea omului cu privire la adevar este limitata. – Ioan 16,12.
(3) Sfintirea are ca sfera de actiune caracterul omenesc cel putin in parte; un caracter nu poate fi dezvoltat peste noapte; este o lucrare de o viata intreaga.
c. Sfintirea este un fapt vizibil „Fie ca lumina voastra sa lumineze asa incat oamenii sa vada faptele voastre bune” – Mat. 5,16.
d. Sfintirea influenteaza:
(1) Mintea
(2) Trupul
(3) Sufletul – 1 Tes. 5,23.
C. iNSEMNaTATEA SFINtIRII
1. in lipsa ei, nimeni nu va vedea pe Domnul:
a. Mai inainte de a-L putea vedea pe Dumnezeu, zgura pacatului va trebui indepartata de la noi.
b. „Ferice de cei cu inima curata, caci ei vor vedea pe Dumnezeu” – Mat. 5,8; Evr. 12,14.
2. Sfintirea rezida in lucruri practice:
a. Ascultarea din iubire de Cuvantul lui Dumnezeu – 1 Pet. 1,22.
b. A pretinde sfintirea si in acelasi timp a trai in neascultare fata de Cuvantul lui Dumnezeu, reprezinta o dezicere de adevar – 1 Ioan 2,4-7.
c. O atitudine de vrajmasie impotriva Cuvantului lui Dumnezeu dovedeste falsitatea pretentiei sfintirii – Rom. 8,6.7; Isa. 30,8.9.
3. Modelul sfintirii:
a. Hristos – Evr. 12,1-3.
b. Privindu-l pe El, suntem schimbati – 2 Cor. 3,18.
SFINtIREA BIBLICa – partea I
Evrei 12,14
A. „URMaRItI PACEA CU TOtI SI SFINtIREA FaRa DE CARE NIMENI NU VA VEDEA PE DOMNUL.” –Evr. 12,14
1. Puncte de vedere diferite privitoare la aspectul sfintirii:
a. Unii cred ca sfintirea are loc in mod instantaneu si se realizeaza in mod integral in acel moment.
b. Altii cred ca sfintirea este o lucrare de o viata si aceasta are un caracter progresiv.
2. Cunoastem faptul ca sfintirea este un lucru important in cadrul relatiei noastre cu Domnul.
a. „Urmariti sfintirea”
b. „Fiti sfinti caci si Eu sunt sfant”
c. „Fara de care nici un om nu va vedea pe Domnul”
3. Sfintirea face parte din vointa lui Dumnezeu.
a. Voia lui Dumnezeu este sfintirea voastra.
b. „Caci Dumnezeu nu ne-a chemat la necuratie ci la sfintenie” – 1 Tes. 4,7.
B. DIFERENtA iNTRE SFINtIRE SI iNDREPTatIRE
1. Sfintirea reprezinta lucrarea Duhului Sfant asupra caracterului acelora care au fost indreptatiti:
a. Suntem indreptatiti cu scopul de a putea fi sfintiti si suntem.
b. Sfintiti cu scopul dec a putea fi proslaviti – Rom. 8,30.
2. indreptatirea este acordata pe loc:
a. Ganditi-va la Zaheu – Luca 19,1-9.
b. Femeia Samariteanca – Ioan 4,22-28.
c. Talharul de pe cruce – Luca 23,42-44.
3. Sfintirea este o lucrare de o viata intreaga:
a. Staruiti in sfintenie – 1 Tim. 2,15.
b. Cresteti in harul si in cunostinta Domnului nostru- 2 Pet. 3,18.
c. Desavarsindu-va sfintirea in frica de Dumnezeu – 2 Cor. 7,1.
d. „Dar cararea celor nelegiuiti este ca lumina stralucitoare a carei stralucire merge mereu crescanda pana la miezul zilei – Prov. 4,18.
C. PROCESUL SFINtIRII
1. Dumnezeu este Cel ce sfinteste:
a. „Cei care sunt iubiti in Dumnezeu Tatal” – Iuda 1.
b. „Dumnezeul pacii sa va sfinteasca El insuti pe deplin „- 1 Tes. 5,23.
2. Prin Isus Hristos, Domnul nostru:
a. Hristos a fost facut pentru noi sfintire – 1 Cor. 1,30.
b. „Ca sa ne faca partasi si la sfintirea Lui” – Evr. 12,10.
c. „De aceea si Isus, ca sa sfinteasca norodul cu insusi sangele Sau” – Evr. 13,12.
3. Prin intermediul lucrarii Duhului Sfant:
a. „Ca sa fie sfintita de Duhul Sfant” – Rom. 15,16.
b. „Ati fost sfintiti prin Duhul Dumnezeului nostru – 1 Cor. 6,11.
4. Partea noastra in lucrarea de sfintire:
a. Consacrarea constanta – Ps. 40,8.
b. Credinta – Evr. 11,6.
5. Trebuie realizata mai inainte ca Dumnezeu sa-si retraga mila Sa de pe pamant: Apoc. 22,11.
6. Dumnezeu va aduce la indeplinire aceasta lucrare: Isa. 35,8; Efes. 5,25.26; Apoc. 14,5.
SFINtIREA BIBLICa– partea A II-A
1 Tesaloniceni 4,1-12
A. SFINtIRE
1. A pune deoparte pentru un scop sfant: Sabatul zilei a saptea a fost pus deoparte pentru un scop sfant – Gen. 2,2.3.
2. A curati de pacat: Efes. 5,24.25. Evr. 13,12; Suntem curatiti prin Cuvant prin sangele lui Hristos si prin lucrarea Duhului Sfant.
 
B. LUCRAREA DE SFINtIRE
1. Urmarea lucrarii de indreptatire: Rom. 8,30.
2. Este o lucrare profunda: „ Dumnezeul pacii sa va sfinteasca El insusi pe deplin” – 1 Tes. 5,23.
3. Aceasta cuprinde duhul, trupul si sufletul dumneavoastra: Rom. 6,16; 12,1-3; 1 Tes. 5,23.
4. Sfintirea are trei parti:
a. Curatirea constiintei noastre de faptele moarte – Evr. 9,14; 10,22.
b. Despartirea de obiceiurile rele si practicile pacatoase – 2 Cor. 6,14-17; 7,1-3.
c. Dezbracarea de omul cel vechi – Efes. 4,22; Col. 3,9.
d. Anume de -
(1) Manie
(2) Furie
(3) Rautate
(4) Blasfemie
(5) Cuvinte stricate
e. imbracarea cu omul nou, care este innoit prin cunostinta dupa chipul Aceluia care l-a creat – Col. 3,10; Efes. 4,24; Tit. 3,5.
f. Consacrandu-ne viata unei umblari cu Dumnezeu si marturisirii adevarul despre adevar. Conform Bibliei, acestea constituie rezultatele finale principale ale procesului sfintirii.
g. Acesta este motivul pentru care se spune ca sfintirea este o lucrare de o viata.
C. INSTRUMENTELE SFINtIRII
1. Cuvantul lui Dumnezeu – Scopul planului de rascumparare este:
a. De a indeparta pacatul din viata omului; pacatul reprezinta o bariera intre Dumnezeu si binecuvantarile Sale. Isa. 55,1-6.
b. De a reface chipul lui Dumnezeu care a fost intunecat de pacat – Ier. 18,1-6; Rom. 8,29.
c. Dumnezeu foloseste Cuvantul Sau pentru a implini aceste deziderate – Iac. 1,18; 1 Pet. 22,23; Evr. 4,12.
2. Sangele lui Isus Hristos:
a. Cu totii am pacatuit si din acest motiv cu totii suntem manjiti – Isa. 64,6; Rom. 3,9-19.
b. Numai sangele lui Hristos ne poate curati de aceasta nelegiuire – 1 Pet. 1,18.19; 1 Ioan 1,7-9; Evr. 9,22.23.
c. Pacatul este calcarea Legii lui Dumnezeu; Legea este expresia caracterului Sau, caruia noi i-am adus ofensa. A trebuit ca sangele lui Hristos sa fie rascumpararea pentru pacatele noastre – 1 Ioan 3,4; Rom. 5,11.
3. Duhul Sfant:
a. in lipsa puterii creatoare a Duhului Sfant, cea de-a treia persoana a dumnezeirii, natura noastra materiala nu ar suferi nici o schimbare.
b. Duhul Sfant este acela care uzand de Cuvantul lui Dumnezeu, isi foloseste puterea Sa., pentru a schimba modul nostru de vietuire. – Zah. 4,6; Ioan 6,63; Rom. 15,16; 2 Tes. 2,13.
D. EFECTELE SFINtIRII BIBLICE
1. Nu se vor manifesta in nici un caz: in modul fariseilor – Luca 18,10-12; nici intr-o atitudine de razvratire impotriva legii lui Dumnezeu, care este o descoperire a vointei Sale.
2. in mod categoric: in armonie cu voia lui Dumnezeu – 2 Tim. 2,21; Apoc. 22,14.


DREPTATEA LUI DUMNEZEU
Psalm 36,6.7
A. MUNtII AU AVUT iNTOTDEAUNA UN ROL DEOSEBIT iN ISTORIA POPORULUI LUI DUMNEZEU
    DIN TIMPUL VECHIULUI LEGaMaNT.
1. Israel a ramas o perioada lunga de timp la poalele muntelui Sinai:
a. in acel loc ei au intrat intr-o relatie de legamant cu Dumnezeu – Ex. 19,3-16; 24,1-3; Gal. 4,21-24.
b. Moise a primit legi si regulamente pentru intreg Israelul.
2. Moise si Aron au murit pe munte:
3. Atat de multe au fost experientele legate de prezenta muntilor incat psalmistul a fost in mod deosebit inspirat de imaginea maretiei peisajului montan.
B. TEXTUL NOSTRU COMPARa DREPTATEA LUI DUMNEZEU CU MUNtII CEI iNALtI.
1. Natura muntilor inalti:
a. in comparatie cu alte lucruri existente in natura, sunt neschimbatori; „Cei ce se incred in Domnul sunt ca muntele Sionului, care nu se clatina, ci sta intarit pe vecie” – Ps. 125,1.
b. Ei pot fi vazuti de la mare distanta: „A treia zi Avraam si-a ridicat ochii si a vazut locul de departe” – Gen. 22,4.
c. De pe inaltimile lor poate fi observata o mare suprafata in jurul lor. – Deut. 34,1; Mat. 4,8.
2. Natura dreptatii lui Dumnezeu:
a. Este neschimbatoare „Isus Hristos este acelasi ieri si azi si in veci” – Evr. 13,8: „Caci Eu sunt Domnul, Eu nu Ma schimb” – Mal. 3,6.
b. „in care nu este nici schimbare, nici umbra de mutare” – Iac. 1,17; Fie si numai acest adevar sa ne umple inimile de incredere plina de respect sfant. El ar trebui sa creada credinta noastra in fagaduintele de nestramutat ale lui Dumnezeu.
c. Acest lucru este usor de observat.
(1) in insasi lucrarile Lui – Rom. 1,20; Ps. 19,1-6.
(2) in vietile copiilor Sai – Ioan 14,9; Mat. 5,16; 1 Pet. 2,9-11.
(3) in legea Sa – Ps. 119,72.
(4) in singurul Sau Fiu nascut – Ioan 14,9; Evr. 1,1-3; Col. 2,9.
d. Ofera o imagine clara despre starea lumii noastre si despre lucrurile care au sa vina:
(1) Prin Cuvantul proorociei – 2 Pet. 1,19.20.
(2) Prin Spiritul Profetiei – 1 Sam. 9,9.
(3) Prin Duhul Sfant – Ioan 16,12.13; 1 Cor. 2,9-11.14.
C. BINECUVaNTAREA DREPTatII LUI DUMNEZEU
1. Ne indeamna sa ne ridicam ochii spre munti, acolo de unde are sa vina ajutorul nostru. Ps. 12,1.2.
2. Lumina profetiei ne ingaduie sa putem recunoaste timpul in care traim: Rom. 13,1-14.
3. Ne ofera o perspectiva suficienta despre lumea care va veni – ceruri noi si un pamant nou: 2 Pet. 3,1-13; Isa. 65,17-20.
4. Toate acestea vin sa se adauge la increderea in Dumnezeu si la dreptatea Sa neschimbatoare: Ps. 36,6.7.
5. O perspectiva corecta, intemeiata pe Cuvantul dreptatii lui Dumnezeu:
a. Ne aduce incredere:
Exemple:
(1) Elisei – 2 Regi 6,16.17.
(2) David – 1 Sam. 17,45.
(3) Stefan – Fapte 7,56.
b. Ne da pace in inima – Isa. 26,3.
c. Si o asigurare continua pentru vesnicie – Ps. 121,2.
HRISTOS, NEPRIHaNIREA NOASTRa
1 Corinteni 1,30
A. IMPORTANtA ACESTUI SUBIECT
1. La pagina 301, din cartea „Lucratorul Evangheliei” ca bisericile noastre tanjesc dupa invatatura pe marginea subiectului neprihanirii prin credinta in Hristos.
2. Se asteapta ca solia Neprihanirii lui Hristos sa fie vestita de la un capat la altul al pamantului pentru a pregati calea Domnului.
3. Ni se spune ca aceasta este slava care va insoti incheierea lucrarii celui de-al treilea inger – Marturii pentru Comunitate, Volumul 6, Pagina 19.
B. CUM VA INFLUENtA PE CREDINCIOS, PRIMIREA NEPRIHaNIRII LUI HRISTOS PRIN CREDINta:
1. Aceasta va schimba starea sa inaintea lui Dumnezeu:
a. Aceasta este o experienta minunata – 2 Cor. 5,17; Rom. 8,1-3.31-33.
b. Dumnezeu ne va privi nu in starea noastra de nevrednicie, ci ca si cum am fi (fost) invesmantati cu haina mantuirii: Isa. 6,10; Apoc. 19,7.
2. Aceasta va transforma natura noastra; vom deveni partasi ai naturii divine: 2 Cor. 3,17.18; 2 Pet. 1,2-9.
a. Devenim pentru Dumnezeu, fii si fiice prin infierea in Cel Prea Iubit – Ioan 1,12; 1 Ioan 3,1-3; Efes. 1,3-6.
b. Suntem primiti in randurile familiei lui Dumnezeu, Tatal nostru – Efes. 1,9-11; 3,14.15.
3. Credinciosul va reflecta imaginea si asemanarea Fiului lui Dumnezeu, care este El insusi reflectarea (intiparirea) Tatalui Sau ceresc:
a. Asemanarea cu Hristos, constituie supremul scop al Evangheliei lui Hristos – Rom. 8,29.
b. El insusi reprezinta chipul sau asemanarea lui Dumnezeu Tatal – Col. 2,9; Evr. 1,3; 2 Cor. 4,4.
c. Ce minunata experienta ii asteapta pe cei credinciosi in Isus Hristos! A pierde aceasta experienta cereasca ar fi – si e putin spus – catastrofala.
4. Aceasta neprihanire a fost revendicata de catre toti copii lui Dumnezeu din toate timpurile:
a. David marturiseste despre aceasta neprihanire – Ps. 32,1-4.
b. Iosua a fost invesmantat cu aceasta neprihanire – Ps. 32,1-4.
c. Isaia este plin de veselie datorita ei – Isa. 61,10.
5. Constituie taina adapostului copiilor lui Dumnezeu:
a. Istoria vietii lui Iosif, lui Moise, lui Daniel si a multor personalitati este aceiasi din acest punct de vedere; Pavel vorbeste despre acesti credinciosi. – Evr. 11.
b. Noe, Daniel si Iov sunt mentionati ca exemple graitoare in ce priveste aceasta indreptatire. Ezec. 14,14-20.
C. iN CE MOD OBtINEM iNDREPTatIREA
1. Unde am esuat in trecutul nostru:
a. Am incercat sa castigam aceasta indreptatire – Rom. 10,3.
b. Dar am descoperit curand spre dezamagirea noastra, ca am esuat in incercarile noastre proprii – studiati Rom. 7;3;20.
2. Credinta in mod simplu, credinta copilareasca, constituie calea prin intermediul careia putem obtine neprihanirea lui Hristos:
a. Acesta este modul cum a primit-o talharul de pe cruce – Luca 23,42-44.
b. Acesta este modul cum a primit-o femeia samariteanca – Ioan 4,1-34.
c. Acesta este modul cum a primit-o Maria Magdalena.
d. Desigur, acesta este modul cum a obtinut Zacheu aceasta neprihanire – Luca 19,1-9.
3. Aceasta inseamna ca noi trebuie sa acceptam prin credinta oferta lui Dumnezeu, primind indreptatirea lui Hristos, care este darul fara plata al lui Dumnezeu pentru noi, oameni nevrednici si pacatosi.
NEPRIHaNIREA EVANGHELICa
Matei 5,20.21
A. „Caci va spun ca, DACa NEPRIHaNIREA VOASTRa NU VA iNTRECE NEPRIHaNIREA CaRTURARILOR
     SI A FARISEILOR, CU NICI UN CHIP NU VEtI iNTRA iN iMPaRatIA CERURILOR” .
1. Este important sa cunoastem faptul ca predica de pe munte a Domnului nostru:
a. Reprezinta codul crestin al legii spirituale – Mat. 5,1-48.
b. Face o distinctie clara intre litera si spiritul legii – 2 Cor. 3,6-18; Rom. 7,14.
2. neprihanirea carturarilor si a fariseilor nu era primita inaintea lui Dumnezeu:
a. Ea lasa inima total neschimbata – Mat. 23,25-28.
b. Reprezinta indreptatirea lor personala, ceea ce inaintea lui Dumnezeu este ca o carpa murdara – Isa. 64,6; Rom. 10,3.
B. NEPRIHaNIREA EVANGHELICa
1. Ce anume spune Evanghelia lui Isus Hristos despre aceasta neprihanire:
a. Hristos este neprihanirea noastra -
(1) „Domnul neprihanirea noastra” – Ier. 23,6; 1 Cor. 1,30.31.
(2) Primim aceasta neprihanire prin credinta in Isus Hristos – Rom. 3,22.
b. Este darul fara plata al lui Dumnezeu la fel ca si harul lui Dumnezeu – Rom. 5,18.
2. Felul cum acorda Dumnezeu acest dar ceresc:
a. Este atribuita – ne este acordata viata Fiului lui Dumnezeu – 2 Cor. 5,21; Rom. 4,6.
b. Este imprimata in inima noastra prin lucrarea Duhului Sfant.
c. Imprimarea in inima noastra a neprihanirii lui Dumnezeu are loc atunci cand El scrie legea Sa in inimile noastre – Evr. 10,15.16.
d. Ezechiel descrie modul intiparirii legii lui Dumnezeu in inimile credinciosilor – Ezec. 36,26-28.
C. ROLUL NEPRIHaNIRII EVANGHELIEI
1. indreptatirea carturarilor si a fariseilor
a. Nu este primita inaintea lui Dumnezeu deoarece nu are nici o putere asupra pacatului – nu poate sa aiba.
b. Face ca omul sa ramana in continuare un pacatos si deci sub condamnare. Rom. 3,9-18.
c. Respinge neprihanirea care este primita inaintea lui Dumnezeu.
2. Neprihanirea Evangheliei pe de alta parte:
a. Nu pune baza pe firea omului – Filip. 3,3.
b. Acest aspect ar trebui sa fie recunoscut in urma unor experiente amare – Rom. 7,9-26.
c. Actioneaza numai in Numele lui Isus Hristos – Gal. 2,20.
3. Efectul neprihanirii evanghelice:
a. Initiaza transformarea naturii noastre pacatoase – Ioan 3,3-9; 2 Cor. 3,18.
b. intipareste legea lui Dumnezeu in inimile noastre – Ex. 36,26-28; Evr. 10,15.16.
c. Cuprinde toata voia lui Dumnezeu – 2 Tim. 3,15-17.
4. Paziti-va de neprihanirea care este rodul contrafacerii:
a. Teoria sfinteniei fara obligativitatea ascultarii -1 Ioan 2,4-7; Isa. 30,8.
b. Va fi un val de amara deziluzie in zilele de pe urma – Mat. 7,21-26; Luca 13,22-28.
5. Contrastul dintre neprihanirea carturarilor si indreptatirea evanghelica:
a. indreptatirea lor nu il avea pe Hristos – ceea ce inseamna de fapt ca erau fara nici-o speranta.
b. Neprihanirea Evangheliei este centrata pe lucrarea Domnului Hristos si numai aceasta neprihanire este primita de Dumnezeu – Isa. 42,21.
HAR, MINUNATUL HAR
Efeseni 2,7.8
A. CE ESTE HARUL?
1. O favoare nemeritata – Efes. 2,7.8; Rom. 11,5.6.
2. Biblia vorbeste despre „harul felurit al lui Dumnezeu” 1 Petru 4,10.
B. DISPENSAtIUNEA HARULUI
1. Teoriile sustinute de unii crestini:
a. Ca dispensatiunea harului a inceput cu invierea din morti a lui Hristos.
b. Ca iudeii sub trait sub dispensatiunea legii si nu sub cea a harului.
2. Cateva aspecte biblice cu privire la dispensatiunea harului:
a. A inceput din momentul caderii omului in pacat; a inceput atunci cand pacatul i-a despartit pe primii nostri parinti de Dumnezeu si de caminul lor.
(1) „Caci harul lui Dumnezeu, care aduce mantuire pentru toti oamenii, a fost aratat” – Tit 2,11.
(2) Compara 1 Pet. 1,20 cu Apoc. 13,8.
b. Harul lui Dumnezeu a constituit nadejdea tuturor oamenilor din toate timpurile -
(1) Noe a fost scapat numai prin har de apele potopului -Gen. 6,8.
(2) Numai prin har a fost salvat si Lot – Gen. 19,18.
(3) Israel a fost mantuit prin har – Ex. 33,12.16; Ier. 31,2.
3. Harul felurit al lui Dumnezeu
a. Harul iertarii -
Exemple:
(1) Femeia prinsa in timp ce savarsea adulterul – Ioan 8,11.
(2) Talharul de pe cruce – Luca 23,42-44.
(3) Maria Magdalena din trupul careia Hristos a scos afara sapte diavoli – Marcu 16,9; Luca 7,47.
(4) Cateva fagaduinte minunate – Isa. 1,19.20; 55,7.
b. Harul eliberarii -
Exemple:
(1) Declaratia facuta de catre Domnul nostru, privitoare la Iudei – Ioan 8,36.
(2) Compara Rom. 5,20 cu capitolul 6,15; 1-3; 2 Cor. 4,15.
(3) Hristos a fagaduit sa elibereze pe prinsii de razboi – Isa. 61,1-3.
4. Harul ascultarii: harul ascultarii deriva din acelasi har felurit al lui Dumnezeu ca si harul iertarii si ca si cel al eliberarii – Filip. 2,12.13; 4,13; Efes. 3,20; 2 Pet. 1,2-7.
C. HARUL ESTE DARUL FaRa PLATa AL LUI DUMNEZEU, DAR,
    CA TOATE CELELALTE DARURI ALE LUI DUMNEZEU, ESTE CONDItIONAT.
1. Teorie falsa 
a. Ca harul constituie o eliberare de o anumita obligatie morala.
b. Ca harul atenueaza grozavia pacatului.
2. insa faptele arata contrariul:
a. Suntem avertizati sa nu risipim harul lui Dumnezeu – 2 Cor. 6,1; Evr. 12,15; Iuda 4.
b. Se poate ca un om sa cada din har si astfel sa fie pierdut – Gal. 12,15; Iuda 4.
Ilustratii
(1) Natura harului este bine ilustrata de catre Domnul nostru in Ioan 15,1-11. Ramanerea noastra in har este conditionata de ramanerea noastra in Hristos.
(2) Ezec. 18,24 confirma faptul ca noi suntem agenti morali liberi. Ne putem folosi sau putem abuza de privilegiul de a trai sub har.
3. Harul pretinde beneficiarului sau obligatii deosebite:
a. Interzice pacatul – Rom. 1-3, 14; 1 Ioan 3,7-9.
b. „Du-te si sa nu mai pacatuiesti” – Ioan 8,11.
c. „De acum sa nu mai pacatuiesti, ca sa nu ti se intample ceva rau” – Ioan 5,14.
4. Lumina primita de sus ne face de doua ori mai responsabili inaintea lui Dumnezeu si inaintea semenilor nostri.
a. Evr. 6,4-8; 10,26-28.
b. „Deci, cine stie sa faca un bine si nu face, savarseste un pacat” .- Iac. 4,17.
5. Harul felurit al lui Dumnezeu contine masuri fata de tot ceea ce presupune mantuirea si bunastarea tuturor celor care ii permit sa domneasca in inimile lor.
 
 
 
HARUL, BIRUITOR ASUPRA PaCATULUI
Romani 5,17,21
A. OMUL AFLAT iN ROBIA PaCATULUI SI A MORtII
1. Domnia pacatului:
a. „Pacatul a stapanit dand moartea” – Rom. 5,21.
b. „Adevarat, adevarat va spun, le-a spus Isus, ca, oricine traieste in pacat, este rob al pacatului” – Ioan 8,34.
c. Toti au pacatuit si sunt lipsiti de slava lui Dumnezeu – Rom. 3,23; Gal. 3,22.
Exemple:
(1) Recunoasterea facuta in mod personal de catre Pavel – Rom. 1,14.
(2) Ahab, un rob al pacatului – 1 Regi 21,20-23.
2. Domnia mortii.
a. Sentinta divina cea fost rostita asupra pacatosului. – Gen. 2,16.17; 3,19; Rom. 5,12.
b. Moartea domneste peste toti oamenii, deoarece toti au pacatuit – Rom. 5,12.21; Evr. 9,27; este un rezultat pe care nu-l putem ignora (eveniment).
3. Omul este incapabil sa se elibereze pe sine insusi, nici de pacat, nici de moarte:
a. Pacatul a luat cu totul in stapanire inima omului si a manjit-o totalmente – Ier. 13,23.
Exemple:
(1) Drahma pierduta
(2) Oaia pierduta.
(3) Fiul risipitor – Luca 15,4-7.8.9.11-34.
b. Obiceiurile rele au facut din el un rob neajutorat; comentariul lui Pavel – Rom. 7.
B. HARUL BIRUITOR
1. „Unde s-a inmultit pacatul, acolo harul s-a inmultit si mai mult” .
a. Iata aici se afla ancora sufletului „Pentru ca dupa cum pacatul a stapanit, dand moartea, tot asa si harul sa stapaneasca dand neprihanirea ca sa dea viata vesnica, prin Isus Hristos, Domnul nostru” – Rom. 5,21.
b. Domnia harului se intemeiaza pe neprihanirea lui Hristos – 1 Cor. 1,30.
2. Neprihanirea constituie temelia imparatiei harului:
a. A faptui ceea ce este drept constituie fundamentul mantuirii; a proceda in alt fel constituie o zadarnicie a harului lui Dumnezeu – Rom. 6,14.
b. Copilasilor, nimeni sa nu va insele! Cine traieste in neprihanire, este neprihanit, cum El insusi este neprihanit” 1 Ioan 3,7.
3. Totusi, neprihanirea lui Hristos, este aceea care conteaza de fapt:
Toata neprihanirea oamenilor este ca o carpa murdara inaintea lui Dumnezeu- Isa. 23,6; 1 Cor. 1,30.
C. HARUL, BIRUITOR ASUPRA PaCATULUI
1. Aceasta constituie Magna Carta a sfintilor:
a. Nici un credincios in Hristos nu mai trebuie sa ramana in robia pacatului – Rom. 6,16.17.
b. Harul invinge domnia pacatului -
Exemple:
(1) Rahav, prostituata din Ierihon este un exemplar elocvent al biruintei harului – Ps. 87,4.
(2) Talharul de pe cruce este iarasi un alt trofeu al harului – Luca 23,42-44.
(3) Maria Magdalena constituie un alt exemplu al domniei harului – Marcu 16,9.
2. Roadele harului:
a. Topeste vinovatia pacatului – Isa. 2,17-19.
b. Face sa dispara dificultatile – Zah. 4,7; Rom. 9,8.
c. Elibereaza de sub puterea pacatului – Fapte 26,18.
d. Transforma caracterul – 2 Cor. 3,18; Rom. 12,2; biserica lui Dumnezeu este plina de vieti schimbate.
e. Ne face impreuna mostenitori cu Hristos. Aceasta reprezinta o anumita binecuvantare, darul lui Dumnezeu, prin har. – 2 Petru 1,2-4.
f. Cum a lucrat harul acesta in viata mea si a dumneavoastra)?
g. Multumiri fie aduse lui Dumnezeu ca acolo unde domnea pacatul, harul locuieste acum in inimile tuturor celor ce vin la Dumnezeu prin Isus Hristos, Domnul nostru.


STAREA DE HAR
2 Corinteni 6,1-10
A. O TEORIE iMPaRTaSITa DESPRE STAREA DE HAR
1. „Odata aflat sub har, pentru totdeauna sub har.”
2. „Odata mantuit, pentru totdeauna mantuit.”
3. „Daca esti un copil al lui Dumnezeu, niciodata nu mai poti fi altfel.”
4. Presupunerea ca atunci cand il acceptam pe Hristos. ca Mantuitorul nostru personal, devenim stabili, fara posibilitatea de a mai fi pierduti:
a. Aceasta teorie sustine ca odata ce esti copilul lui Dumnezeu, vei ramane intotdeauna copilul lui Dumnezeu. Poti pacatui, iar Dumnezeu te poate pedepsi pentru pacatul savarsit, insa, acest lucru nu va schimba cu nimic relatia ta cu Dumnezeu.
b. Faptul ca tu esti un copil al lui Dumnezeu iti ofera protectie vesnica.
B. STAREA DE HAR iN LUMINA iNVataTURILOR BIBLIEI
1. Starea de har, ca toate fagaduintele lui Dumnezeu este conditionata:
a. Este o recunoastere a faptului ca noi am fost creati ca fiinte cu liberul arbitru, persoane cu capacitatea de alegere libera – Apoc. 22,17; Ioan 7,17.
b. Starea noastra de har este in dependenta de atitudinea pe care o manifestam fata de Dumnezeu, de Cuvantul Sau si fata de viata noastra.
2. Faptul ca starea noastra de har este conditionata reiese in mod clar din invatatura Domnului nostru. in Ioan 15,1-11. Domnul stabileste patru conditii distincte privind relatia noastra cu El:
a. „Daca nu ramane cineva in Mine, este aruncat afara, ca mladita neroditoare si se usuca, apoi mladitele uscate sunt stranse, aruncate in foc si ard” - Ioan 15,6.
b. „Daca ramaneti in Mine, si daca raman in voi cuvintele Mele cereti orice veti vrea si vi se va da” – Ioan 15,7.
c. „Daca paziti poruncile Mele, veti ramanea in dragostea Mea” – versetul 10.
d. „Voi sunteti prietenii Mei, daca faceti ce va poruncesc Eu – versetul 14. Trebuie retinut faptul ca cele patru conditii stabilite de catre Fiul lui Dumnezeu, sunt adresate copiilor lui Dumnezeu si nu lumii.
3. Domnul ne ofera in mod suplimentar lumina in ceea ce priveste stare de har, in Ezec. 18: Timpul si locul nu permit o analiza completa a acestui minunat capitol. Sa retinem pe scurt patru aspecte cu privire la starea de har, asa cum figureaza ele in acest capitol:
a.       „Sufletul care pacatuieste acela va muri.” – Ezec. 18,4
b.      „Dar omul care face judecata si dreptate … va trai negresit, zice Domnul.” – Ezec. 18,5-9
c.       „Sufletul care pacatuieste acela va muri. Fiul nu va purta nelegiuirea tatalui sau si tatal nu va purta nelegiuirea fiului sau!” – versetul 20.
d. „insa, daca cel neprihanit se abate de la neprihanirea lui si savarseste nelegiuirea, daca se ia dupa toate uraciunile celui rau, s-ar putea sa traiasca el oare? Nu, ci toata neprihanirea lui va fi uitata, pentru ca s-a dat la nelegiuire si la pacat; de aceea va muri in ele. Ezec. 18,24.
C. UN STUDIU CU RUGaCIUNE AL TEXTELOR DIN SCRIPTURa AMINTITE ARATa iN MOD CATEGORIC:
1. Faptul ca teoria – Odata aflat sub har, totdeauna sub har; odata mantuit, tot timpul mantuit nu este adevarata:
a. Suntem avertizati impotriva folosirii gresite a harului – 2 Cor. 6,1-3; 2 Pet. 1,10; Mat. 7,21-26; Evr. 6,4-6; 10,26-28.
b. Posibilitatea caderii din starea de har este recunoscuta in Scriptura. – Evr. 6,4-6; 10,26-28; 2 Pet. 3,17; 1 Cor. 10,12; Apoc. 21,6.
Exemple:
(1) Multi dintre primii ucenici ai Domnului nostru, L-au parasit si nu s-au mai intors niciodata de loc la El; ei au parasit starea de har – Ioan 6,60-66.
(2) Iuda a parasit starea de har si a pierit in mod rusinos – Mat. 27,1-6
2. Lucifer impreuna cu tovarasii sai de rebeliune fusesera fii lui Dumnezeu, inainte de a se razvrati impotriva Lui. in cele din urma ei vor pieri in iazul de foc. – Ezec. 28,12-18.
TRONUL HARULUI
Evrei 4,16
A. „Sa ne apropiem dar cu deplina incredere de SCAUNUL HARULUI, ca sa capatam indurare si sa gasim har
       pentru ca sa fim ajutati la vreme de nevoie.”
1. Atunci cand va ganditi la un tron, va ganditi in mod natural ca acolo unde se afla un tron este si o imparatie:
a. Toti cei care il primesc pe Hristos ca Rege al lor, recunosc prin aceasta ca El domneste in inimile lor.
b. Ne gandim la supusii imparatiei harului.
2. Aceasta imparatie a fost instituita din momentul in care in experienta familiei omenesti a intrat pacatul:
a. Adam si Eva si toti urmasii lor L-au intalnit pe Dumnezeu la tronul harului – Tit. 2,11; Gen. 6,8; 19,19; Ex. 33,12.16.
b. Pacatul reprezinta cauza nevoii de har; iar rezerva cerului consta in dragostea lui Dumnezeu. – 2 Cor. 5,21.
B. Sa REtINEM DOUa MARI ADEVaRURI CARE REIES DIN TEXTUL NOSTRU:
1. „Sa ne apropiem dar cu deplina incredere de scaunul harului” .
a. Acest fragment ne invata despre obiceiul rugaciunii.
Exemple:
(1) Daniel – Dan. 6,10.
(2) Petru – Fapte 9,1-28.
(3) David – Ps. 55,17.
b. Aceste masuri pline de grija nu permit nici-o scuza in cazul nelegiuirii lor – Iac. 4,1-3.
2. Cu deplina incredere:
a. Aceasta inseamna ca noi trebuie sa venim la tronul harului fara nici o ezitare si fara sa ne indoim.
b. Avem un aparator la Tatal, care cunoaste toate problemele, nevoile si slabiciunile noastre si care este gata sa ne ajute – 1 Tim. 2,5; 1 Ioan 2,1.
c. „El traieste pururea ca sa mijloceasca pentru ei” – Evr. 7,25.26.
d. increderea noastra capata tarie deoarece noi urmam insasi instructiunile lui Dumnezeu.
e. Avem de aceea inlesnire deplina de a veni cat mai des la tronul harului.
f. Acest aspect face ca textul nostru sa constituie cea mai minunata invitatie adresata unor pacatosi cum suntem cu totii.
C. TREBUIE tINUT CONT DE IMPORTANtA FINALITatII ACESTUI ACT CaND VENIM LA TRONUL HARULUI.
1. Pentru a obtine mila:
a. Mila pentru a obtine iertarea de vinovatia noastra.
b. „Daca zicem ca n-avem pacat, ne inselam singuri si adevarul nu este in noi” – 1 Ioan 1,7-9.
Exemple:
(1) Vamesul – Luca 18,3.
(2) Zacheu – Luca 19,1-9.
(3) Maria Magdalena – Luca 7,44.
(4) Femeia Samariteanca – Ioan 4,22-29.
c. Avem nevoie nu numai de mila iertarii ci si de mila unui har care sa ne dea puterea sa vietuim dupa voia lui Dumnezeu.
2. Sa gasim har:
a. Har pentru a-i iubi pe ceilalti, inclusiv pe dusmanii nostri.
b. Har pentru a-i ierta pe cei care ne pot gresi.
c. Har de a umbla in umilinta cu Dumnezeu – Mica 6,8.
d. Har pentru a lucra pentru cei pacatosi.
e. Harul de a fi biruitori.
f. Harul de a rabda pana la sfarsit – 2 or. 12,10; 1 Pet. 3,14; Mat. 24,13.
3. La vreme de nevoie:
a. in ceasul ispitei – Evr. 11,37; Gen. 39,7-13.
b. in ceasul supremei dureri.
c. in vreme de boala si moarte.
4. Cu ce tragedie se poate solda faptul de a nu veni la tronul harului.
a. Tatal nostru ceresc este acolo ca sa ne primeasca.
Exemple:
(1) Visul lui Iacob – Gen. 28,12-14.
(2) Tatal fiului risipitor – Luca 15,20.
b. Binecuvantatul nostru Mantuitor este acolo – Mat. 28,20.
c. Acolo este si Duhul Sfant – Rom. 8,26.
d. Vei dori si tu sa vii in acel loc?
INIMA
A. „PaZESTE-tI INIMA MAI MULT DECaT ORICE, CaCI DIN EA IES IZVOARELE VIEtII” – PROV. 4,23.
1. Inima reprezinta centrul vietii:
a. Din punct de vedere fizic inima este construita dintr-un mare grup de muschi amplasat intre cei doi plamani care se comporta ca o fantana a vietii.
b. Este organul central al corpului, iar capacitatea fizica si sanatatea omului depind de buna ei functionare, asa cum si specifica textul nostru.
2. insa Biblia localizeaza inima ca fiind centrul vietii noastre interioare. Pentru ganditorul evreu, inima reprezinta centrul invizibil al:
a. Gandurilor omului – Caci el este ca unul care isi face socotelile in inima (suflet – Cornilescu; inima – K.J.V).
b. Sentimentelor lui – Fapte 21,13; Ps. 84,2; Cantarea Cantarilor 4,12-16; Mat. 15,19-20.
B. PaZIREA INIMII
1. Dumnezeu pazeste cu multa grija inima pe care El a asezat-o in trupul nostru:
a. El a asezat de jur imprejurul inimii cele mai rezistente oase, astfel incat chiar daca celelalte parti ale trupului ar putea fi cu usurinta ranite, inima sa ramana in siguranta” .
b. Motivul este foarte clar; daca inima nu poate functiona, trupul nu poate sa traiasca.
2. Patru motive distincte pentru pazirea inimii, asa cum reies ele din textul nostru de analiza:
a. Este sediul central al deciziilor noastre care conduc la anumite actiuni; daca fantana este murdara, de asemenea si viata noastra este murdara – Iac. 3,11-14; Mat. 15,19.20.
b. Inima isi are dusmanii ei. Principalul dusman este Satana. Daca el are acces la inima, omul devine un rob al vointei sale – Rom. 6,16; 2 Tim. 2,26.
C. Acesta este un aspect important pe care trebuie sa-l retinem deoarece INIMA ESTE IZVORUL VIEtII.
Experienta arata ca inima este deosebit de sensibila fata de stimulii exteriori – 1 Ioan 2,15.16.
Exemple:
(1) Pofta firii pamantesti: inima lui David a cedat din cauza acestui pacat – 2 Sam. 11,2.3; viata lui Samson a fost ruinata din pricina acestui pacat. – Iuda 16.
(2) Pofta ochilor: Acan a devenit victima a puterii, poftei, atragand astfel propria sa nimicire si infrangerea asupra armatei lui Israel – Ioas. 7,1.20; Tot astfel si Eva a decazut din pricina acestui pacat, aducand tristete si moarte asupra intregului neam omenesc. – Gen. 3,6.
(3) Mandria vietii: Nebucadnetar a facut cunostinta cu puterea acestei unelte a diavolului – Dan. 4,30; Lucifer a pacatuit asupra facatorului sau, in momentul in care s-a increzut numai in sine insuti. – Ezec. 28,12-18.
3. Inima trebuie sa devina locuinta Duhului Sfant:
„Nu stiti ca trupul vostru este templul Duhului Sfant, care locuieste in voi si pe care l-ati primit de la Dumnezeu? Si ca voi nu sunteti ai vostri?” 1 Cor. 3,16.
C. PaZITORUL INIMII
1. Omul a aratat ca nu este capabil sa isi pazeasca inima; el a pierdut acest control in favoarea lui Satana, care i-a luat in stapanire inima lui:
a. Aceasta era problema oamenilor inainte de potop – Gen. 6,5.8.21.
b. Aceasta a fost ceea ce a transmis Dumnezeu poporului Israel prin proorocul Ieremia – Ier. 13,23; 17,9.
c. El cunostea aceasta stare a inimii atunci cand la muntele Sinai a intrat in legamant cu Israel – Deut. 5,29.
2. Duhul Sfant este ocrotitorul inimii: Isa. 59,19.
a. El foloseste Cuvantul – Mat. 4,1-11; Luca 4,1-9; Evr. 4,12; Ps. 119,9.
b. Rugaciunea staruitoare este o arma impotriva lui Satana – 1 Tes. 5,17; 1 Pet. 5,9.
O INIMa NOUa SI UN DUH NOU
A. „Va VOI DA O INIMa NOUa SI VOI PUNE UN DUH NOU; voi scoate din trupul vostru inima de piatra
      si va voi da o inima de carne” – Ezec. 36,26.
1. O inima noua:
a. in ce mod minunat proclama Biblia doctrina „lucrurilor noi”. Ea vorbeste de:
(1) „un legamant nou” – Ier. 31,31-36.
(2) „o fiinta noua” – 2 Cor. 5,17.
(3) „Ceruri noi si un pamant nou” – Isa. 65,17.
b. O inima noua -
(1) Inima fireasca nu este potrivita pentru imparatia cerurilor.
(2) Biblia descrie inima fireasca ca fiind:
- „impartita” – Iac. 12,2
 
 
- „stricata” – Ier. 17,9;
- „razvratita” – Ier. 5,23;
- „preacurvara” – Ezec.6,9; – „batjocoritoare” – Ezec. 25,15;
- „pe moarte” – Isa. 1,5;
- „impietrita” – Mat. 19,8;
- „de piatra”, „inselatoare”, ca in textul indicat.
2. O inima noua:
a. O inima noua presupune lepadarea inimii celei vechi, iar acest lucru implica la randul lui schimbarea vietii noastre din punct de vedere spiritual.
b. Cheama la viata inima de carne. O inima de carne se manifesta in contrast evident cu modul de manifestare al unei inimi de piatra. O inima de carne poseda urmatoarele insusiri:
(1) Este sensibila, plina de seriozitate, usor influentabila de Duhul Sfant.
(2) O inima de carne este atinsa de Cuvantul lui Dumnezeu chiar acum cand El se predica – Fapte 2,37.
c. O inima de carne este darul lui Dumnezeu de care avem cu totii nevoie – „Va voi da o inima noua” -
(1) Acest lucru dovedeste ca omul nu poate nici sa-si schimbe singur inima, nici sa-si procure o alta noua.
(2) Indiferent cat efort ar depune un pacatos, el nu ar putea sa-si schimbe propria sa natura; acesta este darul lui Dumnezeu.
B. UN DUH NOU: „VOI PUNE iN VOI UN DUH NOU!”
1. Tot ceea ce face Dumnezeu este desavarsit; tot asa stau lucrurile si cu Duhul cel nou a carui manifestare se afla intr-un contrast total cu spiritul (duhul) cel vechi:
a. Despre duhul cel vechi, Biblia spune ca este:
(1) „Duhul de robie” – Rom. 8,15.
(2) „Duhul necurat” (surd si mut! – Cornilescu)
(3) „Duhul lui Antihrist” – 1 Ioan 4,3.
(4) „Duhul ratacirii” – 1 Ioan 4,6.
(5) „Duhul de gelozie” – Num. 5,14.
b. Despre Duhul cel nou, Biblia spune ca este:
(1) „Duhul lui Dumnezeu” – Rom. 8,9.
(2) „Duhul harului” – Zah. 12,10.
(3) „Duhul lui Hristos” – Rom. 8,9.
(4) Este descris ca fiind      „duhul slavei” – 1 Pet. 4,14;
„duhul infierii” – Rom.8,15;
„duhul adevarului” – 1 Ioan 4,6;
„duhul umilintei” – Isa. 57,15;
„duhul cunostintei” – Isa. 11,2.
2. Aceasta noua experienta este aceea care aduce adevarata fericire in viata copiilor lui Dumnezeu si a relatiei lor cu El.
C. O VIAta NOUa
1. Cati oare dintre noi, stimati frati, nu ne-am saturat si nu ne-am descurajat din cauza vietii celei vechi, plina de infrangeri si dezamagire?
a. De cate ori nu ne-am dorit ca vietile noastre sa fi fost cu totul altele; atunci cand am esuat in a ne atinge scopul, tinandu-ne promisiunea? Rom. 7,26.
b. Oare de cate ori ne-am supus noua insine „Nu-mi pun increderea in lucrurile pamantesti” – Filip. 3,3.
2. Ce mult difera viata cea noua:
a. Consta in sentimente noi si sfintite – Col. 3,2.
b. Ne asaza intr-o legatura cu Dumnezeu. Prin experienta noastra, lumea este castigata, iar noi suntem rastigniti fata de lume. – Gal. 6,14.
c. Ofera tinte noi si sfintite pe care sa le atingem. Pavel enunta cateva din aceste tinte intr-un mod admirabil:
(1) „incolo fratii mei, tot ce este vrednic de cinste, tot ce este drept, tot ce este curat, tot ce este vrednic de primit orice fapta buna si orice lauda, aceea sa va insufleteasca” – Filip. 4,8.
(2) „Si sa-L cunosc pe El si puterea invierii Lui si partasia suferintelor Lui, si sa ma fac asemenea cu moartea Lui. – Filip. 3,10.
NASTEREA DIN NOU
Ioan 3,1-10
A. UN ASPECT UNIC iN BIBLIE
1. Cand Domnul Hristos a stat de vorba numai cu o singura persoana, El a exprimat adevarul in termeni unici:
a. Nicodim – Ioan 3,1-10.
b. Femeia samariteanca – Ioan 4,22-28.
2. Discutia pe care Domnul nostru a purtat-o cu Nicodim pare sa indice ca:
a. Nasterea din nou era un aspect necunoscut pentru acel om invatat „un fruntas al iudeilor” – Ioan 3,4.
b. Acest lucru dovedeste intru-totul afirmatia lui Pavel conform careia „Omul firesc nu primeste lucrurile Duhului (lui Dumnezeu)” – 1 Cor. 2,14.
3. Aceste aspecte arata in mod hotarat ca nasterea din nou nu este :
a. O teorie care poate fi invatata din carti. Nicodim era un om invatat .
b. Nu este manifestarea unor ritualuri bisericesti oricat de frumoase ar fi acestea.
c. Nu este un crez exprimat de catre credinciosii unei anumite biserici.
B. NASTEREA DIN NOU
1. Reprezinta transformarea naturii firesti:
a. Omul cel vechi, pacatos, este rastignit, asa intelege Pavel procesul nasterii din nou – Rom. 6,6-11.
b. Consta in dezbracarea de omul vechi deprins cu pacatul – Efes. 4,22; Col. 3,9.
2. Nasterea din nou implica o schimbare completa a inimii:
a. Inima cea veche, de piatra trebuie lepadata mai inainte ca natura noastra sa poata fi transformata.
b. „Voi lua din trupul lor inima de piatra si le voi da odihna de carne” – Ezec. 11,19; 36; 26.
c. „Zideste in mine o inima curata, Dumnezeule” – Ps. 51,10.
d. „Ferice de cei cu inima curata, caci ei vor vedea pe Dumnezeu!” – Mat. 5,8.
Cu cat mai mult intelegem ce inseamna nasterea din nou, cu atat mai clar vom descoperi nevoia de a fi nascuti din nou.
3. imparatia lui Dumnezeu si nasterea din nou sunt doua aspecte inseparabile:
a. imparatia lui Dumnezeu ramane un fiasco fara nasterea din nou – 1 Cor. 2,14.15; Rom. 8,1-7.
b. Statutul omului firesc este total nepotrivit pentru imparatia Cerurilor.
(1) „Ce este nascut din carne, este carne” – Ioan 3,6.
(2) „Nu poate carnea si sangele sa mosteneasca imparatia lui Dumnezeu” – 1 Cor. 15,50.
(3) „Orice faptura isi stricase calea pe pamant” – Gen. 6,11.
(4) „Inima este nespus de inselatoare si de deznadajduit de rea. Cine poate s-o cunoasca?” – Ier. 17,9.
C. SCOPUL SI ROADELE NASTERII DIN NOU
1. Am mentionat deja ca scopul nasterii din nou este:
a. O transformare in ceea ce priveste natura noastra fireasca si „pacatoasa” – „Trebuie sa va nasteti din nou” .
b. inseamna ca Dumnezeu creeaza un om nou din ceea ce fusese un om cazut in pacat. „Caci, daca este cineva in Hristos, este o faptura noua. Cele vechi s-au dus: „iata ca toate lucrurile s-au facut noi” – 2 Cor. 5,17.
c. Transformarea aceasta cuprinde:
(1) O atitudine noua fata de Dumnezeu, Cuvantul Sau si de asemenea fata de lume. – Gal. 6,14.
(2) Un limbaj nou – Efes. 4,29.
(3) Un nou gen de relatie – 2 Cor. 6,14-18.
(4) Preocupari noi – Rom. 6,16.17.
(5) Un duh nou – Rom. 8,14.15.16.
d. Obiectivul final al nasterii din nou il constituie asemanarea cu chipul Fiului lui Dumnezeu – Rom. 8,29.
2. Rezultatul nasterii din nou se manifesta:
a. Prin roadele Duhului Sfant care Se descopera pe Sine insusi in viata noastra.
b. Pavel enumera roadele Duhului in Gal. 5,22-24.
c. Vom iubi pe frati – 1 Ioan 2,10.11.
d. il vom iubi pe Dumnezeu si vom pazi poruncile lui – 1 Ioan 2,4-7; 5,1-6.
OMUL CEL VECHI SI OMUL CEL NOU
2 Corinteni 5,14-19
A. iN HRISTOS ISUS
1. Expresia „in Hristos Isus” se afla mentionata in scrierile lui Pavel de 42 de ori.
2. Sa retinem cateva dintre aceste minunate si profund semnificative declaratii:
a. „Care ne-a binecuvantat cu tot felul de binecuvantari duhovnicesti, in locurile ceresti, in Hristos” - Efes. 1,3.
b. „Caci noi suntem lucrarea Lui, si am fost ziditi in Hristos Isus” – Efes. 2,10.
c. „Ca sa-L aduca la indeplinire la implinirea vremurilor spre a-si uni iarasi intr-unul Hristos toate lucrurile” – Efes. 1,10.
3. Vedem astfel ca toate fagaduintele, toate planurile lui Dumnezeu si toate sperantele noastre graviteaza in jurul singurei persoane – in Hristos Isus:
a. „Caci in el locuieste trupeste toata plinatatea dumnezeiasca. – Col. 2,9.
b. El este in adevar „Alfa si Omega, inceputul si Sfarsitul” planului lui Dumnezeu pentru toate timpurile care vor veni. – Apoc. 1,8.
B. CEL VECHI SI CEL NOU
1. „Caci daca este cineva in Hristos, este o faptura noua” – 2 Cor. 5,17.
a. Aceasta declaratie presupune dezbracarea de omul cel vechi manjit de pacat si din aceasta cauza total nepotrivit pentru imparatia lui Dumnezeu – 1 Cor. 15,50; Efes. 4,22.
b. Arata cu claritate ca nasterea din nou reprezinta mult mai mult decat o simpla imbunatatire a comporta-mentului – Ioan 3,3-6; Ier. 13,23; Nicodim a trebuit sa inteleaga acest adevar:
2. „Toate lucrurile s-au facut noi” :
a. Hristos este nou – Filip. 3,10.
b. Dumnezeu este nou – Ioan 17,1-23.
c. Omul este nou – 2 Cor. 5,14-19.
d. Viata este noua – 1 Petru 4,1-4.
3. Totul pivoteaza in jurul expresiei „in Hristos” :
a. in El este tatal – Ioan 17,21.
b. in El este viata – Ioan 1,4; 14,6.
c. in El, prin El si pentru El sunt toate lucrurile – Col. 1,17.
C. Cum se vor face toate acestea?
1. „Lucrul acesta nu se va face nici prin putere, nici prin tarie ci prin Duhul Meu, zice Domnul ostirilor” – Zah. 4,6.
a. Aceste cuvinte arata contributia pe care o are Duhul Sfant in indeplinirea planului de rascumparare.
b. El este Acela prin care Dumnezeu lucreaza spre a ne umple de dorinta de a deveni cetatenii imparatiei Sale.
c. Duhul lui Dumnezeu este Acela care supune natura noastra fireasca.
d. El este Acela care instituie un standard care sa retina furia torentului de ispite – Isa. 59,19.
2. „Hristos in voi, nadejdea slavei” .Col. 1,27.
a. „Dumnezeu era in Hristos, impacand lumea cu Sine, netinandu-le in socoteala pacatele lor.” – 2 Cor. 5,19.
b. „Spre lauda slavei harului Sau, pe care ni l-a dat in Preaiubitul Lui.” – Efes. 1,6.
c. „in El avem rascumpararea, prin sangele Lui, iertarea pacatelor, dupa bogatiile harului Sau.” – versetul 7.
3. „Caci Dumnezeu este Acela care lucreaza in voi; si va da, dupa placerea Lui, si vointa si infaptuirea.” – Filip. 2,13.
a. Dumnezeu este raspunsul slavit si complet in ceea ce priveste schimbarea omului vechi si imbracarea cu omul nou; de la o viata de moarte si pacat la o viata in Hristos, nadejdea vietii vesnice.
b. Dumnezeu este Acela care este sursa puterii prin care va aduce la indeplinire la momentul cuvenit tot planul Sau, spre slava minunatului Sau Nume.
c. Dumnezeu este Cel care va implini in noi tot ceea ce ne lipseste pentru a putea fi cetateni potriviti ai slavitei Sale imparatii.
4. „Iar a Celui ce prin puterea care lucreaza in noi, poate sa faca nespus mai mult sau gandim noi, a Lui sa fie slava in Biserica si in Hristos Isus, din neam in neam, in vecii vecilor! Amin.
O FIINta NOUa
2 Corinteni 5,17
A. Biblia vorbeste despre:
1. Omul vechi: Rom. 6,6; Col. 3,9; Efes. 4,22.
2. Omul nou: Efes. 4,24; Col. 3,10.
B. Natura omului vechi
1. Tot ceea ce tine de natura lui, este necorespunzator:
a. „Din talpi si pana in crestet, nimic nu-i sanatos;
b. ci numai rani, vanatai si carne vie” – Isa. 1,16.
2. Retineti aspectele acestea privitoare la omul cel vechi:
a. Inima este nespus de inselatoare si deznadajduit de rea. – Ier. 17,9.
b. Mintea a fost orbita de catre Satana. – 2 Cor. 4,4.
c. Constiinta a fost insemnata ca de un fier inrosit. – 1 Tim. 4,2.
d. Vointa a fost inrobita de pacat in asa masura incat pacatosului nu i-a mai ramas nici o iesire. – Rom. 7,15-26.
e. Limba este plina de otrava. – Rom. 3,13.
f. Gura le este plina de blestem. – Rom. 3,14; Iac. 3,1-11.
3. Roadele care se manifesta in omul cel vechi il fac cu totul nepotrivit pentru imparatia lui Dumnezeu:
a. Pofta firii pamantesti este cea care se opune lucrarii Duhului Sfant.
b. Ganditi-va la lista pacatelor care sunt caracteristice vietii omului vechi – adulterul, curvia, necuratia, desfranarea, inchinarea la idoli, vrajitoria, zavistiile, maniile, neintelegerile, dezbinarile, certurile de partide, pizmele, uciderile, betiile, imbuibarile. – Gal. 5,19-21.
4. Starea aceasta a omului vechi face pentru El imposibila intrarea in imparatia lui Dumnezeu:
a. Rom. 6,5-7; Mat. 16,22.23.
b. Apoc. 21,17; 22,14.15.
5. Acesta este motivul pentru care trebuie ca el sa fie crucificat, lepadat pentru a face loc omului cel nou, creat in neprihanire.
C. Omul cel nou
1. Natura omului nou:
a. El este facut ca si Adam (Gen. 1,26.27), dupa chipul lui Dumnezeu.
b. Acest lucru face din el o fiinta noua. – 2 Cor. 5,17.
c. El este creat in neprihanire si sfintenie adevarata – Efes. 4,24 (Sfintenie pe care o da adevarul – Cornilescu).
d. El este innoit spre cunostinta, dupa chipul Celui ce l-a facut. – Col. 3,10.
2. Experienta aceasta ii confera un statut nou inaintea lui Dumnezeu si inaintea oamenilor:
a. Lucrurile cele vechi au trecut. Ce minunata binecuvantare este aceasta pentru toti cei care au experimentat viata cea noua!
b. Cat de minunat este sa putem fi in stare / Sa putem avea puterea sa uitam trecutul nostru pacatos!
Exemple:
(1) Talharul de pe cruce – Luca 23,42-44.
(2) Femeia din Samaria – Ioan 4,1-29.
(3) David – Fapte 13,22.
3. Dar ce se poate spune despre totalitatea pacatelor noastre?
a. „Eu iti sterg faradelegile ca un nor si pacatele ca o ceata” .- Is. 44,22.
b. „Vei arunca in fundul marii toate pacatele lor” – Mica 7,18.19.
c. Hristos care „a purtat pacatele noastre in trupul Sau, pe lemn” .- 1 Pet. 2,24.
4. Aceasta experienta ne aduce in situatia de a deveni impreuna mostenitori cu Hristos ai fagaduintelor lui Dumnezeu; si ne pregateste pentru cea de-a doua venire a lui Hristos.
5. in ce mod te influenteaza pe tine aceasta experienta, dragul meu cititor?
CEL MAI ENIGMATIC OM DIN LUME
Ioan 3,1-9
A. Biblia vorbeste despre doua mari taine:
1. Taina faradelegii:
a. Marele sistem al contrafacerii raspandit in toata lumea – 2 Tes. 2,7.
b. Babilonul cel Mare – Apoc. 14,8; 17,1-9.
2. Taina Evangheliei lui Isus Hristos:
a. Taina dumnezeirii – 1 Tim. 3,16.
b. Taina Evangheliei – Apoc. 10,7.
B. Omul cel mai enigmatic din lume
1. in cursul dialogului pe care l-a purtat cu Nicodim, Domnul nostru prezenta pe cel nascut din nou:
a. Nicodim, un invatat care era conducator al bisericii si un fruntas in Israel nu parea sa cunoasca nimic in legatura cu acest om.
b. Nicodim i-a zis: „Cum se poate naste un om batran? Poate el sa intre a doua oara in pantecele maicii sale si sa se nasca?” – Ioan 3,4.
c. „Tu esti invatatorul lui Israel, si nu pricepi aceste lucruri?” – versetul 10.
2. Cateva elemente biblice privitoare la cel mai enigmatic om din lume:
a. El nu este din lumea aceasta. 
(1) Daca ati fi din lume, lumea ar iubi ce este al ei; dar pentru ca nu sunteti din lume si pentru ca Eu v-m ales din mijlocul lumii, de aceea va uraste lumea” .- Ioan 15,19.
(2) „Le-am dat Cuvantul Tau; si lumea i-a urat, pentru ca ei nu sunt din lume, dupa cum Eu nu sunt din lume” – Ioan 17,14.
b. El este nascut de sus. 
(1) „Dar tuturor celor ce L-au primit, adica celor ce cred in Numele Lui, le-a dat dreptul sa se faca copii ai lui Dumnezeu; nascuti nu din sange, nici din voia firii lor, nici din voia vreunui om, ci din Dumnezeu” – Ioan 1,12.13.
(2) „El, de buna voia Lui, ne-a nascut prin Cuvantul adevarului, ca sa fim un fel de parga a fapturilor Lui. – Iac. 1,18.
C. NASTEREA DIN NOU
1. Cel nascut din nou este in mod integral o fiinta noua:
a. „Caci daca este cineva in Hristos este o faptura noua” .- 2 Cor. 5,17.
b. „Caci noi suntem lucrarea Lui si am fost ziditi in Hristos Isus, pentru faptele bune” – Efes. 2,10.
2. El are:
a. O inima noua – Ezec. 36,26; Ps. 51,10; Ier. 24,7.
b. Un duh nou si statornic – Ps. 51,10; Ezec. 36,26.
c. O viata noua – Gal. 2,20; Filip. 1,21.
d. Un limbaj nou – 1 Pet. 1,15; 2 Pet. 1,20; Filip. 3,20.
e. Sentimente noi – Col. 3,2; Rom. 12,1-6.
f. Tovarasi noi – 2 Cor. 6,14-17; Rom. 13,11-14; 2 Cor. 13,14; 1 Ioan 1,3.
3. Cel nascut din nou are un mandat in aceasta lume:
a. El trebuie sa fie o lumina in aceasta lume intunecata de pacat – Mat. 5,14-16; 1 Tes. 5,5; Filip. 2,15.
b. El este sarea pamantului. – Mat. 5,13. Aceasta inseamna ca utilitatea prezentei lui este universala.
c. El trebuie sa sustina interesele cerului. – 1 Pet. 2,9-11.
4. Orice om se poate naste din nou prin:
a. acceptarea lui Isus Hristos ca Mantuitor al Sau personal – 1 Ioan 5,1-5.
b. nasterea din nou. – Ioan 3,1-6; 1 Ioan 3,1-9.
c. locuirea launtrica a Duhului Sfant - 1 Cor. 6,19.20; Rom. 8,12-16.
d. umblarea in Duhul si rastignirea obiceiurilor pacatoase, caracteristice omului firesc. – Rom. 6,1-6.
iNTOARCEREA LA DUMNEZEU
Luca 22,31-34
A. Grija manifestata de Domnul nostru fata de credinciosul increzator in sine.
1. Avertizarea cu caracter paternal adresata lui Petru:
a. „Simone, Simone, Satana v-a cerut sa va cearna ca graul” .- Luca 22,31-34; Amos 9,9.
b. „Fiti treji si vegheati! Pentru ca potrivnicul vostru, diavolul, da tarcoale ca un leu care racneste si cauta pe cin sa inghita.” – 1 Pet. 5,8.
c. „Vai de voi, pamant si mare! Caci diavolul s-a pogorat la voi, cuprins de o manie mare, fiindca stie ca are putina vreme.” – Apoc. 12,12.
2. Asigurarea data din nou lui Petru:
a. „Dar Eu M-am rugat pentru tine, ca sa nu se piarda credinta ta.” Luca 22,32.
b. Este minunat faptul ca si noi avem la randul nostru un aparator inaintea Tatalui si anume pe Mantuitorul nostru. – 1 Tim. 2,5; 1 Ioan 2,1-3
3. El face o proorocie uimitoare catre credinciosul adevarat.
a. Te vei lepada de Mine de trei ori – Mat. 26,69-74; Marcu 14,67-72.
b. Ce bine este sa stii ca Mantuitorul cunoaste fiecare slabiciune a noastra si ne pomeneste in rugaciunile Sale – Ps. 106,46.
B. Dupa ce te vei intoarce la Dumnezeu sau atunci cand esti convertit:
1. Aceasta precizare arata faptul ca exista in viata omului doua naturi in directa opozitie:
a. Natura fireasca (firea pamanteasca) – 1 Cor. 3,1-3; Rom. 7,14; Ioan 3,6; 1 Cor. 15,50.
b. Natura divina (firea duhovniceasca) – devenim partasi ai acesteia prin credinta in Isus Hristos – 2 Pet. 1,2-7.
2. Aceste doua naturi sunt in conflict: Rom. 7,14-18.
a. „Caci firea pamanteasca pofteste impotriva Duhului si Duhul impotriva firii pamantesti: sunt lucruri potrivnice unele altora. – Gal. 5,17.
b. Umblati carmuiti de Duhul si nu impliniti poftele firii pamantesti” – Gal. 15,16.
C. Domnul nostru nu a fost dezamagit de cazul credinciosului Petru.
1. El s-a pocait de lepadarea sa inaintea Stapanului sau varsand lacrimi amare:
a. Privirea blanda si milostiva a stapanului sau i-a frant inima el a plans – Marcu 14,72.
b. El a cugetat la cuvintele spuse de Domnul si si-a dat seama ca Domnul il cunostea mai bine decat se cunostea el insusi; se increzuse in el insusi.
2. Petru cel convertit a devenit o marturie puternica pentru lucrarea Stapanului Sau.
a. Amintiti-va de predica Sa atat de simpla din Ziua Cincizecimii! Fapte 2,14-36.
b. indrazneala Sa atunci cand se afla inaintea conducatorilor iudei, periclitandu-si viata.
c. Traditia povesteste ca Petru a murit ca martor pentru Hristos si ca, atunci cand erau gata sa-l rastigneasca pe cruce, el a cerut sa fie rastignit cu capul in jos.
3. Experienta lui Petru ne arata:
a. Convertirea este o experienta zilnica – 1 Cor. 15,31.
b. Convertirea nu consta numai intr-o efuziune de sentimente omenesti; ci intr-o schimbare de atitudine; o schimbare a inimii – 2 Cor. 5,14-17.
c. Implica rastignirea firii pamantesti celei vechi.
d. innoirea zilnica a omului creat dupa chipul lui Isus Hristos. – 2 Cor. 4,16; Efes. 4,23; Col. 3,10.
e. Experienta lui ne arata o data in plus faptul ca a fi de folos cauzei lui Dumnezeu depinde de o autentica zilnica convertire.
(1) „Dupa ce te vei intoarce la Dumnezeu, sa intaresti pe fratii tai.” – Luca 22,32.
(2) „ii voi intari in Domnul si vom umbla in Numele lui, zice Domnul!” – Zah. 10,12.
CE ESTE VIAtA NOASTRa
A. Cercetandu-ne inima
1. „Unde esti?” – Gen. 3,9.
2. „Unde este fratele tau Abel?” – Gen. 4,9.
3. „Cum vom scapa noi?” – Evr. 2,3.
B. Una din cele mai mari intrebari – „Ce este viata ta?”
1. Viata noastra obisnuita -
a. este foarte scurta – Ps. 90,10.
b. aproape in totalitate, nesigura – Prov. 27,1; Isa. 38,12.
2. Viata noastra, din punct de vedere spiritual:
a. Pentru copilul lui Dumnezeu este o umblare cu Dumnezeu:
(1) Asa a fost pentru Enoh – Gen. 5,22-23.
(2) De asemenea si Noe a umblat cu Dumnezeu. Gen. 6,9.
(3) Avraam a umblat cu Dumnezeu – Gen. 17,1.
b. Pentru un pacatos, o perioada mare de timp in care se manifesta indelunga rabdare a unui Dumnezeu plin de indurare – Gen. 6,1-6; 1 Petru 3,20; 2 Petru 3,9.
c. Pentru copilul lui Dumnezeu viata este o posibilitate:
(1) De a dezvolta un caracter pentru viata viitoare – Filip. 4,8; 2 Petru 1,2-8.
(2) A face binele si a binecuvanta pe altii – Mat. 5,13-16; 25,1-12; Luca 12,20.
d. Pentru pacatos viata consta intr-o asemanare in firea pamanteasca si un seceris plin de durere in final – Gal. 6,6.7; Luca 16,1-12.
e. Aceste fapte vorbesc ele insele; ele arata in mod indiscutabil ca viata:
(1) rezida in comportamentul bun sau rau.
(2) este o expresie a personalitatii noastre, iar acest aspect determina responsabilitatea personala – Ecl. 11,9; Gal. 6,7.8.
(3) reprezinta influenta, iar influenta este elementul care inraureste viata celorlalti, in bine sau in rau. – 2 Cor. 2,15.16.
 
C. Motivatia pentru aceasta intrebare
a. Viata noastra materiala determina destinul nostru vesnic.
a. Ziua rasplatirii va veni cu siguranta.
(1) Acest lucru a fost explicat in mod clar lui Belsatar in acea noapte fatala ramasa de pomina pentru viata si imparatia sa. – Dan. 5,25-28.
(2) Felix a inteles ca lucrul acesta este o realitate. – Fapte 24,25.
(3) Tot asa va fi cu fiecare dintre noi – Luca 16,1.2; Gen. 6,6.7; 2 Cor. 5,10.
b. Omul intelept vorbeste cu privire la viata in felul acesta:
(1) „Toate acestea dovedesc ca viata reprezinta o oportunitate, oportunitate care prin ea insusi constituie o parte integranta a vietii.
(2) Depinde de mine, in ce mod ma folosesc de aceasta viata sau oportunitatea in bine sau rau!
(3) Aceste aspecte solemne fac ca viata sa reprezinte o avere deosebit de importanta!
2. Iata insa si fateta luminoasa a acestui subiect.
a. Aceasta problema ne este prezentata cu scopul de a ne arata:
(1) Ca putem sa determinam in parte consecintele vietii noastre; pentru noi ramane alegerea. – Deut. 30,19; Iosua 24,15.
(2) Cu toate acestea exista doua drumuri deschise inaintea noastra, iar noi putem alege pe care sa urmam. – Mat. 7,13.14.
(3) Exista inca posibilitatea ca pacatele noastre sa fie iertate si sterse din cartea aducerii aminte. – Fapte 3,19.20.
(4) Mana lui Dumnezeu este inca intinsa catre noi, invitandu-ne sa parasim calea pacatului si sa ne intoarcem la Domnul. – Isa. 55,7.
(5) Ne ramane ca astazi, numai astazi tu si eu sa folosim aceasta zi pentru a hotari restul vietii noastre de acum pana in vesnicie. – 2 Cor. 6,1-3; Evr. 3,7-9.
O VIAta FaRa PaCAT
A. O viata fara pacat
1. Pacatul reprezinta calcarea legii lui Dumnezeu: 1 Ioan 3,4.
2. Orice nelegiuire este pacat: 1 Ioan 5,17.
3. Necredinta este pacat: Rom. 14,23.
4. Acela care pacatuieste este lipsit de slava lui Dumnezeu: Rom. 3,23; Iac. 3,1-2.
B. Tot adevarul murit pe deplin
1. Prin natura noastra noi suntem pacatosi:
a. Aceasta este concluzia Bibliei. – Gal. 3,22.
b. „Iata ca sunt nascut in nelegiuire si in pacat m-a zamislit mama mea” .- Ps. 51,5.
2. Puterea exercitata de pacat a condus in cea mai mare masura la incapacitatea noastra de a face ceea ce cunoastem ca este bine:
a. Pavel a descoperit acest adevar – Rom. 7,18.19.24.
b. Proorocul Ieremia confirma la randul sau marturia lui Pavel -m Ier. 13,23.
c. Mai devreme sau mai tarziu vom ajunge si noi la aceeasi concluzie.
3. O viata fara pacat:
a. O viata in deplina armonie cu voia desavarsita a lui Dumnezeu -
(1) Putem gasi acest lucru in viata Fiului lui Dumnezeu – Col. 2,9; Evr. 7,26.
(2) Tot asa stau lucrurile si in viata tuturor celor care vor fi luati in imparatia lui Dumnezeu, atunci cand va reveni Hristos – 1 Ioan 3,1-3.
b. Exista putine personaje biblice despre care sta scris ca au fost desavarsite -
(1) Iov – Iov 1,1-3.
(2) Daniel – Daniel 10,11.
(3) Preotul Zaharia si sotia sa Elisabeta – Luca 1,6.
(4) Despre cei o suta patruzeci si patru de mii se vorbeste ca fiind fara vina – Apoc. 14,5.
C. Cateva aspecte ce trebuie reamintite atunci cand discutam despre o viata fara pacat
1. Pentru a fi fara pacat trebuie sa posedam natura divina sau neprihanita.
a. Pacatuim sau suntem inclinati sa pacatuim din pricina ca natura noastra este pacatoasa – Ier. 13,23.
b. Pacatuim fiindca ne-am format obiceiul de a pacatui.
2. Pentru a fi fara pacat, trebuie sa ne nastem din nou: Ioan 3,3-9; 1 Ioan 3,9.
3. Acest lucru ne pune in legatura cu elementele utilizate de Dumnezeu pentru infaptuirea naturii divine in noi:
a. Sangele lui Hristos – 1 Ioan 1,7; Apoc. 1,5;
b. Cuvantul lui Dumnezeu – Iac. 1,17.18; 1 Petru 1,22.23.
c. in cele din urma ne este atribuita neprihanirea desavarsita a lui Hristos. – 1 Cor. 1,30; Fapte 13,22.
d. Desavarsirea constituie lucrarea Duhului Sfant. – Zah. 4,6; 1 Ioan 3,9; Isa. 59,19.
4. O viata fara pacat:
a. Constituie telul suprem al planului de mantuire – Mat. 1,22.
b. Pacatul trebuie eradicat din vietile noastre mai inainte de a ne gandi la nemurire, caci Dumnezeu nu va purta si nici nu poate trece in nemurire pacatul.
c. Credinta in puterea mantuitoare a Evangheliei lui Isus Hristos va conduce la o viata in deplina armonie cu voia desavarsita a lui Dumnezeu.
d. Isus va fi multumit atunci cand va privi trofeele harului Sau, eliberate pentru vesnicie din robia pacatului. – Ioan 8,31-36.
VIAta DIN BELSUG
Ioan 10,10
 A. Misiunea Fiului lui Dumnezeu
1. Poti rezuma multitudinea motivatiilor care au stat la baza misiunii Domnului nostru in aceasta lume?
2. El descrie misiunea Sa in cateva cuvinte „Eu am venit pentru ca ei sa aiba viata si sa o aiba din belsug” .
3. Evanghelia lui Isus se poate rezuma intr-un singur cuvant: „Viata” .
B. Viata din belsug
1. Pentru inceput, cum am putea descrie viata?
a. Pentru mine personal, viata este darul lui Dumnezeu. Dan. 5,23.
b. Reprezinta posibilitatea de a-mi dezvolta caracterul; sa fac bine celorlalti; si sa-i slujesc lui Dumnezeu.
c. in ceea ce il priveste pe Enoh, viata era o umblare cu Dumnezeu – Gen. 5,22.23.
d. Pentru Pavel, viata era Hristos. – Filip. 1,21.
2. Pentru copilul lui Dumnezeu:
a. Viata reprezinta partasia – 1 Ioan 1,3; 2 Cor. 13,14.
b. Viata inseamna slujirea pentru altii; acela care slujeste celorlalti va avea viata lunga – Gen. 12,3; Petru, Pavel si Ioan continua sa traiasca prin scrierile lor; tot asa stau lucrurile si in privinta celorlalti scriitori ai cartilor Bibliei.
c. Viata este folositoare; acela care face mult bine are parte de viata lunga – Gen. 5,22.23.
3. Mai multa viata din belsug.
a. Trebuie retinut faptul ca viata se manifesta la anumite nivele. Unii au viata, dar viata lor palpaie precum o lumanare pe terminate si lumineaza tot atat de vag – si este tot atat de confuza precum un fitil care inca mai fumega.
b. Altii sunt plini de viata si sunt precum forja fierarului atunci cand foalele sufla cu puterea cea mai mare.
c. Studiul Bibliei arata ca si viata spirituala se manifesta la diferite nivele, astfel ca unii au mai multe, altii mai deloc.
d. Viata din belsug -
(1) Este o viata de fericire profunda – Mat. 18,3; Ps. 16,11.
(3) Este o viata cu durata vesnica – Ioan 11,26.
C. Cum se manifesta viata din belsug
1. Prin putere ori prin rabdare:
a. „Cine va rabda pana la sfarsit, va fi mantuit” .Mat. 24,13.
b. „Ferice de cel ce rabda ispita” – Iac. 1,12.
2. Prin marimea constanta a sferei de influenta:
a. Asa s-a intamplat in cazul lui Avraam, in cazul lui Iosif si al altor figuri importante din timpurile Vechiului Testament.
b. intr-un sens special, tot asa s-a intamplat si cu Pavel.
c. Si ganditi-va la Ellen White, o femeie umila, si la modul in care influenta ei creste odata cu dezvoltarea acestei miscari.
3. Pe masura ce puterile noastre sunt readuse la existenta, viata devine una din belsug.
a. Textul nostru arata spre o crestere a puterii.
b. Desi existand din belsug, puterea trebuie pusa la lucru pentru a avea rezultatele dorite.
D. Sursa vietii din belsug
1. Una dintre cele mai bogate surse ale vietii din belsug este credinta in Hristos:
a. Ioan 7,37.38.
b. Ioan 1,4; 8,12.
2. Prezenta si locuirea Duhului Sfant
a. Amintiti-va de Ziua Cincizecimii – Fapte 2,1-17.
b. Observati viata din belsug a lui Stefan – Fapte 6,8-15.
3. O alta sursa a vietii din belsug o reprezinta rugaciunea in taina.
Asa a procedat Moise – Ex. 34,29-33; Iacob – Gen. 32,25-30; si tot astfel a procedat si Fiul lui Dumnezeu! Faci si tu intocmai?
BELSUGUL VIEtII
Psalm 36,9
A. Omenirea in cautarea izvorului vietii
1. Eforturile depuse de stiintele medicinii
a. Au fost facute progrese importante in scopul prelungirii vietii.
b. Au fost stopate numeroase boli si starea generala de sanatate a populatiei a fost imbunatatita.
2. Situatia financiara a Statelor Unite nu a fost niciodata mai buna ca acum, iar populatia pare sa fie deosebit de multumita de aceasta nesperata prosperitate:
a. Slogane de genul „n-am stat niciodata mai bine ca acum” sunt propagate oficial.
b. Rezerva alimentara a Statelor Unite nu a fost niciodata atat de imbelsugata ca cea existenta la ora actuala.
B. insa viata cu adevarat imbelsugata pare sa fie un subiect ce scapa majoritatii
1. Multi il cauta in mod gresit:
a. Unii cred ca acesta consta in abundenta de bogatii materiale – Iac. 5,1-11.
b. Dar Mantuitorul nostru ne face cunoscut faptul ca viata cuiva nu sta in belsugul avutiei lui – Luca 12,15.
(1) Acelasi lucru rezulta din experienta lui Nabal – 1 Sam. 25,2-38.
(2) Mantuitorul nostru ne avertizeaza impotriva alipirii inimilor noastre de bogatiile materiale ale acestei lumi – Luca 12,16-21.
(3) Belsugul de bogatii materiale va plati pentru totdeauna inaintea bogatiilor care stau sa vina in zilele de pe urma. – Iac. 5,1-9.
2. Viata din belsug:
a. Este in sens general de natura spirituala -
(1) Este ceea ce ne spune Iacob – Iac. 2,5; 1 Cor. 1,27.
(2) Aceasta este viata ce se descopera ea insasi in caracterul omului – Filip. 4,8.
b. Viata din belsug apare ca o realitate.
(1) Puritatea sau curatia inimii – Mat. 5. ?
(2) Cinste autentica – Iov 1,1-3; Dan. 6,4.5.
(3) O constiinta curata - Fapte 16,24.25.
d. increderea reprezinta un alt factor al vietii din belsug -
(1) Tanarul David avea mult mai din aceasta viata decat Saul impreuna cu toata armata lui – 1 Sam. 17,1-52.
(2) Atunci cand a fost supus testului cu ocazia mesei imparatesti, a dat pe fata o puternica incredere in purtarea de grija a lui Dumnezeu – Dan. 8,19.
(3) Cei trei evrei aveau de asemenea viata cea imbelsugata, lucru care le-a dat puterea de a nu se supune poruncii lui Nebucadnetar. – Dan. 3,12-28.
C. Adevaratul izvor al vietii din belsug
1. Se afla numai si numai in Dumnezeu:
a. „Caci la Tine este izvorul vietii.”
b. „Prin lumina Ta vedem lumina!” – Ps. 36,9.
c. „Se satura de belsugul Casei Tale, si-i adapi din izvorul desfatarilor Tale. – Ps. 36,8.
2. Isus Hristos este calea prin care Dumnezeu acorda viata din belsug tuturor celor care infometeaza dupa ea:
a. El a spus: „Eu sunt calea, adevarul si viata” -
b. „Eu sunt invierea si viata” – Ioan 11,25.
c. Cuvintele cele mai triste pe care Mantuitorul nostru le-a rostit sunt acestea: „Si nu vreti sa veniti la Mine, ca sa aveti viata.” – Ioan 5,40.
3. Mai aveti inca doua elemente in care este cuprinsa viata din belsug pe care merita sa le retinem .
a. Dragoste – „Dumnezeu este dragoste” – 1 Ioan 4,8. Se spune ca dragostea este intr-atat de esentiala in persoana Lui Dumnezeu incat atunci cand vorbesti despre El, vorbesti in mod implicit de dragoste.
b. Credinta – „Cel neprihanit va trai prin credinta” – Rom. 1,17.
VIAta iN SCHIMBUL UNEI PRIVIRI
Numeri 21,8
A. Pretioasele cuvinte ale acestui text ne prezinta CEL MAI DEOSEBIT ACT AL LUI DUMNEZEU,
     in conditiile cele mai bune chezasii si in modul cel mai simplu cu putinta.
1. Lui Moise i-a fost poruncit sa faca un sarpe de arama si sa-l puna intr-o prajina:
2. Astfel ca oricine era muscat si privea spre sarpele de arama, traia:
3. Acest lucru ne arata ca viata si mantuirea sunt unul si acelasi lucru; viata este mantuirea, salvarea de la moarte.
B. in acest text descoperim trei adevaruri minunate, de o deosebita importanta.
1. Oricine este muscat de un sarpe si priveste spre sarpele de arama va trai.
a. Toti au fost muscati de sarpele cel vechi, adica diavolul – Rom. 3,23; 5,12; 1 Ioan 3,7-11.
b. Jertfa lui Dumnezeu pentru mantuire implica ceva elementar – 1 Ioan 2,1-3; Apoc. 22,17; 1 Tim. 2,5.
c. Ce simbol atat de semnificativ pentru crucea calvarului. – Ioan 6,44.65; 12,32.
d. Ce tip de aplicatie practica in ceea ce priveste Ioan 3,16 – „Pentru ca atat de mult a iubit Dumnezeu lumea, incat L-a dat pe singurul Sau Fiu, ca oricine crede in El, sa nu piara , ci sa aiba viata vesnica.”
2. in conditiile celei mai bune chezasii.
a. Prezenta sarpelui de pe prajina nu se constituia intr-un mijloc imaginat de om, ci era o metoda divina de recuperare in urma muscaturii sarpelui.
(1) Nimeni nu putea concepe de fapt cum era posibil ca, numai privind spre sarpele de arama, cineva sa poata fi salvat de la moarte.
(2) Acest lucru demonstreaza ca gandurile lui Dumnezeu nu sunt si gandurile noastre – Isa. 55,8.9.
b. Planul de mantuire se prezinta pentru multi ca o nebunie, deoarece gandirea fireasca nu primeste lucrurile Duhului – 1 Cor. 1,18-25.
c. Chezasia lui Dumnezeu se afla in Cuvantul Sau – Num. 23,19-21; Iac. 1,17.
3. in cel mai simplu mod cu putinta:
a. „Priviti spre Mine” ( „intoarceti-va la Mine” – trad. Cornilescu) – Isa. 45,22.23.
b. „Iata Mielul lui Dumnezeu” – Ioan 1,29.
c. „Actul privirii catre crucea cea sfanta, aduce cu sine viata” .
d. A privi catre sarpele de arama constituia cea mai simpla si totusi cea mai grea operatie pentru persoana care fusese muscata de un sarpe.
(1) O privire implica minimum de efort cat timp dorim aceasta din punct de vedere fizic.
(2) Dar a crede ca o privire catre sarpe putea salva viata unui muribund este un lucru foarte dificil, cu exceptia faptului cand cineva vede in actul acesta pe Dumnezeu, care porunceste pacatosilor sa-si exercite credinta in fagaduinta Sa.
 
C. Aspecte ale Evangheliei care trebuie tinute minte
1. Textul nostru ne invata ca mintea, ca si corpul nostru, poseda ochi.
a. Spunem, priveste la acest aspect; priveste la acest personaj istoric.
(1) Avraam a vazut ziua lui Mesia si s-a bucurat - Ioan 8,56.
(2) Moise a vazut ziua cand poporul sau urma sa triumfe asupra dusmanului. – Evrei 11,24-28.
b. Prin actul privirii catre Fiul intrupat al lui Dumnezeu suntem schimbati – 2 Cor. 3,17.18.
2. Cand privim la Isus:
a. il vedem pe Dumnezeu manifestat in trup omenesc. – 1 Tim. 3,16; 2 Cor. 5,18-21.
b. Vedem dragostea lui Dumnezeu personificata in scumpul Sau Fiu. – 1 Ioan 4,8; Ioan 14,9.
c. Vedem singura noastra nadejde de mantuire. – Fapte 4,12.
3. Retineti va rog aceste ganduri de incheiere pe marginea subiectului nostru:
a. Dragostea lui Dumnezeu s-a ingrijit pe deplin de masurile necesare in cazul tuturor celor pacatosi. – Ioan 3,16.
b. Daca unii dintre cei pacatosi sunt pierduti, aceasta se datoreaza faptului ca au refuzat sa priveasca la Mielul lui Dumnezeu pentru viata lor. – Ioan 5,40.
iNTR-O SINGURa PRIVIRE EXISTa VIAta
Isaia 45,22.23
A. Un adevar important: „Caci Eu sunt Dumnezeu, si nu altul.”
1. Cuvintele de mai sus exprima ideea ca Dumnezeu, si numai El singur, este Cel ce poseda capacitatea de a-l mantui pe om din pacat: Fapte 4,12.
2. Nu sta in puterea omului a se mantui pe sine insusi:
a. El nu poate sa-si schimbe propria-i natura – Ieremia 13,23.
b. El nu poate face rascumparare pentru pacatul Lui. – Ier. 2,22.
B. O porunca simpla: priviti la Mine si veti fi mantuiti („intoarceti-va” – Cornilescu)
1.      Principala greseala a omului
a. Priveste intr-o directie gresita atunci cand are nevoie de ajutor – Ps. 146,3; Ier. 17,5.
b. Un semn al zilelor de pe urma – 2 Tim. 4,1-4.
2. Privirea noastra indreptata spre Dumnezeu reprezinta expresia cautarii mantuirii, ce vine de la El:
a. „imi voi ridica ochii spre munti” – Ps. 121,1.2.
b. Faci o promisiune unei anumite persoane, iar acea persoana va privi catre tine in asteptarea implinirii promisiunii pe care ai facut-o.
c. Un om aflat pe o epava va privi catre barca de salvare pentru a scapa de la inec.
3. Actul nostru de a privi este in acelasi timp si cel mai simplu, dar si cel mai dificil de facut pentru a fi mantuiti:
a. Presupune cel mai mic efort din partea noastra. – Doar intr-o privire exista viata!
(1) Copiilor lui Israel muscati de serpi li se poruncea sa priveasca la „sarpele facut de Moise din arama, pentru ca sa fie salvati” – Num. 21,6-9.
(2) Slujitorului omului lui Dumnezeu ii fusese poruncit sa priveasca spre munte pentru a vedea caii si carele de foc imprejurul poporului. – 2 Regi 6,15-17.
b. Acest lucru este foarte greu deoarece implica o credinta copilareasca in fagaduintele lui Dumnezeu.
(1) Naaman a inteles acest adevar. – 2 Regi 5.
(2) Tanarul bogat a scapat din vedere acest aspect – Mat. 19.
(3) Moise a vazut implinindu-se aceasta conditie prin credinta – Evr. 11,24-26.
C. O invitatie universala: „Priviti la Mine si veti fi mantuiti, toti cei ce sunteti la marginile pamantului” .
1. Evanghelia lui Isus Hristos adreseaza lumii intregi aceasta invitatie:
a. Duceti-va si invatati toate neamurile” – Mat. 28,18-20.
b. Evanghelia aceasta a imparatiei va fi propovaduita in toata lumea” – Mat. 24,14.
c. „Ci voi veti primi o putere, cand se va pogori Duhul Sfant peste voi, si-mi veti fi martori in Ierusalim, in toata Iudea, in Samaria si pana la marginile pamantului” – Fapte 1,8.
2. Mantuirea este un act suficient pentru toate trebuintele acestui pamant:
a. Rascumpararea este suficienta pentru toate bolile rasei omenesti. – 1 Ioan 2,1-3.
b. Este voia lui Dumnezeu, aceea ca toti oamenii sa fie mantuiti – 1 Tim. 2,1-5.
c. Primirea Evangheliei mantuirii noastre in toata lumea este un fapt prezis in profetia biblica – Isaia 61,1-11.
3. Urmeaza de aici:
a. Ca toata slava actului mantuirii se cuvine numai lui Dumnezeu.
(1) Apoc. 11,13; 14,7; 15,4.
(2) Ps. 84,11; 115,1.
b. Acesta este lucrul pe care l-au uitat cei noua leprosi care au fost curatiti de lepra. – Luca 17,13-18.
c. Ca mantuirea pacatosilor depinde de actul ascultarii fata de porunca data de Dumnezeu.
(1) Naaman a trebuit sa inteleaga acest adevar – 2 Regi 5,9-14.
(2) Orbul a urmat porunca Domnului si a fost insanatosit. – Ioan 9,7-11.
d. Datoria noastra suprema este aceea de a-i conduce pe pacatosi la Isus Hristos, singurul nostru Mantuitor. – Fapte 4,12; Ioan 12,32.
FII FaRa PRIHANa
Geneza 17,1
A. Premiza acestei invitatii divine
1. Dilema in care se afla Avraam – cum avea sa se implineasca fagaduinta lui Dumnezeu, de a avea un copil cand el se afla la o varsta atat de inaintata?
2. La fel si Sara s-a indoit in inima ei ca ar mai putea naste un copil la varsta ei.
3. Casatoria lui Avraam cu o femeie egipteanca si conflictul de familie ce a rezultat de aici: Compara Gen. 12,1-3 cu capitolele 13,14-17; 16,17.
B. Invitatia divina
1. „Umbla inaintea Mea” :
a. Fii pe deplin incredintat de prezenta Mea in tot ceea ce faci – Fapte 2,25; Gen. 16,13.
b. Lasa-te calauzit de prezenta Mea in tot ceea ce vrei sa faci; aceasta va fi pavaza ta impotriva actiunilor pripite si neintelepte.
c. Cat de schimbate ar fi vietile noastre daca am fi constienti de faptul ca vietile noastre sunt o carte deschisa inaintea lui Dumnezeu! Ps. 139,117.
2. „Fiti fara prihana”
a. Aceasta este invitatia facuta de Dumnezeu -
(1) Aceea de a exercita o incredere deplina in fagaduintele lui Dumnezeu – Rom. 4,16.17.
(2) A nu-ti pune increderea in eforturile omenesti ci mai degraba pe puterea lui Dumnezeu. – Iov 42,1.2; Mat. 19,26; Marcu 9,23.
b. Porunca „Fii fara prihana” se sprijina pe acelasi fundament ca si porunca -
(1) „Voi fiti dar desavarsiti, dupa cum si Tatal vostru cel ceresc este desavarsit” – Mat. 5,48.
(2) „Fiti plini de Duh” – Efes. 5,18.
c. Dobandirea neprihanirii decurge din completa noastra incredere si conformare cu vointa desavarsita a lui Dumnezeu. -
(1) Petru a cunoscut acest adevar trecand printr-o grea experienta – Mat. 14,28.29.
(2) De asemenea si ucenicii au invatat tot din experienta acest lucru. – Luca 8,22-25; Ioan 6,5-14.
(3) Si noi ne este necesar sa invatam aceasta lectie. – Luca 18,8; Mat. 24,12.13.
C. Un aspect de o importanta deosebita il constituie numele prin care Dumnezeu i s-a facut cunoscut
    lui Avraam. – „EU SUNT DUMNEZEUL CEL ATOTPUTERNIC” .
1. Acest nume poseda in totalitate semnificatie divina:
a. Dumnezeu este atotputernic – nimic nu este prea greu pentru El – Iov 42,1.2. Sarei i-a fost reamintit acest adevar, din pricina ca ea s-a indoit de fagaduinta lui Dumnezeu. – Gen. 18,9-15. Nu trebuie sa aratam in mod acuzator spre Sara. Si noi ne indoim uneori ca Dumnezeu isi va implini fagaduinta facuta copiilor Sai.
b. Fa ca Dumnezeu sa fie atotsuficient in ceea ce te priveste: „Pe cine altul am eu in cer afara de Tine” ? Sipe pamant nu-mi gasesc placerea in nimeni decat in Tine” – Ps. 16,2; 73,25.
c. Pentru ca Dumnezeu este in totul plin de credinciosie -
(1) „Dumnezeul meu sa ingrijeasca de toate trebuintele voastre” – Filip. 4,19.
(2) „inaintea fetei Tale sunt desfatari vesnice” Ps. 16,11.
(3) „Hristos nu se schimba niciodata – Hristos este acelasi. Evr. 13,8; Mat. 24,35; Mal. 3,6.
2. Dragi prieteni, aici se afla secretul textului nostru.
a. Desavarsirea exista in persoana lui Isus Hristos – Evr. 1,3; Col. 2,9.
b. Daca Hristos locuieste in noi, atunci suntem in posesia desavarsirii crestine -
(1) „Acum dar nu este nici o osandire pentru cei ce sunt in Hristos Isus” – Rom. 8,1.
(2) „Hristos in voi nadejdea slavei” – Col. 1,27.
(3) „Voi aveti totul deplin in El” – Col. 2,10.
3. De asemenea, puterea de a fi desavarsit rezida in credinta noastra in Dumnezeu si in ascultarea noastra consecventa de indemnul divin:
a. in felul acesta a putut Petru sa paseasca pe apa – Mat. 14,28,29; sa prinda pestele care avea rubla cu care sa plateasca darea pentru Templu. – Mat. 17,27.
b. in acest fel au fost curatiti cei zece leprosi – Luca 17,14.
c. Acesta este raspunsul la problema desavarsirii crestine.
DESaVaRSIREA CRESTINa – partea I
Matei 5,48
A. Semnificatia biblica a desavarsirii
1. Primul om – Adam:
a. Facut dupa chipul lui Dumnezeu – Gen. 1,26.27; 5,1.
b. Fiinta lui reflecta, intr-o masura mai mica, desavarsirea Creatorului Sau. – Gen. 5,1-3; Rom. 6,16.17; Luca 4,1-6.
c. Neascultarea, pacatul au manjit acest chip al caracterului – Gen.3,1-23; Rom. 3,1-19; 23,6.16; Ieremia 18,1-6.
2. Al doilea Adam – Hristos.
a. Exprima pe deplin chipul caracterului Tatalui Sau in infinita Sa desavarsire. – Evr. 1,3; 2 Cor. 4,4; Col. 2,9; Filip. 2,6.
b. El reprezinta modelul nostru in ceea ce priveste perfectiunea -
(1) Rom. 8,29; 2 Cor. 3,18.
(2) Col. 2,10; 1 Ioan 3,3; Evr. 12,1-6.
B. POT ATINGE FIINtELE MURITOARE SI NEAJUTORATE DESaVaRSIREA TATaLUI CERESC?
    „Voi fiti dar desavarsiti dupa cum si Tatal vostru cel ceresc este desavarsit” .
1. Ar fi bine pentru noi sa retinem ca desavarsirea descrisa in textul nostru nu poate si nu face obiectul domeniului infinitatii.
a. Ea se refera la desavarsirea care este proprie unei fiinte create, limitate.
Exemple:
(1) Despre Isus se declara ca era un om desavarsit – Iov. 1,1. insa, in comparatie cu Dumnezeu, El exprima o recunoastere fara echivoc despre starea sa de totala nevrednicie – Iov. 42,5.6.
(2) Isaia constituie un alt exemplu in acest sens – Is. 6,1-7.
b. Ar fi potrivit pentru noi sa ne comparam pe noi insine cu lutul din mana Olarului – Ier. 18,1-5.6.
2. Acest aspect de desavarsire se afla in directa legatura cu planul de mantuire:
a. este un ideal care trebuie urmarit: Filip. 3,13-16.
b. Implica o schimbare a naturii noastre. – 2 Cor. 5,14-17; Filip. 2,6-11.
C. Natura desavarsirii crestine
1. Singurul tel pentru fiecare credincios il constituie asemanarea cu Hristos:
a. Acesta era dezideratul principal al lui Pavel – „si sa-L cunosc pe El” – Filip.3,10.
b. in aceasta consta planul mantuirii „ca sa fie asemenea chipului Fiului lui Dumnezeu” – Rom. 8,29.
2. Curatie in caracter – in gand, cuvant si fapta:
a. Un deziderat minunat pentru a fi implinit – Filip. 4,8.
b. Regula de aur – Mat. 7,12.
3. Un obiectiv compus din patru elemente, care trebuie urmarit pentru atingerea desavarsirii:
a. Dragoste pentru Dumnezeu, pentru Cuvantul Sau si pentru semenii nostri – 1 Ioan 4,8.17; Gen. 22,12; Mat. 22,34-39.
b. Ascultarea fata de Dumnezeu, fata de Cuvantul Sau si Duhul Sfant – 2 Cor. 2,9; 10.5; Filip. 2,6-11.
c. Rabdare – o virtute ce se capata prin diferite incercari si stramtorari / dezvoltata in incercari si stramtorari – Rom. 5,3-4; Iac. 5,7-12; Apoc. 14,12.
d.      Virtute – curatia trupului, a mintii si a sufletului; acesta este miezul desavarsirii crestine.
Exemple:
(1) Iosif era un om virtuos; el nu si-ar fi tradat moralitatea caracterului – Gen. 39,1-10.
(2) Hristos nu a putut fi ispitit sa renunte la virtute. – Mat. 4,1-11; Luca 4,1-6.
4. Mijloacele alese de Dumnezeu pentru a-l aduce pe credincios la (starea de) desavarsire:
a. Cuvantul lui Dumnezeu – 1 Pet. 1,22; Ps. 119,9-11; Evr. 4,12.
b. Sangele lui Hristos – 1 Pet. 1,18.19; Apoc. 1,5; 1 Ioan 1,7.
c. Duhul Sfant – Zah. 4,6; Osea 1,12; 2 Tes. 2,13.
d. incercari si suferinte – Mal. 3,1-3; 1 Pet. 4,12.
DESaVaRSIREA CRESTINa – partea a II-a
Matei 5,48
A. Semnificatia desavarsirii:
1. A fi in mod deplin:
Noi avem totul deplin in Hristos. – Col. 2,10; Efes. 3,19; Evr. 12,23.
2. Fiind primiti in Cel Prea Iubit.
Exemple – Iov, Daniel si Enoh sunt cei despre care Biblia marturiseste ca au atins idealul lui Dumnezeu – Iov 1,1-3; Ezec. 14,20; Rom. 8,1-3.31-33.
B. Desavarsirea crestina – tinta Evangheliei lui Isus Hristos
1. Permanenta preocupare a lui Pavel pentru tovarasii sai si pentru el insusi:
a. „Sa mergem spre cele desavarsite” – Evr. 6,1.
b. „Ne rugam pentru desavarsirea noastra” – 2 Cor. 13,9.
c. „Deci, fiindca avem astfel de fagaduinte, preaiubitilor, sa ne curatim de orice intinaciune a carnii si a duhului si sa ne ducem sfintirea pana la capat in frica de Dumnezeu” – 2 Cor. 7,1.
2. Alti scriitori ai Bibliei scot in evidenta acelasi obiectiv – desavarsirea crestina:
a. „Oricine are nadejdea aceasta in El se curateste dupa cum El este curat” – 1 Ioan 3,3.
b. „Deci, fiindca toate aceste lucruri au sa se strice, ce fel de oameni ar trebui sa fiti voi printr-o purtare sfanta si evlavioasa” – 2 Pet. 3,11.
c. „Dar voi, prea iubitilor, ziditi-va sufleteste pe credinta voastra prea sfanta, rugati-va prin Duhul Sfant, tineti-va dragostea lui Dumnezeu si asteptati indurarea Domnului nostru Isus Hristos, pentru viata vesnica” – Iuda 20,21.
3. in aceasta consta ceea ce doreste sa ne spuna atunci cand el ne sfatuieste zicand: „Si voi fiti gata; caci Fiul Omului va veni in ceasul in care nu va ganditi”. Mat. 24,42-51.
C. Biblia pune in evidenta doua ipostaze ale desavarsirii:
1. Una consta in actul atribuirii:
a. Credinciosului ii este atribuita viata lui Hristos, neprihanirea este considerata ca apartinandu-i – 1 Cor. 1,30.
b. Acesta reprezinta darul fara plata al lui Dumnezeu, la care noi nu am contribuit cu nimic.
Exemple:
(1) Talharul de pe cruce a primit acest dar al desavarsirii – Luca 23,42-44.
(2) Femeia samariteanca este si ea un exemplu in acest sens – Ioan 4,23-26.
(3) Maria Magdalena este inca un trofeu al harului – Mat. 27,56; Ioan 19,24.
2. Cealalta consta in lucrarea Duhului Sfant conjugata cu atitudinea credinciosului.
a. Aceasta ipostaza a desavarsirii inraureste viata noastra reprezentand desavarsirea caracterului – 2 Cor. 7,13; 2 Petru 1,2-11.
b. Este din mai multe considerente o lucrare de o viata:
(1) Din pricina limitelor fiintei ceresti – Prov. 4,18; 1 Cor. 13,17.18; Filip. 13,13.14.
(2) Din cauza ca slabiciunile noastre stavilesc progresul lucrarii Duhului Sfant. – Ioan 16,12; 1 Cor. 3,2; Evr. 5,12.13.
(3) Aspectul acesta este recunoscut de catre Domnul nostru si de cei care studiaza si propovaduiesc ei insisi Cuvantul lui Dumnezeu – Ioan 16,12; Evr. 5,12.13.
(4) Este o experienta care presupune o crestere, avand un caracter progresiv. – 2 Tes. 1,3; 2 Pet. 3,18.
3. Ce atitudine trebuie sa caracterizeze persoanele care sunt pe calea obtinerii desavarsirii crestine?
a. in nici un caz in mod fariseic – Luca 18,10-14; Num. 12,3; Iov 42,5.6.
b. Sa priveasca mereu la Isus, autorul si desavarsitorul credintei lor – Evr. 12,1-12; gal. 1,15.
c. Sa duca pana la capat cu frica si cutremur propria lor mantuire. – Filip. 4,8.
d. Credinciosul este schimbat nu privind la starea sa de om pacatos, ci atintindu-si ochii la Isus
DESaVaRSIREA CRESTINa – partea a III-a
Matei 5,48
A. Desavarsirea asa cum este ea descrisa in Biblie
1. Cuvantul englez perfectiune, in romana desavarsire divina provine din alte doua cuvinte:
a. Cuvantul ebraic shalom  si
b. Cuvantul grecesc teleios, si semnifica totalitatea, ideal, fara cusur, dezvoltare deplina, indeplinit , incheiat.
2. Hristos reprezinta intruparea (intruchiparea) desavarsirii depline:
a. „Caci in El locuieste trupeste toata plinatatea Dumnezeirii” – 2 Col. 2,9.
b. „El este oglindirea slavei Tatalui Sau si intiparirea chipului Persoanei Sale” – Evr. 1,3; Col. 1,15; 2 Cor. 4,4.
3. Exista cateva persoane mentionate in Biblie care sunt descrise ca fiind desavarsite:
a. Noe – Gen. 6,8.
b. Iov – Iov 1,1-3.
c. Zaharia si sotia sa Elisabeta – Luca 1,5.6.
d. Cei o suta patruzeci si patru de mii (asa cum au fost vazuti pe Muntele Sionului – Apoc. 14,1-7.
B. Desavarsirea din punct de vedere biblic
1. Nu sta in puterea fiintelor pacatoase (Nu este o caracteristica a fiintelor pacatoase):
a. intrebarea lui Iov – Iov 14,14.
b. Marturia lui Ieremia – Ier. 13,23.
c. Pavel enumera cateva argumente impotriva conceptului desavarsirii naturale a oamenilor pacatosi – Rom. 3,12; 7,18.24.
d. Proorocul Isaia aduce alte cateva argumente – Isa. 1,1-19. 64,6.
2. Desavarsirea crestina se capata prin Isus Hristos Domnul nostru:
a. „Voi aveti totul deplin in El” – Col. 2,10; Efes. 3,19.
b. „El este neprihanirea noastra – 1 Cor. 1,30; Ier. 33,16; 2 Cor. 5,21.
c. Nu mai exista nici o osandire pentru cei invesmantati cu mantia indreptatirii lui Hristos – Rom. 8,1; Apoc. 19,7.8; Isa. 61,10.
C. Cum se obtine desavarsirea
1. in nici un caz:
a. Nu reprezinta rodul eforturilor omenesti – Rom. 10,1-3; Luca 18,9-14.
b. Acest aspect confera nulitate pretentiilor multor concepte religioase din lume, cum ar fi hinduismul, brahmanismul, catolicismul, iudaismul, penticostalismul si a altor forme asemanatoare de cult.
2. Desavarsirea se capata in urma a doua experiente:
a. este pusa in seama credinciosului. Acest lucru inseamna ca desavarsirea ii este acordata ca un dar gratuit – Rom. 4,21-24; Luca 23,43; Ioan 8,11. Aceasta operatiune este realizata in mod instantaneu.
b. Este intiparita in vietile noastre. Acest lucru inseamna ca, pe masura ce ii permitem Duhului Sfant sa intipareasca in inimile noastre Cuvantul lui Dumnezeu, devenim partasi de natura divina. – 2 Pet. 1,2-7; 2 Cor. 3,17.18.
3. Aceasta dubla experienta este foarte importanta datorita unor motive intemeiate.
a. Avem nevoie de desavarsirea atribuita, pentru ca astfel sa ne poata fi schimbata starea inaintea lui Dumnezeu. – Rom. 8,1-3.31-33.
b. Avem nevoie de o transformare a modului nostru de vietuire pentru a putea deveni cetateni ai imparatiei Cerurilor. – Mat. 5,5; 2 Pet. 3,14; Apoc. 19,27.
4. Atat experienta, cat si Cuvantul lui Dumnezeu ne arata ca intiparirea desavarsirii constituie o lucrare de o viata intreaga:
a. Pavel privea acest aspect in aceasta lumina – 2 Cor. 7,1-3; Filip. 3,13-15.
b. Petru invata conceptul cresterii continue in Hristos. 2 Pet. 1,5-8.
c. Urmatoarele citate din Biblie confirma pozitia prezentata – Evr. 6,1; Filip. 2,13.14; 1 Cor. 13,12; 1 Ioan 3,1-3.
5. Desavarsirea crestina trebuie sa fie obtinuta mai inainte de cea de-a doua venire a lui Hristos; Compara 1 Ioan 3,1-3 cu 2T pag. 335; CH. pag. 44; 4T pag. 568; Ch. pag. 384; IT. pag. 33,34; COL. pag. 330.
Acest lucru ne arata ca trebuie sa ducem marturia noastra pana la capat, cu frica si cutremur – Filip. 2,12-13.
SUB INFLUENtA DIVINa
Exod 39,28.29.30
A. Exemple ale manifestarii influentei divine
1. Moise: „Pielea fetei lui stralucea , pentru ca vorbise cu Domnul”
2. Domnul nostru: „Fata lui stralucea ca soarele” – Mat. 17,1-5.
3. Stefan: „Si fata lui li s-a aratat ca o fata de inger” – Fapte 6,15.
B. Textul NE aduce in atentiE efectul comuniunii cu Dumnezeu
1. Suntem transformati si schimbati dupa asemanarea cu Facatorul si Rascumparatorul nostru:
a. Aceasta constituie scopul suprem al mantuirii – Rom. 8,29; 1 Cor. 15-49.
b. Urmeaza ca noi sa devenim partasi de natura divina – 2 Pet. 1,2-4.
c. Privind la viata nepatata a Fiului lui Dumnezeu suntem schimbati – 2 Cor. 3,17.18.
2. Slava dumnezeiasca prezenta in mod atat de vadit pe fata lui Moise, reprezinta manifestarea puterii lui Dumnezeu:
a. Moise dorea ca fata lui sa nu straluceasca intr-atat incat nici unul dintre tovarasii sai sa nu-l poata privi – Ex. 34,30.
b. Moise era foarte preocupat de grija de a-si conduce in siguranta poporul prin pustie – Ex. 33,12-16.
c. Gandul lui permanent era la legea pe care o scrisese Dumnezeu
3. in timp ce se afla in rugaciune, binecuvantatul nostru Domn a avut o experienta similara:
a. „Pe cand Se ruga, I s-a schimbat infatisarea fetei si imbracamintea I s-a facut alba stralucitoare” .Luca 9,29.
b. „Fata Lui a stralucit ca soarele si hainele I s-au facut albe ca lumina” – Mat. 17,2.
c. Aceasta este imaginea pe care a privit-o Ioan in viziune, atunci cand L-au vazut pe Domnul umbland prin mijlocul celor sapte sfesnice de aur. – Apoc. 1,12-14.
C. O lectie actuala referitoare la efectul vietii de rugaciune
1. Textul nostru ne arata in modul cel mai clar faptul ca partasia intima cu Dumnezeu prin rugaciune ne pune in legatura cu puterea lui Dumnezeu:
Multe si importante sunt lucrurile obtinute prin rugaciune, de cat prin orice alt mijloc.
(1) Marea Rosie a fost despartita astfel ca Israel sa poata pasi ca pe uscat. – Ex. 14,16.
(2) Mortii au fost inviati – Fapte 9,40.
(3) Ochii unui tanar neexperimentat si surprins de groaza au fost au fost deschisi – 2 Regi 6,17.
2. Ne arata cate binecuvantari pierdem atunci cand nu practicam actul comuniunii cu Dumnezeu: Iac. 4,1-3.
3. Mijloace de comunicare:
a. Rugaciunea in taina este in mod deosebit recomandata de catre Domnul nostru – Matei 6,6. Acesta este locul unde ne putem simti liberi sa ne deschidem inimile catre Acela care ne intelege si care va pastra taina marturisirii noastre.
b. Altarul familial constituie mijlocul de comunicare ales de Dumnezeu cu scopul de a binecuvanta familia.
(1) Ne gandim aici la altarul de familie a lui Noe. – Gen. 8,20.
(2) La mijlocirea lui Iov pentru familia sa. – Iov 1,1-6.
(3) De asemenea la Iosua care la randul lui mentinea viu altarul familial. – Ios. 24,15.
c. Rugaciunea in comunitate, careia Mantuitorul i-a confirmat importanta deosebita. – Mat. 18,20.
(1) Rugaciunile in comunitate au fost deosebit de utile pentru apararea cauzei lui Dumnezeu pe timp de criza
(2) in timpul reginei Estera. – Est. 4,16.
(3) in timpurile cand apostolii au fost inchisi pentru a fi executati – Fapte 4,24-31.
d. Prieteni dragi, folositi voi mijloacele pe care cerul le-a pus la dispozitie pentru pastrarea unei legaturi apropiate cu Dumnezeu, izvorul luminii si al puterii?
CONVERTIREA, ASA CUM E DESCRISa iN BIBLIE
A. Nevoia de convertire
1. Are un caracter universal.
a. Ioan 3,3-6; Rom. 3,11.23.
b. Nu exista nici un fel de exceptie sau de absolvire al vreunui individ, deoarece toti am pacatuit si suntem lipsiti de slava lui Dumnezeu.
2. insasi starea noastra de pacat pretinde acest act:
a. Ier. 13,23; Isa. 1,1-9.
b. Isa. 53,6.
3. Sfintirea lui Dumnezeu pretinde actul acesta:
Evr. 12,14; Isa. 6,1-6.
B. Convertirea biblica – ce reprezinta ea?
1. in nici un caz:
a. Nu are loc prin botezul cu apa – Gal. 6,15; 1 Cor. 4,15.
b. Nu are loc prin acceptarea unei forme de religie – Ioan 3,3-9; 2 Tim. 3,1-9.
2. in mod categoric:
a. Adevarata convertire inseamna ca un om sa paraseasca propria sa cale si sa se intoarca pe calea pe care Dumnezeu a pregatit-o pentru om. – Is. 55,7; 59,20; Luca 15,11-19.
b. Este o schimbare a inimii – Ezec. 36,26.27; Fapte 9,1-22.
Exemple:
(1) Zacheu, vamesul – Luca 19,8.
(2) Fiul risipitor – Luca 15,17-19.
(3) Talharul de pe cruce – Luca 23,40-44.
(4) Saul din Tars – Fapte 9,1-6.
c. intoarcerea de la intuneric la lumina – Fapte 26,14-19; 1 Pet. 4,1-5.
d. Convertirea din punct de vedere biblic reprezinta trecerea de la firea pamanteasca la firea duhovniceasca.
(1) Dezbracarea de omul cel vechi – Efes. 4,22-24.
(2) imbracarea cu omul cel nou, innoit in neprihanire - Col. 3,9-11; 2 Pet. 1,2-11.
C. Mijloacele lui Dumnezeu
1.    a. Cuvantul lui Dumnezeu – Iac. 1,17; 1 Pet. 1,23; Ioan 8,31-36; Evr. 4,12; Ier. 23,29.
b. Trebuie retinut faptul ca acesta reprezinta un adevar deosebit de important, deoarece convertirea constituie de fapt o recreatiune; si numai Cuvantul lui Dumnezeu are puterea de a ne transforma firea pacatoasa – Efes. 2,10.
2. Credinta simpla in Isus Hristos:
a. O conditie primordiala a mantuirii -
Exemple:
(1) Temnicerul si intrebarea pusa de el – Fapte 16,30.31.
(2) Famenul etiopian – Fapte 8,36;Ioan 3,16.
b. Fiindca nu exista nici un alt nume sub cer care ne poate mantui – Fapte 4,12.
c. Ioan ne da asigurarea ca simplul act al credintei in Isus Hristos reprezinta nasterea din nou – 1 Ioan 4,7; 5,1.
3. Locuirea in inimile noastre a celei de-a treia Persoane a dumnezeirii – Duhul Sfant.
a. Alaturi de credinta in Hristos, lucrarea Duhului Sfant este un act decisiv.
b. „insusi Duhul adevereste impreuna cu duhul nostru ca suntem copii ai lui Dumnezeu” .Rom. 8,16.
4.Roadele adevaratei convertiri biblice:
a. „ii veti cunoaste dupa roadele lor” – Mat. 7,16; 20,26.
b. Nu simtamintele noastre asa cum credem noi, ci o schimbare in bine a atitudinii noastre fata de Cuvantul lui Dumnezeu si poporul Sau.
Exemple:
(1) „Caci iata, el se roaga” – Fapte 9,11.
(2) „Iata Doamne, jumatate din avutia mea o dau saracilor” – Luca 19,8.
(3) „Multi din cei ce crezusera, veneau sa marturiseasca si sa spuna ce facusera” – Fapte 19,18.
Acestea sunt cateva din dovezile adevaratei convertiri biblice. Sa ne punem deci la proba propria experienta in lumina acestor descoperiri ale Bibliei.
BOTEZUL CU APa
Matei 3,11
A. Botezul cu apa constituie in mod categoric o porunca a Evangheliei.
1. Ioan, inainte mergatorul lui Hristos, a botezat oamenii. – Mat. 3,1-18.
2. Hristos a botezat poporul prin intermediul apostolilor Lui. – Ioan 4,1-2.
3. Botezul cu apa reprezinta una di poruncile Evangheliei. – Mat. 28,1-20; Marcu 16,15.16.
a. O parte din mandatul Evangheliei – Mat. 28,1-20; Marcu 16,15.16.
b. O porunca obligatorie pentru toti cei care il accepta pe Isus Hristos ca Mantuitor al lor personal – Marcu 16,15.16; Fapte 10,48.
c. Mantuirea este legata de aspectul ascultarii in implinirea botezului cu apa – Fapte 2,38;\’ Gal. 3,26-29.
B. Semnificatia botezului cu apa
1. in nici un caz:
a. Nu inseamna dezbracarea de necuratiile firii pamantesti. – 1 Pet. 3,21.
b. Ceremonia nu aduce cu sine schimbarea firii omenesti. – Fapte 8,21.
2. in mod categoric:
a. Reprezinta comemorarea mortii, ingroparii si invierii lui Isus Hristos – Rom. 6,1-6; Col. 2,12.
b. Este un simbol exterior cu privire la experienta personala, interioara (launtrica).
(1) Simbolizeaza o credinta launtrica – Fapte 8,36-39; Rom. 10,9-11.
(2) Este marturia unui cuget curat inaintea oamenilor – 1 Pet. 3,21.
(3) Pretinde roadele vrednice, ale unei pocainte autentice – Mat. 3,8.
(4) Subliniaza (trecerea la) o viata noua – Rom. 6,6-9; Gal. 3,27.
c. Constituie un act al ascultarii la care s-a supus chiar si Fiul lui Dumnezeu.
(1) Este un act al indreptatirii – Mat. 3,13.
(2) Este planul lui Dumnezeu.
d. Reprezinta in mod simbolic poarta de intrare in templul lui Isus Hristos. – 1 Cor. 12,13.
e. A refuza sa consimtim la indeplinirea acestui act inseamna a ne aseza impotriva vointei sfinte a lui Dumnezeu.
f. Este o experienta binecuvantata pentru aceia care iau parte la acest act in consacrare deplina. Mat. 3,17; Fapte 8,39.
C. Uzanta botezului
1. intre crestini exista o mare confuzie referitor la modul in care trebuie facut botezul:
a. Majoritatea practica acest act prin stropire – Ezec. 36,25.
b. Altii toarna apa deasupra capului persoanei care primeste botezul.
c. Altii mai procedeaza si la cufundarea de trei ori in apa in mod succesiv a respectivei persoane.
d. Unii practica botezul prin scufundare completa in apa.
2. Biblia recunoaste doar un singur fel de botez:
a. Apostolul Pavel declara ca exista un singur botez. – Efes. 4,4.
b. El spune ca prin botez noi suntem „ingropati” – Rom. 6,4.
c. Motivul pentru care Ioan boteza la Aneon era acela ca acolo se gasea multa apa – Ioan 3,23.
d. in cartea Faptelor Apostolilor la capitolul 8,38.39, este prezentat ca atat acela care efectueaza botezul cat si cel care primeste botezul intra in apa; acest aspect exclude (din start) principiul stropirii.
3. Binecuvantarea botezului cu apa:
a. Iertarea de pacat este in directa legatura cu simbolul botezului cu apa: – Fapte 3,38; 22,16.
b. De asemenea si primirea darului Duhului Sfant gaseste corespondenta in cadrul acestui act. – Fapte 3,38.39; 5,32; Mat. 3,13-18.
c. Experienta mea personala. Am putut vedea multe binecuvantari venite asupra celor care au urmat pe Domnul lor in actul botezului. Multi au fost vindecati in mod instantaneu in timp ce erau botezati. Oamenii primeau darul Duhului Sfant in clipa in care ieseau din mormantul intruchipat de apa. Pentru ca cineva sa poata experimenta binecuvantarile botezului cu apa, trebuie ca mai intai sa implineasca ceremonialul acestui act. Ma gandesc aici la cuvintele Domnului „Daca stiti aceste lucruri, ferice de voi daca le faceti” – Ioan 13,17.
4. Pregatirea pentru botezul cu apa.
a. Nimeni n-ar trebui incurajat sa primeasca botezul fara ca mai intai sa primeasca minimul de cunostinte despre calea Domnului.
b. Mai inainte de a fi botezat, candidatul trebuie sa aiba o oarecare experienta in ceea ce priveste adevarul si in relatia lui cu Dumnezeu.
c. O examinare a candidatului facuta de comitetul bisericii, constituie o masura inteleapta pentru binele bisericii si al candidatului.


PORUNCA CU PRIVIRE LA SPaLAREA PICIOARELOR
Ioan 13,1-7
A. „Deci, daca eu, Domnul si invatatorul vostru, v-am spalat picioarele si voi SUNTEtI DATORI
     sa va spalati picioarele unii altora.”
1. Institutia oranduirii spalarii picioarelor.
a. A fost una din cele de pe urma porunci date de catre Domnul nostru, mai inainte ca El sa pecetluiasca Noul Testament cu sangele Sau.
b. Avea sa fie legat de Cina Domnului – Compara Ioan 13,1-26 cu Mat. 26,20-28.
2. Oranduirea spalarii picioarelor:
a. La inceput nu a fost inteleasa de catre ucenici – Ioan 13,6-12.
b. Acest lucru ilustreaza semnificatia ei spirituala. Daca ar fi fost vorba de o continuare a obiceiului ritual al iudeilor, Domnul nostru n-ar fi facut in nici un caz afirmatia „Ce fac Eu, tu nu pricepi acum”- Ioan 13,7.
B. Locul si scopul spalarii picioarelor in cadrul RaNDUIELILOR Evangheliei
1. Acela care este numit intelepciunea lui Dumnezeu a avut un motiv special atunci cand a facut din actul spalarii picioarelor, una din randuielile Evangheliei:
a. Reprezinta un memorial al sacrificiului suprem al lui Hristos atunci cand a luat infatisarea unui rob – Filip. 2,7.
b. A conferit demnitate si onoare unui act adus la indeplinire de robi; unui act considerat mai prejos de demnitatea unui Stapan.
c. in lipsa acestei randuieli, un om nu putea intelege pe deplin sensul umilintei crestine.
d. Constituie un test vizavi de atitudinea noastra unul fata de altul. Daca in inima exista mandrie si egoism, spalarea picioarelor goleste de sens si atractie aceste notiuni.
2. Dar exista si alte implicatii ce deriva din aceasta randuiala:
a. Ea simbolizeaza o spalare interioara a sufletului sau o curatire – Tit 3,5; Efes. 5,26.
b. Apa si sangele sunt elemente care au legatura cu Noul Legamant – 1 Ioan 5,6; Ioan 19,34.
3. Oranduirea spalarii picioarelor este:
a. Un memento adresat celui ce savarseste acest act, in sensul pregatirii si curatirii personale mai inainte de a lua parte la masa Domnului. – 1 Cor. 10,21.
b. „(…) scoate-ti incaltamintele din picioare, caci locul pe care calci este un pamant sfant.” – Ex. 3,5.
c. Poporul nu se putea infatisa inaintea lui Dumnezeu, pana cand nu se curateau – Ex. 19,10.
C. Practica acestui ritual in mijlocul urmasilor lui Hristos
1. Este o indatorire crestina cu caracter sfant:
a. Acesta este un aspect important, in ciuda incercarilor unor crestini cu numele de a elimina aceasta practica, categorisind-o ca pe un momento literar, ce adreseaza o invitatie la umilinta.
b. Oricat de plauzibile ar fi explicatiile acestea, ele nu pot face in nici un caz abstractie de implicatia concreta aflata in textul nostru – „Pentru ca Eu v-am dat o pilda ca si voi sa faceti cum am facut Eu.”
c. Aceasta invatatura este cuprinsa in Mandatul Evangheliei despre care porunca Domnului spune: „invatati-i sa pazeasca tot ce v-am poruncit” – Mat. 28,20.
d. Ea este o parte componenta a invataturii lui Hristos. – 2 Ioan 9; Ioan 7,17.
2. Exista fagaduinta unei binecuvantari:
a. Adresata celor care cunosc si implinesc aceasta porunca. – Ioan 13,17.
b. Ea se cuprinde in poruncile despre care citim in cartea Apocalipsei: „Ferice de cei ce isi spala hainele, ca sa aiba drept la pomul vietii si sa intre pe porti in cetate!” – Apoc. 22,14.
3. Aceasta porunca se bazeaza ca celelalte pe dragoste; si atunci cand noi il iubim pe El, Cel care ne-a iubit mai inainte, nu ne vom indoi de intelepciunea Sa. – Ioan 14,15.
4. Prietenii mei, puteti acum sa intelegeti motivatia Domnului Hristos atunci cand ne-a dat acest in aparenta ritual ceremonial? Ati primit si voi binecuvantarea fagaduita de Domnul nostru?
CINA DOMNULUI
1 Corinteni 11,20-33
 A. Cina Domnului
1. Ce anume nu reprezinta:
a. Nu reprezinta nicidecum o alta jertfa, asa cum se pretinde de catre unii. Crestinismul nu poseda decat un singur altar. – Evr. 13,10; si o singura jertfa – Evr. 10,12.
b. Nu reprezinta o eucharistie, precum invata biserica romana. – Ioan 6,63.
2. Ce anume reprezinta:
a. Este un memorial despre sacrificiul suprem adus o singura data pe crucea Calvarului – „(…)” sa faceti lucrul acesta spre pomenirea Mea” – Luca 22,19; 1 Cor. 11,24.
b. Despre moartea Domnului nostru – „pe cand eram noi inca pacatosi Hristos a murit pentru noi” – Rom. 5,8; 6,10;
c. Despre dragostea lui Dumnezeu – „Fiindca atat de mult a iubit Dumnezeu lumea, ca a dat pe singurul lui Fiu, pentru ca oricine crede in El, sa nu piara, ci sa aiba viata vesnica” – Ioan 3,16; „Nu este mai mare dragoste decat sa-si dea cineva viata pentru prietenii Sai” .- Ioan 15,13.
d. Este o comunicare a sfintilor cu Domnul – „Paharul binecuvantat pe care il binecuvantam nu este el impartasirea cu sangele lui Hristos?” – 1 Cor. 10,16.
e. Constituie documentul divin privitor la nadejdea noastra – „Pentru ca ori de cate ori mancati din painea aceasta, si beti din vinul acesta, vestiti moartea Domnului, pana va veni El” – 1 Cor. 11,22-28.
B. Cine trebuie sa ia parte la cina Domnului
1. Toti cei ce cred in faptul ca Hristos a murit pentru ei:
a. Daca eu cred ca Isus a murit pentru mine, voi lua parte (participa) cu bucurie la simbolurile trupului Sau frant si al sangelui Sau ce a fost varsat.
b. A nu lua parte la acest serviciu divin cu caracter memorial ar echivala cu tagaduirea credintei.
2. Toti cei care isi amintesc de motivul suprem care a produs moartea Sa:
a. El a murit din pricina pacatelor noastre.
b. El m-a iubit si S-a dat pe El insusi pentru mine. – Gal. 2,20.
3. Toti cei care nu se rusineaza sa ceara mantuirea prin sangele Sau / prin credinta in sangele Sau: – Rom. 1,16.
C. in ce mod trebuie sa luam parte la cina Domnului?
1. Idei gresite.
2. Teoria comuniunii cu caracter tainic.
3. Simtaminte rele in mijlocul fratietatii.
4. O regula sigura de urmat:
a. „Fiecare sa se cerceteze dar pe sine insusi si asa sa manance din painea aceasta si sa bea din paharul acesta” – 1 Cor. 11,28.
b. Cercetarea de sine exclude examinarea de catre fratietate.
c. „Daca ne-am judeca singuri, n-am fi judecati” – 1 Cor. 11,31.
5. Ce anume uita multi oameni despre cina Domnului:
a. Neparticiparea la aceasta comuniune va face ca starea noastra inaintea lui Dumnezeu sa nu fie cu nimic mai buna decat cea a israelitilor care nu au ascultat de porunca lui Dumnezeu, de a tine Pastele in noaptea premergatoare parasirii Egiptului. – Ex. 12.
b. Multi oameni bine intentionati uita de obicei ca acest serviciu divin reprezinta o pavaza impotriva unei constiinte acuzatoare.
c. Daca simtim ca suntem nedemni pentru a lua parte la acest serviciu cu caracter memorial, atunci este important sa indreptam lucrurile in relatiile noastre cu semenii si numai in acest fel sa mancam painea si sa bem din acel pahar; in nici un caz sa nu ne eschivam de la serviciul Sfintei Cine.
6. Alte aspecte care trebuiesc luate in consideratie in legatura cu serviciul Cinei Domnului:
a. Isus dorea foarte mult sa ia parte la el. – Luca 22,15.
b. Am putea noi sa facem altfel?
c. Isus spune: „Faceti lucrul acesta spre pomenirea Mea” .
d. Cum pot pretinde eu ca il iubesc atunci cand ma tin departe de a participa la marele memorial al dragostei lui pentru mine?
 „SPRE POMENIREA MEA”
Luca 22,15-20
A. Exista cateva feluri in care putem descrie Cina Domnului:
1. Reprezinta o porunca:
a. „Sa faceti lucrul acesta” – Luca 22,19.
b. „Pentru ca ori de cate ori faceti lucrul acesta” – 1 Cor. 11,26.
2. Este un act de partasie:
a. „Paharul binecuvantat, pe care il binecuvantam, nu este el impartasire cu sangele lui Hristos?”
b. „Painea, pe care o frangem, nu este ea impartasirea cu trupul lui Hristos?” - 1 Cor. 10,16.
3. Constituie un memorial:
„Faceti lucrul acesta spre pomenirea Mea.” Tocmai acesta este felul de a privi la cina Domnului pe care dorim sa-l analizam.
B. CINA DOMNULUI ESTE UN MEMORIAL AL JERTFEI CU CARACTER INFINIT A DOMNULUI NOSTRU,
    cuprinzand patru aspecte.
1. A fost metoda lui Dumnezeu de a-Si face cunoscuta dragostea fata de pacatosi.
a. „Fiindca atat de mult a iubit Dumnezeu lumea ca a dat pe Singurul lui Fiu.” – Ioan 3,16.
b. „Dar Dumnezeu isi arata dragostea fata de noi prin faptul ca, pe cand eram noi inca pacatosi, Hristos a murit pentru noi.” – Rom. 5,8.
c. „Fiul lui Dumnezeu, care m-a iubit si S-a dat pe sine insusi pentru mine.” – Gal. 2,20.
2. Dragostea lui Dumnezeu straluceste si mai mult atunci cand este infatisata in lumina crucii lui Hristos de pe Calvar:
a. „Tata, iarta-i” – Luca 23,34.
b. „Adevarat iti spun ca astazi vei fi cu Mine in rai” – Luca 23,42.43
3. Este unul din mijloacele folosite de Dumnezeu prin care sa impace lumea cu sine:
a. Iata ce spune Pavel: – 2 Cor. 5,18-21.
b. Citeste de asemenea Rom. 5,10; Efes. 2,16.
4. Este un memorial despre singura noastra posibilitate de a fi in siguranta:
a. impotriva judecatii care sta sa vina – Rom. 5,23.25; 8,31-38.
b. impotriva pacatelor noastre savarsite in trecut. – Rom. 8,1-3; Gal. 3,13; Efes. 2,14-16.
5. Constituie „Magna Carta” crestinului:
a. „S-a sfarsit” – Ioan 19,30.
b. „Acum dar nu este nici o osandire” – Rom. 8,1.
c. „S-a gasit (am gasit – var. Cornilescu) un pret de rascumparare pentru el” – Iov. 33,24.
d. Acest decret pregateste pe sfinti pentru a astepta cu nadejde innoita reintoarcerea Domnului. -
(1) „Pana va veni El” – 1 Cor. 11,26.
(2) „(…) nu voi mai bea de acum incolo din rodul vitei, pana cand va veni imparatia lui Dumnezeu” – Luca 22,18; Marcu 14,25.
C. Apropierea cuviincioasa de masa Domnului
1. Idei gresite:
a. Nu ma simt demn sa iau Sfanta Cina.
b. Nu sunt pregatit sa iau parte la Sfanta Cina.
c. Nu ma simt drept si cata vreme nu ma simt drept ar fi o greseala in ceea ce ma priveste sa iau Cina Domnului .
2. Cine este vrednic sa ia parte la Cina Domnului?
a. Oricine dintre aceia pentru care Domnul a murit si care accepta faptul ca jertfa il face vrednic. Retineti cuvintele apostolului Pavel – 1 Tim. 1,15.
b. Oricine crede faptul ca rascumpararea adusa pentru noi prin moartea lui Hristos pe cruce este indestulatoare pentru a ne face vrednici. – Rom. 8,1.31-38.
3. Apropierea cu respect de masa Domnului:
a. „Fiecare sa se cerceteze dar pe Sine insusi.”
b. „Si asa sa manance.” Luati aminte va rog la sfatul lui Pavel adresat celor care participa la Sfanta Cina: „sa se cerceteze pe sine insusi” – aceasta inseamna a pune lucrurile in randuiala in raporturile lui cu Dumnezeu si cu oamenii. Sa lepezi acele lucruri care te-ar face nevrednic „si asa sa manance”. El nu spune „si asa sa se abtina de la Sfanta Cina si sa gaseasca motive de a nu asculta de porunca Domnului”. Nu! Nu! Ci el spune „si asa sa manance”.
c. Exista o idee gresita a unora care cred ca, daca descopera in viata lor lucruri care nu sunt in ordine, este mai bine pentru ei sa nu participe la masa Domnului.
d. Dar ei trebuie sa-si aduca aminte ca Cina Domnului reprezinta un scut impotriva trecutului lor pacatos.
e. Ca si Israelul din vechime sa ne adapostim sub Steagul insangerat al Mielului lui Dumnezeu – Ex. 12,13.


iN AMINTIRE SI NaDEJDE
Matei 26,26
A. Cand citim Matei 26,26-30, descoperim doua memoriale importante cinstite de Domnul si de ucenicii Sai.
1. Ei au luat Pastele:
a. Celebrand eliberarea Israelului din vechime din robia egipteana – Ex. 13,1-15.
b. in vremea aceea, Dumnezeu a nimicit pe toti primii nascuti ai Egiptului, crutand viata primilor nascuti ai lui Israel.
2. Domnul nostru a instituit Pastele cel nou, numit „Cina Domnului”:
a. 1 Cor. 11,23-28.
b. Ioan 13,1-17.
B. in amintire si nadejde
1. Un memorial
a. Despre moartea Domnului nostru – „Pentru ca ori de cate ori mancati din painea aceasta si beti din paharul acesta, vestiti moartea Domnului” – 1 Cor. 11,26.
b. El a murit din pricina pacatelor noastre – 1 Cor. 15,3; Rom. 14,9; 2 Cor. 5,14.15.
c. El a murit pentru cei fara Dumnezeu – Rom. 5,6.
d. El a murit pentru noi toti – 2 Cor. 5,14.
2. Privind inainte cu nadejde:
a. „Vestiti moartea Domnului, pana va veni El” – 1 Cor. 11,26.
b. Observam astfel ca Cina Domnului este o reamintire permanenta despre faptul ca Isus va veni din nou – „pana va veni El” .
c. Speranta noastra cu privire la viitor se axeaza pe evenimentul celei de-a doua veniri a lui Hristos, Domnul nostru. – Tit 2,13.
d. Cea de-a doua venire a lui Hristos este marcata de doua evenimente importante:
(1) Prima inviere – Ioan 5,28.29.
(2) Cei care au parte de prima inviere primesc darul nemuririi – 1 Cor. 15,50-58; 1 Tes. 4,14-17; Ioan 5,28.29.
e. Aceste aspecte confera o semnificatie dubla serbarii ceremonialului Sfintei Cine, atat prin elementul retrospectiv cat si prin cel profetic!
3. „Faceti lucrul acesta, spre pomenirea Mea” .
a. Domnul nostru cunoaste limitele noastre omenesti.
b. Serviciul divin al Sfintei Cine este destinat sa intareasca.
C. Cine trebuie sa ia Cina Domnului si cum trebuie sa procedeze
1. Idei eronate:
a. Cina cu caracter separat – exista unele grupari care celebreaza acest gen de comuniune, rezervand dreptul de participare la acest memorial numai de aceeasi convingere.
b. Altii declara „Daca am simtamantul ca sunt pregatit iau parte la serviciul divin, altfel nu” .
2. Cateva ganduri care ar trebui sa ne schimbe optica:
a. Toti cei care cred ca Hristos a murit pentru ei ar trebui sa ia parte la acest serviciu divin.
b. Nici un israelit nu era exclus de la sarbatoarea Pastelor. – Ex. 13,1-30.
c. Hristos a murit pentru toti si tocmai din acest motiv nu avem in nici un fel dreptul de interdictie asupra cuiva care doreste sa ia parte la Cina Domnului.
d. Toti cei care revendica faptul ca pacatele lor sunt sterse prin sangele lui Hristos, trebuie sa manance Pastele Domnului.
3. Cum trebuie sa ne infatisam la masa Domnului?
a. Trebuie ca slujbasii bisericii sa examineze fiecare persoana care decide sa ia parte la Cina Domnului?
b. Pavel spune „fiecare sa se cerceteze dar pe sine insusi” – 1 Cor. 11,28.
c. Ce anume presupune auto-examinarea? inseamna ca eu trebuie sa privesc cu atentie la propria mea inima si la viata mea personala pentru a aprecia in mod realist solemnitatea actului Sfintei Cine si a impartasirii cu suferintele lui Hristos!
d. inseamna ca eu trebuie sa fiu in randuiala cu Dumnezeu si cu oamenii, inainte de a lua parte la aceasta ceremonie solemna. Iata ceea ce trebuie sa facem pentru fi vrednici de implicatiile care deriva din acest serviciu sfant.
4. „Si asa trebuie sa manance” .
a. „Biblia nu spune, „si asa sa se abtina de la Cina Domnului” , cum procedeaza multi.
b. Cat de des am putut vedea pe unii in contemplatie adanca in timpul predicii cu privire la Cina Domnului, ca apoi sa plece de la slujba fara a mai participa.
c. Aceasta, fratii mei, constituie de doua ori o greseala a celor care refuza Cina Domnului: fata de Domnul si fata de ei insisi. inseamna a refuza o binecuvantare destinata fiecaruia dintre noi.
IMPORTANtA PARTICIPaRII iN MOD REGULAT LA ACTUL SFINTEI CINE
A. „Trebuie numaidecat ca sarbatoarea care vine s-o fac in Ierusalim.”
1. Nu vom putea cunoaste niciodata, exact ce anume motiva graba lui Pavel de a ajunge la sarbatoarea Pastelui.
a. Primise nenumarate avertizari cu privire la faptul ca la Ierusalim il astepta un val de persecutii severe, initiate de iudei. – Fapte 20,22; 21,10-13.
b. Dar nimic nu-l putea retine de a merge si de a marturisi pentru Hristos, pe care il iubea – Fapte 21,13.
2. De asemenea si Isus Hristos isi manifesta in mod deosebit dorinta de a lua Pastele cu ucenicii Sai, mai inainte de patimile Sale: Luca 22,12-18.
B. Importanta participarii in mod regulat la actul Sfintei Cine
1. Cina Domnului reprezinta o sarbatoare:
a. Pastele din vechime, reprezentau intr-un anumit sens, un tip al Cinei Domnului.
b. Hristos este Pastele nostru – 1 Cor. 5,7.
c. Painea si vinul constituie simbolurile trupului Sau frant si al sangelui Sau varsat – Compara Matei 26,26-28; 1 Cor. 11,23-34.
2. Cina Domnului reprezinta o sarbatoare regala in cel mai adevarat sens al cuvantului:
a. A fost instituita de catre Regele slavei – Mat. 22,1; Ps. 24,7-10.
b. Este sarbatoarea dragostei din ceruri – Ioan 3,16; Gal. 2,20; Ioan 13,1-6.
c. Este sarbatoarea familiei crestine. – 1 Cor. 10,15.16; 11,22-23.
3. Ucenicii lui Hristos trebuie sa tina, orice ar interveni, aceasta sarbatoare:
a. Pentru ca Domnul porunceste lucrul acesta. – „Sa faceti lucrul acesta spre pomenirea Mea” – 1 Cor. 11,24.
b. Constituie scutul celor credinciosi impotriva zilei judecatii.
c. Este o ceremonie cu caracter memorial care comemoreaza sacrificiul infinit al Stapanului.
d. Aceia care ocolesc cu prezenta lor acest serviciu divin nici nu-si dau seama ce binecuvantare pierd.
e. Daca ar avea in ei gandul lui Hristos, n-ar absenta niciodata de la serviciile Lui memoriale.
C. Cine trebuie sa ia parte la aceasta sarbatoare si cum trebuie sa procedeze?
1. Aceasta este o intrebare cu caracter pertinent:
a. Patru zeci de ani de slujire l-au convins pe acest autor de faptul ca exista multi membri in biserica care sunt in nestiinta cu privire la adevaratele implicatii ale acestei sarbatori.
b. Fiecare individ pentru care a murit Hristos trebuie ca, prin actul participarii, sa recunoasca ca Hristos a murit in locul sau.
c. Oricine isi declara credinta in rascumpararea adusa pentru pacatele noastre ar trebui sa fie un participant voios.
d. Toti cei care doresc ca pacatele sa le fie curatate de sangele lui Isus Hristos trebuie sa ia parte la aceasta randuiala solemna.
e. Oricine crede in apropiata revenire a Domnului nostru, va dori sa participe la randuielile din Casa Domnului.
f. A nu lua parte la masa Domnului inseamna a respinge, nu teoretic, ci practic porunca lui Dumnezeu.
2. Cum trebuie sa ne infatisam inaintea mesei Domnului?
a. in urma unei complete examinari! 1 Cor. 11,28; 2 Cor. 13,5.
b. Multumind cu smerenie Domnului nostru pentru sacrificiul infinit adus pentru noi. – Gal. 2,20.
c. in spiritul unei impacari depline in relatiile din cadrul fratietatii.
d. Printr-o despartire deplina de orice pacat cunoscut existent in viata noastra – Rom. 6,16-18; 1 t. 4,1-5.
e. in nadejdea ca acest serviciu divin se constituie intr-o reconsacrare a participantului fata de Dumnezeu, Cuvantul si cauza Lui.
f. in sfarsit, trebuie sa ne infatisam cu bucurie si multumire pentru a fi socotiti vrednici de a impartasi impreuna cu intreaga biserica nadejdea apropiatei reveniri a lui Isus Hristos, Domnul nostru.
3. Atunci, cand se va tine cont de aceste cateva sugestii imi exprim increderea:
a. Ca noi, ca si Stapanul, vom dori cu nerabdare sa ne impartasim de binecuvantarile sarbatorii.
b. infatisandu-ne astfel inaintea mesei Domnului vom incuraja si pe altii ca sa participe si ei la sarbatoarea Domnului.
DIVINA VINDECARE
A. „Binecuvanteaza, suflete, pe Domnul, si tot ce este in mine sa binecuvanteze numele Lui cel sfant! Binecuvanteaza suflete, pe Domnul, si nu uita nici una din binefacerile Lui! El iti iarta toate faradelegile tale, El iti vindeca toate bolile tale” Ps. 103,1-3.-
1. Psalmistul era:
a. Un om al razboiului.
b. Un mare imparat.
c. Un om al rugaciunii staruitoare.
2. El simtea un indemn statornic in inima sa de a-si exprima profunda gratitudine lui Dumnezeu pentru multele binecuvantari primite.
a. El a recunoscut multe binefaceri venite din partea Domnului.
b. Iar el cunostea faptul ca Dumnezeu este marele Vindecator al trupului si al sufletului nostru.
 
B. Divina vindecare constituie tema acestei solii.
1. Semnificatia divinei vindecari
a. in mod obisnuit face referire la vindecarea adusa trupului nostru:
b. Un studiu pe marginea acestui subiect indica faptul ca vindecarea divina include de asemenea restabilirea relatiei spirituale dintre noi si Dumnezeu.
2. Exista o mare confuzie intre crestini cu privire la acest subiect.
a. Multi folosesc aceasta doctrina ca o baza in sprijinul teoriilor lor personale
b. Altii se folosesc de ea in scopul unor avantaje pamantesti sau materiale.
c. insa unii ignora acest aspect, calificandu-l ca un semn al fanatismului religios.
3. Adevarul despre vindecarea divina:
a. Reprezinta o componenta majora a planului de mantuire.
(1) Despre Rascumparatorul sta scris: „El era deja strapuns pentru pacatele noastre, zdrobit pentru fara-delegile noastre. Pedeapsa care ne da pacea a cazut peste El si prin ranile Lui suntem tamaduiti” – Isa. 53,5.
(2) Este componenta principala a slujirii Sale – Fapte 10,38.
b. Cititi cu atentie Luca 4,18; 13,16.
c. Aceasta slujire constituie unul din darurile Duhului acordate celor credinciosi – 1 Cor. 12,9.28; Marcu 16,18.19.
C. Caracterul atotcuprinzator al vindecarii divinE
1. Reprezinta un amestec de vindecare fizica si spirituala.
a. Asa este cazul cu omul paralitic care a fost adus la Hristos transportat de patru oameni – Marcu 2,1-12.
b. Spiritul Profetic face referire cu privire la aceasta dubla binecuvantare – Dorinta veacurilor, pag. 270.
2. Vindecarea trupului, constituie dovada vindecarii sufletului:
a. „Deci, daca Fiul va va face slobozi, veti fi cu adevarat slobozi” – Ioan 8,36.
b. Tot astfel estre cazul relatarii cu omul olog din nastere care sedea la poarta Templului, numita „Frumoasa” – Fapte 3,1-9.
3. Constituie un element al miscarii de reformatiune: A se citi Marturii pentru Biserica, Volum. 9, pag. 126 – Ioan 5,14.
4. Vindecarea fizica este legata de actul predicarii Evangheliei lui Isus Hristos:
a. Iata ce citim in Ministry of Healing – pag. 115.
b. Isus a zis ucenicilor Sai „Si pe drum, propovaduiti si ziceti: imparatia cerurilor este aproape! Vindecati pe bolnavi, curatiti pe leprosi” – Mat. 10,7.8.
5. Metode de vindecare:
a. Persista confuzie in mijlocul anumitor grupuri -
(1) Ei incearca sa limiteze pe Dumnezeu corespunzator cui propriile lor teorii referitoare la modul in care pot fi vindecati – 2 Regi 5,11.12.
(2) Altii resping vindecarea cu caracter supranatural sustinand ca rezultatele cercetarilor medicale isi pot aduce in mod suficient aportul la vindecarea celor bolnavi. – Marcu 5,26; Luca 8,43.
b. Dumnezeu isi pune in aplicare propria metoda in scopul vindecarii trupurilor noastre. -
(1) Naaman avea sa descopere acest adevar – 2 Regi 5,10-14.
(2) Si Ezechia a cunoscut acest adevar. – Isa. 38,21.
(3) Luati aminte ce fel de metode a utilizat Dumnezeu – Mat. 8,1-8; Marcu 10,52.
c. Dumnezeu Se foloseste de elementele naturale si de cunostinta folosirii corecte a legilor care guverneaza natura pentru a aduce vindecare trupurilor noastre, dar in acelasi timp ne da indemnul sa ne rugam pentru cei bolnavi. – Iac. 5,14-17.
MaNCaND SI BaND PENTRU SLAVA LUI DUMNEZEU
A. „Deci fie ca mancati, fie ca beti, fie ca faceti altceva:
    sa faceti totul pentru slava lui Dumnezeu” – 1 Cor. 10,31
1. Premiza acestei minunate si apoteotice reguli de viata pentru crestini:
a. Exista o controversa intre crestinii de origine evreiasca si cei veniti din randul Neamurilor – Compara cap. 8 si 10.
b. Pavel subliniaza urmatorul adevar „Dar nu carnea ne face pe noi placuti lui Dumnezeu; nu castigam nimic daca mancam din ea, si nu pierdem nimic daca nu mancam” – 1 Cor. 8,8.
2. Mantuitorul nostru a luat o atitudine asemanatoare fata de conceptia legalista a fariseilor cu privire la mancare si bautura: Mat. 15,1-19.
B. Mancand si band pentru slava lui Dumnezeu
1. Acest principiu a fost instituit in Gradina Edenului:
a. Primii nostri parinti au primit instructiuni detaliate din partea Creatorului, referitoare la ce anume urma sa devina hrana lor – Gen. 1,29.
b. Testul lor a constat in vietuirea pentru slava lui Dumnezeu; insa ei au ascultat de glasul sarpelui si au pacatuit impotriva slavei lui Dumnezeu – Gen. 2,15.16; 3,1-6.
2. A manca si a bea spre slava lui Dumnezeu presupune urmatoarele:
a. Sa mancam si sa bem acele alimente despre care Dumnezeu ne-a spus ca trebuie mancate si baute.
b. Atunci cand nu ascultam de porunca Sa, ne asezam impotriva vointei Sale si acest lucru reprezinta pacatuirea impotriva slavei lui Dumnezeu.
c. A nu asculta de sfatul divin, constituie vrajmasie impotriva lui Dumnezeu – A se vedea 1 Regi 13,21; 1 Sam. 15,23.
3. Dupa cum Domnul a diferentiat fructul pomului vietii de fructul pomului cunostintei binelui si raului, tot astfel a deosebit lucrurile curate de cele necurate.
 a. El a facut aceasta lucrare mai inainte de potop. – Gen. 7,1-6.
b. Si tot asa a procedat in relatia cu poporul Sau atunci cand i-a scos din Egipt. – Lev. 11,1-28; Deut. 14,1-18.
C. Sa trecem pe scurt in revista marturia biblica referitoare la ALIMENTELE CURATE SI NECURATE.
1. Domnul nostru care a creat de la inceput toate lucrurile:
a. S-a situat pe o pozitie clar referitor la problema carnii de porc – Compara Marcu 5,12-17 cu Luca 15,11-32.
b. El a fost Acela care a vorbit prin glasul proorocului Isaia „Cei ce se sfintesc si se curatesc in gradini, mergand unul cate unul, in mijlocul celor ce mananca si carne de porc si soareci si alte lucruri uracioase, toti aceia vor pieri – zice Domnul” – Isa. 65,1-9; 66,17.
2. Exista unii care sustin ca Hristos a curatit carnea de porc, dar faptele arata ca porcul este la fel de murdar precum a fost din totdeauna:
a. insusi apostolul Pavel spune „nu va atingeti de ce este necurat” – 2 Cor. 6,17.
b. Aceste lucruri ne arata ca lucrurile din natura nu au suferit nici o schimbare din ziua cand Dumnezeu le-a diferentiat in doua categorii, curate si necurate.
3. Raspunsuri la anumite obiectiuni:
a. 1 Tim. 4,1-6 este un text citat de catre opozantii conceptului la care ne referim in acest studiu, cu scopul de a arata ca de la moartea lui Hristos toate animalele sunt considerate ca fiind curate.
b. Dar atunci cand cititi foarte atent contextul in care au fost scrise acele versete veti sesiza urmatoarele aspecte:
(1) Pavel avertizeaza impotriva invataturii diavolilor; insa invatatura cu privire la deosebirea dintre curat si necurat isi are originea la Dumnezeu si nu are nimic de-a face cu invatatura diavolilor.
(2) Toate lucrurile pentru care ne rugam si multumim devin sfinte si pot fi mancate, dar mai cititi odata cuvintele scrise de Pavel, „Pentru ca este sfintit prin cuvantul lui Dumnezeu si rugaciune”. A sfinti inseamna a pune deoparte; in adevar ai deplina libertate sa mananci lucrurile pe care Dumnezeu le-a pus deoparte pentru a fi mancate.
(3) Fapte 10,10-16, este un pasaj la care se face apel, pentru a dovedi ca, de la invierea Domnului Hristos se poate manca orice, insa atunci cand cititi contextul in care a fost scris acest paragraf, veti observa ca mesajul in sine al viziunii nu se referea catusi de putin la carnea de porc, ci la ducerea Evangheliei la Neamuri – Fapte 10,10-28. Este clar deci, ca putem manca si bea spre slava lui Dumnezeu numai in conditiile in care urmam instructiunile Sale, cand ascultam de El.
ISPRaVNICIA
A. Ca niste buni ISPRAVNICI AI HARULUI FELURIT AL LUI DUMNEZEU, fiecare din voi sa slujeasca altora
     dupa darul, pe care l-a primit” .- 1 Petru 4,10.
1. Un studiu insotit de rugaciune a Cuvantului lui Dumnezeu ne descopera:
a. Faptul ca toate lucrurile, inclusiv noi insine apartinem lui Dumnezeu. – Ps. 50,7-12.
b. David spunea, Domnului: „A ta este, Doamne, marirea, puterea si maretia, vesnicia si slava, caci tot ce este in cer si pe pamant este al Tau. De la Tine vine bogatia si slava… Totul vine de la Tine, si din mana Ta primim ce-ti aducem” – 1 Cron. 29,11-14.
2. Acestea fiind adevarate, rezulta:
a. Ca noi suntem doar ispravnici peste feluritele binecuvantari care credem ca ne apartin.
b. Acest aspect face din conceptul pe care il tratam un subiect ce necesita respect si rugaciune din partea tuturor celor ce detin in administrare bunurile stapanului.
 B. Ispravnicia crestina
1. Sa analizam pe scurt cateva din implicatiile ce decurg din cadrul studiului pe marginea ispravniciei crestine:
a. Domnul nostru scoate cu putere in evidenta calitatea de ispravnic a omului -
(1) Parabola talantilor – Mat. 25,14-30.
(2) Pilda ispravnicului nemilos – Luca 16,1-18.
(3) Pazitorii viei: Stapanului lor – Mat. 21,33-46.
b. De asemenea si apostolii au subliniat credinciosia de care trebuie sa dam dovada in lucrurile care ne-au fost incredintate noua ca unor ispravnici ai harului felurit al lui Dumnezeu – Tit 1,2; 1 Cor. 4,1.2.
2. Ispravnicia si semnificatia ei:
a. Persoana careia i se acorda incredere pentru ingrijirea si supravegherea bunurilor stapanului sau poarta numele de ispravnic.
Exemple:
(1) Iosif era ispravnicul lui Potifar – Gen. 41,40.
(2) David a vorbit Domnului despre ispravnicia noastra – 1 Cor. 29,11-14.
b. Stapanul care imparte polii robilor sai – Luca 19,13-25.
c. Darurile duhovnicesti impartite credinciosilor de Duhul Sfant – 1 Cor. 12,1-28.
Instructiunile din Biblie privitoare la zecimi si daruri, toate marturisesc laolalta faptul ca noi suntem in cel mai adevarat sens al cuvantului, ispravnici ai harului felurit al lui Dumnezeu.
3. Sublinieri cu privire la scopul ispravniciei noastre:
a. in nici un caz sa nu fim risipitori si nestapaniti precum Nabal – 1 Sam. 25,3-39 sau tanarul bogat – Mat. 19,16-22.
b. Planul lui Dumnezeu este acela ca noi sa slujim celorlalti prin darurile care ne-au fost date – 1 Pet. 4,10, cum a procedat Corneliu – Fapte 10,2 si cum a facut Avraam – Gen. 12,1-3.
C. Zecimile si darurile de buna voie constituie parghiile credinciosiei
     in ispravnicia crestina autentica
1. Zecimea noastra – „Orice zeciuiala din pamant, fire din roadele pamantului, fie din rodul pomilor este a Domnului; este un lucru inchinat Domnului” – Lev. 27,30.
a. Acest lucru era de asemenea recunoscut de catre patriarhi – Gen. 14,20; Evr. 7,1-7; Gen. 28,22.
b. Domnul nostru a scos cu putere in evidenta elementul credinciosiei in ce priveste daruirea zecimii – Mat. 23,23; Luca 16,1-12.
c. Pavel de asemenea explica la randul sau destinatia zecimilor noastre – 1 Cor. 9,1-14.
2. Darurile de buna voie difera de zecimile noastre:
a. Zecimile noastre apartin de drept Domnului nostru: Mat. 3,8-11.
b. Darurile noastre de bunavoie se constituie intr-o exprimare a deosebitei gratitudini adresate Domnului, care ne-a dat putere sa castigam binecuvantari materiale si spirituale.
c. Le prezentam inaintea Domnului cu multumiri smerite ca pe un dar al iubirii.
3. Binecuvantarile in slujba ispravniciei noastre:
a. Ne va scapa de pacatul lacomiei, al zgarceniei. Compara Isa. 14,12-14 cu 1 Regi 21,1-15; Ios. 6,17; 7,1; 2 Sam. 11,1-21.
b. Ne va elibera de necinste – Fapte 5,1-11.
c. Ne va face dupa chipul lui Dumnezeu in ceea ce priveste lipsa de egoism; acesta este si scopul harului lui Dumnezeu.
d. Ne va aduce binecuvantari, din punct de vedere material si spiritual – Mal. 3,8-11.
e. Credinciosia in slujba ispravniciei noastre va fi rasplatita nu numai in lumea aceasta ci si in lumea care va veni. – Mat. 25,31-34.
f. Sa ne rugam pentru a dobandi intelepciune si har pentru a sti cum sa folosim darurile lui Dumnezeu spre a aduce binecuvantari cauzei Sale si slava Datatorului tuturor darurilor bune – Iac. 1,17.
SUStINEREA LUCRaTORULUI EVANGHELIEI
A. Cum isi sustine financiar biserica adventa de ziua a saptea programul mondial?
1. Nicidecum prin negustorie in cadrul bisericii: Ioan 2,13-20.
2. Nicidecum prin folosirea vreunei metode de strangere a unor taxe de la credinciosi – Mat. 10,4.
3. Calitatea de membru al bisericii nu a fost niciodata conditionata de plata unei anumite sume de bani:
a. Cei saraci primesc aceeasi asistenta spirituala ca si aceia care detin mijloacele necesare contributiei la cauza lui Dumnezeu.
b. Nici unuia din membrii nu i se inmaneaza chitanta din partea pastorului pentru a acoperi salariul acestuia.
B. Cum isi finanteaza Biserica Adventista de Ziua a Saptea lucrarea ei mondiala?
1. Ea urmeaza in invataturile ei planul lui Dumnezeu prin platirea zecimilor din totalul veniturilor membrilor bisericii:
a. Acesta este planul lui Dumnezeu – Mal. 3,8-11; Mat. 23,23.
b. Acest sistem constituie o componenta a actului inchinarii copiilor lui Dumnezeu, datand din perioada de inceput a istoriei omenesti -
(1) Avraam a platit zecimea – Gen. 14,18-20.
(2) Iacob a fagaduit Domnului a zecea parte din tot venitul sau – Gen. 28,20-22.
c. Israelul din vechime era instruit sa plateasca zecimea din toate roadele campului si din tot ceea ce castigau. – Compara Num. 18,21-24 cu 1 Cron. 31,5; Lev. 27,30.
2. Noi credem ca planul original al lui Dumnezeu cu privire la sustinerea lucrarii Evangheliei se regaseste peste timp in cadrul Noului Testament.
a. Acest lucru este ilustrat in Mat. 23,23.
b. De asemenea in 1 Cor. 9,7-14.
c. Atunci cand Pavel face o comparatie intre cele doua feluri de preotii, cea levitica si cea dupa randuiala lui Melhisedec, subliniaza aspectul cu privire la zecime. – Evr. 7,1-10.
C. Semnificatia sistemului zecimii
1. il recunoastem pe Dumnezeu ca fiind posesorul in mod suveran, al tuturor bogatiilor lumii pamantului:
a. Tot argintul si aurul sunt ale Lui – Hag. 2,8; 1 Cor. 29,14-16.
b. Suntem in cel mai inalt sens al cuvantului, ispravnici ai bunurilor lui Dumnezeu. – 1 Petru 4,10; Tit 1,7.
2. Zecimea constituie un test pentru om:
a. al recunoasterii de catre om a faptului ca Dumnezeu este proprietarul tuturor averilor sale. -
(1) Primii nostri parinti au fost testati in ceea ce priveste recunoasterea statutului lui Dumnezeu ca fiind proprietarul tuturor lucrurilor. – Gen. 2,15-17.
(2) Tot asa Dumnezeu pune la incercare pe fiecare om – Mal. 3,8.9; Luca 16,1-12.
b. in scopul de a ne oferi o intreita intelegere despre:
(1) Cinstea fata de Dumnezeu si fata de oameni – Mal. 3,8; Luca 16,10.
(2) Lipsa de egoism – Dumnezeu ne permite sa pastram noua procente, iar El isi retine unul singur.
(3) Despartirea noastra de unul dintre cele mai grave pacate – acela al lacomiei.
3. Dragostea uimitoare a lui Dumnezeu:
a. El pretinde a zecea parte din tot venitul nostru, insa nu pentru folosul Sau.
b. El ia zecimea si o investeste pentru mantuirea noastra! in felul acesta, El trimite pe misionari sa duca mai departe vestea Evangheliei!
4. Zecimea reprezinta in realitate mijlocul de subzistenta al lucratorului Evangheliei, cel care isi consacra intreaga lui viata in slujba Domnului; atunci cand retinem zecimea, rapim mijlocul de subzistenta al slujitorului!
5. Binecuvantarea care rezulta din sistemul zecimii:
a. Este adresata o fagaduinta cu totul neobisnuita celui ce isi aduce zecimea sa. – Mal. 3,10-12.
b. Numai cel ce-si aduce cu credinciosie zecimea, cunoaste ce inseamna fericirea de a darui o parte din ceea ce ii apartine lui Dumnezeu.


BISERICA
A. Terminologie
1. Cuvantul grecesc este „Ekklesia” si inseamna „cei care” sunt chemati sa iasa in mod separat: 1 Pet. 2,9-11; 2 Tim. 1,9; Evr. 3,1.
2. Diferite denumiri ale bisericii:
a. Staul – Ioan 10,16.
b. Via – Isa. 5,1-16; Mat. 21,33-41.
c. Casa lui Dumnezeu – 1 Tim. 3,15.
d. Un templu – 1 Pet. 2,9-11; 1 Cor. 3,16.17; 6,19.20.
e. O preotie imparateasca – 1 Pet. 2,9-11.
f. Adunarea – Iac. 2,2; Ps. 111,1.
g. Biserica lui Dumnezeu – Fapte 20,28.
h. Biserica lui Hristos – Rom. 16,16.
i. Biserica din pustie – Fapte 7,38.
j. O femeie – 2 Cor. 11,2.
k. Mireasa Mielului – Apoc. 19,7.8; 22,17; Ioan 3,27.28.
B. Atunci cand ne alaturam Bisericii, suntem chemati:
1. La slobozenie: Gal. 5,13; Mat. 1,21; Ioan 3,35-37.
2. La sfintenie: Rom. 1,7; 1 Cor. 1,2; 2 Cor. 6,14-17; Tit 2,11-14; 1 Pet. 2,9-14.
3. La partasie cu Isus Hristos: 1 Cor. 1,9; 1 Ioan 1,3; 2 Tim. 2,11-15; Filip. 3,10; Efes. 3,9.
4. La evanghelizarea lumii:
a. Mandatul nostru – Mat. 28,18-20.
b. Solia noastra – Rom. 1,16,17; 1 Cor. 1,23; Apoc. 14,6-12.
5. Atunci cand discutam de biserica:
a. Ne referim la taina trupului lui Hristos – Efes. 1,18-22; 5,26-28.
b. Care constituie obiectul dragostei lui Dumnezeu si tinta atacurilor lui Satana si ale slujitorilor lui – Apoc. 12,17; Efes. 5,24-27.
c. Si reprezinta la scara miniaturala populatia noului pamant.
d. Ea are scopul de a aduce mereu lauda prin felul ei de a actiona Aceluia care ne-a chemat din intuneric la lumina Sa minunata. – 1 Pet. 2,9-11; Fapte 26,18.
e. La o mostenire vesnica care nu va avea sfarsit – Evr. 9,15; 11,14-18; 2 Pet. 3,13.
C. Biblia arata in mod lamurit ca:
1. Biserica constituie obiectul iubirii si ocrotirii vesnice a lui Dumnezeu: Deut. 32,10; Zah. 2,8; Fapte 20,28; 2 Cor. 11,28.
2. Acest aspect reprezinta un minunat adevar de care trebuie sa tinem seama pe masura ce infruntam dificultatile ce stau in fata bisericii lui Dumnezeu.
3. Hristos a platit cu pret infinit atunci cand a rascumparat biserica cu propriul Sau sange: Fapte 20,28; 1 Cor. 6,19.20; Ioan 3,16; Rom. 8,31-33.
4. Membrii bisericii au fiecare nedesavarsirile lor; Cu toate acestea Domnul este la lucru in mijlocul poporului Sau; El va curati biserica si o va face desavarsita. Efes. 5,24-27; 1 Cor. 4,9.
5. Dar noi nu trebuie sa uitam faptul ca:
a. Biserica este totodata si obiectul maniei diavolului. – Apoc. 12,17; 1 Pet. 4,8.
b. El cauta sa slabeasca biserica prin infiltrarea unor invataturi ratacite si prin utilizarea unor practici cu scopul de a cobori standardul de moralitate al bisericii. – 2 Tim. 4,1-6; Fapte 20,14-28.
c. El se foloseste de natiunile globului pentru a anula libertatea poporului lui Dumnezeu.
d. El lucreaza la slabirea bisericii prin caracterul indolent al membrilor ei. – 2 Tim. 3,1-7.
e. El cauta sa umple fiinta noastra cu talentele si mijloacele ei specifice; de grijile vietii de fiecare zi. – Luca 21,34-36.
6. Este totusi incurajator faptul de a sti ca in final biserica luptatoare se va transforma intr-o biserica triumfatoare:
a. Aceasta este fagaduinta facuta de Capul bisericii. – Mat. 16,18.
b. Aceasta rezulta in mod lamurit in urma parcurgerii cartii Apocalipsei – Apoc. 19,7.8; Efes. 5,24-27.
BISERICA, COMOARA DEOSEBITa A LUI DUMNEZEU
A. Ei vor fi ai Mei, zice Domnul ostirilor, imi vor fi O COMOARa DEOSEBITa, in ziua pe care o pregatesc Eu, voi avea mila de ei, cum are mila un om de fiul sau, care-i slujeste” – Mal. 3,17.
1. Acest text ne aduce in continuare si alte motive care sa ne incurajeze in dorinta noastra de a deveni membrii ai bisericii lui Dumnezeu, comoara deosebita a lui Dumnezeu.
a. Dumnezeu revendica biserica si pe membrii ei ca fiind ai Lui. – „Ei vor fi ai Mei” .
b. El trateaza pe membrii bisericii ca pe cea mai valoroasa avere a Sa. – „imi vor fi o comoara” .
2. O comoara deosebita:
a. Acel obiect care este depozitat cu grija, ferit de orice privire si care este scos la vedere pentru a fi vazut doar cu prilejul unor ocazii speciale ce considera a fi o comoara. – Luca 12,23; Iac. 5,3 (1).
Este considerat a fi o comoara acel obiect care este depozitat cu grija, ferit de orice priviri si care este scos la vedere doar cu prilejul unor ocazii speciale (2).
b. Acel obiect care are pentru noi o insemnatate deosebita, fata de care ne atasam si la realizarea caruia ne aducem in mod personal contributia noastra, valoreaza cel mai mult in ochii nostri. – Mat. 13,46; 1 Cron. 29,3.
c. Tot asa stau lucrurile si in ceea ce priveste valorile materiale si comorile ceresti. – Isa. 39,2; Mat. 6,21.
B. Biserica, comoara deosebita a lui Dumnezeu
1. Considerentele lui Dumnezeu care fac ca El sa priveasca la biserica Sa, ca la o comoara deosebita:
a. El a rascumparat-o cu un pret infinit. – Ioan 3,16; Rom. 8,31-33; Ier. 31,11; Mat. 20,28.
b. El a rascumparat de fapt biserica cu pretul propriului Sau sange – Fapte 20,28; 1 Cor. 6,20.
c. El iubeste biserica cu o dragoste vesnica – Ier. 31,3.
d. El consacra mult efort si sacrificiu in lucrarea Sa asupra – cu biserica. – Efes. 5,24-27.
2. Este un lucru minunat acela de a face parte din comoara deosebita a lui Dumnezeu.
a. Ganditi-va la cuvintele lui Petru. – 1 Petru 2,9-11.
b. Acest aspect confera o responsabilitate deosebita membrilor bisericii. – 1 Pet. 2,9-11; 1 Tim. 3,15.
C. Cine anume califica pe cineva sa fie comoara lui Dumnezeu (!)
1. Biblia arata ca persoanele care poseda un caracter meritoriu sunt persoane cinstite de Domnul:
a. Avraam este numit „prietenul lui Dumnezeu” – 2 Cron. 20,7; Iac. 2,23.
b. Enoh a fost stramutat de pe pamant fara ca sa vada moartea. – Gen. 5,22-25; Evr. 11,5.
c. Daniel era foarte mult iubit de Dumnezeu. – Dan. 10,11.
d. Pavel a fost un vas ales. – Fapte 9,15.
2. Oricine poate fi pus in randurile comorilor deosebite ale lui Dumnezeu:
a. Dumnezeu nu este partinitor – „Oricine va vrea” – Apoc. 22,17; Fapte 10,34.
Exemple:
(1) Rut Moabita – Rut 1,16-17.
(2) Curva Rahav – Ps. 87,4.
3. Ce anume ii face pe cei rascumparati sa fie considerati comoara deosebita a lui Dumnezeu?
a. Dreptul legitim al proprietarului – Ioan 17,8-11. Mantuitorul nostru iubit, simte in inima Sa ca toti aceia pentru care a murit El, constituie bunul Sau atat de pretios – „ei sunt ai Mei” .
b. Faptul ca noi suntem rascumparati de catre El constituie un alt element care contribuie la intarirea relatiei noastre personale cu Domnul. – 1 Cor. 3,19.20.
c. Elementul minunat al izbanzii finale constituie la randul lui, un alt motiv ca noi sa-l iubim pe El. „in ziua aceea Domnul ostirilor va fi o cununa stralucitoare si o podoaba mareata pentru ramasita poporului” .- Isa. 28,5.
„Vei fi o cununa stralucitoare in mana Domnului, o legatura imparateasca in mana Dumnezeului tau” .- Isa. 62,3.
4. Gandeste-te cititorule drag la pretuirea pe care o acorda Dumnezeu poporului Sau. Refacerea chipului lui Dumnezeu in vietile noastre. – Rom. 8,29; credinciosia si consacrarea copiilor lui Dumnezeu, sunt elemente care contribuie laolalta la calificarea pozitiei noastre inaintea lui Dumnezeu: Apoc. 3,7-11.
CARACTERISTICILE ADEVaRATEI BISERICI
A. in aceasta lume Dumnezeu are un grup de credinciosi crestini vizibil si bine organizat
1. Domnul nostru vorbeste despre un staul: Ioan 10,15.16.
2. in cadrul acesteia exista prerogative in scopul disciplinarii membrilor lui; aceasta nu ar fi posibil, decat cu conditia existentei unei organizari concrete: Mat. 18,15-18; 2 Tes. 3,14.
3. El conduce un program misionar, cu caracter mondial pe baza unui sistem bine structurat: Mat. 28,18-20; Rom. 10,15-17; Fapte 15,22-30.
B. Caracteristicile adevaratei biserici
1. in nici un caz:
a. Nu poate fi identificata prin numarul ei de aderenti. – Mat. 7,13.14.
b. Poporul lui Dumnezeu a constituit totdeauna o minoritate. – Deut. 7,7; Luca 12,32; Zah. 9,16.
2. in mod categoric:
a. Vesteste mandatul Evangheliei si traieste dupa principiile ei. – Mat. 28,18-20; Ioan 3,34.
b. Pazeste poruncile lui Dumnezeu inclusiv porunca a patra. – Ex. 20,3-17; Mat. 5,17-19; Apoc. 12,17; 14,12; 1 Ioan 2,4-7.
c. Predica Evanghelia, cuprinzand si reforma in ceea ce priveste Sabatul creatiunii. – Fapte 3,19-21; Isa. 58,1.12-14; Fapte 15,16-18; Isa. 56,1-7.
d. Vorbeste intreita Solie ingereasca. – Apoc. 14,6-12.
in aceasta consta Adevarul Prezent. – 2 Pet. 1,12.
e. Solia Adevarului Prezent cuprinde solia cu privire la Ceasul Judecatii; Vestea despre caderea Babilonului; si o avertizare la scara mondiala cu privire la pericolul reprezentat de fiara, de chipul si de numarul ei.
f. Aceasta parte a soliei singularizeaza si identifica in mod special Miscarea Adventista de Ziua a Saptea ca reprezentand adevarata biserica a lui Dumnezeu. in Biblie, ea poarta acele denumiri caracteristice semnelor ei distinctive.
(1) O ramasita. – Apoc. 12,17.
(2) „Cei care pazesc poruncile lui Dumnezeu si credinta lui Isus Hristos” – Apoc. 12,17.
g. Ea se afla descrisa in raspunsul pe care il ofera profetia biblica.
(1) Aceasta corespunde cu actul reformator in care isi gaseste inceputurile. – Fapte 3,19-21; 15,16.
(2) De asemenea cu privire la Solia de Reforma in ceea ce priveste Sabatul. – Isa. 56,1-7; 58,1.12-14.
(3) Biserica lui Dumnezeu va putea fi cunoscuta mereu prin faptul ca ea vesteste un sir de adevaruri profetice, asa cum rezulta ele din cartea lui Daniel si a Apocalipsei – Compara Dan. 2,7.8 cu Apoc. 12;13;14;15;16;18.
C. Trebuie sa tinem minte tot timpul
1. Faptul ca poporul lui Dumnezeu, este un popor distinct, deosebit; si ceea ce il face deosebit este tocmai solia pe care ei o vestesc: Tit 2,14; Rom. 12,1-3.
2. Cu toate acestea ei nu au un caracter fanatic, ci temperanta este elementul care descrie viata lor de zi cu zi: Filip. 4,8; viata lor se desfasoara dupa lumina pe care au primit-o cu privire la caracterul solemn al tipului in care traim, si anume Ceasul Judecatii – Rom. 13,11-14; Efes. 5,17.18; Apoc. 14,6-8.
3. in mijlocul poporului ramasitei lui Dumnezeu sunt inca prezente nedesavarsiri: Apoc. 3,14-20; Cu toate acestea trebuie retinut totusi faptul ca Dumnezeu nu gaseste nici o vina in ceea ce priveste continutul mesajului pe care ei il vestesc ci mai degraba in nepasarea de care dau dovada in vietile lor.
4. Este un lucru incurajator, acela de a sti ca Dumnezeu continua sa lucreze in ceea ce priveste sfintirea poporului Sau pana la punctul la care ei vor indeplini in vietile lor, scopul pe care Dumnezeu l-a fixat pentru ei: Efes. 5,25-27; Apoc. 14,5.6; 19,7.8.
5. O caracteristica deosebit de importanta a bisericii o reprezinta:
a. Faptul ca ea crede si invata ca numai in continutul celor saizeci si sase de carti ale Bibliei gasim unica regula infailibila in ceea ce priveste credinta si viata noastra. – 2 Tim. 3,15-17; Luca 24,25-28.
b. Faptul ca Isus Hristos este singura speranta in ceea ce priveste mantuirea. Catre El arata soliile continute din cele saizeci si sase de carti ale Bibliei – Ioan 5,39.46-48.
c. Faptul ca mantuirea este darul lui Dumnezeu, prin Isus Hristos, Domnul nostru. – Fapte 4,12.
BISERICA SI CHEILE iMPaRatIEI
A. Un studiu insotit de rugaciune va scoate la lumina faptul ca BISERICII VIULUI DUMNEZEU
     I S-AU iNCREDINtAT CHEILE iMPaRatIEI.
1. Roma sustine ca cheile imparatiei apartin Papei:
2. Chemarea adresata lui Petru: „iti voi da cheile imparatiei cerurilor” – Mat. 16,18.19.
3. Atunci cand comparam Mat. 16,18.19 cu Ioan 20,23, descoperim faptul ca aceleasi puteri au fost conferite tuturor apostolilor. De aici tragem concluzia ca Domnul a conferit puterea de a lega si a dezlega pe oameni bisericii Sale.
B. Sa privim mai indeaproape la cheile imparatiei.
1. Utilizarea in paginile Bibliei a cuvantului „cheile” :
a. Folosit pentru a descrie relatia cu imparatia lui Dumnezeu, cheia reprezinta simbolul autoritatii – Apoc. 3,7; 9,1; 20,1-5.
b. Simbolizeaza cunostinta despre imparatiei – Luca 11,53; Mat. 19,11; Luca 12,48; Ioan 3,27; 19,11; Marcu 4,11.
2. De cunostinta cu privire la acest adevar depinde nadejdea vietii vesnice: Ioan 17,1-3.
a. Isus Hristos este Fiul lui Dumnezeu face sa se deschida cerurile si astfel fiecare credincios este adus in legatura cu Dumnezeu si cu fagaduintele Sale. – Rom. 8,31-33; Ioan 10,1-9; 17,1-26.
b. Acel stralucit predicator care a fost Pavel, dadea in schimb tot trecutul, prezentul si viitorul sau cu credinta cunoasterii Domnului Isus Hristos. – Filip. 3,10.
c. Cunostinta bazata pe Cuvantul lui Dumnezeu reprezinta putere, puterea sau cheile imparatiei. -
Exemple:
(1) Stefan a avut aceasta putere. – Fapte 6,7.
(2) Pavel a avut aceeasi putere. – Fapte 9,22.
(3) Apollo a avut aceasta putere. – Fapte 18,24.
d. Puterea de a lega si a dezlega sta in Cuvantul lui Dumnezeu si nu in firea pamanteasca. – Evr. 4,12; Ier. 23,29.
e. Autoritatea de a predica Cuvantul reprezinta cheile imparatiei. – Mat. 10,1-18.
C. Observam in continuare:
1. Ca Dumnezeu nu a intentionat niciodata sa investeasca cu puterile imparatiei, firea pamanteasca:
a. „Ce este nascut din carne, este carne, si ce este nascut din Duh, este duh” .- Ioan 3,16.
b. „Orice faptura este ca iarba” – Isa. 40,5.6; 1 Petru 1,24.
c. „(…) nu poate carnea si sangele sa mosteneasca imparatia lui Dumnezeu” – 1 Cor. 15,50.
d. Astfel ca o fiinta omeneasca sa aiba puterea sa stapaneasca asupra alteia – Mat. 10,42; Luca 22,25; 1 Pet. 5,3.
2. Este minunat sa poti cunoaste ca:
a. Prin cunostinta Cuvantului lui Dumnezeu, detii cheile imparatiei. – 2 Tim. 3,15-17; Evr. 4,12.
b. Oamenii se afla in posesia cheilor imparatiei atata vreme cat ei se supun pe deplin Cuvantului lui Dumnezeu. – 2 Ioan 9.
c. Puterea de a lega si de a dezlega constituie o componenta a Mandatului Evangheliei, care serveste la predicarea Evangheliei lui Hristos. – Mat. 28,18-20; Rom. 1,16; Gal. 1,8.9.
d. Cuvantul aduce pacatosului care se pocaieste deplina eliberare din puterea pacatului. – Ioan 8,31-36; Fapte 26,18; Isaia 61,1.
e. in ce priveste pe pacatosul inrait, Cuvantul lui Dumnezeu rosteste sentinta unei condamnari definitive. – Mat. 25,31-39; 2 Tes. 1,7-9
3. Cheile imparatiei apartin in sensul real al cuvantului tuturor copiilor lui Dumnezeu:
a. Ei constituie la un loc preotia imparateasca care aduce binecuvantari lumii intregi. – 1 Pet. 2,9-11; Rom. 7,7; Mat. 7,13.
b. Ei sunt o mireasma de viata sau o mireasma de moarte spre moarte. – 2 Cor. 2,14-16.
c. Ei sunt sarea pamantului si lumina lumii. – Mat. 5,13-16.
d. Este un lucru minunat sa ti se incredinteze cheile imparatiei; sa le folosim deci cu intelepciune si spre slava lui Dumnezeu in folosul mantuirii sufletelor.
BISERICA SI MaNTUIREA
 
A. E necesar ca cineva sa fie un membru al bisericii pentru a fi crestin sau pentru a fi mantuit?
1. O intrebare care mi s-a pus mereu, timp de patruzeci de ani cat am servit in lucrarea de evanghelizare.
2. Multi oameni isi exprima opozitia fata de notiunea de biserica. Pentru ei, biserica este doar un alt tip de organizare la nivel uman care la anumite intervale de timp functioneaza cu scopul de a exploata.
3. Exista motive reale care dau de gandit in ceea ce priveste atitudinea ostila exprimata de unii oameni fata de biserica:
a. Nepasarea anumitor membrii ai bisericii doar cu numele – atitudinea lor incetand de mult sa mai fie un exemplu.
b. Opozitia unor anumitor persoane fata de biserica se datoreaza lipsei de informatii corecte despre biserica.
B. Trebuie ca cineva sa devina membru al bisericii pentru a fi crestin sau pentru a fi mantuit?
    Biblia detine raspunsul corect.
1. Vizavi de relatia noastra cu biserica, cartea Faptelor Apostolilor ne ofera cateva informatii care au darul sa aduca lamuriri in aceste problema edificatoare:
a. in Fapte 2,47 citim: „Si Domnul adauga in fiecare zi la numarul lor pe cei ce erau mantuiti” .
b. Daca n-am avea nici o alta informatie pe marginea acestui subiect, acest text ar fi suficient pentru a raspunde afirmativ la problema pusa anterior.
c. Dumnezeu nu ar adauga oameni in biserica pentru ac ei sa fie mantuiti, daca El ar avea si alta cale pentru a-i salva! Ioan 10,1-7.
d. A fi adaugat bisericii inseamna acelasi lucru cu a fi adaugat la numarul celor ce cred in Domnul. – Fapte 5,14.
2. Hristos si biserica:
a. Atitudinea Sa fata de biserica:
El iubeste biserica. – Efes. 5,25.
b. El S-a dat pe Sine insusi pentru ea. – Efes. 5,25.
El spune „M-am logodit cu tine” – Ier. 3,14; Apoc. 19,7.8; 1 Cor. 11,1-4.
c. El este Ziditorul bisericii. – Mat. 16,18.
d. El este Capul bisericii. – Efes. 1,22; 4,15.
C. Locul pe care il ocupa biserica in cadrul planului de mantuire
1. Acesta constituie o tema deosebit de importanta in cadrul tratarii acestui subiect:
a. Biserica este mijlocul prin care Dumnezeu protejeaza poporul Sau impotriva dusmanilor.
b. Hristos vorbeste despre ea, numind-o „un staul” – Ioan 10,15.16.
c. Biserica este depozitara adevarului lui Dumnezeu. – 1 Tim. 3,15; Rom. 1,16; 2 Tim. 3,15-17.
d. Pavel denumeste biserica „Stalpul si temelia adevarului” – 1 Tim. 3,15.
2. Importanta bisericii este indicata in continuare de:
a. Randuielile biblice care arata spre biserica:
(1) Botezul – 1 Cor. 12,13.
(2) Spalarea picioarelor – Ioan 13,1-17.
(3) Cina Domnului – 1 Cor. 10,15.16; 11,22-28.
(4) Rugaciunea pentru cei bolnavi – Iac. 5,14-16.
b. in biserica se afla darurile Duhului Sfant – 1 Cor. 12,1-28; Efes. 4,11-18.
c. Pavel compara biserica si pe membrii care o formeaza, cu trupul omenesc, ceea ce reprezinta un aspect demn de luat in considerare – 1 Cor. 12,17-25; Efes. 4,16.
3. Trebuie ca cineva sa fie membru al bisericii pentru a fi crestin sau pentru a fi mantuit?
a. Dumnezeu spune „da” – Fapte 2,46.47.
b. Hristos spune „trebuie” – Ioan 10,15.16.
4. Hristos este capul bisericii, atunci cum putem fi noi in legatura cu Hristos si nu cu trupul Sau duhovnicesc?
5. Bisericii lui Dumnezeu i-a fost incredintata Evanghelia lui Hristos cu scopul de a mantui sufletele noastre; cum putem accepta atunci Evanghelia si totusi sa refuzam de a fi membrii ai bisericii?
6. Cum ar arata viata noastra sau lumea daca nu s-ar fi manifestat influenta bisericii lui Dumnezeu?
7. A fi membru al bisericii este o onoare, biserica fiind cel mai inalt grup social aflat in aceasta lume pacatoasa!
BISERICA LUPTaTOARE
A. „Vrajmasie voi pune intre tine si femeie, intre samanta ta si samanta ei.
     Aceasta iti va zdrobi capul si tu ii vei zdrobi calcaiul.” – Gen. 3,15.
1.      Prin aceste cuvinte profetice:
a. Domnul anunta continuarea razboiului inceput de Lucifer in ceruri. – Apoc. 12,7.8.
b. Profetia din Biblie arata ca acest razboi dintre lumina si intuneric, dintre Hristos si Satana va ajunge la apogeu cu putin inainte de cea de-a doua venire a lui Isus Hristos – Compara Dan. 12,1 cu Apoc. 12,7.
2. Femeia despre care vorbeste textul nostru de astazi simbolizeaza biserica lui Dumnezeu. – 2 Cor. 11,1-3.
3. Aceasta femeie, biserica luptatoare a lui Dumnezeu, este observata in Apoc. 12.
B. Biserica lui Dumnezeu va avea statutul de biserica luptatoare,
      atata timp cat Satana si uneltele sale vor cauta sa o distruga.
1. Biblia descrie biserica:
a. Ca pe o armata de osteni imbracati in armura, care stau sub steagurile lor – Cantarea cantarilor 6,4.10.
b. Fiecare membru al bisericii este un soldat al lui Hristos – 2 Tim. 2,3.4.
2. Isus Hristos este Capul bisericii, este puternica, neinvinsa Capetenie a ostirii lui Dumnezeu:
a. El a fost Acela care S-a aratat lui Iosua – Ios. 5,13-15.
b. Biblia spune ca El este viteaz in lupta – Ps. 24,8.
c. El l-a biruit in ceruri pe Lucifer – Apoc. 12,7.8 si l-a biruit si in zilele cand a trait in vesmant omenesc. – Mat. 4,1-9; Luca 4,1-11.
3. Biserica Dumnezeului celui viu este angajata intr-o lupta pe viata si pe moarte cu fortele intunericului:
a. Asa au stat lucrurile din totdeauna.
b. Si tot asa va fi pana in zilele de pe urma ale istoriei indurerate ale acestui pamant.
c. Satana, cunoscand faptul ca a pierdut aceasta lupta, va declara razboi ramasitei poporului lui Dumnezeu. – Apoc. 12,17.
d. Atunci cand va avea loc acest eveniment se va implini literal scena pe care a vazut-o Daniel in viziune – Dan. 12,1.
C. Natura si consecintele conflictului in care se afla implicata biserica lui Dumnezeu
1. Natura conflictului:
a. Conflictul este indreptat impotriva capeteniilor, impotriva domniilor, impotriva stapanirilor intunericului acestei lumi, impotriva duhurilor rautatii care sunt in locurile ceresti. – Efes. 6,12.
b. Este indreptat impotriva sistemelor ratacite de doctrina care pur si simplu umplu astazi lumea.
c. Pavel scrie: „Macar ca traim in firea pamanteasca totusi nu ne luptam calauziti de firea pamanteasca; noi rasturnam izvodirile mintii si orice inaltime, care se ridica impotriva cunostintei lui Dumnezeu; si orice gand il facem rob ascultarii de Hristos” – 2 Cor. 10,3-5.
2. Armele bisericii sunt asa cum spune si Pavel, nu cele de natura fireasca ci de natura spirituala.
3. Armura sfintilor consta din:
a. Adevar
b. Scutul pacii
c. Scutul credintei
d. Coiful mantuirii
e. Sabia Duhului care este Cuvantul lui Dumnezeu – Evr. 4,12; Efes. 6,14-18.
f. Aceasta este arma Domnului, care a fost folosita pentru a-l invinge pe Satana. – Mat. 4,1-11; Luca 4,1-9.
4. Sa privim mai indeaproape la biserica luptatoare:
a. Sunt membrii ei treji si gata sa-l infrunte in lupta pe dusmanul sufletului nostru? Rom. 13,11-14.
b. Sau poporul lui Dumnezeu va fi prins in general cu grijile vietii acesteia pana intr-acolo incat dau pe fata o atitudine de indiferenta fata de marele conflict care e pe cale sa izbucneasca – Apoc. 3,14-17.
c. Vor fi multi aceia dintre noi care vor cadea victime propriei noastre neglijente si atitudinii noastre de indiferenta?
d. Sau vom da ascultare avertizarii din Isa. 60,1.2 „Scoala-te, lumineaza-te! Caci lumina ta vine si slava Domnului rasare peste tine. Caci iata intunericul acopera pamantul si negura mare popoarele!”
BISERICA LUI DUMNEZEU TRIUMFaTOARE
A. „Cine este aceea care se iveste ca zorile, frumoasa ca luna, curata ca soarele,
     dar CUMPLITa CA NISTE OSTI SUB STEAGURILE LOR?”
1. Solomon, una din cele mai intelepte persoane care a trait vreodata se afla uneori sub influenta Duhului Sfant / era uneori manat sa scrie si sa vorbeasca de catre Duhul Sfant:
a. Ganditi-va la nenumaratele proverbe pe care le-a scris, pentru a ilustra mari adevaruri!
b. El poseda multe cunostinte cu privire la caile oamenilor si despre fenomenele naturale.
c. El cunostea ce inseamna puterea unei armate bine armate, bine antrenate, disciplinate si bine conduse.
2. Textul nostru face o comparatie intre o armata bine disciplinata si biserica lui Dumnezeu:
a. „Ivindu-se ca zorile” ;
b. „Curata ca Soarele” ;
c. „Cumplita ca niste osti sub steagurile lor” .
B. Natura si manifestarea
1. Ivirea zorilor:
a. Oamenii de stiinta ne spun ca dimineata, sau ceea ce numim inceputul zilei, are loc datorita razelor de soare care incep sa patrunda in atmosfera densa a planetei.
b. Particule minuscule de praf, reflecta lumina solara.
c. Cu cat soarele se ridica mai sus de linia orizontului cu atat mai luminoasa devine prezenta diminetii.
2. Frumoasa ca luna:
a. Luna a fost facuta sa stapaneasca noaptea. – Gen. 1,16.
b. Lumina care provine de la luna lumineaza drumul calatorilor pe timp de noapte si influenteaza viata care se desfasoara atat in mari si oceane cat si cea de pe uscat.
3. Curata ca soarele:
a. Lumina soarelui scalda planeta Pamant.
b. Produce reactii chimice in atmosfera si incalzeste mediul de viata a planetelor, animalelor si oamenilor.
c. Lumina lui este atat de puternica incat, daca ar fi concentrata numai spre o suprafata limitata, ar topi orice element.
4. Niste osti sub steagurile lor:
a. Bine antrenata si disciplinata si complet dotata pentru lupta.
b. O armata demna de incredere / pe care sa te poti sprijini in batalie.
c. O armata care iese la lupta ca sa biruiasca.
C. Astfel arata biserica Dumnezeului Celui viu
1. Se infatiseaza ochilor precum ivirea zorilor:
a. Lumina Evangheliei lui Hristos se reflecta in vietile membrilor ei. – Mat. 5,14-16; Filip. 2,15.
b. Este lumina luceafarului de dimineata care va straluci in inimile lor. – 2 Pet. 1,19.
2. Frumoasa ca luna:
Luna preia lumina ei de la soare; tot asa biserica lui Dumnezeu primeste lumina ei de la Isus Hristos, lumina lumii. – Ioan 1,4.5; 8,12.
3. Curata ca soarele:
a. Hristos este Soarele Neprihanirii care lumineaza viata tuturor oamenilor; El are puterea de a vindeca. – Mal. 4,2.
b. Biserica lui Dumnezeu este purtatoarea acestei lumini ceresti. – Isa. 60,1; Mat. 5,14-16.
4. Ca niste osti sub steagurile lor:
a. Sub conducerea lui Isus Hristos, capetenia cea puternica. – Ios. 5,14; Evr. 2,10.
b. Care porunceste ca sfintii sa fie imbracati cu armura lui Dumnezeu. – Efes. 6,11-17.
c. Iesind la lupta pentru a birui. – Apoc. 6,2.
d. Steagurile ei: „Domnul neprihanirea noastra” – Ier. 23,6.
e. Dar conceptul unei armate care merge la lupta denota aspecte ca:
(1) Activitati de razboi, stare de razboi, conflict, sacrificari. – Apoc. 12,17; Dan. 12,1.
(2) Existenta unor inamici care cauta sa nimiceasca poporul lui Dumnezeu. – 1 Pet. 4,8; Apoc. 12,17.
(3) Dar biruinta poporului lui Dumnezeu este asigurata – 1 Cor. 15,58; 2 Cor. 4,4-8.
BISERICA ZIDITa PE PETRU
A. Pretentiile Romei:
1. Succesiunea „divina” a Papilor:
2. Petru „piatra” pe care zideste Hristos biserica Sa: Mat. 16,18;
3. Papa, „Pastorul Sef” al celor credinciosi.
B. Ce anume invata Biblia cu privire la stanca pe care este zidita biserica.
1. Numai singur Hristos reprezinta stanca pe care este zidita biserica Dumnezeului celui viu:
a. „Caci nimeni nu poate pune o alta temelie decat cea care a fost pusa, si care este Isus Hristos” – 1 Cor. 3,11.
b. „Dati slava Dumnezeului nostru! El este Stanca” – Deut. 32,3.4.
c. Unii crestini declarati au un deosebit respect fata de Stanca noastra. – Deut. 32,15-18.
2.      „Dumnezeu este stanca mea, cetatuia mea, Izbavitorul meu, Dumnezeu este stanca la care gasesc adapost, turnul meu cel inalt si scaparea mea! Mantuitorule!” – 2 Sam. 22,2.3
a. El putea vorbi astfel din proprie experienta pentru ca el era un om de razboi si de asemenea pentru faptul ca Saul cauta sa-l nimiceasca.
b. in aceeasi situatie este si biserica lui Dumnezeu; Satana s-a straduit sa o nimiceasca dar fara nici un rezultat – Mat. 21,42.
c. Cuvintele Sale isi gasesc confirmarea in Ps. 118,2: „Piatra pe care au lepadat-o zidarii” a ajuns sa fie pusa in capul unghiului cladirii” .
4. Apostolii confirma marturia Domnului nostru:
a. Pavel face legatura intre statutul nostru si aceasta piatra din capul unghiului. – 1 Cor. 3,11.12; 10,4.
b. De asemenea si Petru vorbeste despre aceasta piatra din capul unghiului. – 1 Pet. 2,9-11.
c. Biblia luata ca intreg vorbeste despre Hristos, descriindu-L ca fiind Stanca Veacurilor, singura stanca pe care isi reazema nadejdea biserica Dumnezeului Celui viu.
 
C. Sustinerile Romei conform carora Petru este stanca pe care Hristos a zidit biserica Sa
    sunt nefondate.
1. Petru nu a fost nicidecum primul Papa:
a. Titlurile pe care le revendica papii sunt interzise de catre Domnul nostru. – Mat. 23,8-12; 2 Tes. 2,6-8.
b. Autoritatea pe care si-o aroga Papii a fost respinsa de catre Petru. – 1 Petru 5,1-4.
c. Iacob si nu Petru a fost acela care a prezidat primul Conciliu General al Bisericii. – Fapte 15,13-19.
2. Biblia contine avertismente clare cu privire la zidirea bisericii pe fundatii de origine omeneasca:
a. Psalmistul spunea: „Da, o nimica sunt fii omului! Minciuna sunt fii oamenilor! Pusi in cumpana toti laolalta, ar fi mai usori decat o suflare” . – Ps. 62,9.
b. Proorocul Ieremia rosteste si el cuvinte tari impotriva conceptului punerii increderii in om. – Ier. 17; 15.6.
c. Atunci cand vine vremea unui ajutor concret in situatii de criza deosebite, nu te poti sprijini pe ajutorul omenesc. – Ps. 146,3.4.
3. Asezarea omului in centrul fundamentului sistemelor religioase a reprezentat un blestem pentru generatiile din toate veacurile:
a. Moise si iudeii! Iudeii L-au respins pe Fiul lui Dumnezeu, sustinand ca Moise era calauzitorul lor. – Ioan 8,33-44.
b. O alta exemplificare a ceea ce inseamna blestemul increderii spirituale in puterea omului, il reprezinta Buda si budismul.
c. Lumea este plina de sufixul „ism”, fapt care inrobeste fiinta umana prin mecanismul ascultarii oarbe de initiatorii curentelor respective. – Ier. 3,12-14.
BISERICA ARE NUMAI O SINGURa TEMELIE
A. O temelie
1. Materialul pe care se sprijina un anumit lucru: Isa. 14,32; 28,16.
2. Hristos reprezinta temelia unica a bisericii:
a. El este temelia Evangheliei – Rom. 1,16; Fapte 4,12; Col. 1,27.
b. El este singura temelie a bisericii – Mat. 16,18; 1 Cor. 3,11; 1 Pet. 2,8-11; 1 Cor. 10,4; 1 Pet. 1,3.
B. Caracterul specific al acestei temelii
1. Este deosebita prin puterea ei:
a. Atunci cand se construieste o cladire, acest factor este unul de prima importanta – Mat. 7,24-27.
b. Daca temelia nu este rezistenta, siguranta cladirii este pusa in pericol – Ps. 11,3; 82,5.
c. Hristos este un turn tare pentru toti cei care-si pun increderea in El – Ps. 20,1; Prov. 18,10.
d. Cuvantul Lui are putere – Evr. 13,8.
f. Puterea Sa este nelimitata – Mat. 28,18; Isa. 9,6.
2. Datorita suficientei jertfei Lui:
a. Este primit inaintea Tatalui – Mat. 3,17; 17,5.
b. Jertfa Sa este suficienta pentru a mantui in chip desavarsit – Evr. 2,14-17; Mat. 1,21; 2 Cor. 5,21; Evr. 7,26.
3. Datorita caracterului Sau vesnic:
a. El nu este influentat de trecerea timpului – Evr. 1,10-12; 13,8.
b. El este mereu acelasi – Evr. 13,8; Mal. 3,6; Evr. 6,18-20.
c. A fost mijlocul ales de intelepciunea Tatalui nostru ceresc care face toate lucrurile bune. Este pur si simplu minunat sa zidesti pe temelia aceasta, „pentru ca nimeni nu poate pune o alta temelie decat cea care a fost pusa, si care este Isus Hristos – 1 Cor. 3,11.
C. Nebunia si nelegiuirea de a pune o alta temelie
1. Atunci cand cladim pe temelia a ceea ce ne dicteaza constiinta noastra nesfintita si lipsita de informatii corecte:
a. „Cine se increde in inima lui este un nebun” – Prov. 28,26.
b. „Multe cai i se par bune omului, dar la urma duc la moarte” – Prov. 16,25.
2. Prin incredere in faptele noastre bune:
a. Ganditi-va la exemplul fariseilor – Luca 18,10-12.
b. Observati in acest sens afirmatia eronata pe care o emit unii crestini gresit indrumati – Mat. 7,22; Apoc. 3,14.
3. Sa retinem deci aspectul privitor la suficienta temeliei care a fost pusa de catre inteleptul Mester Ziditor:
a. El este capabil sa mantuiasca in chip desavarsit – Evr. 7,22-27.
Exemple:
(1) Talharul de pe cruce – Luca 23,42-44.
(2) Femeia samariteanca – Ioan 4,1-29.
(3) Femeia prinsa in adulter – Ioan 8,1-12.
b. Sa avem in vedere aici marturia lui Pavel – 1 Tim. 1,15.
4. Temelia aceasta a fost pusa de Dumnezeu Tatal si din acest motiv ea poate conferi zidirii credintei noastre o siguranta vesnica:
a. Acestea sunt cuvintele Bibliei – Isa. 28,16.
b. Acestea sunt cuvintele binecuvantatului nostru Domn – Mat. 16,18.
c. Acestea sunt cuvintele rostite de Duhul lui Dumnezeu – Apoc. 22,17.
5. Ca membrii ai bisericii lui Dumnezeu, trebuie sa fim cu luare aminte la felul cum zidim pe aceasta temelie:
a. Sa zidim cu faptele noastre si nu numai prin cuvinte – Mat. 7,26-29; Iac. 1,22.23.
b. Sa dam ascultare cuvintelor lui Pavel din 1 Cor. 3,11.15.
c. O viata care este cladita pe Cuvantul lui Dumnezeu nu poate fi nimicita de nici o putere care i-ar sta impotriva – Rom. 8,31.
d. in Biblie avem multe exemple care ne arata cat de vrednic de incredere este Cuvantul lui Dumnezeu si cat de durabila este credinta tuturor celor ce cladesc pe temeiul Cuvantului lui Dumnezeu.
CHEIA CASEI LUI DAVID
Isaia 22,22
A. „Voi pune pe umarul lui cheia casei lui David: cand va deschide el, nimeni nu va inchide, si cand va inchide el, nimeni nu va deschide” .
1. Aceste fagaduinte cu caracter profetic se adreseaza lui Eliachin, fiul lui Hilchia, despre care se vorbeste in 2 Regi 18,18.
2. Dar profetia de mai sus are o aplicatie cu un caracter mult mai larg – aceasta face referire la fiul lui David, imbracat in natura umana.
B. Sa analizam textul din Isaia 22,22
1. Casa lui David ca fiind simbolul bisericii Dumnezeului Celui viu:
a. Hristos este numit Fiul lui David – Mat. 21,9.15; 22,42.
b. El este in natura Sa omeneasca, samanta lui David – Ioan 7,42; Luca 20,41; Rom. 1,3; 2 Tim. 2,8.
c. El va sedea pe tronul lui David – Luca 1,32.
2. Declaratiile profetice par sa indice corespondenta intre casa lui David si biserica lui Dumnezeu:
a. Punerea unei temelii impotriva tuturor necuratiilor - Zah. 13,1.
b. Turnarea Duhului de har peste casa lui David – Zah. 12,10.
c. A ridicat un corn de mantuire in casa robului Sau David – Luca 1,68-70.
3. Scopul unei case
a. Este un adapost impotriva dusmanilor copiilor lui Dumnezeu – Ioan 10,15.16.
b. Depozitara darurilor spirituale – 1 Tim. 3,15; Mai. 3,8.
c. Loc pentru comuniune spirituala – 2 Cor. 13,14; 1 Ioan 1,3; Evr. 10,22-28.
d. Locuinta Dumnezeirii – Ier. 51,1; Apoc. 1,13.
C. Cheia casei lui David sau cheia bisericii
1. Hristos detine aceasta cheie:
a. El este Capul bisericii – Efes. 1,21; 4,15; Col. 1,18.
b. El este Mantuitorul trupului Sau – biserica – Efes. 5,23.
c. El a rascumparat biserica cu propriul Sau sange – Fapte 20,28.
2. Cheia casei lui David simbolizeaza puterea si autoritatea peste biserica lui Dumnezeu:
a. Hristos are cheile imparatiei lui Dumnezeu – Ioan 14,6.
b. El este calea, viata si adevarul – Ioan 14,6.
3. El tine cheia inimii si vietii copiilor Lui – 1 Cor. 6,19.
4. El este usa bisericii lui Dumnezeu: Ioan 10,1-16.
5. El tine cheia vietii si a nemuririi – Ioan 6,53-57; 1 Ioan 5,10-12.
6. Chiar acum tine cheia mormantului si ii poate elibera in orice moment pe cei prinsi in legaturile mortii: Ioan 11,25-44.
7. Ce minunat este sa stii ca binecuvantatul nostru Domn detine cheia legaturii noastre cu Tatal din ceruri; si ca, atunci cand El deschide usa milei, nici un om nu o poate inchide!
STANDARDELE BISERICII
A. „Treceti, treceti pe porti! Pregatiti o cale poporului! Croiti, croiti drum, dati pietrele la o parte!
     Ridicati un steag peste popoare!” – Isa. 62,10.
1. Avertismentul de a ridica standardul moral al poporului arata in mod lamurit:
a. Ca acest standard a fost coborat sau nu mai exista deloc.
b. Nu s-ar mai fi pus aceasta problema daca acest standard ar fi ramas la valoarea lui initiala.
2. Acest text ne mai arata:
a. Faptul ca biserica lui Dumnezeu trebuie sa ridice standardul ei moral, pentru ca poporul sa-si poata reface fortele spirituale in acest timp de primejdie.
b. Constituie una din obligatiile cele mai importante aceea ca steagul sau drapelul unei armate sa fie tinut sus si la vedere.
c. Pentru a impiedica inamicul sa intre in posesia drapelului de lupta, sunt alesi oameni puternici carora li se ordona sa-l pastreze cu orice pret.
d. Lipsa drapelului provoaca dezordine si confuzie.
B. Biserica trebuie sa tina sus standardul moral la care afirma ca adera:
1. „Ridicati un steag peste popoare” :
a. Un standard, o regula care calauzeste pe credinciosi in ceea ce gandesc, spun si fac.
b. in Epistola sa catre Filipeni, Pavel explica conceptul sau cu privire la standardele bisericii – Filip. 4,8.
c. Constituie o regula de credinta, care reprezinta numitorul comun in ceea ce priveste comportamentul nostru.
2. Biblia si numai Biblia reprezinta mijlocul pus la dispozitie de catre Dumnezeu pentru a calauzi vietile noastre:
a. Aceasta cuprinde cele saizeci si sase de carti ale Bibliei – 2 Tim. 3,15-17.
b. Cuprinde Cele Zece Porunci – Ex. 20,3-17; Mat. 19,16-20; Ecl. 12,13.14.
c. Domnul nostru a apelat la Scripturi si la Cele Zece Porunci pentru a face publica invatatura Sa – Ioan 5,39.46.47; Luca 12,25.26; Mat. 19,16-24; 22.34-38.
d. Acesta este standardul Adventistilor de Ziua a Saptea – Isa. 8,20; Apoc. 12,17; 14,12.
e. Acest standard biblic a fost respins de catre lumea ce se declara crestina; acest standard a fost inlocuit cu invataturile si poruncile oamenilor – 2 Tim. 4,1-6; Marcu 7,7-13; Isa. 29,13.
f. Obiectivul imediat al Reformatiunii a fost:
(1) De a readuce inaintea poporului lui Dumnezeu vechile pietre de hotar ale adevarului – Fapte 3,19-21; 15,17-18.
(2) Unul dintre aceste vechi semne de hotar care trebuie readus inaintea poporului lui Dumnezeu este Sabatul – Isa. 56,1-7; 58,1; 12,14.
C. „Ridicati un steag”
1. Acest apel reprezinta o chemare a poporului lui Dumnezeu, a bisericii, la o cercetare de smerenie insotita de rugaciune, lucrare pe care este datoare sa o aduca la indeplinire.
a. Sa ne cercetam inimile si vietile noastre pentru a vedea daca suntem cu adevarat inradacinati in credinta data sfintilor odata pentru totdeauna – 2 Cor. 13,5.
b. Este adevarat faptul ca am coborat nivelul standardului nostru moral in viata noastra de zi cu zi, acasa sau in afacerile noastre personale? Ne mai recunoaste inca lumea ca pe un popor deosebit? Ex. 19,5; Tit. 2,11-14.
2. „Ridicati un steag”: acest apel ne invita la o cercetare personala a inimilor noastre cu multa rugaciune si sinceritate.
a. Aceasta trebuie sa inceapa in inima si in casa mea – Iov 1,1-3; Iosua 24,15.
b. Izvorul puterii se afla in actul inchinarii in familie – Ier. 10,25; Ios.24,15.
c. Izvorul tariei ei se afla in studiul zilnic al Bibliei – Fapte 17,11-14; Ioan 5,39; Mat. 22,29.
d. isi gaseste exprimarea in modestia crestina – Filip. 4,15.
e. Ridicand steagul adevarului nu inseamna ca cineva sa se comporte ca un fanatic, dand dovada de extremism; nu! Aceasta in nici un caz! Ci sa traim in adevarul pe care noi il predicam celorlalti.
f. Fie ca lumina noastra sa straluceasca in asa fel ca oamenii sa poata vedea faptele noastre bune si sa slaveasca pe Tatal nostru care este in ceruri.


DACa OAMENII ACESTIA NU VOR RaMaNE iN CORABIE, NU PUTEtI FI SCaPAtI
Fapte 27,30.31
A. Explicatii cu privire la textul nostru
1. Calatoria lui Pavel la Roma a fost insotita de multe primejdii.
2. incercarile marinarilor de a abandona vasul valurilor infuriate, l-a determinat pe Pavel sa-l avertizeze pe capitanul navei impotriva asumarii unui asemenea risc: Fapte 27,30.31.
B. Tema soliei lui Pavel
1. Omenirea se afla intr-un pericol mortal:
a. Natiunile sunt in continuu zguduite de framantari interne – Luca 21,25-26.
b. Dezvoltarea tehnologiilor de fabricatie a bombei termonucleare (H) si a altor arme transforma era in care traim intr-un adevarat cosmar.
c. in aceasta epoca plina de stricaciune, moralitatea se afla acum la nivelul cel mai scazut – 2 Tim. 3,1-9.
2. Biserica Dumnezeului Celui viu este singura barca de salvare in stare de plutire.
a. Diavolul cunoaste lucrul acesta; acesta este motivul pentru care el face razboi cu poporul lui Dumnezeu – Apoc. 12,12.17; 1 Pet. 5,8.9.
b. Ne dam noi seama ca biserica lui Dumnezeu este la fel ca si arca lui Noe, locul de adapost pentru copii lui Dumnezeu? – Ioan 10,15.16.
c. Biserica este pentru noi ceea ce erau cetatile de scapare in Israelul din vechime – Ios. 20,7.8.
d. Dragul meu cititor, gandeste-te ce se intampla acelor suflete inselate care, ca si Iuda, parasesc staulul – Iona 13,30; Mat. 27,1-5.
3. Importanta bisericii este ilustrata in cateva dintre parabolele Domnului nostru:
a. Parabola fiului risipitor – Luca 15,11-32.
b. Aceea cu leul pierdut – versetele 8,9.
c. Parabola vierilor – Mat. 21,33-43.
d. O gradina bine udata – Isa. 58,11.
4. Mult prea multi oameni nici nu isi dau seama ca biserica este, ca si in vechime, lumina ochiului lui Dumnezeu: Deut. 32,10; Zah. 2,8; Lam. 2,18?
C. Motivatii puternice pentru a ramane in cadrul bisericii
1. Creatorul bisericii este Dumnezeu, in persoana Domnului Hristos; El este Cel ce zideste biserica Sa: Mat. 16,18; Evr. 12,2; Mat. 21,33-43.
2. Hristos a rascumparat biserica cu propriul Sau sange: Fapte 20,28; 1 Cor. 6,19.20.
3. Hristos este, dupa cum afirma Pavel, Capul bisericii, trupul Sau: Col. 1,18; 2,19; Efes. 1,22; 4,15.
4. Este pur si simplu imposibil ca cineva sa fie in legatura cu Hristos dar sa nu fie un membru al trupului Sau, biserica: Efes. 4,11-16; 1 Cor. 12,1-28.
5. Darurile Duhului Sfant se afla inlauntrul si nu in afara bisericii: 1 Cor. 12,1-28; Efes. 4,11-16.
6. Totalitatea randuielilor Evangheliei arata spre inlauntrul bisericii:
a. Botezul cu apa – 1 Cor. 12,13.
b. Spalarea picioarelor – Ioan 13,1-17.
c. Cina Domnului – 1 Cor. 10,15.16; 11,23-28.
d. Rugaciunea pentru cei bolnavi – Iac. 5,15,16.
7. Atunci cand vine Hristos, El vine pentru a primi mireasa Mielului, biserica: Apoc. 19,7.8; Evr. 12,22-28.
8. Acestea fiind adevarate, ce se va intampla cu oamenii care au parasit biserica? Mat. 25,31-43.
9. Tot cerul este interesat de soarta bisericii iar locuitorii lui vor face o mareata primire de bun venit in cinstea celor mantuiti: Ps. 24,1-10.
10. Prietenii mei, daca sunteti ispititi sa parasiti biserica viului Dumnezeu, opriti-va va rog si ganditi-va! S-a ales cu ceva fiul risipitor de pe urma plecarii din casa Tatalui Sau? Luca 15,11-32; Cu ce s-a ales Iuda atunci cand a parasit micul grup de ucenici ai Domnului?
Ce castigi daca ramai in casa bisericii, templul lui Dumnezeu?
Este un privilegiu minunat acela de a fi in legatura cu un grup de oameni uniti in asteptarea imparatiei lui Dumnezeu.
INAMICII PERICULOSI AI BISERICII
A. „Caci v-am spus de multe ori, si va mai spun si acum, plangand:
     SUNT MULtI, CARE SE POARTa CA VRaJMASI AI CRUCII LUI HRISTOS.” – Filip. 3,18.
1. Dragi prieteni, cuvintele acestea cuprind aspecte demne de a fi luate in considerare cu multa rugaciune:
a. Pavel a scris in timp ce plangea.
b. in timpul slujirii sale au existat momente cand traia intens anumite stari sufletesti, dar nu avem nici o marturie cu privire la faptul ca el ar fi plans in decursul consumarii unor evenimente.
2. Acest mare predicator, ce avea capacitatea de a sesiza pericolele pe care avea sa le intampine biserica lui Dumnezeu:
a. A observat ca Satana reusise sa contamineze biserica, prin caracterul pacatos al unor oameni care se comportau ca dusmani ai crucii lui Hristos.
b. El isi dadea seama cat de mult rau puteau aduce acesti oameni cauzei adevarului.
c. Cunoasterea acestor stari de lucruri il facea sa verse lacrimi – 2 Cor. 11,28.
B. Inamicii deosebiti ai bisericii
1. Cunoastem din istorie si din studiul profetilor din Biblie:
a. Biserica lui Dumnezeu are, ca si Capul ei, dusmanii ei speciali – Gen. 3,15; Apoc. 12,17.
b. Aceste lucruri au inceput mai intai in casa – Gen. 4,8.
c. Crime de acest gen erau un lucru obisnuit in mijlocul poporului lui Dumnezeu – Mat. 23,31.35.
2. Dar ceea ce produce motiv de ingrijorare este:
a. Faptul ca acesti dusmani se afla in biserica – Mat. 25,31-36; Fapte 20,28-33.
b. Ei dispun de increderea pe care le-o acorda fratietatea; aceasta a constituit cea mai amara experienta traita de Pavel. – 2 Cor. 11,13.
c. Aceste persoane sunt greu de depistat – Mat. 7,15; 2 Cor. 11,13.14.
d. Ei arunca samanta discordiei si produc mult rau cauzei lui Dumnezeu – Fapte 20,29.30.
e. Este infricosator gandul ca lupi invesmantati in haine de oaie se strecoara in randul membrilor bisericii – Marcu 12,38.
f. Cand avem in vedere cazul acestor dusmani neobisnuiti avem un motiv intemeiat de ingrijorare cu privire la siguranta poporului lui Dumnezeu.
C. in ce sens sunt ei dusmani ai crucii lui Hristos?
1. Ei aduc rusine si dezonoare crucii lui Hristos:
a. Desi declara ca sunt crestini, faptele lor tagaduiesc – 1 Tim. 5,8.
b. Ei raspandesc in randuielile membrilor bisericii o stare de neglijenta, de nepasare, datorita legaturii lor cu lumea – 2 Cor. 6,14-17
c. Ei provoaca schisme si discordie in biserica cu scopul de a-i slabi influenta – Rom. 16,17; 1 Cor. 3,3.
d. Ei discrediteaza pe conducatori si distrug increderea fratietatii – Num. 16,1-32.
2. Aspectul cel mai grav si care aduce cea mai mare tristete Domnului si poporului lui Dumnezeu este acela ca:
a. Astfel de dusmani nu sunt depistati decat dupa ce au provocat pierderi insemnate.
b. De asemenea si pentru ca biserica nu urmeaza indeaproape pe Domnul, astfel ca El sa poata transmite avertismentul necesar in acest scop, mai inainte de a se inregistra pierdere.
c. Multi dintre copiii lui Dumnezeu sunt pur ti simplu intr-o stare de adormire – Mat. 25,1-12; 2 Cor. 11,22-34.
3. Sapte semne distinctive ale dusmanilor crucii lui Hristos:
a. Ipocrizia – Afisarea unei alte atitudini decat cea reala; element greu de depistat – Isa. 32,6; Mat. 23,28; Iov. 15,35.
b. Raspandirea unor invataturi ratacite – 1 Tim. 4,1-8; Apoc. 2,20.
c. Vietuirea in pacat – 2 Tim. 3,1-7 – ce situatie penibila pentru poporul lui Dumnezeu.
d. Necinste in afaceri
e. Absenta Duhului lui Hristos
f. Initierea de conflicte in mijlocul fratietatii
g. Rebeliune in ceea ce priveste standardele bisericii.
Atentie marita la acesti dusmani ai bisericii! Nu le oferiti nici macar un moment posibilitatea ca ei sa se desfasoare. Nu intretineti discutii cu ei, dar instiintati-i ca nu doriti sa aveti parte cu ei.
IPOCRItII DIN BISERICa
A. De ce acest subiect?
1. Iubirea pentru biserica lui Dumnezeu: Isa. 62,1.6.
2. Ipocritii reprezinta dusmanii cei mai periculosi ai bisericii:
Ganditi-va la Iuda care s-a folosit de simbolul dragostei pentru a-L vinde pe Hristos, Capul bisericii! Luca 22,23.
3. Sarutul avea o dubla semnificatie:
a. Un semn al respectului si supunerii – 1 Sam. 20,41.
b. Al dragostei si atasamentului – Gen. 27,26.27;
C. Cine sunt persoanele ipocrite din biserica?
1. Acele persoane care se afiseaza ca adevarati reprezentanti ai lui Hristos, dar care nu sunt in realitate asa ceva:
a. Fariseii – Luca 18,11.12.
b. Mincinosii – Fapte 5,1-6; 1 Sam. 15,14.15.
c. Cei care traiesc in felul lumii – 2 Tim. 3,1-5.
d. Cei care cauta greseli la ceilalti – Mat. 7,1-6.
e. Toti cei care il cinstesc pe Dumnezeu cu buzele lor dar care il tagaduiesc cu faptele lor – Isa. 29,13.
2. Ei reprezinta adevarati dusmani ai bisericii:
a. Ei se folosesc de cunostintele lor in domeniul religios pentru a insela.
Exemple:
(1) Proorocii din Israel – 1 Regi 13,18.
(2) Cazul lui Balaam reprezinta un exemplu tipic – Num. 25,1-6.
(3) Anania este un alt exemplu – Num. 25,1-6.
(4) Simon – Fapte 8,18-23.
b. Ei au slabit influenta bisericii oferind lumii o imagine defavorabila cu privire la rolul ei – Prov. 14,34; 2 Sam. 12,14.
c. in biserica, Satana se foloseste de cei ipocriti pentru a dezonora crucea lui Hristos si pentru a slabi credinta acelora care intra in anturajul acestor persoane.
d. Feriti-va de ipocrizie, care este o atitudine fatala pentru viata spirituala a oricarui credincios.
C. Nu toti membri bisericii sunt ipocriti, asa cum ii acuza cei din lume
1. Exista o mare cantitate de sare curata in biserica lui Dumnezeu.
Exemple:
a. Simeon – Luca 2,25-32.
b. Ana, o profeteasa – versetele 36-38.
c. Zaharia si Elisabeta – Luca 1,6.
d. Iosif – Gen. 39,1-12.
e. Daniel si prietenii lui – Dan. 2;3;6.
2. Cetatenii imparatiei raman inca sarea pamantului si lumina lumii.
3. Numai Dumnezeu este Acela care cunoaste motivele adanci ale fiintelor omenesti.
4. Unul dintre motivele care fac ca ipocritii din biserica sa iasa in evidenta ca un deget ranit la o mana, il constituie existenta unui standard inalt de vietuire pe care il predica biserica; in timp ce in lume nu descoperim un sistem similar:
5. Un alt motiv care face ca ipocritii din biserica sa fie usor descoperiti este acela ca ei sunt in permanenta expusi luminii adevarului.
6. Un alt factor care contribuie la aceasta expunere la lumina adevarului este acela al sustinerilor si conceptiilor poporului lui Dumnezeu.
7. Va veni vremea si noi asteptam cu bucurie acest moment, cand toti ipocritii vor parasi biserica. Poporul lui Dumnezeu va fi eliberat de ipocrizia fariseismului.
8. Fie ca noi sa ne rugam in nadejdea ca nici unul din noi, in mod neintentionat, sa nu se gaseasca in ipostaza celor care se prezinta ca ipocriti.
9. Satana cunoaste atunci cand dam dovada de sinceritate dar si atunci cand incercam sa ducem o viata dubla. El a luat nota de slabiciunea de caracter a lui Iuda si a multora dintre cei care au cazut victime inselatoriilor lui.
10. Am face bine sa ne rugam impreuna cu Psalmistul: „Cerceteaza-ma, Dumnezeule, si cunoaste-mi inima! incearca-ma si cunoaste-mi gandurile!” – Ps. 139,23.
11. Cunoastem felul in care priveste Dumnezeu ipocrizia in domeniul religios: Mat. 7,1-5; Luca 18,10-14; Iov 27,8; Mat. 24,51.
DE CE SUNT ADVENTIST DE ZIUA A SAPTEA
Fapte 24,14; 1 Pet. 3,15
A. Aceasta reprezinta o declaratie succinta privitoare la considerentele credintei mele.
1. Nu sunt adventist de ziua a saptea pentru ca:
a. Am fost crescut in credinta luterana.
b. Nu ma simt cu nimic mai bun decat oamenii care poseda alta convingere decat a mea.
2. Privitor la viata mea ca adventist de ziua a saptea cred:
a. Ca invatatura Bisericii Adventiste este in mod fundamental scripturistica.
b. Ca datoria mea personala inaintea lui Dumnezeu este aceea de a-mi pune viata in randuiala, in conformitate cu tot ceea ce spune Biblia.
B. Sapte motive pe care se bazeaza convingerea ca Biserica Adventista de Ziua a Saptea invata adevarul:
1. Numele nostru
a. Exprima o dubla relatie intre aspectul revenirii in curand a lui Isus Hristos si acela al loialitatii poporului lui Dumnezeu care se pregateste pentru aceasta nadejde binecuvantata.
b. Noi respectam a saptea si ultima zi a saptamanii, ziua Domnului – Compara Gen. 2,2.3 cu Exod 20,8-11; Mat. 5,17-19; Luca 16,17; Isa. 56,1-7; 58,12-14; Apoc. 1,10.
2. Crezul nostru:
a. Daca este vorba aici de un sistem de reguli create de om, atunci noi nu avem un astfel de model.
b. Biblia reprezinta in exclusivitate crezul nostru .
(1) Noi respingem toate asa-numitele „sfinte traditii” ale oamenilor – Marcu 7,7-13; 1 Pet. 1,18,19; 2 Tim. 4,1-6; Isa. 29,13.
(2) Acceptam cele saizeci si sase de carti ale Bibliei ca avand autoritate suprema – 2 Tim. 3,15-17; Luca 24,25-28; Fapte 24,14; Ioan 7,37-39.
3. Existenta noastra constituie un raspuns la profetia biblica:
a. Marea apostazie care caracterizeaza Evul Mediu – Fapte 20,28-31; 2 Tes. 2,1-11; 2 Tim. 4,1-6.
b. Reformatiunea sau reintoarcerea la toate adevarurile din Biblie, inclusiv cel privitor la Sabat, miscare prezisa in Scripturi – Fapte 3,19-21; Isa. 56,1-8; 58,1.12-14.
c. Vestirea intreitei Solii ingeresti marcheaza faza finala a Reformatiunii – Apoc. 14,6-12.
4. Platforma noastra:
a. Evanghelia cu patru laturi:
(1) Mantuit prin har – Rom. 11,5.6; Efes. 2,7.8; Tit 2,11.
(2) Prin sangele lui Isus – 1 Pet. 1,18.19; Rom. 5,9; 1 Ioan 1,7-9; Rom. 3,25; Apoc. 1,5.
(3) Prin credinta in Isus Hristos – Rom. 5,1-3; 2 Tim. 3,15; Evr. 11,4.6; Rom. 10,17.
(4) Prin lucrarile care sunt rodul credintei in Hristos – Iac. 2,24-26; Mat. 7,8-23.26.
b. Randuielile Evangheliei, un memorial despre actul suprem al rascumpararii prin Hristos -
(1) Botezul cu apa prin scufundare – Mat. 16,15.16; 28,18-20; Rom. 6,1-7; 1 Pet. 3,21; Ioan 3,23.
(2) Spalarea picioarelor – Ioan 13,1-17; 1 Tim. 5,10.
(3) Cina Domnului – Mat. 26,26-28; 1 Cor. 10,15.16; 11,22-29.
(4) Rugaciunea pentru cei bolnavi – Iac. 5,14-17.
5. Standardele noastre:
a. Noi credem ca urmarea credintei noastre in Isus cuprinde trei aspecte:
(1) Va curati inima noastra
(2) Va curati trupul nostru
(3) Va curati caracterul nostru moral – Compara 1 Tes. 5,23 cu Rom. 8,29; 1 Ioan 3,1-3; 1 Cor. 13; Gal. 5,16-24.
6. Noi credem in conceptul separatiei complete dintre biserica si stat: Mat. 22,21.
a. Rolul statului este acela de a reprezenta interesele civile ale cetatenilor sai.
b. Rolul bisericii este acela de a transmite Evanghelia la toti oamenii, netinand cont de barierele nationale – Mat. 28,18-20.
7. Nadejdea noastra:
a. Se concentreaza in jurul evenimentului celei de-a doua veniri a lui Isus Hristos, Domnul nostru – Tit 2,13; Ioan 14,1-3; Iac. 5,8.
b. Aceasta nadejde este redata si explicata intr-un lant de viziuni profetice asa cum sunt ele relatate in Dan. 2,7.8 si in Cartea Apocalipsei. De asemenea, in cadrul celei mai importante profetii facuta de Domnul nostru, redata in Matei 24.
c. Noi, impreuna cu toti sfintii, asteptam ceruri noi si un pamant nou pe care se vor implini toate fagaduintele lui Dumnezeu – 2 Pet. 3,12.13; Isa. 65,15-17; 66,22.23; Apoc. 2,22.
iNCHINAREA PUBLICa
Evrei 10,35
A. „Sa NU PaRaSIM ADUNAREA NOASTRa, cum au unii obicei; ci sa ne indemnam unii pe altii,
     si cu atat mai mult, cu cat vedeti ca ziua se apropie.”
1. Acest avertisment al lui Pavel are un caracter actual si are legatura cu similaritatea:
a. Practicilor din vechime din mijlocul poporului lui Dumnezeu – Citeste cu atentie Lev. 23,1-38; Ps. 89,7; 107,32; 111,1.
b. Patriarhii au ridicat altare oriunde isi asezau corturile – Gen. 8,20; 12,7; 22,9; 35,1.
2. inchinarea publica este practicata de aproape toti oamenii religiosi din lumea intreaga: Fapte 17,23.
B. Sa analizam actul inchinarii publice in lumina textului din Evrei 10,35
1. Exemple din Noul Testament:
a. Hristos a luat parte la serviciile de inchinare publica. Era obiceiul Sau acela de a se intalni cu oamenii cu ocazia serviciilor de inchinare publica – Fapte 3,1-9; 16,13; 17,1-9.
b. A nu lua parte la acest serviciu este contrar dispozitiei Domnului – Evr. 10,26.
2. Iata cateva argumente importante in sprijinul conceptului de inchinare publica:
a. Are la baza porunca lui Hristos. El a facut o fagaduinta: „Caci acolo unde sunt doi sau trei adunati in Numele Meu, sunt si Eu in mijlocul lor” – Mat. 18,20.
b. Are la baza responsabilitatea bisericii. Biserica este denumita „adunare” – Iac. 2,2; Evr. 12,23.
(1) Acolo unde este adunarea bisericii, acolo se manifesta darurile spirituale – 1 Cor. 12,1-28; Efes. 4,11.12.
(2) Locul unde este servita Sfanta Cina este numai in adunarea bisericii.
(3) insa aspectul principal este acela ca noi trebuie sa participam la slujbele bisericii datorita nevoilor spirituale. Noi ducem lipsa de acele binecuvantari care ne asteapta la biserica.
3. Motivatii speciale in sprijinul participarii la actul inchinarii publice:
a. „indemnati-va unul pe altul” – Evr. 3,13. A indemna inseamna aici a incuraja pe cineva in Domnul – 1 Pet. 5,1.
b. indemnul reprezinta o parte componenta a adunarilor publice; a strangerii laolalta in actul inchinarii – 1 Cor. 11,20.
c. Acest indemn ar trebui facut in spiritul unei mai mari atentii in viata spirituala si a vegherii cu rugaciune – Mat. 24,42-44; 1 Pet. 5,8; pentru curaj si perseverenta -
d. Un motiv determinant: „Cu cat vedeti ca ziua se apropie”
4. Pavel trebuie sa se fi referit la chinurile si persecutiile pe care le infruntau crestinii in primul secol:
a. La randul nostru, infruntam situatii similare pe masura ce ne apropiem de zilele din urma – Apoc. 12,17; Evr. 11,36-40; Fapte 8,1-4.
b. Am impresia ca atunci cand Pavel sfatuieste pe credinciosi sa se intalneasca laolalta si sa se indemne unul pe altul, avea in vedere Biserica A.Z.S.; aceasta deoarece cunoastem faptul ca ne apropiem de timpul de persecutie – implinirea profetiei biblice.
2. Avem in vedere patru impliniri distincte ale profetiei din Biblie, pentru a arata ca sfarsitul este aproape:
a. Apoc. 13,11-17 – (aparitia pe scena istoriei a Statelor Unite ale Americii; ridicarea la putere a papalitatii; obedienta bisericilor protestante fata de pretentiile Romei).
b. Ruina morala in camin, societate si intre natiuni – 2 Tim. 3,1-9; Mat. 24,12.
c. Nu pot fi ignorate nici starile de lucruri din mijlocul bisericii noastre – Apoc. 3,14-17.
d. Semnele prevestitoare ale venirii Domnului nostru si-au gasit in mod integral implinirea, cu exceptia celei privitoare la Semnul Fiarei.
Cu siguranta avem multe motive de a asculta de povata lui Pavel si anume aceea de a ne aduna laolalta impreuna si de a ne folosi de aceste prilejuri pentru a ne incuraja si a ne indemna unul pe altul si cu rugaciune, deoarece sfarsitul tuturor lucrurilor este aproape.
ADEVaRATA iNCHINARE
A. „Voi va inchinati la ce nu cunoasteti; Noi ne inchinam la ce cunoastem, caci mantuirea vine de la iudei.
    Dar vine ceasul, si acum a si venit, cand iNCHINaTORII ADEVaRAtI SE VOR iNCHINA TATaLUI
    iN DUH SI iN ADEVaR” – Ioan 4,22.23
1. Prin aceste cuvinte, Domnul Isus Hristos asaza intr-o lumina deosebita unul din adevarurile fundamentale ale Bibliei.
a. Merita o deosebita atentie faptul ca acest adevar fundamental a fost facut cunoscut unei Samaritence, al carei neam era urat de iudei.
b. Acest aspect arata in mod lamurit ca Dumnezeu nu este partinitor – Fapte 10,34.35.
c. Readuce din nou in atentie un mare adevar, si anume acela ca inaintea lui Dumnezeu toti pacatosii sunt la fel.
(1) Lumina si adevarul au fost puse la dispozitia tuturor – Apoc. 22,17.
(2) Deoarece acestea sunt mijloacele alese de Dumnezeu pentru a ne readuce inapoi la Sine – Ioan 8,31.32; 17,17.
2. Acesta este un element important pe care trebuie sa-l retinem, pe masura ce studiem subiectul privitor la adevarata inchinare.
a. in care adevarul reprezinta insasi temelia acestui act – 2 Tim. 2,19; 1 Cor. 3,10.11.
b. Scripturile reprezinta sursa / constituie – izvorul divin al adevarului – 2 Tim. 3,15-17; 2 Pet. 1,16-20.
B. Adevarata inchinare
1. inchinarea:
a. Webster defineste inchinarea ca pe „un act de cinstire a unei zeitati; omagiu si veneratie cu caracter religios” .
b. Cuvantul din care deriva acest termen este acela de „prosternare” , semnificatia de baza constand in actiunea cuiva de a se prosterna intr-o atitudine de rugaciune si adorare.
2. Trei aspecte principale se cuprind in actul inchinarii:
a. Descopera nevoia omului de a recunoaste si de a fi in legatura cu o putere superioara.
b. Constituie de asemenea o recunoastere din partea omului, a faptului ca a pacatuit si ca, din acest motiv, el cauta pacea inimii prin intermediul actului inchinarii.
c. Totodata poate fi inclusa aici si o recunoastere a faptului ca exista viata si dupa moarte.
Aceste aspecte, aflate in stransa legatura, exprima conceptul uzual cu privire la inchinare.
3. Temelia adevaratei inchinari:
a. Primul si cel mai important aspect in actul adevaratei inchinari este acela al unei aprecieri corecte privind caracterul lui Dumnezeu – Ps. 99,3; 111,9.
b. Acest aspect fundamental este descris in Biblie - Ioan 17,17; Dan. 10,21; 2 Tim. 3,15-17.
c. Hristos, Fiul lui Dumnezeu, a venit in aceasta lume, pentru a ne calauzi in actul inchinarii noastre inaintea adevaratului Dumnezeu.
d. Dumnezeu este Duh. Prin aceasta afirmatie Domnul nostru ne elibereaza de toate explicatiile eronate cu privire la Dumnezeu. El este o Fiinta, o Persoana; astfel il descrie Biblia – Gen. 1,26.27; Ex. 33,22.23; Num. 12,8.
C. Natura adevaratei inchinari
1. Natura si caracterul lui Dumnezeu implica cer din partea inchinatorului o natura sau un caracter asemanator:
a. „Dumnezeu este Duh; si cine se inchina Lui, trebuie sa I se inchine in duh si in adevar.
b. Curatia inimii depinde de cunoasterea si ascultarea de principiile adevarului – Mat. 22,29; 1 Pet. 1,22; Ioan 5,39; 8,32.
c. Spiritualitatea si adevarul sunt de nedespartit; unul reprezinta consecinta prezentei celuilalt. Acela care este cu adevarat o persoana spirituala, traieste dupa cuvantul adevarului – Rom. 7,14; Ioan 6,63; 2 Tim. 3,16.
2. Adevarata inchinare are ca temei curatia si sfintenia simtamintelor fata de Dumnezeu.
Exemple:
a. Hristos este exemplul nostru desavarsit – Mat. 3,17; Ioan 12,28.
b. Solomon in timpul perioadei copilariei lui constituie un exemplu in ceea ce priveste adevarata inchinare – 1 Regi 3,5-15; 8,10.11.
c. De asemenea Avraam este un exemplu edificator – Gen. 22,1-12.
d. Iacob este iarasi un alt exemplu – Gen. 28,1-15.
3. Binecuvantarile adevaratei inchinari:
a. Dumnezeu doreste astfel de inchinatori – Fapte 13,22; Gen. 12,1-6; Fapte 8,26-39.
b. Dumnezeu le va permite accesul in sfatul Sau – Gen. 18,17.
c. El ii va primi in slava – Gen. 5,22-24; Evr. 11,5; Apoc. 14,1-5.
iNCHINARE IEFTINa
2 Samuel 24,13-25
A. inchinare
1. A aduce cinstire si veneratie plina de respect lui Dumnezeu: Ps. 99,9.
2. Tipuri de inchinare:
a. Laude si multumiri – Ps. 42,4; 50,23.
b. Aducerea de daruri inaintea lui Dumnezeu – Ps. 42,4; 50,23; 68,29; 76,11.
c. Ascultarea fata de voia Sa – Mat. 4,10; 1 Sam. 15,23.
d. Marturisirea adevarului – Fapte 1,8.9; 1 Pet. 2,9-11.
B. inchinarea regelui David
1. David a comis multe greseli in viata lui; cu totii facem o multime de greseli: Iac. 3,1-8.
2. insa David a avut la dispozitie harul de a aduce in inchinarea lui tot ce a avut mai bun Dumnezeu.
a. Textul nostru reprezinta unul din exemplele definitorii despre capacitatea lui David de a conferi o apreciere corecta inchinarii inaintea Dumnezeului oricarui duh.
b. El ne-a lasat un model al adevaratei inchinari.
3. El dispunea de avantajul de a-l lasa pe semenul Sau sa acopere costul inchinarii lui. Omul acela s-a oferit sa-i plateasca el acest cost, in mod integral.
a. insa David cunostea foarte bine cum stateau lucrurile decat acest om; el cunostea faptul ca Dumnezeu stia ce anume putea face David spre a-I aduce inchinare.
b. David a zis: „Nu! vreau s-o cumpar de la tine pe pret de argint” – 2 Sam. 24,24.
c. „Nu voi aduce Domnului, Dumnezeului meu. arderi de tot, care sa nu ma coste nimic” – versetul 24.
d. El nu era adeptul conceptului inchinarii ieftine – Mal. 1,6-8.
e. El nici nu dorea sa se bucure de avantajele inchinatorilor liberali pentru a-si aduce darul lui.
f. Acest lucru era interzis prin lege – Lev. 22,22-25. Acesta este un lucru valabil in dreptul fiecaruia dintre noi, un lucru de care sa tinem seama atunci cand ne inchinam.
g. Sa ne cercetam inimile noastre si sa vedem daca nu cumva ne osandesc pentru incercarea noastra de a ramane doar la linia de plutire in relatia noastra cu biserica.
C. Adevarata pretuire a inchinarii noastre
1. inchinarea noastra trebuie sa se conduca dupa urmatorii patru factori distincti.
a. Dragostea fata de Dumnezeu reprezinta insasi baza inchinarii, care poate fi primita inaintea lui Dumnezeu; Deut. 6,4-6 ne ofera un comentariu inspirat cu privire la inchinarea care poate fi primita de Dumnezeu; Isa. 29,13. Dragostea adevarata fata de Dumnezeu este exprimata atunci cand noi ii oferim ceea ce noi avem mai bun.
Exemple:
(1) Avraam l-a iubit pe Dumnezeu si de aceea el i-a oferit ceea ce avea cel mai bun – Gen. 22,12.
(2) Vaduva cea saraca il iubea pe Dumnezeu si de aceea ea I-a oferit tot avutul ei, ultimul ei banut – Marcu 12,44.
(3) Maria Magdalena L-a iubit pe Domnul si de aceea i-a dat in dar ceea ce a avut mai bun – Mat. 26,7; Marcu 14,3; Luca 7,37.
b. Adevarata inchinare se descopera pe ea insasi – Prin loialitatea noastra fata de adevar – Iov 23,10.11; Dan. 6,10; Gen. 39,8.9.
Se manifesta prin recunoasterea de catre noi a caracterului rational al actului slujirii inaintea lui Dumnezeu – Isa. 1,18-19.
c. inchinarea ieftina trece cu vederea adevarul principal cu privire la actul inchinarii.
(1) Dumnezeu este adevaratul Datator a tot ceea ce detinem sau ii putem darui – 1 Cron. 29,11.12.
(2) Atunci cand retinem orice binecuvantare care vine de la Dumnezeu ne excludem singuri de la primirea binecuvantarilor Lui – Prov. 11,24; Hag. 1,6.
(3) Atunci cand daruim ceea ce avem mai bun lui Dumnezeu, ca raspuns El va inmulti darul Sau in propriul nostru beneficiu – Mal. 3,8-11; Marcu 10,28-30.
d. inchinarea ieftina reflecta modul nostru de a gandi cu privire la Dumnezeu -
(1) Avem un concept ingust cu privire la Persoana lui Dumnezeu.
(2) Nu pretuim adevarata valoare a jertfei Lui din dragoste pentru noi.
(3) Dumnezeu a dat totul spre a ne salva – Ioan 3,16.
(4) De ce si mai ales cum am putea sa-I daruim mai putin decat capacitatea?
 
 
iNCHINAREA INCOMPLETa
A. „Daca neprihanirea voastra nu va intrece neprihanirea carturarilor si a fariseilor,
     cu nici un chip nu veti intra in imparatia cerurilor” – Mat. 5,20.
1. Neprihanirea carturarilor si a Fariseilor:
a. Avea un caracter superficial si se manifesta doar in exterior.
b. Consta in lungi rugaciuni facute in public
c. Si in multe alte ritualuri facute de oameni – Compara Mat. 15,1-7 cu Marcu 7,1-13; Mat. 23,1-36.
2. Ei au parasit actul inchinarii, miezul religiei – Isa. 29,13.
a. Ei n-au tinut seama de cumpana dreptatii – judecata, mila si credinciosia – Isa. 59,8; Amos. 5,7; Ier. 6,23; Deut. 32,20; Rom. 3,3.
b. Ei au cautat sa-si arate lumii propria lor neprihanire in loc de ca cauta slava lui Dumnezeu – Rom. 10,1-6.
B. Domnul ne avertizeaza impotriva pericolului unei religii superficiale
1. Am face bine sa ascultam acest avertisment:
a. Exprimarea prin formele exterioare asa cum se manifesta aceasta astazi printre crestini va avea consecinte fatale – 2 Tim. 3,1-5.
b. Cineva poata ca are o asemanare cu adevarul, platindu-si zecimea la banut si in roadele pamantului.
c. Vietile lor pot parea corecte in exterior – Luca 18,11.12.
d. Poate fi o persoana care participa cu regularitate si punctualitate la serviciile divine ale bisericii – „avand o forma de evlavie” .
2. insa exprimarea prin formele exterioare nu este indestulatoare in manifestarea credinciosiei fata de Hristos; El isi exprima dezaprobarea fata de acest mod de slujire.
a. El dispretuieste neprihanirea fariseica – Mat. 23,1-36.
b. El a vazut prea multe exemple de acest gen in mijlocul celor ce se declara a fi conducatorii poporului Sau – Mat. 6,2-11.
c. El vede prea multe exemple de superficialitate, de slujire doar cu buzele, in mijlocul poporului Sau din zilele noastre – Apoc. 3,14-17; Mat. 24,12.13.
d. El doreste aurul curat din marturisirea si experienta noastra crestina – Apoc. 3,18; 1 Pet. 2,9-11.
3. Formele exterioare reprezinta o parte a actului inchinarii poporului lui Dumnezeu:
a. Trebuie sa stim cum sa ne comportam in Casa Domnului – 1 Tim. 3,15.
b. Atitudinea in timpul rugaciunii trebuie sa fie cea adecvata.
c. Respectul in Casa Domnului este obligatoriu.
d. Dar toate acestea reprezinta aspecte minore daca ne gandim la starea in care se afla inimile noastre; daca luam in considerare viata noastra de zi cu zi.
C. Formele exterioare din punct de vedere religios sunt inselatoare
     si pot avea consecinte distrugatoare.
1. Ele lasa inima neschimbata.
a. Carturarii si fariseii erau foarte meticulosi in indatoririle lor religioase si in comportamentul lor exterior.
b. Dar inimile lor erau pline de ucideri si alte crime – Mat. 23,27.28; Ier.17.9.
2. O astfel de religie toceste constiinta:
a. Nu exista mila sau compasiune;
b. Nu exista in nici un fel dorinta de a fi rabdator, staruitor si indelung rabdator.
3. O astfel de religie este alimentata de egoismul omenesc si neglijeaza nevoile sufletului:
a. in felul acesta a inceput sa se manifeste pacatul in ceruri – Isa. 14,12-17; Ezec. 28,12-18.
b. Asa a avut loc caderea lui Adam si a Evei – Gen. 3,1-6.
c. Caderea lui Nebucadnetar a fost asa – Dan. 4,30.
4. O astfel de religie conduce la:
a. Neglijarea rugaciunii in taina – Iac. 4,1-3.
b. Neglijarea studiului Cuvantului lui Dumnezeu.
c. Ne face indiferenti fata de nevoile celorlalti.
d. Cultiva in suflet pacatul defaimarii si a altor pacate condamnabile – Mat. 7,1-6. Defaimarea este una din bolile bisericii din zilele noastre.
e. Toate acestea dovedesc ca religiozitatea de suprafata este daunatoare pentru suflet si pentru actul inchinarii inaintea Domnului .
f. Sa luam aminte la avertismentul din textul nostru.
GRIJA LUI DUMNEZEU MANIFESTATa PENTRU ADUNAREA POPORULUI SaU
A. „DOMNUL IUBESTE PORtILE SIONULUI mai mult decat toate locasurile lui Iacob” – Ps. 87,2.
1. Care este cea mai impresionanta imagine in cadrul asocierii grupurilor umane?
a. O adunare a Camerei Legislatiei, care se intruneste si emite legi potrivite!
b. Tot atat de bine ar putea fi si cazul unei intruniri a filozofilor.
2. Dar conform textului nostru adunarea copiilor lui Dumnezeu le depaseste pe toate acestea. Textul nostru ne indreapta atentia tocmai asupra acestui aspect.
B. „Caci Domnul iubeste portile Sionului mai mult decat toate locasurile lui Iacob” .
1. Dumnezeu iubeste locasul poporului Sau:
a. Dumnezeu a ocrotit casa lui Iov – Iov 1,10.
b. ingerul Domnului protejeaza caminele copiilor lui Dumnezeu – Ps. 34,7; aceasta a fost experienta pe care a trait-o Lot – Gen. 19,1-11.
c. in textul nostru apare ca o evidenta insasi dragostea lui Dumnezeu pentru locasurile poporului Sau, caci textul spune „Domnul iubeste mai mult”; acest aspect indica distinctia in dragostea lui Dumnezeu, insa este clar faptul ca El iubeste locasurile poporului Sau.
2. Declaratia plina de slava „El iubeste portile mai mult” indica credinciosia Domnului fata de Casa lui Dumnezeu:
a. A exista in adunarea poporului lui Dumnezeu a constituit prima si cea mai importanta dintre masurile care au fost luate de El, atunci cand a fost ridicat sanctuarul – Ex. 25,8; 29,46.
b. Dumnezeu comunica cu Israelul din locasul tronului milei – Ex. 25,17.22.
c. Mantuitorul a fagaduit sa se intalneasca cu poporul Sau, chiar daca numai doi sau trei sunt adunati laolalta – Mat. 18,20.
d. Mal. 3,16 reprezinta un minunat comentariu pe marginea subiectului nostru – „Atunci si cei ce se tem de Domnul am vorbit adesea unul cu altul; Domnul a luat aminte la lucrul acesta si a ascultat; si o carte de aducere aminte a fost scrisa inaintea Lui, pentru cei ce se tem de Domnul, si cinstesc Numele Lui” .
C. Ce poate motiva preferinta de a veni in Casa Domnului
1. Motivatia pentru astfel de adunari:
a. inchinarea – aceasta este si trebuie sa reprezinte mereu principala motivatie in cazul adunarii poporului -
(1) Este o motivatie cu caracter perpetuu; niciodata nu va inceta de a fi astfel – Isa. 66,23.
(2) Este jalonul determinant in existenta poporului lui Dumnezeu – Ps. 95,6; 99,5.9.
b. Constituie unul din centrele lui Dumnezeu de comunicatie de unde El isi face cunoscuta voia Sa cea sfanta. – Ex. 25,22.
2. A impartasi binecuvantarile Domnului unul cu celalalt, este inca un argument convingator in sprijinul bunavointei speciale pe care o manifesta Dumnezeu fata de portile Sionului:
a. Acesta este mijlocul acceptat de Dumnezeu prin care oamenii se pot incuraja unul pe altul mergand pe calea vietii – 1 Cor. 14,12; Efes. 4,11-18.
b. Rugaciunea in comunitate este un alt motiv temeinic pentru afirmarea bunavointei speciale din partea lui Dumnezeu.
c. Ganditi-va la rezultatele unor astfel de intalniri de rugaciune!
(1) in ziua Cincizecimii – Fapte 1,13-16; 2,1-16.
(2) in timp de persecutie severa – Fapte 4,23-31; 12,12.
3. in scopul de a unifica lucrarea Domnului:
a. Aceasta s-a realizat in zilele apostolilor – Fapte 15,6-30.
b. Ce s-ar intampla cu Miscarea Adventa in lipsa acestor adunari.
c. „Cand nu este chibzuinta, poporul cade; dar biruinta vine prin marele numar de sfetnici” – Prov. 11,14; 24,6.
4. Aceste motivatii ca si altele la fel de potrivite ar trebui sa ne convinga de faptul ca Dumnezeu are o binecuvantare speciala pentru poporul Sau care se aduna la portile Sionului, spre a se inchina Domnului si a se gandi la Numele Lui minunat.
PaRTaSIA
 
A. „Atunci au auzit glasul Domnului Dumnezeu care umbla prin gradina in racoarea zilei: si omul si nevasta lui s-au ascuns de fata Domnului Dumnezeu printre pomii din gradina” dar Domnul Dumnezeu a chemat pe om, si i-a zis: „Unde esti?” – Gen. 3,8.9.
1. Cuvintele textului nostru constituie o minunata descoperire cu privire la atitudinea lui Dumnezeu fata de primii nostri parinti:
a. Lui Dumnezeu ii era dor de ei si i-a cautat chiar si dupa ce ei calcasera porunca Sa.
b. Trebuie retinut faptul ca nu omul ci Dumnezeu a fost acela care a cautat sa restabileasca relatia distrusa.
c. Din textul nostru reiese in mod clar elementul partasiei.
B. Partasia
1. Omul a fost facut pentru partasie. Textul nostru indica in mod clar acest lucru:
a. „Nu este bine ca omul sa fie singur” – Gen. 2,18.
b. Credinta intr-un Dumnezeu personal constituie elementul care sustine sau in lipsa caruia se prabuseste crestinismul. – Rom. 14,7.
2. Sanctuarul pamantesc reprezinta o ilustratie fidela despre acest adevar:
a. „Sa-mi faca un locas sfant, si Eu voi locui in mijlocul lor” – Ex. 25,8.
b. Prezenta Domnului in Locul Prea Sfant reprezinta o permanenta aducere aminte pentru inchinator ca Dumnezeu iubeste partasia cu poporul Sau.
3. Un alt element sugestiv in legatura cu dorinta de a avea partasie cu copii Sai il reprezinta venirea in lume a Fiului lui Dumnezeu: Ioan 1,11.14.
4. Fagaduinta Domnului nostru de a fi impreuna cu credinciosii in cadrul adunarilor lor – Mat. 18,20 – reprezinta o dovada in plus a acestui adevar.
5. Ultima Sa fagaduinta, aceea de a fi cu noi pana la sfarsitul veacurilor pecetluieste adevarul din Mat. 28,20.
6. Biblia indica patru modalitati prin care putem avea partasie cu Domnul:
a. Prin meditatie si rugaciune – Luca 6,12; Mat. 14,23; Ps. 63,6.
b. Prin rugaciunea in comunitate – Evr. 10,25.
c. La altarul familial – Iov. 1,1-5.
d. Prin vizitarea celor varstnici si a vaduvelor – Mat. 25,36; Iac. 1,27.
C. Importanta acestui subiect
1. Pacatul distruge partasia:
a. Acest lucru a fost demonstrat in cazul experientei traite de Adam si Eva.
b. Distrugerea aceasta este produsa datorita unui sentiment de rusine – Ier. 3,25.
c. De un sentiment de frica care este produsul pacatului si a vinovatiei.
d. El cauta scuze pentru nimicirea partasiei – Luca 14,18-20; 18,13.
e. Ascunzandu-se! - cea mai evidenta dovada a prezentei pacatului in viata pacatosului.
(1) Unii se ascund de Domnul lasandu-se retinuti de grijile si ocupatiile acestei lumi.
(2) Altii se ascund prin refuzul lor de a asculta de glasul care face invitatia – Ioan 8,9; Fapte 24,25; Mat. 27,16.
(3) Unii se ascund de Domnul atunci cand refuza sa-si marturiseasca pacatele – Ps. 32,2-5.
(4) Altii se consoleaza ei insasi si astfel cauta sa-si ascunda nevoia dupa ajutorul de sus.
(5) Si mai sunt unii care se ascund in spatele acuzatiilor pe care le aduc celorlalti pentru propriile lor atitudini – 1 Sam. 15,15.
2. Dumnezeu ii iubeste chiar si pe cei pacatosi; El cauta sa restabileasca partasia care a fost intrerupta:
a. El a facut primul pas; nu Adam ci Dumnezeu a fost Acela care l-a cautat pe pacatos pentru a-l readuce la starea initiata de partasie cu Dumnezeu.
b. Retineti va rog, modul in care Biblia foloseste termenul „primul” pentru a descrie relatia dintre Dumnezeu si om;
(1) „El ne-a iubit intai” – 1 Ioan 4,19.
(2) „Dumnezeu dupa ce a ridicat pe Robul Sau Isus, l-a trimis mai intai voua ca sa va binecuvanteze” – Fapte 3,26.
(3) „Lasa sa se sature mai intai copiii” – Marcu 7,27.
3. Biserica lui Dumnezeu reprezinta mijlocul lui Dumnezeu prin care El doreste sa restabileasca partasia pe care El o iubeste atat de mult.”
a. Serviciul Sfintei Cine – 1 Ioan 1,3; 2 Cor. 13,14.
b. Partasia unul cu altul – 1 Ioan 1,6.7; Filip. 2,1; Efes. 3,9.


DEVOTAMENTUL FAta DE CASA LUI DUMNEZEU
Neemia 10,23
A. „Sa nu parasim casa lui Dumnezeu”
1. Acesta a fost raspunsul lui Neemia la problema responsabilitatii indatoririlor slujitorilor Domnului.
a. S-a hotarat ca niciodata slujitorii Casei Domnului sa nu mai lucreze cu inima impartita, ci sa dea dovada de consecventa.
b. Slujbele lui Dumnezeu implinite in Casa Domnului sunt cele care trebuiesc implinite cele dintai, avand caracter prioritar – Mat. 6,33.
2. Hotararea ferma a proorocului de a sluji Casei Domnului urma sa constituie:
a. O provocare si o incurajare adresata noua de a fi devotati Casei Domnului in orice vreme.
b. „Ma bucur cand mi se zice: „Haidem la Casa Domnului!” – Ps. 122,1-9.
B. Devotat Casei Domnului
1. Devotamentul nostru fata de Casa Domnului se bazeaza:
a. Pe elementul consacrarii noastre fata de Domnul – Ier. 17,26.
b. Binecuvantarile legate de prezenta in Casa Domnului -
(1) Prezenta indurarii Domnului.
(2) Rasplata binecuvantarilor lui Dumnezeu acordata inchinatorilor.
(3) Descoperirea data de Dumnezeu poporului Sau in Casa Domnului.
2. O indatorire personala cu caracter solemn:
a. „Daca te voi uita, Ierusalime, sa-si iute dreapta mea destoinicia ei!” – Ps. 137,5.
b. „Sa mi se lipeasca limba de cerul gurii daca nu-mi voi aduce aminte de tine / daca nu voi face din Ierusalim culmea bucuriei mele.
3. Cateva motivatii bine intelese decid:
a. Devotamentul si ramanerea in Domnul si cu Domnul. – Rom. 8,31-39; 2 Tim. 3,14.
b. Acolo se descopera Numele Domnului – 2 Sam. 7,13.
c. Este locul principal de exprimare a partasiei crestine.
d. Mai mult face o zi in Casa Domnului decat o mie in alta parte. – Ps. 84,10.
e. Este o casa de rugaciune – Isa. 56,7.
f. Este adapostul pus la dispozitie de cer pentru poporul lui Dumnezeu – Mica 4,8; Ioan 10,15.16.
C. Cateva binecuvantari deosebite pentru toti cei devotati Casei Domnului
1. Acolo se afla prezenta Domnului:
a. Caci acolo unde sunt doi sau trei adunati in Numele Meu, sunt si Eu in mijlocul lor” – Mat. 18,20.
b. Este locul unde primim mangaiere si intarire spirituala din partea Domnului – 1 Tes. 5,11.
2. Reprezinta centrul predicarii Cuvantului lui Dumnezeu:
a. Templu – Luca 2,6.
b. Sinagoga – Luca 4,16-18.
3. Este locul unde se aduc la indeplinire minunatele si solemnele oranduiri ale Domnului: Ioan 13,1-17; 1 Cor. 11,22.36.
4. Este locul unde putem asculta marturiile date de credinciosi: Mal. 3,16-17.
5. Este cel mai sfant loc de inchinare in sfera Casei lui Dumnezeu.
6. Care trebuie sa fie purtarea noastra in Casa Domnului unde marturisim consacrarea noastra?
a. Pavel era preocupat cu privire la comportamentul credinciosilor atunci cand pasesc in Casa Domnului – 1 Tim. 3,15.
b. Inima mi se umple de amaraciune cand vad lipsa de consideratie pe care o dau pe fata anumiti tineri in Casa de rugaciune.
c. Domnul este extrem de nemultumit de lipsa de respect a unora dintre copiii nostri in timpul serviciilor divine din biserica.
d. Este pentru fiecare parinte o datorie sfanta aceea de a da copiilor lui acele instructiuni necesare pentru ca ei sa poata exprima o atitudine de respect in Casa lui Dumnezeu.
e. „Sa cinstiti locasul Meu cel sfant” – Lev. 19,30; 26,2; Ps. 89,7.
f. Mai exista posibilitati de ameliorare si in ceea ce priveste grupul persoanelor adulte. Prea multa galagie si prea multa taifasuiala si conversatie in biserica.

g. Fie ca noi sa pasim in Casa Domnului animati de un spirit de rugaciune si consacrare.

______________________________

Copyright © 2007 – Articole Crestine. Toate drepturile rezervate. Folosirea acestui material se poate face urmand instructiunile din Ghidul de folosire.