Articole CreştineResurse Spirituale, Practice şi Gratuite

Categorii

06.DOCTRINE BIBLICE

Scris la: 15 aprilie 2009

6– STUDII

iN DOMENIUL DOCTRINEI BIBLICE
 
1.            Sfanta Scriptura
2.            Suficienta revelatiei biblice
3.            Cum pretuiesc sfintii Cuvantul Lui Dumnezeu
4.            Primirea cum se cuvine a Cuvantului Lui Dumnezeu
5.            Atitudinea noastra fata de Biblie
6.            Dumnezeu
7.            Dumnezeirea
8.            Creatiune si nu evolutie
9.            Crearea omului
10.         Sabatul creatiunii
11.         Ziua Domnului
12.         Cum a inceput celebrarea duminicii in biserica
13.         Cele Zece Porunci
14.         Sigiliul lui Dumnezeu
15.         Semnul fiarei
16.         Cele doua legi
17.         Legamintele
18.         Legea si harul
19.         Ascultarea
20.         Este Dumnezeu exigent?
21.         Evreu sau crestin?
22.         Constiinta noastra
23.         O porunca noua
24.         Judecata
25.         Judecata de cercetare
26.         Cantarit si gasit prea usor
27.         Sufletul
28.         Nemurirea
29.         invierea
30.         Lucrarea ciudata a lui Dumnezeu
31.         ingerii buni
32.         ingerii cazuti
33.         Originea pacatului
34.         Trinitatea pacatului
35.         Adancimile necunoscute ale pacatului
36.         Tragedia pacatului
37.         Pacatul – rana sufletului
38.         Nebunia pacatului
39.         Pacatul necredintei
40.         „Pacate albe”
41.         Pacatul tacerii
42.         Pacatul, propriul sau detectiv
43.         Domnia pacatului in viata omului
44.         Pacatul care nu poate fi iertat
45.         Planul de mantuire
46.         Mantuirea
47.         Izvoarele mantuirii
48.         Zidurile mantuirii
49.         Pretul mantuirii
50.         Planul mantuirii
51.         Predestinatia
52.         infierea
53.         indreptatirea noastra
54.         Primul om al lui Dumnezeu
55.         incercari gresite si inutile in scopul obtinerii mantuirii
56.         Patru travee pe podul mantuirii
57.         Evanghelia lui Dumnezeu
58.         Evanghelia lui Isus Hristos
59.         Evanghelia cu patru laturi
60.         Vestirea puterii Evangheliei lui Isus Hristos
61.         Paziti-va de evanghelii contrafacute
62.         Sfintirea
63.         Sfintirea biblica
64.         Dreptatea lui Dumnezeu
65.         Hristos, neprihanirea noastra
66.         Neprihanirea evanghelica
67.         Har, minunatul har
68.         Harul, biruitor asupra pacatului
69.         Starea de har
70.         Tronul harului
71.         Inima
72.         O inima noua si un duh nou
73.         Nasterea din nou
74.         Omul cel vechi si omul cel nou
75.         O fiinta noua
76.         Cel mai enigmatic om din lume
77.         intoarcerea la Dumnezeu
78.         Ce este viata noastra
79.         O viata fara pacat
80.         Viata din belsug
81.         Belsugul vietii
82.         Viata in schimbul unei priviri
83.         intr-o singura privire exista viata
84.         Fii fara prihana
85.         Desavarsirea crestina
86.         Sub influenta divina
87.         Convertirea, asa cum e descrisa in Biblie
88.         Botezul cu apa
89.         Porunca cu privire la spalarea picioarelor
90.         Cina Domnului
91.         Spre pomenirea Mea
92.         in amintire si nadejde
93.         Importanta participarii in mod regulat la actul Sfintei Cine
94.         Divina vindecare
95.         Mancand si band pentru slava lui Dumnezeu
96.         Ispravnicia
97.         Sustinerea lucratorului Evangheliei
98.         Biserica
99.         Biserica, comoara deosebita a lui Dumnezeu
100.     Caracteristicile adevaratei biserici
101.     Biserica si cheile imparatiei
102.     Biserica si mantuirea
103.     Biserica luptatoare
104.     Biserica lui Dumnezeu triumfatoare
105.     Biserica zidita pe Petru
106.     Biserica are numai o singura temelie
107.     Cheia casei lui David
108.     Standardele bisericii
109.     Daca oamenii acestia nu vor ramane in corabie, nu puteti fi scapati
110.     Inamici periculosi ai bisericii
111.     Ipocritii din biserica
112.     De ce sunt adventist de ziua a saptea?
113.     inchinarea publica
114.     Adevarata inchinare
115.     inchinare ieftina
116.     inchinare incompleta
117.     Grija lui Dumnezeu manifestata pentru adunarea poporului Sau
118.     Partasia
119.     Devotamentul fata de casa lui Dumnezeu



SFaNTA SCRIPTURa
A. BIBLIA ESTE NUMITa:
1. „Cartea Domnului” : Isa. 34,16.
2. „Cartea adevarului” : Dan. 10,21.
3. „Sfinte Scripturi” : Rom. 1,2; 2 Tim. 3,15.
4. „Cuvintele vii” : Fapte 7,38.
5. „Evanghelia lui Dumnezeu” : Rom. 1,1-3.
B. DOVEZI DESPRE ORIGINEA DIVINa A BIBLIEI
1. Profetiile ei implinite constituie amprenta caracterului divin al scrierilor sale:
a. Dumnezeu il provoaca pe sceptic – Isa. 41,22-26; Dan. 7,1-17.
b. Cercetarea stiintifica confirma declaratiile Bibliei despre adevar. – Isa. 29,4.
2. Exactitatea si veracitatea (autenticitatea) mesajului ei atesta natura sa divina:
a. Marturia sa referitoare la creatie este incomparabila – Gen. 1,2; Ps. 19,1-6; 111,1-4.
b. Relatarea biblica despre potop constituie de asemenea o alta marturie despre originea divina a Bibliei – Gen. 6,7-8; Luca 17,26.27; 2 Pet. 3,1-5.
c. Istoria vietii Domnului nostru, despre locul Sau de nastere confirma si mai mult autenticitatea Bibliei – Isaia 7,14; Mat. 1,23; Mica 5,2; Isa. 53,1-12.
3. Caracterul ei unic si original:
a. A fost scrisa de preoti, profeti, pastori si pescari: cu toate acestea Biblia se constituie intr-o unitate coerenta de la inceput si pana la sfarsit.
b. Ceea ce este remarcabil din mai multe puncte de vedere este faptul ca scriitorii cartilor Bibliei nu au avut nici un contact unul cu celalalt, nu si-au putut compara reciproc insemnarile si cu toate acestea mesajul lor este acelasi pe tot parcursul acestor scrieri.
c. Nu exista nici o alta culegere a saizeci si sase de marturii care sa se completeze atat de armonios precum aceasta culegere de 66 de carti ale Bibliei. Isa. 34,16.
4. in sfarsit, caracterul ei sublim din punct de vedere moral constituie o dovada incontestabila a faptului ca Dumnezeu este Autorul ei:
a. Prezinta cel mai inaltator concept despre Dumnezeu; aceasta intr-un contrast evident cu zeitatile divine. – Ex. 34,6; 1 Ioan 4,10. Mat. 6,9.
b. in mod asemanator aceasta este valabil si pentru om. – Gen. 1,26; Ecl. 7,29; Ps. 8,4-11.
c. invata cel mai puternic concept despre moralitate:
(1) Regula de aur – Mat. 7,12.
(2) Cele Zece Porunci – Ex. 20,3-7
(3) Predica de pe Munte – Mat. 5,1-48.
(4) Scrierile lui Pavel – Fil. 4,8.
C. DAR CEL MAI IMPORTANT LUCRU, DACa NE PUTEM EXPRIMA ASTFEL ESTE:
1. Influenta ei inaltatoare asupra umanitatii:
a. Ridica si da putere din punct de vedere spiritual, cum nici o alta carte nu o poate face – Evr. 4,12; Ps. 1,1-6; Fapte 19,18-20.
b. Prezinta credinciosilor cea mai glorioasa fagaduinta a viitorului – 2 Petru 1,19-21; 3,1-13; Apoc. 21,22.
2. Biblia a rezistat la testul trecerii timpului:
a. Adversarii Bibliei i-au prevestit mereu si mereu sfarsitul si cu toate acestea este cea mai vanduta carte de pe piata.
b. A fost arsa de catre milioane de oameni si totusi este multiplicata intr-un numar crescand.
c. Este cea mai respectata carte dintre toate cartile citite de fiintele inteligente.
d. Imperiile s-au ridicat si au pierit; cu toate acestea Biblia care a proorocit despre nasterea si caderea lor exista inca.
e. Este intr-unul si acelasi timp cea mai veche si totodata cea mai moderna carte citita de omul contemporan.
3. Doresc in mod respectuos sa repet:
a. Nici o alta carte nu a influentat inimile si vietile oamenilor precum a facut-o Biblia – 2 Tim. 3,15-17.
b. Chiar si numai numele ei provoaca respectul crestinilor, evreilor si chiar al necrestinilor.
c. Adeseori mi-am pus intrebarea: „Ce ar fi sau ce ar fi fost viata mea daca nu ar fi fost la mijloc influenta Bibliei?
d. Cum ar fi aratat aceasta lume daca nu ar fi fost influentata de scrierile Bibliei?
e. Cum ar fi aratat familia americana astazi daca nu s-ar fi manifestat influenta Bibliei?
4. Sfanta Scriptura:
a. Este cea mai buna carte din lume.
b. Prin aceasta carte, se deschid mintii omului perspective capabile de a-i schimba atat destinul prezent cat si cel vesnic!
c. Este intotdeauna, cum spune si Pavel, cartea lui Dumnezeu. Fie ca noi sa-i ramanem credinciosi.
SUFICIENtA REVELAtIEI BIBLICE
A.    „SI AVRAAM A ZIS: DACa NU ASCULTa PE MOISE SI PE PROOROCI NU VOR FI iNDUPLECAtI
     NICI CHIAR DACa AR iNVIA CINEVA DIN MORtI” – LUCA 16,31.
1. Cuvintele din textul nostru sunt  precum bine stiti o parte din conversatia dintre Avraam si omul bogat din parabola Domnului nostru.
2. in aceasta parabola Hristos arata ca oamenii care traiesc doar pentru ei in aceasta lume vor culege roadele inimii lor egoiste: Rom. 6,23.
B.    „AU PE MOISE SI PE PROOROCI; Sa ASCULTE DE EI…DACa NU ASCULTa PE MOISE
     SI PE PROOROCI, NU VOR FI iNDUPLECAtI NICI DACa AR iNVIA CINEVA DINTRE MORtI” .
1. Aceasta afirmatie demonstreaza urmatoarele aspecte:
a. Anume ca cele 66 de carti ale Bibliei constituie revelatia atotsuficienta capabila sa ne pregateasca pentru o viata de sfintire si de asemenea pentru o patrie slavita – 2 Tim. 3,15-17.
b. Ca nici o alta manifestare cu caracter supranatural nu poate suplini (inlocui) Cuvantul lui Dumnezeu. Gal. 1,8.9; Apoc. 22,17.18.
c. „La lege si la marturie! Caci daca nu vor vorbi asa, nu vor mai rasari zorile peste poporul acesta.” Is. 8,20.
d. De asemenea traditiile confectionate de oameni au un cu totul alt continut decat acela cu care se ocupa revelatia Biblica – Marcu 7,7-13; Isa. 29,13.14.
e. Tot astfel si visurile , in afara situatiilor cand ele sunt in armonie cu Cuvantul lui Dumnezeu. Ier. 23,28.
2. Scopul suprem al revelatiei consta:
a. in a-L descoperi pe Hristos pacatosului – Ioan 5,39; Luca 24,25.
b. Sa faca cunoscut planul de mantuire – 2 Tim. 3,15-17; Ioan 5,46,47.
c. Sa explice aspectele credintei mantuitoare care se bazeaza pe o temelie sigura – Rom. 10,17; Ioan 7,37,38.
d. Sa ne apere impotriva amagirilor ce vor veni in zilele de pe urma. 2 Tes. 2,9-11; 1 Ioan 2,3-7.
3. Trebuie sa retinem:
a. Desi anumite persoane au fost inviate, unii oameni au refuzat sa creada adevarul.
Exemple:
(1) Lazar prietenul Domnului nostru a fost inviat dintre cei morti -Ioan 11,4-48; 12,17-43;
(2) Fiica centurionului a fost si ea readusa la viata. Mat. 8,8-13.
(3) Fiul unei vaduve a fost inviat dintre morti prin puterea lui Hristos – Luca 7,14.
b. Cu toate acestea fariseii au refuzat sa accepte cuvantul lui Dumnezeu. Ioan 9,18.
 
C. BIBLIA S-A DOVEDIT A FI O REVELAtIE SUFICIENTa PENTRU A NE iNVatA CALEA MaNTUIRII.
1. A fost recunoscuta de Hristos a fi o sursa autosuficienta de lumina.
a. intotdeauna El a invocat scrierile Bibliei, considerandu-le autoritatea suprema in materie de adevar – Mat. 4,1-12; Luca 4,1-9;
b. El si-a intemeiat credinta Sa in ceea ce il privea, pe baza lucrurilor scrise in Biblie, referitoare la Persoana Sa – Ioan 5,39.46.47;
7,37-39; Luca 24,25-28.
2. Biblia a constituit baza pe care si-au fundamentat predicarea apostolii:
Pavel ne avertizeaza impotriva departarii de cuvintele ei – 2 Tim. 4,1-6.
3. Dragi prieteni, ganditi-va:
a. Ce ar fi cunoscut lumea despre originea pacatului? Isa. 11,12-17; Ezech. 28,12.18.
b. Ce am fi cunoscut noi despre istoria creatiunii? Ps. 33,6.9; Rom. 1,20; Ps. 19,1-6.
c. Ce am fi cunoscut noi despre mantuire? 2 Tim. 3,15-17; Mat. 22,29.
d. Ce am fi cunoscut noi despre cea de-a doua venire a lui Hristos – Ioan 14,1-3; Fapte 1,9-11.
e. Ce am fi stiut noi despre lumea de maine? 2 Petru 3,13; 1 Cor. 2,9-17; Apoc. 21,1-17; 22,1-22.
CUM PREtUIESC SFINtII CUVaNTUL LUI DUMNEZEU
A. „EU IUBESC PORUNCILE TALE MAI MULT DECaT AURUL; DA, MAI MULT DECaT AURUL CURAT” – PS. 119,127.
1. David este amintit pentru dragostea si admiratia sa pentru cuvantul lui Dumnezeu:
a. Mai mult pretuieste pentru mine Legea gurii Tale, decat mii de bucati de aur si de argint” – Ps. 119,72.
b. Cuvantul Tau Doamne, dainuieste in veci in ceruri – versetul 89.
c. Am vazut un sfarsit al oricarei desavarsiri; dar porunca Ta depaseste orice margini – versetul 96.
d. Cuvantul Tau este o candela pentru picioarele mele, si o lumina pe cararea mea. – versetul 105.
e. Pentru sfintii lui Dumnezeu, cuvantul lui Dumnezeu este singura poarta de mare pret. Mat. 13,46.
C.    Sa EXAMINaM CaTEVA DIN MOTIVELE PENTRU DRAGOSTEA SI ADMIRAtIA
      COPIILOR LUI DUMNEZEU FAta DE BIBLIE.
1. Suprema desavarsire a Bibliei.
a. Originea ei cereasca. Compara 2 Petru 1,19-21 cu Isa. 34,16; 2 Tim. 3,15-17.
b. Oamenii sfinti ai lui Dumnezeu au vorbit in timp ce erau manati de Duhul Sfant – 2 Petru 1,21; 1 Petru 1,11; Fapte 1,16.
c. Toata Scriptura a fost data prin inspiratia lui Dumnezeu. 2 Tim. 3,15-17.
2. Marea vechime a Bibliei:
a. Este cea mai veche carte cunoscuta de om.
b. Marturiile ei formeaza fundamentul vrednic de crezare al tuturor relatiilor cu caracter secular si eclesiastic. Acesta constituie un element ce trebuie retinut in aprecierea corecta a scrierilor Bibliei.
c. Relatarea biblica nu acopera numai domeniul istoriei lumii ci si relatia lui Dumnezeu cu omul chiar de la inceputul creatiunii. Nici o alta relatare elaborata de om nu poate fi comparabila cu caracterul de universalitate pe care il prezinta Biblia.
d. Se poate spune ca Biblia este cu adevarat ALFA si OMEGA a revelatiei divine scrise.
3. Conservarea ei miraculoasa:
a. Cu toate ca Biblia a fost urata, mutilata, arsa, contestata; ateii au tinut discursuri funerare legate de „sfarsitul ei definitiv” asa cum prevesteau adversarii ei, si totusi ea continua sa existe.
b. Au disparut imperii mici si mari, insa Biblia se prezinta si astazi cu aceeasi prospetime si putere maiestoasa.
4. Ne gandim acum la descoperirile glorioase prezentate in Sfintele Scripturi:
a. Ele ne ofera cel mai inaltator concept despre Dumnezeu si despre atitudinea sa fata de om. – Ioan 3,16; 1 Ioan 4,8.
b. Ne prezinta cel mai puternic concept despre creatia omului si anume al crearii lui dupa chipul lui Dumnezeu – Gen. 1,26.27.
c. Cele zece porunci care constituie insasi adevarata esenta a intregului concept de moralitate. – Ex. 20,3-17; Mat. 22,34-38; Mat. 7,12.
d. Biblia arata spre Isus Hristos ca fiind singura speranta a lumii – Ioan 5,39.46.47; Fapte 4,12.
e. in sfarsit Biblia ofera cea mai clara imagine despre viitorul poporului lui Dumnezeu – 1 Cor. 2,9-11; 2 Petru 3,13.
C. UN REZUMAT AL MODULUI iN CARE PREtUIESC SFINtII BINECUVaNTaRILE BIBLIEI.
a. Prin atenta cercetare a Cuvantului lui Dumnezeu – Isa. 34,16; Ioan 5,39; Fapte 7,11.
b. Prin faptul ca fac din solia Bibliei subiectul rugaciunii si meditatiei staruitoare – Ps. 119,15.
c. Prin trairea adevarului pe care il prezinta Biblia – Iac. 1,22,23.
d. Prin predarea vietii lor, indiferent cat ar costa – Ps. 119,32-35.168.
e. Prin faptul ca raspandesc solia ei, pretutindeni, tuturor natiunilor – Mat. 28,18-20.
2. Binecuvantarile ce decurg de aici:
a. Cresterea in cunostinta
b. Cresterea in sfintenie.
c. Cresterea in simtamantul adevaratei fericiri. 2 Tim. 3,15- 17; Ps. 119,9.100.165.
PRIMIREA CUM SE CUVINE A CUVaNTULUI LUI DUMNEZEU
 
A.    „L-AtI PRIMIT NU CA PE CUVaNTUL OAMENILOR, CI ASA CUM SI ESTE iN ADEVaR,
      CA PE CUVaNTUL LUI DUMNEZEU” - 1 Tes. 2,13.
1. Un crestin biblic are o mare responsabilitate fata de Biblie. A avea cunostinta in Cuvantul lui Dumnezeu reprezinta:
a. Un mare privilegiu.
b. O mare binecuvantare – Iosua 1,8; Deut. 17,19.
2. insasi viata Sa, cu trecutul, prezentul si viitorul ei, este impletita cu invataturile Bibliei:
a. El traieste prin ea – Mat. 4,4; Ier. 15,16.
b. Reprezinta intelepciunea lui – Ps. 119,99.100; 2 Tim. 3,15- 17.
B.    Sa iNCERCaM O ANALIZa A TEXTULUI NOSTRU DE LA iNCEPUT PENTRU A iNtELEGE
      IMPLICAtIILE CE DECURG DE AICI:
1. Cuvantul lui Dumnezeu:
a. Atunci cand discutam despre Cuvantul lui Dumnezeu, trebuie sa luam in considerare cele 66 de carti ale Bibliei: 2 Tim. 3,16.27; Luca 24,25-28.
b. in toate epistolele sale Pavel include toate scrierile sfinte. – Fapte 24,14; 26,22.
c. Este in mod special demn de remarcat, faptul ca Domnul nostru utilizeaza termenul „toate” atunci cand explica teme din Sfintele Scripturi. – 2 Tim. 3,16-17.
2. Nu ti s-a intamplat sa observi faptul ca, scrierile lui Moise si ale profetilor nu sunt numite niciodata „Vechiul Testament” ?:
a. Ele sunt numite „cartea Domnului” Is. 34,16.
b. „Cartea adevarului” – Dan. 10,21.
c. „Evanghelia lui Dumnezeu” Rom. 1,1-3.
d. „Cuvintele vii” – Fapte 7,38; Rom. 3,2. 1 Petru 4,11.
e. Si ca la fel ca si textul nostru de la inceput confirma faptul ca Biblia este cu adevarat Cuvantul lui Dumnezeu. Col. 3,16; 1 Tes. 2,13.
3. Cum trebuie sa privim cuvantul lui Dumnezeu:
a. Biblia trebuie primita ca fiind Cuvantul lui Dumnezeu.
b. Numai atunci cand primim astfel Scripturile ele vor deveni in mod real Cuvantul lui Dumnezeu pentru noi.
(1) Oamenii sfinti ai lui Dumnezeu au vorbit fiind sub inspiratia Duhului Sfant – 2 Petru 1,20; Fapte 1,16.
(2) Ioan 16,12.13.
c. Trebuie sa-L primim fiind pe deplin incredintati – Ps. 119,18.20.33. „Ma incred in Cuvantul Tau” (versetele 42,66,74,140,160).
d. Cu mare dragoste si respect – Prov. 16,24; Ps. 119,103.
C. BINECUVaNTaRILE CUVaNTULUI ADEVaRULUI
1. Ne da intelepciune pentru a putea fi mantuiti – 2 Tim. 3,15.
2. Cei care nu cunosc Scripturile se afla in cel mai adanc intuneric – Mat. 22,29.
3. Cuvantul Tau este o candela pentru picioarele noastre si o lumina pe cararea noastra – Ps. 119,105.
4. Este o lumina ce straluceste intr-o lume plina de un mare intuneric spiritual: 2 Pet. 1,19; Isa. 60, 1-3.
5. Ne descopera datoria  noastra fata de Dumnezeu si responsabilitatea fata de semenii nostri. Rom. 1,16; Isa.34,16.17.
6. Constituie singura temelie pentru o doctrina sigura: 2 Tim. 3,16-17.
7. Este singura temelie trainica pentru credinta noastra – Mat. 24,35.
8. Sa ascultam de cuvantul Bibliei cu respect sfant si cu rugaciune. Isaia 66,5.
9. Ea este hrana pentru suflet: Ier. 15,16.
10. Daca o vom primi in inimile noastre, el ne va elibera de traditiile omenesti. Ioan 8,32; 17,17.
11. Ce minunat este sa deschidem inimile noastre Cuvantul datator de viata al lui Dumnezeu!
12. Cand se va spune despre noi: „Ati primit cuvantul lui Dumnezeu, nu ca pe cuvantul oamenilor, ci asa cum si este in adevar ca pe Cuvantul lui Dumnezeu, atunci sa stiti ca l-am primit asa cum se cuvine.



ATITUDINEA NOASTRa FAta DE BIBLIE
A. BIBLIA ESTE CUVaNTUL LUI DUMNEZEU IAR NOI DECLARaM A FI COPII LUI DUMNEZEU.
1. Trebuie sa b pastram respect fata de Biblie:
a. Tremurand la Cuvantul Sau. – Isa. 66,5.
b. Iubind-o cu teama sfanta- Ps. 33,8.9; 119,97.
2. Nu trebuie sa o tratam niciodata ca pe ceva obisnuit:
a. Prea multi oameni discuta despre Biblie ca si cum aceasta ar fi un lucru obisnuit.
b. Biblia constituie lucrarea Duhului Sfant; ea este sfanta – Isa. 34,16; Rom. 1,2.
B. DORESC Sa Va iNDREPT ATENtIA ASUPRA ACESTUI SUBIECT PRIN URMaTOARELE PATRU PRECIZaRI:
1. Prea adesea urechea este inclinata sa asculte lucruri rele:
a. ingerii l-au pe Lucifer.
b. Adam a ascultat pe Eva, iar Eva pe sarpe – Gen. 3,1-6.
c. Evreii i-au ascultat pe carturari.
d. Astazi multi oameni asculta invataturi false. 2 Tim. 4,1-6.
2. Aceasta arata ca noi nu suntem surzi:
a. Prezenta fizica a urechii nu este o dovada a existentei auzului. Mat. 13,13.
b. Din cand in cand este necesara o anumita interventie asupra urechii. Isa. 50,5.
c. Prin Cuvantul Domnului – Fapte 2,37; Evr. 4,12.
3. A cerceta:
a. Duhul lui Dumnezeu cerceteaza; tot astfel trebuie sa procedam si noi. – Dan. 12,4; 1 Cor. 2,10.
b. Lectura din Cuvantul lui Dumnezeu insotita cu rugaciune, rasplateste pe deplin. – Ioan 5,39; Is. 34,16.
4. Subiectele acare merita sa fie cercetate:
a. Viata vesnica – Ioan 5,39.
b. Nemurirea – Rom. 2,7.
c. imparatia lui Dumnezeu – Mat. 6,33.
d. O dreapta calauzire – Mat. 22,29; Ps. 119.105.
5. Sugestii oportune cu caracter benefic:
a. Mancati Cuvantul – Ier.15,16; Apoc. 10,19.10; Mat. 4,4.
b. Ar constitui o dovada de naivitate aceea de a intreba de ce trebuie sa mancam.
(1) Mancam pentru a trai.
(2) Mancam pentru a ne intari puterile. – Ecl. 10,17.
c. Pentru unii foametea va veni, dar va fi prea tarziu – Amos 8,11.
6. Iarasi un lucru foarte important este acela de a trai conform invataturilor Bibliei:
a. Supune-te cu totul Scripturii, iar apoi aplica Scripturile pe deplin in viata ta – Iac. 1,22.
b. Sunt multi crestini care marturisesc doar din gura. Exec. 33,31; Isa. 29,13.
c. Un Brahman a spus odata unui misionar crestin „Daca ai fi la fel de bun precum cartea ta, ai cuceri India pentru Hristos in 5 ani” .
d. Cu cat o cunosti mai mult din cuvantul lui Dumnezeu, cu atat vei putea sti mai mult Cuvantul lui Dumnezeu; iar cu cat traiesti mai mult dupa Cuvantul lui Dumnezeu, cu atat mai mult vei intelege Cuvantul lui Dumnezeu.”
e. „Mereu planuindu-ti sa faci un anumit lucru, nu vei reusi, insa facandu-l vei izbuti” – Iac. 1,23; Rom. 2,13.
C. CE MINUNATa SI BINECUVaNTATa ESTE BIBLIA!
1. Ganditi-va la ce a putut face ea:
a. in vietile oamenilor care au citi-o au crezut cele scrise in ea, si au trait dupa principiile ei.
b. Ce ar fi fost viata ta astazi, daca nu s-ar fi manifestat influenta Bibliei.
c. Viata ta si a mea si vietile tuturor oamenilor ar fi fost pline de intuneric. – Isa. 60,1-5; Ps. 119,105; 2 Petru 1,16-20.
d. Numai ea singura poate transforma (cu adevarat) vietile oamenilor – Evr. 4,12; numai ea singura poate ridica cortina ce acopera viitorul, dandu-ne posibilitatea sa primim dincolo de ziua de azi.
e. Sa-i aducem cinstirea cuvenita si sa ne apropiem de ea cu respect si sfanta consacrare; fie ca ea sa ne fie o calauza catre Dumnezeu si imparatia Cerurilor.
DUMNEZEU
A. CUVaNTUL „DUMNEZEU” ESTE:
1. Cel mai definitoriu termen; si cel mai gresit inteles termen:
a. El este atotcuprinzator
(1) Biblia incepe cu expresia „La inceput Dumnezeu” – Gen. 1,1.
(2) Ultima carte a Bibliei se incheie cu aceste cuvinte: „Harul Domnului Isus Hristos sa fie cu voi toti! Amin” – Apoc. 22,21.
b. Pavel rezuma invataturile sale transmise lui Timotei prin cuvintele „Toata Scriptura este insuflata de Dumnezeu” 2 Tim. 3,16.17.
2. „Nebunul zice in inima lui: nu exista Dumnezeu” : Ps. 14,1.
a. Ateistul spune: „Nu exista Dumnezeu” .
b. Agnosticul spune: „Eu nu cunosc ca exista un Dumnezeu” .
c. Materialistul spune: „Nu am nevoie de Dumnezeu” .
d. Crestinul spune: „Exista un Dumnezeu, iar eu am nevoie de El” .
B. DE CE ACEST SUBIECT
1. A-L cunoaste pe Dumnezeu si pe Isus Hristos inseamna „viata vesnica” .- Ioan 17,3.
2. Dumnezeu doreste ca noi sa-L cunoastem:
a. El doreste ca adversarii Sai sa-L cunoasca – Ex. 7,5.8.22; 14,4.
b. Dumnezeu doreste sa fie cunoscut de catre toti oamenii; de aceea L-a trimis El pe Fiul Sau in aceasta lume; si tot pentru acest motiv ne-a daruit Biblia – Ioan 1,18; Mat. 11,39; Ioan 5,39.
3. Descoperirea lui Dumnezeu:
a. Un filozof pagan intreaba pe un crestin: „Unde este Dumnezeul tau? iar crestinul il intreaba pe pagan „Dar unde nu este?” Ps. 139,1-9.
b. Lucrarile lui Dumnezeu dovedesc (faptul) ca El exista -
(1) „Cerurile spun slava lui Dumnezeu si intinderea lor vesteste lucrarea mainilor Lui” .- Ps. 19,1.
(2) „insusirile nevazute ale Lui, puterea lui vesnica si divinitatea Lui se vad lamurit de la crearea lumii, fiind intelese de minte prin lucrurile facute de El” – Rom. 1,20.
c. Hristos reprezinta dovada ca Dumnezeu exista.
(1) „Cine M-a vazut pe Mine, a vazut pe Tatal” – Ioan 14,9.
(2) „Caci in El locuieste trupeste toata plinatatea Dumnezeirii. Col. 2,9; Evr. 1,3; 2 Cor. 4,4.
d. Biblia este marturia ca Dumnezeu exista. Cititi-o; credeti-o; traiti dupa invataturile ei; si veti cunoastem ca Dumnezeu exista – 2 Tim. 3,15-17; Ioan 7,17.
C. DUMNEZEU ESTE
1. Cauza care a generat universul deoarece El este Creatorul lui: Ps. 19,1-6; Rom. 1,20.
2. El este sursa aparitiei vietii in univers: Fapte 17,28; Ioan 1,1-10.
3. El reprezinta temeiul pentru nadejdea noastra: Ps. 78,7; 146,5.
a. El este nadejdea in viitorul meu; daca nu exista Dumnezeu atunci nu poate exista viitorul; daca Dumnezeu nu exista cine ma va invia dintre cei morti?
b. Pavel vorbeste despre aceasta nadejde – Fapte 24,15.
4. Ce ati face si ce as face fara Dumnezeu?
a. Atunci cand boala loveste! Ex. 16,26; Ps. 103,1-3.
b. Atunci cand vine moartea? Ioan 11,1-44; 1 Cor. 15,26; Osea 12,13.
c. Atunci cand ma gandesc la aspectul vesniciei?
5. Dumnezeu este:
a. Peste tot – Ps. 139,7.
b. Dragoste – Mat. 24,12; Ce ar fi viata fara dragoste – Mat. 24,12.
c. Dreptate – Mica 6,8.
d. Adevar – Ioan 14,16.
e. Lumina – 1 Tim. 6,16; Apoc. 22,1-6.
f. Dumnezeu este Datatorul tuturor darurilor desavarsite; sa-i aducem multumiri pentru acest lucru. – Iac. 1,17.
g. Dumnezeu exista, si acesta este motivul pentru care dumneavoastra si eu existam. Nimic nu ar putea exista fara Dumnezeu.
DUMNEZEIREA
A. CUVaNTUL „DUMNEZEIRE” ESTE MENtIONAT DE TREI ORI iN NOUL TESTAMENT.
1. Pavel utilizeaza acest cuvant in discursul sau tinut pe Dealul lui Marte in orasul Atena: Fapte 17,29.
2. in cadrul Epistolei sale catre Coloseni el scoate in evidenta divinitatea lui Hristos in urmatoarele cuvinte: „Caci in El locuieste trupeste toata plinatatea Dumnezeirii” – Col. 2,9.
3. in sfarsit in Romani 1,20, gasim urmatoarele: „insusirile nevazute ale Lui, puterea Lui vesnica si divinitatea Lui se vad lamurit, de la crearea lumii, fiind intelese de minte, prin lucrurile facute de El. asa ca nu se pot dezvinovati.”
4. in doua randuri utilizeaza Pavel acest cuvant slava si maretia lui Dumnezeu Tatal; iar o singura data, aplica acest termen pentru a descoperi pe Fiul lui Dumnezeu, in intregime de natura divina.
B. DUMNEZEIREA SI CEEA CE TREBUIE Sa iNtELEGEM DESPRE DUMNEZEIRE.
1. Printre crestini exista multa confuzie cu privire la fiinta lui Dumnezeu.
a. Unii ar dori sa ne convinga ca Dumnezeu consta intr-un principiu si nu o Persoana. Aceasta reprezinta asa numita teorie a „Stiintei Crestine” .
b. Altii afirma ca atunci cand descoperi binele din tine, descoperi de fapt pe Dumnezeu; aceasta deoarece binele din tine reprezinta pe Dumnezeu.
c. Unii spun ca din moment ce Dumnezeu este Duh, El nu poseda nici forma, nici corp; Entitatea Sa – conform acestei teorii – nu reprezinta corp, forma sau dimensiuni.
2. Cateva aspecte biblice despre Dumnezeire, prezentate de apostolul Pavel:
a. Exista intr-adevar trei fiinte distincte in mod personal in cadrul Dumnezeirii. – Compara Mat. 28,19 cu 2 Cor. 13,14; 1 Petru 1,2; Ioan 14,26; 16,13.
b. Ei sunt Una prin natura, caracterul si scopul existentei – Compara 1 Ioan 5,7 cu Ioan 10,30; 17,21; 1 Ioan 1,3; 2 Cor. 13,14.
3. Relatia dintre Persoanele Dumnezeirii:
a. Dumnezeu Tatal, dupa cum invata Biblia , este conducatorul Universului inclusiv al Fiului lui Dumnezeu. Comparati va rog Ioan 17,3 cu 1 Cor. 3,23; 11,3; Ioan 14,28; 10,29; Efes. 4,4-6; 1 Cor. 8,6; 15,24-28; Ioan 5,19.30; 20,17.
b. Isus Hristos este vesnicul si singurul Fiu nascut al lui Dumnezeu, care a existat din vesnicie impreuna cu Tatal. Compara Ioan 1,18; 3,16; 1 Ioan 4,8 cu Prov. 8,22-30; Ioan 17,8; Mica 5,2; Ioan 8,58.
c. Prin si pentru Hristos a creat Dumnezeu lumile cu tot ceea ce exista in ele. – Ioan 1,1-3; Col. 1,14-17; Efes. 3,9; Evr. 1,1-3.
d. Isus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, care acum este totodata si Fiu al omului este darul nepretuit oferit de catre Tatal nostru ceresc, pentru mantuirea tuturor celor pierduti in pacat. – Ioan 3,16; Rom. 8,31-33; 2 Cor. 5,19-21.
C. REZUMAT
1. Cuvantul „Dumnezeire” utilizat de catre Pavel de trei ori indica in mod clar:
a. Faptul ca exista trei Fiinte, personale si distincte in cadrul Dumnezeirii – Tatal, Fiul si Sfantul Duh – Mat. 28,19; Ioan 14,26; 1 Pet. 1,2; Efes. 4,4-6.
b. Ca aceste fiinte divine sunt Una prin natura caracterului si scopul existentei, dar nu si in rang, deoarece Tatal este Marele Suveran al Universului, recunoscut in mod liber de catre Fiul lui Dumnezeu. – Ioan 4,22.23; 5,19,30; 10,29; 14,28; Marcu 12,29-32; 1 Cor. 15,24-28.
2. Mintile noastre limitate nu poseda capacitatea de a patrunde in mod deplin in ceea ce este nelimitat.
a. Aceasta este marturia lui tofar, prietenul adevarat al lui Iov. – Iov 11,7.8.
b. Aceasta este concluzia lui Pavel – Rom. 1,33-36.
3. Dar acum noi avem cu adevarat informatii suficiente pentru a ne putea da seama de faptul ca Ei cauta sa ne mantuiasca din pacat si sa ne asigure un loc pentru fiecare in imparatia vesnica a lui Dumnezeu: Evr. 12,22-28.
4. ii iubim si ne inchinam celor trei persoane ale Dumnezeirii.
CREAtIUNE SI NU EVOLUtIE
Evrei 11,3.4
A. CREATORUL NE VORBESTE
1. El ne avertizeaza impotriva stiintei pe nedrept numita astfel: 1 Tim. 6,20 ( si nu 4,20 din orig.)
a. O treime care pune la indoiala marturia Bibliei. 2 Petru 3,3-7.
b. Care neaga faptul ca Dumnezeu a creat aceasta lume: 2 Tim. 4,3; Col. 2,8.
2. Izvorul nostru de intelepciune se gaseste:
a. in Isus Hristos – 1 Cor. 1,30; Mat.11,25.
b. in Biblie – 2 Tim. 3,15-17; Mat. 11,25-30.
c. in legea lui Dumnezeu – Ps. 119,96.99; Is. 8,20; Iac. 1,2- 5; Luca 16,31; Ioan 12,7-9.
B. EXPRIMa IDEALUL LUI DUMNEZEU
1. Cum a ajuns la existenta materiei:
a. Stiinta, pe nedrept numita astfel, pretinde ca materia este rezultatul evolutiei pe scara timpului; atribuie acestui fenomen teoria evolutiei.
b. Biblia invata ca materia ca si tot ceea ce exista, a fost adusa la existenta atunci cand Dumnezeu a spus: „sa fie” Ps. 8,5; 139,14.
c. Omul poarta cu sine chipul lui Dumnezeu nu numai in infatisarea sa fizica ci si in capacitatea sa de gandire.
d. Dumnezeu il invita pe om sa gandeasca impreuna cu El. Isa. 1,19.
3. Motivatia lui Dumnezeu in actul creatiunii:
a. Toate lucrurile au fost create spre slava lui Dumnezeu – Ps. 19,1. Isa. 43,7; 45,18.
b. Pentru faptele bune – Efes. 2,10; Apoc. 4,11.
4. Perioada creatiunii:
a. Teoriile obisnuite afirma ca este vorba de perioade de milioane de ani
b. Totusi Biblia afirma ca:
(1) Dumnezeu a vorbit si sa a fost; El a poruncit si lucrurile au fost create – Ps. 33,6.9.
(2) Ea vorbeste despre zile cu seri si dimineti – Gen. 1,5.8.13.19.23.31.
(3) Porunca a patra spune „Pentru ca in sase zile a facut Dumnezeu cerurile, pamantul si marea cu tot ce este pe ele” . Ex. 20,8-11.
C. CREAtIUNEA, O OPERa DESaVaRSITa
1. Biblia invata ca tot ce a facut Dumnezeu este foarte bun. Gen. 1,31; Ps. 111,1-4;
2. Legile naturii vorbesc despre absoluta desavarsire a creatiunii:
a. Cele zece legi dupa care se orienteaza studiul stiintelor naturii.
b. Cea mai inalta lege care-l calauzeste pe om in relatia sa cu semenii si cu Creatorul sau, confirma lucrarea desavarsita a lui Dumnezeu in cadrul Creatiunii.
3. O stare de desavarsire care nu poate fi tagaduita:
a. Astronomia – cercetarea stelelor.
b. Botanica – studiul vegetatiei.
Toate vorbesc despre Maiestatea Creatorului lor si despre infinita Sa intelepciune. – Ps. 19,1-6; 111,1-3.
4. Versetele cheie din Scriptura ce trebuie retinute: 2 Petru 3,3-7; Rom. 1,19.20; Mat. 11,25; 2 Tim. 4,3.4; Luca 16,31; Ps. 74,15-17.
5. Asupra oricarui lucru din natura, vizibil sau invizibil, exista amprenta creatiunii si nu a evolutiei. Numai suprema intelepciune a Creatorului poate sa aduca la existenta o lume minunata.
6. Legile naturii constituie o dovada incontestabila in sprijinul creatiunii si impotriva teoriei evolutiei!
CREAREA OMULUI
Gen. 1,27
A. „SI DUMNEZEU A CREAT PE OM DUPa CHIPUL SaU.”
1. Aceste cuvinte ne descriu originea neamului omenesc:
a. Cata noblete si cat respect trebuie sa inspire fiinta noastra – chipul lui Dumnezeu.
b. Aceasta arata ca teoria sustinuta de evolutionisti, anume aceea ca am descinde din maimuta, nu este decat un nonsens.
2. Faptul ca omul a fost creat dupa chipul lui Dumnezeu:
a. Ne face sa devenim mult mai responsabili fata de Facatorul nostru – Ecl. 12,1-3.
b. Ne ajuta sa intelegem demnitatea si responsabilitatea personala pe care trebuie sa o manifeste omul. Ps. 8,4-9.
B. CREAREA OMULUI
1. Cum a fost creat omul:
a. Este important sa retinem ca atunci cand Dumnezeu a creat celelalte lucruri El a spus doar „sa fie”.
b. insa atunci cand a creat pe om a avut loc o deliberare, un consiliu intre membrii Dumnezeirii „Sa facem om dupa chipul nostru, dupa asemanarea noastra.”
c. Auzim deci termenii discutiei Dumnezeirii:
(1) Tatal a avut o parte de contributie in crearea omului.
(2) Fiul a avut o parte de contributie.
(3) Sfantul Duh a avut o parte de contributie.
Evr. 1,1-3.8.9; Ioan 1,1-3; Col. 1,14-17; Efes. 3,9; Iov. 33,4.
2. Crearea omului reprezinta actul care incoroneaza creatiunea lui Dumnezeu.
a. Omul a fost creat in a 6 – a zi. – Gen. 1,26.27.31.
b. intelepciunea divina care l-a adus la existenta in a sasea zi transpare in mod evident – el trebuia sa ingrijeasca Gradina Edenului – Gen. 1,28,29; 2,7-25.
c. Trebuie sa fi fost o bucurie minunata peste toata creatiunea la data aceea. Nu era nimic pana in acel moment care sa deterioreze lucrarea lui Dumnezeu. Pacea si lumina cereasca se odihneau deasupra creatiunii.
3. Retineti va rog pozitia inalta pe care o detinea omul prin creatiune:
a. El era facut dupa chipul lui Dumnezeu. Aceasta constituia ce mai inalta onoare oferita de Dumnezeu omului facut din tarana pamantului (Rut).
b. El poarta cu sine in infatisare si caracter asemanarea cu Creatorul sau: Gen. 1,26,27; Ecl. 7,29.
c. El a fost dotat cu inteligenta superioara, manifestata prin capacitatea de a da nume animalelor pe care Domnul le-a adus la el. Gen. 2,20.
d. A fost inzestrat cu un creier, facultatile capacitatii de gandire. Isa. 1,19.
4. De interes special pentru noi este chipul caracterului:
a. Curatenia inimii, sentimentul adevarat al dragostei , sunt cateva din virtutile cu care a fost inzestrat Adam, virtuti care reflecta chipul Creatorului.
b. Satana a facut din chipul caracterului primilor nostri parinti, tinta sa principala. in mintile lui Adam si Eva care erau reflectarea caracterului lui Dumnezeu, el a semanat indoiala.
C. LECtIA MINUNATa CARE SE DESPRINDE DIN TEXTUL NOSTRU
1. Marturia Biblica despre crearea omului:
a. Ne ofera cel mai nobil concept despre om si originea sa.
b. Declara ca fiind total lipsite de adevar afirmatiile celor necredinciosi. – Ps. 14,1-6.
c. Plaseaza fiintele umane la nivelul cerut de respect si onoare.
d. Aceasta marturie despre creatiunea omului onoreaza pe Creator. – Ecl. 12,1-6.
2. Ne descopera iubirea lui Dumnezeu:
a. Exprimata prin crearea omului. – Apoc. 4,11.
b. Prin pretul pe care la platit Dumnezeu pentru mantuirea omului din pacat – Ioan 3,16; 2 Cor. 5,18-21.
c. Toate aceste aspecte trebuie sa ne conduca la un studiu mai atent al Psalmului 8,4-9.
d. Totul marturiseste despre faptul ca atunci cand Dumnezeu l-a creat pe om, a avut in vedere un plan deosebit cu el. Iuda 24.



SABATUL CREAtIUNII
Gen. 2,2-3
A. CONSTITUIE UN SUBIECT CARE INVITa LA MEDITAtIE
1. Anume ca Dumnezeu a ales sa creeze aceasta lume in:
a. in sase zile cu seri si dimineti – Gen. 1,5,8-13.19.23.31.
b. Zilele creatiunii au fost zile consecutive – Lev. 23,32; de la apus la alt apus de soare – Marcu 1,32; Deut. 16,6.
2. Cum a creat Dumnezeu aceasta lume:
a. Teoria evolutiei.
b. El a poruncit acestei lumi sa ia fiinta – Ps. 3,6.9; Gen. 1,3.6.9.11.15.20; 24,26; Ps. 148,5.
B. SaPTaMaNA CREAtIUNII
1. De ce a ales Dumnezeu sa creeze lumea in sase zile cu seri si dimineti:
a. El putea sa porunceasca lumii sa ia fiinta dintr-o data – cat am clipi din ochi.
b. insa i-au fost necesare sase zile a cate douazeci si patru de ore pentru a incheia creatiunea.
c. El care cunoaste de la inceput sfarsitul oricarui lucru, pentru ca Dumnezeu facea lucrurile acestea care sunt cunoscute din vesnicie – Fapte 15,18 – a ales sa masoare timpul in felul acesta.
2. Dumnezeu a creat lumea in sase zile si in a saptea S-a odihnit.
a. Creand astfel un precedent vesnic ce urma sa fie continuat de catre om. Ex. 20,8-11; Evr. 4,9.10.
b. Numai acesta constituie motivul care face ca ziua a saptea sa fie din vesnicie ziua de odihna a lui Dumnezeu.
c. Odihna Creatorului in cea de-a saptea si marcheaza inceputul continuitatii ciclului saptamanal cunoscut de noi. Acesta este un aspect ce trebuie retinut, pe masura ce studiem subiectul cu privire la Sabatul Creatiunii.
d. Saptamana este masurata prin trecerea Sabatului. Compara Ex. 16,3-28 cu Ezec. 46,1; Ex. 20,8-11.
e. Acest mod de masurare a timpului a fost acceptat de oameni chiar de la inceputurile civilizatiei umane.
C. SABATUL CREAtIUNII
1. Sabatul creatiunii isi are originea in intreitul act al Creatorului:
a. El S-a odihnit in ziua a saptea de toata lucrarea Sa si a fost inviorat – Gen. 2,3; Ex. 31,7.
b. Numai acest aspect constituie motivul care face ca ziua a saptea sa fie din vesnicie ziua de odihna a lui Dumnezeu. Ecl. 3,14.
c. El a binecuvantat ziua a saptea, pentru ca El s-a odihnit de toate lucrarile Sale pe care Dumnezeu le-a creat si le-a facut.
d. Faptul ca Dumnezeu a asezat binecuvantarea Sa asupra zilei a saptea contrazice clar teoria care sustine ca Sabatul este o povara pentru aceia care cauta sa-l pazeasca – Compara Gen 2,3 cu 1 Cron. 17,27; Num. 23,20.
e. El a sfintit si a pus deoparte Sabatul zilei a saptea, oferind prin aceasta poporului Sau exemplu – Ex. 20,11.
2. Actiunea lui Dumnezeu de a aduce la existenta Sabatul saptamanal la inceputul creatiunii:
a. Este dovada biblica ca Sabatul saptamanal antedateaza pacatul in aceasta lume si arata incompatibilitatea sa in ceea ce priveste originea cu traditiile nationale sau culturale asa cum ar dori unii sa ne convinga.
b. Antedateaza natiunea ebraica cu peste doua mii patru sute de ani.
3. Sa stabilim acum cu grija motivul pentru care Dumnezeu a creat Sabatul saptamanal:
a. A fost creat pentru om – neamul omenesc – Marcu 2,27.
b. Retineti va rog ca expresia „Sabatul a fost facut” exclude din pornire vreo asemanare cu Sabatele care au fost instituite in cadrul istoriei timpurii a copiilor lui Israel – Lev. 23,4-37.
Sabatul a facut; Sabatele au fost fixate.
c. A fost facut pentru om – Adam – neamul omenesc – Marcu 2,27. Aceasta afirmatie il desemneaza ca pe o institutie Universala, datand inca de la creatiune.
d. Vom intelege mai tarziu care a fost scopul pentru care Dumnezeu a creat Sabatul zilei a saptea.
ZIUA DOMNULUI
 
A. „iN ZIUA DOMNULUI ERAM iN DUHUL.” APOC. 1,10.
1. Textul nostru introductiv a devenit pentru unii un punct generator de controverse si confuzie:
a. Cei care respecta Duminica, prima zi a saptamanii aplica textul acesta la ziua Duminicii.
b. Altii considera „ziua Domnului” ca fiind „ziua judecatii” .
2. Ambele puncte de vedere nu au nici un fundament in Cuvantul lui Dumnezeu:
a. Duminica, ziua intaia a saptamanii nu este nicicand mentionata in Biblie ca fiind „ziua Domnului” - Compara Mat. 28,1 cu Marcu 16,1.9; Luca 24,1; Ioan 20,1.19; Fapte 20,7; 1 Cor. 16,1-3.
b. Duminica, ziua intaia a saptamanii este numita si ca celelalte cinci zile „zi lucratoare” - Exec. 46,1; aceasta pentru ca Dumnezeu a lucrat in ea ca si in celelalte cinci zile ale saptamanii – Gen. 1,5.8.13.23.31; 2,2.3; Ex. 20,11.
c. Cealalta teorie conform careia „ziua Domnului” din Apoc. 1,10 face referire la ziua judecatii, nu are nici un fundament biblic deoarece expresia „ziua Domnului” nu este niciodata folosita in Biblie atunci cand este vorba de ziua judecatii.
B. SABATUL CREAtIUNII, ZIUA A SAPTEA A SaPTaMaNII ESTE CU ADEVaRAT ZIUA DOMNULUI.
1. Domnul nostru Isus Hristos, vorbeste despre ziua a saptea ca fiind:
a. „Ziua Mea cea sfanta” – Isa. 58,13.
b. „Sabatul Domnului” – Exod. 20,8-11; Lev. 23,3.
2. Atunci cand este interpretat cu privire la vindecarea facuta in ziua Sabatului, El raspunde criticilor Sai, asigurandu-i: „Caci Fiul omului este Domn chiar si al Sabatului” – Luca 6,5.
C.    ARGUMENTE BIBLICE CA RaSPUNS LA iNTREBAREA „DE CE CONSIDERaM SABATUL
     ZILEI A SAPTEA CA FIIND ZIUA DOMNULUI SI NU DUMINICA?”
1. Biblia afirma in modul cel mai echivoc:
a. Ca Isus Hristos, Domnul nostru, este Acela prin care au fost facute toate lucrurile si ca nimic nu a fost facut fara El Ioan 1,1-3.
b. Pavel intareste marturia lui Ioan in termenii cei mai fermi: – Evr. 1,3; Efes. 3,9; Col. 1,15-17.
2. in consecinta Fiul lui Dumnezeu este Acela care a creat Sabatul saptamanal pentru om:
a. El s-a odihnit in ziua a saptea a saptamanii – acest aspect particularizandu-L ca „Domn al Sabatului” – Gen. 2,2.3; Ex. 20,8-11.
b. El a binecuvantat ziua a saptea pentru ca in ea Si-a incetat lucrarea Lui; aceasta la fel de adevarat ca atunci cand a binecuvantat pe copilasii care i-au fost adusi la El – Luca 21,28; sau cand a binecuvantat cele cinci paini si cei doi pesti. – Mat. 14,19.
c. El a sfintit sau a pus deoparte ziua Sa de odihna pentru un scop sfant – Gen. 2,3.
3. Hristos, Dumnezeu Fiul, ne da incredintarea ca El este Acela care a creat Sabatul zilei a saptea a Domnului:
a. Pentru om – Marcu 2,27.
b. Cuvantul „om” asa cum este el folosit in Marcu 2,27 deriva din cuvantul de origine greaca „anthropos” insemnand „Adam”, fiinta umana, neam omenesc – Compara Marcu 2,27 cu Matei 4,4; Luca 4,4.
4. Domnul Sabatului a creat Sabatul zilei a saptea pentru om:
a. Pentru a fi ziua saptamanii in care poporul lui Dumnezeu sa se adune impreuna pentru a-I aduce inchinare – Lev. 23,3; Isa. 66,23.
b. Pentru a constitui un memorial atat al creatiunii cat si al mantuiri – Compara Exod 20,8-11 cu Ps. 111,4; 135,13; Ezec. 20,12,20; Ier. 10,10-12; Apoc. 10,5; 14,6.7.
CUM A iNCEPUT CELEBRAREA DUMINICII iN BISERICa
A. DUMINICA, ZIUA DE ODIHNa A CRESTINILOR?
Atunci cand recomandam prietenilor nostri duminicali, pazirea sabatului zilei a saptea, ni se raspunde ca duminica este ziua de odihna a crestinilor; ca Domnul nostru a instruit pazirea primei zile a saptamanii pentru a comemora invierea lui Hristos.
1. Unii afirma ca Domnul nostru a poruncit in modul cel mai clar pazirea Duminicii.
2. Altii spun ca apostolii au instituit pazirea Duminicii, fiind calauziti de Duhul Sfant.
3. Si unii dintre prietenii nostri duminicali declara cu fermitate ca  Duminica si nu Sambata este ziua a saptea a saptamanii:
B. CUM A iNCEPUT CELEBRAREA DUMINICII iN BISERICA CRESTINa
1. Ea nu este de origine biblica.
a. Hristos – dupa toate informatiile pe care le detin – nu a facut niciodata nici macar o referire la ziua intai a saptamanii, cu atat mai putin nu apus-o deoparte ca zi de odihna.
b. Este important acest aspect! Pentru ca duminica sa fie ziua de odihna a crestinilor, ar fi trebuit sa fie instituita de catre Hristos, Autorul Crestinismului.
2. Pentru ca Hristos sa puna deoparte pentru odihna prima zi a saptamanii, El ar fi trebuit sa schimbe Cele Zece Porunci:
a. Porunca a patra ne invata sa respectam ziua a saptea si ultima a saptamanii ca fiind sfanta, nicidecum prima zi. Ex. 20,8-11.
b. Atitudinea Sa fata de Lege, din care face parte si Sabatul zilei a saptea este foarte clar consemnata in Biblie. – Compara Mat. 5,17-20 cu Luca 16,17; Isa. 42,18-21; Mat. 12,8- 12; 24,20l; Marcu 2,27,28; Luca 6,5; Mat. 22,34-38; Luca 4,16.
3. Apostolii nu aveau nici puterea nici intentia de a modifica Legea Celor Zece Porunci, din care face parte si Sabatul zilei a Saptea:
a. Ei erau pazitori ai Sabatului – Luca 23,56; Rom. 3,31; 8,1-3; 1 Ioan 2,4-7; 5,4.5; Apoc. 12,17; 14,12; Iac. 2,8-11; Evr. 10,15.16.
b. Nu, nici Hristos nici apostoli nu au instituit pazirea Duminicii.
C. CUM A iNCEPUT CELEBRAREA DUMINICII iN BISERICA CRESTINa
1. Profetia biblica a prezis:
a. O parasire a adevarului – Fapte 20,26-31; 2 Tim. 4,1-4./
b. Ea isi concentreaza atentia asupra existentei unui sistem de contrafaceri prin care se va incerca schimbarea Sabatului saptamanal al lui Dumnezeu.
2. Proorocul Daniel a vazut aceasta putere care conform profetiei din Biblie va incerca „sa schimbe vremile si legea” – Dan. 7,25.
a. El va vorbi cuvinte de hula impotriva Celui Preainalt – Apoc. 13,7; 17,4-7.
c. Se va incumeta sa schimbe Legea lui Dumnezeu – Dan. 7,25; Ps. 94,20;
3. Biserica Romei recunoaste plina de laudarosenie:
a. Ca ea a inlocuit respectarea Sambetei, a saptea si ultima zi a saptamanii cu ziua Duminicii, ziua intaia a saptamanii.
b. Ea a modificat ordinea si structura enuntului Celor Zece Porunci – A se vedea Catehismul oficial al Bisericii Romano-Catolice.
e. Documentele sale oficiale sunt pline cu explicatii foarte elaborate care sa dea raspunsuri cu privire la motivele schimbarii dec la Sambata la Duminica.
d. Multi conducatori ai Bisericii Protestante isi dau seama pe deplin de aceasta schimbare savarsita de catre Roma.
4. insa aceste adevaruri din Biblie raman:
a. Si anume ca Sambata ultima zi a Saptamanii este ziua Domnului, Sabatul crestin.
b. El a fost creat de catre Isus Hristos pentru om, atunci cand a creat lumea in sase zile si S-a odihnit in cea de-a saptea – Compara Geneza 2,2,3 cu Ioan 1,1-3; Col. 1,15-17; Efes. 3,9; Evrei 1,1-3.
c. El si proorocii au numit ziua a saptea a saptamanii „ziua Domnului” – Ex. 20,8-11; Isa. 58,13; Marcu 2,28; Matei 12,8; Luca 6,5; Apoc. 1,10.
d. in profetia din Biblie a fost o reforma in privinta Sabatului – Isa. 56,1-7; 58,12-14; Fapte 3,19-21.
e. Respectarea duminicii este o porunca omeneasca si cine se supune ei incalca cea de-a patra porunca. – Marcu 7,7-13.
f. in ceea ce ne priveste noi declaram „trebuie sa ascultam mai mult de Dumnezeu decat de oameni” – Fapte 4,19; 5,29.
CELE ZECE PORUNCI
Exod 20,3-17
A. LEGEA CELOR ZECE PORUNCI ESTE:
1. O transcriere a caracterului lui Dumnezeu.
a. Dumnezeu este sfant, drept si bun; Legea Sa este sfanta, dreapta si buna – Rom. 7,12; Isa. 6,3.
b. Dumnezeu este Duh – Ioan 4,22,23; Legea Sa este duhovniceasca -n Rom. 7,14.
c. Dumnezeu este personificarea desavarsirii; Legea Sa este desavarsita – 2 Sam. 22,31; Ps. 19,7; 119,96.
d. Dumnezeu este dragoste – 1 Ioan 4,8; Legea Sa este esenta dragostei – Rom. 13,10.
e. Dumnezeu este vesnic; Legea este vesnica si exista din vesnicie – Deut. 33,27; Ps. 111,8; Mat. 5,17-19; Luca 16,17.
2. Legea Celor Zece Porunci controleaza viata noastra din punct de vedere moral:
a. Primele patru porunci vizeaza relatia noastra cu Dumnezeu.
b. Ultimele sase porunci reglementeaza relatia cu semenii nostri – Ex. 20,3-17; Mat. 19,16-18; Mat. 22,34-38.
c. Acesta este motivul pentru care ele sunt obligatorii pentru toate fiintele omenesti – Ecl. 12,13.14; Rom. 3,19.
B. CRESTINaTATEA SI CELE ZECE PORUNCI
1. Controversa si confuzie:
a. Unii ar dori sa ne convinga ca Cele Zece Porunci erau specifice in mod strict sistemului iudaic si ca Hristos le- a abolit tintuindu-le pe crucea Sa.
b. Altii cred ca Cele Zece Porunci au fost respectate de catre Domnul Hristos, insa ca El a transferat obligativitatea poruncii a patra in pazirea primei zile a saptamanii.
2. Atitudinea Domnului nostru fata de Legea Celor Zece Porunci:
a. S-a desfatat in Legea Celor Zece Porunci – Ps. 40,8.
c. El a venit in aceasta lume pentru a glorifica legea si pentru a o onora – Isa. 42,21; Mat. 5,17-48
b. El ne avertizeaza impotriva nesabuintei in a crede ca El a venit sa desfiinteze Legea – Mat. 5,17-19.
C. CELE ZECE PORUNCI SI PLANUL DE MaNTUIRE.
1. Legea celor Zece Porunci si Evanghelia lui Isus Hristos sunt inseparabile; ele nu pot fi tratate in mod unilateral:
a. Legea lui Dumnezeu descopera pacatul convingandu-l pe pacatos de starea sa. – Rom. 3,20; 7,7; 9,13; 1 Ioan 3,4.
b. Unde nu exista o Lege nu exista nici calcare de Lege – Rom. 4,15; 5,13.
c. Evanghelia lui Isus Hristos aduce eliberare de pacat – Rom. 1,16; Fapte 4,12; Mat. 1,21.
2. Noul si vesnicul legamant are ca scop Legea Celor Zece Porunci sa fie scrisa pe tablele inimii; Evr. 10,15.16; Ier.31,31-33.
3. Temelia vesnica a Legii Celor Zece Porunci:
a. Ele compun cele doua mari porunci ale dragostei – Mat. 22,37-42.
b. Ele se bazeaza pe regula de aur exprimata de Domnul nostru – Mat. 7,12.
c. Nimeni nu poate sa asculte cu adevarat de regula de aur si sa fie in acelasi timp inclinat sa calce una din Cele 10 Porunci – Ioan 14,15; 15,10; 1 Ioan 2,4-7.
4. Atitudinea credinciosilor crestini fata de Legea Celor Zece Porunci:
a. Ei se desfata in implinirea ei – Rom. 7,22.
b. Ei statornicesc Legea prin ascultarea de ea – Rom. 3,31.
c. Ei sustin cerintele Legii lui Dumnezeu prin invatatura si modul lor de viata – Iac. 1,22,23; 2,8-11; 1 Ioan 2,4-7; Apoc. 12,17; 14,12.
5. Devreme ce Legea Celor Zece Porunci este o expresie a caracterului lui Dumnezeu:
a. Rezulta ca aceia care lucreaza impotriva Legii lui Dumnezeu sunt in realitate adversari lui Dumnezeu – Rom. 8,7; Ps. 94,20.
b. Domnul ii acuza ca sunt mincinosi – Isa. 30,8.9; 1 Ioan 3,4;
6. Sunt facute fagaduinte minunate pentru aceia care iubesc legea lui Dumnezeu:
a. Ei au parte de multa pace – Ps. 119,165; Isa. 48,18.
b. Ei vor avea bunastare – Ps. 1,1-6.
c. Ei vor avea drept la pomul vietii – Apoc. 22,14.
SIGILIUL LUI DUMNEZEU
Apoc. 14,1-6
A. CONFLICTUL DINTRE HRISTOS SI SATANA iN CaRtILE LUI DANIEL SI iN APOCALIPSA
Cititorul atent al cartilor lui Daniel si al Apocalipsei va fi impresionat de relatarea profetica a conflictului dintre Hristos si Satana, asa cum este ilustrat in aceste doua carti.
1. Aceste doua carti descopera privirilor cititorului istoria giganticului sistem de apostazie al lui Satana:
a. Si-a inceput existenta in zilele apostolilor – 2 Tes. 2,1-7; Fapte 20, 28-30.
b. Acest sistem este cunoscut istoricilor drept Evul intunecat (Evul Mediu) si perioada in care nenumarate milioane de oameni au fost ucisi pentru credinta lor – Dan. 7,8.25.
c. Tot acest sistem a pus bazele crimei secolelor , o crima impotriva Legii Celor Zece Porunci, in mod special prin actul incumetarii de a schimba porunca a patra.
(1) Instituind respectarea Duminicii, prima zi a saptamanii, in locul celei de-a saptea zi.
(2) Respectarea duminicii a devenit astfel potrivnica Sabatului Creatiunii.
(3) A devenit semnul opozitiei fata de Sabatul biblic.
2. Pe fondul acestei prezentari a subiectului nostru, dorim sa va indreptam acum atentia dumneavoastra catre Sigiliul Dumnezeului Cel Viu.
B. SIGILIUL LUI DUMNEZEU
1. Scopul Sau:
a. De a oferi incredintare si protectie poporului Sau persecutat.
b. Aceasta reiese in mod clar comparand Efes. 1,13.14 cu Ezec. 9,4.
c. Sigiliul va fi semnul lui Dumnezeu asupra celor care i- au ramas credinciosi in conflictul final dintre Hristos si Satana.
d. De asemenea el mai are menirea de a conferi autoritate si putere Legii sale care reprezinta o expresie a vointei Sale vesnice.
e. Compara Isa. 8,16 cu 1 Regi 21,8; Est. 8,8 si Apoc. 7,1-9.
2. Ce contine sigiliul lui Dumnezeu.
a. Numele lui Dumnezeu.
b. Autoritatea sau puterea Sa.
c. Teritoriul aflat sub jurisdictia Sa.
3. Sabatul zilei a saptea contine sigiliul Dumnezeului Celui Viu;
a. in porunca a patra creatorul si-a asezat Numele Sau. – Ex. 20,8-11.24.
b. Comemoreaza puterea creatoare a lui Dumnezeu – Ex. 20,11; Ps. 111,4; 135,13.
c. Confirma teritoriul asupra caruia Dumnezeu pretinde loialitatea pazirii Sabatului poruncii a patra – Ex. 20,11.
d. Dumnezeu a facut din Sabatul zilei a saptea un semn intre El si poporul Sau – Ex. 31,16.17; Ezec.20,12.20.
e. Constituie memorialul puterii Sale creatoare – Ex. 20,11; Ier. 10,10-12.
D.    ACEASTA NE CONDUCE LA O MISCARE DE REFORMa iN CEEA CE PRIVESTE SABATUL,
      MISCARE CE SE VA DEZVOLTA iN iNTREAGA LUME.
1. Ea va contine solia restaurarii prezisa de profetia biblica.
a. Cititi cu atentie – Isa. 56,1-7; 58,1.12.14.
b. Petru trebuie sa fi avut in vedere si el aceasta miscare de reforma in Fapte 3, 19-21.
2. Solia adevarului despre Sabat va merge triumfatoare in toata lumea, deoarece atunci cand vom pasi in lumea cea noua vom descoperi ca locuitorii acelei noi lumi sunt pazitori ai Sabatului: Isa. 66,22,23.
3. Lucrarea de sigilare s-a desfasurat in mod progresiv, aproximativ o suta de ani, revendicand in prezent multi convertiti.
a. Pe tot cuprinsul globului pot fi gasiti mai mult de un milion de crestini pazitori ai Sabatului.
b. Mai mult de o suta de mii de noi credinciosi pazitori ai Sabatului in fiecare an.
4. Poporul care duce aceasta solie de sigilare estet cunoscut ca:
a. Cei care au rabdarea sfintilor.
b. Care pazesc Cele Zece Porunci ale lui Dumnezeu;
c. Care au credinta lui Isus. – Apoc. 12,17; 14,12; 22,14.
5. imi exprim in umilinta recunostinta de a face parte din aceasta miscare binecuvantata.



SEMNUL FIAREI
Apoc. 13,1-17
A.    CONTEXTUL DIN APOCALIPS 13 NE ARATa Ca AVERTIZAREA iMPOTRIVA (PRIMIRII)
     SEMNULUI FIAREI ARE UN CARACTER DEOSEBIT DE SOLEMN.
1. Indica necesitatea cu care se va desfasura lupta fin ala dintre Hristos si Satana, lupta cu care a inceput in ceruri si a continuat pe acest pamant: Apoc. 12,7-17; 13; Gen. 3,15.
2. Avertizeaza pe locuitorii pamantului impotriva pericolului de a trece de partea lui Satana si a ingerilor Sai: Apoc. 13,1- 7.
3. O astfel de avertizare teribila din partea lui Dumnezeu constituie dovada ca noi putem sa cunoastem puterea fiarei, semnul si numarul ei.
B. IDENTITATEA DE NETaGaDUIT A PUTERII FIAREI
1. O fiara simbolizeaza:
a. Un guvern pamantesc: – Dan. 7,15-17.
b. Patru fiare reprezinta patru guverne mondiale – Babilon, Medo-Persia, Grecia si Roma.
c. Simbolizeaza o putere persecutoare – Compara Dan. 7,1-25 cu Apoc. 12,13.
2. Identitatea geografica a fiarei ca un leopard din Apoc. 13.
a. A primit tronul, puterea si autoritatea suprema din partea Romei pagane.
b. Orasul Roma a fost donat papei Silvestru in anul 331 e.n.
c. Documentele donatiei se gasesc la Vatican.
3. Identitatea religioasa.
a. Congresul Euharistic simbolizeaza imparatia lui Hristos, inclusiv lumea intreaga; iar Papa capul vizibil al acestei imparatii.
b. Este o putere cu caracter blasfemiator iar blasfemia este semnul abuzului religios. – Ioan 10,33; Mat. 26,65; Apoc. 13,6; 2 Tes. 2,1-7.
c. Biruieste pe sfintii Celui Preainalt prin varsare de sange – Dan. 7,25; Ps. 119,126; Ps. 94,20.
d. S-a incumetat sa schimbe ziua lui Dumnezeu si Legea – Dan. 7,25; Ps. 94,20; 119,126.
e. A faurit o contrafacere a sanctuarului ceresc si a slujbei acestuia. – Apoc. 13,6.
C. SEMNUL FIAREI
1. Biblia invata ca Sabatul Zilei a Saptea este:
a. Un semn sau o (caracteristica) aducere aminte despre puterea creatoare a lui Dumnezeu – Compara Ex. 20,11 cu Ps. 111,1-6; 135,13; Ier. 10,10-12.
b. Un semn al sfintirii noastre – Ezec. 120,12; Evr. 12,14; 13,12.
2. Duminica, prima zi a saptamanii este semnul puterii apostate despre care se vorbeste in Dan. 7,25; Apoc. 13,6-9; 14,8.9; 2 Tes. 2,3-7.
3. Papalitatea pretinde:
a. Infailibilitatea in materie de invataturi si doctrina.
b. Puterea creatoare atunci cand celebreaza serviciul liturghiei.
c. Puterea de a sfinti si de a ierta pacatele celor credinciosi.
d. Admite cu laudarosenie ca a modificat Legea Celor Zece Porunci.
e. Afirma ca respectarea Duminicii constituie semnul puterii si autoritatii sale.
f. Multi dintre Protestanti admit in mod deschis faptul ca papalitatea s-a incumetat sa schimbe Cele Zece Porunci, substituind in acest scop Sabatul Zilei a Saptea prin instituirea pazirii primei zile a saptamanii.
4. Trebuie totusi inteles faptul ca noi nu sustinem ca toti pazitorii duminicii au semnul fiarei:
a. Exista multi oameni tematori de Dumnezeu care tin duminica si care nu cunosc originea pazirii acestei zile; Ei respecta duminica, crezand in mod sincer ca astfel implinesc ceea ce Domnul le cere.
b. in realitate sunt mii de oameni care cred ca duminica este adevaratul Sabat biblic astfel ca ei pun in practica porunca a patra aplicand-o la ziua de duminica.
5. Dar realitatea este:
a. Ca Sabatul Zilei a Saptea este semnul puterii si autoritatii lui Dumnezeu.
b. Ca respectarea lui face parte din Legea morala.
c. Ca respectarea duminicii este oi institutie creata de om si face parte din sistemul de contrafacere prezis de profetia din Biblie.
d. Ca atunci cand oamenii devin constienti de diferenta dintre Sabatul Biblic si pazirea Duminicii ei se situeaza de partea puterii fiarei in rebeliunea deschisa impotriva Legii lui Dumnezeu.
CELE DOUa LEGI
A. Biblia ne invata ca DUMNEZEU A DAT POPORULUI SaU DOUa LEGI DISTINCTE pentru a-i calauzi in relatiile lor cu Dumnezeu si oamenii.
1. Legea Celor Zece Porunci.
a. Aceasta lege reprezinta descoperirea vointei vesnice a lui Dumnezeu si vizeaza relatia morala a omului cu Dumnezeu si cu oamenii. – Rom. 2,17; Ex. 20,3-17; Luca 10,25.
b. Dar aceasta Lege aduce si cunostinta pacatului – 1 Ioan 3,4; Rom. 3,20; 4-15; 5,13; 7,7.
2. Cealalta lege a fost adaugata din cauza pacatului. Gal. 3,19.
a. Ele slujeau ca o umbra a bunurilor viitoare, insa timpul este al lui Hristos Isus – Evr. 9,10; 10,1-3.
b. Consta in mancaruri, bauturi felurite spalari si jertfe aduse in mod regulat in interiorul sanctuarului pamantesc – Evr. 9,10. Lev. 1; 2; 3; 4.
c. Aceasta lege a devenit operanta dupa caderea in pacat calauzindu-i pe oameni in a-L cunoaste pe Dumnezeu – Compara Gen. 4,3.4 cu capitolele 8,20; 12,7; 22,9; 35,1-3.
B. CaTEVA ASPECTE COMPARATIVE iN LEGaTURa CU CELE DOUa LEGI.
1. in ce mod au fost date oamenilor:
a. Legea Celor Zece Porunci -
(1) A fost scrisa – mai intai pe tablele inimii – Rom. 2,13,14.
(2) Mai tarziu Dumnezeu le-a scris cu mana Sa pe cele doua table de piatra – Ex. 24,12; 31,18; Deut. 10,1-7.
b. Legea jerfelor a fost scrisa de Moise intr-o carte – Deut. 31,24.
2. Este foarte important sa retinem unde au fost asezate aceste doua dupa ce au fost scrise:
a. Legea Celor Zece Porunci a fost pusa in chivot – Deut. 10,1-5.
b. Legea jertfelor a fost asezata langa chivot – Deut. 31,26.
c. Modelul in care au fost asezate aceste doua Legi arata ca ele sunt doua legi diferite una de cealalta si ca servesc in doua scopuri distincte. Putin mai tarziu vom discuta mai mult asupra acestui aspect.
C. RaSPUNSURI LA OBIECtIUNI
1. Asertiuni exprimate dec adversarii „conceptului celor doua Legi” .
a. Biblia nu vorbeste de doua legi ci numai de o singura Lege.
b. Toate scrierile lui Moise sunt numite „Legea” – Luca 24,44.
2. Raspunsul pe care ni-l da Biblia
a. Biblia vorbeste in mod clar de doua legi diferite si distincte in continut.
(1) O lege a fost rostita de Dumnezeu din ceruri si scrisa pe doua table de piatra. – Ex. 20,18; Deut. 5,22.
(2) Cealalta lege a fost data in mod treptat lui Moise; aceasta a fost scrisa de Moise intr-o carte – Deut. 31,24-27.
b. Aceste doua legi difera prin natura, forma si valabilitatea lor.
(1) Legea Celor Zece Porunci are un caracter spiritual. Rom. 7,14.
(2) Legea jertfelor este numita „Legea unei porunci pamantesti” .- Evr. 7,16 deoarece aceasta lege se ocupa de mancaruri (meats) si bauturi si diverse spalaturi si porunci pamantesti.” Evrei 9,10.
(3) Legea Celor Zece Porunci reglementeaza problema indatoririlor morale catre Dumnezeu si om. – Ex. 20,3-17.
(4) Legea umbrelor vizeaza lucrurile care erau o umbra a bunurilor viitoare: acum cand a disparut realitatea, umbra dispare. Evr. 10,1-6; Col. 2,16.17.
(5) Legea Celor Zece Porunci este implinita in vietile celor credinciosi prin credinta in Isus Hristos. Rom. 3,31; 8,1-3.
(6) insa cealalta Lege care avea umbra lucrurilor viitoare a incetat in momentul in care a murit Hristos. Valabilitatea ei a incetat prin moartea pe cruce a lui Hristos – Evr. 8,13; 10,5-9; Efes. 2,14-16.
3. Este important de retinut:
a. Faptul ca Iosua, Neemia si Daniel au aratat ca exista o diferenta intre cele doua legi. – Compara Iosua 8,30-32 cu Neemia 9,13.14; Dan. 9,10-13.
b. Pavel a aratat ca el a inteles diferenta dintre aceste doua legi – Compara Rom. 3,31; 8,1-6 cu Evr. 7,16; 8,13; 9,10; 10,15.16;
LEGaMINTELE
A. CONTROVERSa REFERITOR LA LEGaMINTE
1. Ideea generala existenta intre crestini
2. Sabatul saptamanal si Cele Zece Porunci aflate in discutie:
3. Declaratii ale adversarilor Sabatului.
B. iNVataTURA BIBLIEI
1. Cele Zece Porunci:
a. Ele poarta numele de „legamantul poruncit” – Deut. 4,12.13; Ex. 20,1-17.
b. Ele au existat ca lege si ca legamant cu mult inainte ca vechiul legamant sa intre in functiune – Osea 6,7; Gen. 26,5; Ex. 16,28.29; Deut. 4,12.13.
c. Ele au devenit fundamentul vechiului legamant. – Ex. 19,5.
d. Biblia prezice urmatoarele despre acest legamant:
(1) el va fi de neclintit in veci – Ps. 89,24-35; 111,7-9.
(2) Hristos il va proslavi si il va face vrednic de lauda – Isa. 42,18-21.
2. Vechiul legamant:
a. Dateaza de la Muntele Sinai – Ex. 19,3-8; 24,1-9; Gal. 4,21-26.
b. A reprezentat un acordat intre vechiul Israel si Dumnezeu – Ex. 19,8; 24,3-8; Deut. 5,28-29.
c. A fost ratificat prin sangele animalelor – Evr. 9,18.19; Ex. 24,3-8.
d. A avut un sanctuar pamantesc. – Evr. 9,1-12.
e. A fost nedesavarsit – Gal. 4,21-31; Ier. 31,31-33; Evr. 8,9-11; Ex. 32,1.
f. A fost desfiintat – Evr. 8,9-11; 10,4-6.
3. Noul Legamant:
a. Dateaza din vesnicie – Compara Apoc. 13,8; 1 Pet. 1,20; Efes. 1,4; – Adam, Noe si Avraam au primit fagaduinta implinirii acestui Legamant – Gen. 3,15; 9,11; Gal. 13,17.
b. A fost daruit lui Israel – Ier. 31,31; Evr. 8,10,11.
c. Prin Hristos neamurile partase la acest legamant. – Efes. 2,11-16; Gal. 3,26-29.
d. A fost ratificat prin sangele lui Hristos – Compara Evr. 9,14-16 cu Matei 26,28; Evr. 10,29.
e. El aduce:
(1) Iertarea de pacat – Evr. 10,15.16.
(2) inscrie Cele Zece Porunci pe tablele inimii – Evr. 10,15.16; Ezec. 36,26-28.
(3) Mantuirea vesnica prin credinta in Domnul nostru Hristos.
C. COMPARAtIA DINTRE CELE DOUa LEGaMINTE
1. Vechiul legamant:
a. S-a bazat pe fagaduinta omului – „asa vom face” – Ex. 19,8; 24,3.7.
b. Domnul cunostea ca ei nu vor vrea si nici nu-si vor putea tine promisiunile – Deut. 5,27-29; Ier. 31,31; Evr. 8,6- 8.9; Ioan 15,5.
c. A avut in totalitate o natura temporara fiind in legatura cu poruncile omenesti care urmau sa fie abrogate. Evr. 9,9-17; 10,1-7.
2. Noul Legamant
a. Se bazeaza pe fagaduinta lui Dumnezeu – „Eu voi face” – Compara Ier. 31,31 cu Evr. 10,15-16.
b. Toate fagaduintele facute de Dumnezeu sunt „Da si Amin” – 2 Cor. 1,20; Evr. 6,17-20.
c. Curata de pacat ceea ce Vechiul Legamant nu putea face – Evr. 9,22.23; Mat. 1,21; Mica 7,18.19.
d. Schimba natura in inimi omenesti – 2 Cor. 5,14-17; Gal. 3,26-29; 2 Petru 1,2-9.
e. Scrie legea lui Dumnezeu pe tablele inimii. – Ezec. 36,26- 29; Evr. 10,15.16.
f. A fost ratificat prin sangele pretios al lui Isus Hristos. – Mat. 26,26-29; 1 Petru 1,18.
g. Este legamantul cel vesnic – Evr. 10,29.30.
h. Este cunoscut ca:
 (1) Noul Legamant, deoarece a fost ratificat mai tarziu, sau la expirarea primului Legamant si vizeaza un nou tip de relatie cu Hristos.
(2) Este legamantul pacii deoarece (acum) avem pace cu Dumnezeu prin sangele legamantului vesnic, sangele lui Isus Hristos.
LEGEA SI HARUL
A. LEGEA SI HARUL
1. Constituie un subiect asupra caruia exista o multitudine de pareri diferite:
a. Unii considera ca legea si harul sunt doua notiuni aflate in contradictie; ca ele nu pot coexista.
b. Altii invata cum ca devreme ce nici un pacatos nu poate pazi Legea, Dumnezeu in mila Sa a inlocuit tinerea Legii prin asezarea omului sub har.
2. Ce anume invata Biblia despre Lege si har?
3. Sunt acestea in opozitie unul fata de celalalt? Anuleaza harul, Legea lui Dumnezeu?
B. NATURA SI RELAtIA DINTRE LEGE SI HAR
1. Legea Celor Zece Porunci reprezinta o descoperire a caracterului lui Dumnezeu si o expresie a vointei Sale vesnice:
a. O revelatie cu privire la natura Sa si la natura guvernarii Sale – Compara Ex. 20,1-17 cu Rom. 7,12.14; Ps. 118,8.9; Luca 16,17.
b. Ele sunt o expresie a vointei Lui vesnice si neschimbatoare pe baza careia El intervine in reglementarea relatiilor omului cu Dumnezeu si cu semenii sai – Rom. 2,17; Luca 10,25; Mat. 19,16-19.
c. Ele se cuprind in cele doua porunci despre care se vorbeste in Matei 22,36-40.
2. Harul lui Dumnezeu reprezinta favoarea nemeritata a lui Dumnezeu manifestata fata de pacatosi:
a. Mantuirea prin har exclude faptele Legii – Efes. 2,7,8; Rom. 3,20; 11,6.
b. O Lege calcata nu are cum sa mantuiasca pe cel vinovat, il poate numai condamna – Rom. 3,19; Iac. 1,22,23.
c. Harul lui Dumnezeu constituie expresia manifestarii unui Tata iubitor fata de pacatosi, bunavointa de a ierta pacatele noastre si de a ne rascumpara din mijlocul urmarilor vesnice ale pacatului.
C. ASPECTE REALE REFERITOARE LA NATURA SI RELAtIA iNTRE HAR SI LEGE OMISE DE UNII OAMENI
1. Harul nu constituie o autorizatie de calcare a legii lui Dumnezeu.
a. Citeste cu multa rugaciune – Rom. 6,1-12. Analizati de asemenea si cuvintele lui Pavel din Gal. 2,16.19.
b. Exemple concrete legate de obligatiunile harului.
(1) Du-te si sa nu mai pacatuiesti. – Ioan 8,11.
(2) Sa nu mai pacatuiesti – Ioan 5,14.
1.      Cine este sub har si cine este sub lege.
a. Cine a primit pe Hristos ca Mantuitor al Sau personal se afla sub Har! Rom. 8,1.
b. Si oricine calca legea lui Dumnezeu se afla sub Lege – Rom. 3,19; Iac. 2,8-11; 1 Ioan. 3,4.
c. Exemple concludente – Doi oameni au venit la templu sa se inchine; unul era fariseu si celalalt era un vames urat de popor, amandoi erau pacatosi -
(1) Unul a venit ca pacatos si a plecat ca un pacatos.
(2) Celalalt a venit ca pacatos, dar a plecat sub protectia harului. – Luca 18,10-14.
3. Legea si harul vin din acelasi izvor, de la Dumnezeu; ambele servesc aceluiasi scop in planul lui Dumnezeu.
a. Unul descopera vointa lui Dumnezeu. Celalalt ne da puterea de a face voia lui Dumnezeu.
b. Unul convinge de pacat; celalalt ne acorda iertarea de pacat.
ASCULTAREA
A. „Sa FACEtI ORICE Va VA ZICE.”
1. Analiza textului nostru:
a. O ceremonie de nunta la Cana Galileii.
b. Prima minune savarsita de Domnul nostru prin turnarea apei in vasele cu vin.
2. Sfatul dat de mama lui Hristos celor ce serveau la masa
a. Sa faceti orice va va zice.
b. Rezultatul a fost minunea Domnului nostru.
B. Sa FACEtI ORICE Va VA ZICE!
1. Semnificatia cuvintelor din textul de deschidere.
a. Maria cunostea faptul ca fiul ei nu era un om obisnuit ci era Fiul lui Dumnezeu.
b. El este in realitate Creatorul nostru – Ioan 1,1-3; Col. 1,15-17.
c. El este de asemenea Mantuitorul nostru – Isa. 43,1; Efes. 1,7; Ioan 1,4; 1 Ioan 5,11; 1 Petru 1,18.19.
2. „Sa faceti orice va va spune”
a. Multi oameni fac lucruri pe care El nu le-a spus; este acelasi gen de neascultare echivalenta cu a nu face ceea ce spune El.
b. Ceea ce spune El, se afla scris in Biblie, asa ca daca facem ce spune Biblia, facem lucrurile pe care El ni le-a spus. – Ioan 5,39-46; 6,63; 7,37.38.
c. A auzi ceea ce spune El si a nu face este autoinselare. Mat. 7,24-27; Iac. 1,22.23.
d. O intrebare care pretinde un raspuns din partea tuturor celor ce se declara crestini.
3. „Sa faceti orice va va zice” .
a. Aceasta inseamna ca a asculta de domnul inseamna sa facem in totalitate ceea ce ne porunceste El, nu numai ceea ce ne face placere.
b. Domnul este foarte clar atunci cand ne spune sa ascultam in toate privintele de El.
Exemple
(1) Moise – acest adevar in contextul cel mai dificil – Ex. 4,24-27.
(2) De asemenea omul lui Dumnezeu care a fost trimis sa vorbeasca inaintea imparatului idolatru,  a invatat aceasta lectie in modul cel mai aspru – 1 Regi 13,1-24.
c. Aceste lucruri au fost scrise pentru invatatura noastra – Rom. 15,4.
C. O PRIVIRE MAI ATENTa ASUPRA TEXTULUI DE DESCHIDERE.
1. Ca si cei din textul urmator multi declara a crede in El.
a. „Si vin cu gramada la tine, stau inaintea ta, ca popor al meu, asculta cuvintele tale, dar nu le implinesc, caci cu gura vorbesc dulce de tot, dar cu inima tot dupa poftele lor.” Ezec. 33,31.
b. Altii sunt bine intentionati, ei isi planuiesc sa faca voia lui Dumnezeu dar amana.
c. Nu tot asa stateau lucrurile si cu Pavel; el spune „indata, n-am intrebat pe nici un om.” – Gal. 1,16.
d. Tot asa si Avraam: el a ascultat pe Domnul chiar si atunci cand nu intelesese toate detaliile – Gen. 22,1-12.
2. Mantuirea este fundamentata pe ascultare.
a. Isus a spus „Voi sunteti prietenii Mei, daca faceti ce va poruncesc Eu.” – Ioan 15,14.
b. „Pentru ca nu cei ce aud Legea, sunt neprihaniti inaintea lui Dumnezeu, ci cei ce implinesc Legea aceasta, vor fi socotiti neprihaniti” – Rom. 2,13.
c. „Fiti implinitori au Cuvantului, nu numai ascultatori, inselandu-va singuri” .- Iac. 1,22; Evr. 11,25.
3. Binecuvantarile ascultarii.
a. Daca Moise ar fi ascultat pe Domnul si ar fi vorbit stancii, i s-ar fi permis sa conduca pe poporul sau in tara fagaduintei.
b. Daca Petru nu ar fi ascultat pe Domnul si nu ar fi prins pestele in gura caruia se afla banul cu care trebuia sa plateasca birul lor, n-ar fi cunoscut niciodata intelepciunea si puterea Stapanului Sau.
c. Profetul a vorbit lui Saul „Ascultarea face mai mult decat jertfele si pazirea Cuvantului Sau face mai mult decat gasirea berbecilor.” – 1 Sam. 15,22.
d. Dumnezeu va avea un popor care va asculta de poruncile Sale – Apoc. 14,12.
e. ingerilor le place sa asculte de cuvantul lui Dumnezeu. Ps. 103,20.
f. Ultimele zile ale istoriei acestui pamant sunt marcate de o razvratire impotriva vointei lui Dumnezeu. – Luca 17,26-29.
g. „Ferice de cei ce isi spala hainele, ca sa aiba drept la pomul vietii si sa intre pe porti in cetate!” – Apoc. 22,14.



ESTE DUMNEZEU EXIGENT ?
A. ATUNCI CaND NE GaNDIM LA DUMNEZEU:
1. Descoperim ca Numele Sau si caracterul Sau sunt ilustrate in Biblie: Ex. 34,6.7; Num. 14,8.
2. Scripturile exprima atitudinea Sa fata de pacat: Evr. 10,31; 2 Cor. 5,11.
a. Aceasta cunostinta ar trebui sa ne inspire respect si teama sfanta – Ps. 4,4; 33,8.
b. Ar trebui sa invatam de la ingeri cum trebuie sa-I aratam respect lui Dumnezeu – Isa. 6; Ps. 103,20.
(1) „Dumnezeu este infricosat in adunarea cea mare a sfintilor si de temut pentru toti cei ce stau in jurul Lui.” – Ps. 89,7.
(2) „Sa laude oamenii Numele Tau cel mare si infricosat, caci este sfant!” – Ps. 99,3.
(3) „Numele Lui este sfant si infricosat” – Ps. 111,9.
B. CaT DE EXIGENT ESTE DUMNEZEU?
1. El nu cauta la fata omului:
a. Pretinde prietenilor Sai
(1) Moise stie – Ex. 4,24-26; Ps. 106,32.
(2) Omul lui Dumnezeu a fost pedepsit pentru ca nu a tinut cont de porunca lui Dumnezeu – 1 Regi 13,21-26.
(3) Uza a pierit din pricina ca nu a tinut seama de porunca Domnului. – 1 Cor. 13,9.
(4) Suntem avertizati in legatura cu acest aspect. – Fapte 10,34.35; 2 Sam. 14,14; 1 Cor. 10,4-11.
b. Cere cont adversarilor sai.
(1) Faraon a primit aceasta lectie personal.
(2) Sanherib, regele Asiriei, a primit de asemenea si el o lectie dureroasa atunci cand a dispretuit pe Dumnezeu. – Isa. 37,36.
2. Ascultarea din dragoste reprezinta legea vietii:
a. Cititi aceste referinte pentru a observa modul in care priveste Dumnezeu problema ascultarii – 1 Sam. 15,23; 1 Petru 2,8; 2 Tes. 1,7.8.
b. Scopul urmarit de Evanghelie consta in ascultarea de vointa desavarsita a lui Dumnezeu – Rom. 16,26.
c. Credinta in Hristos va conduce la ascultare – Rom. 16,26.
3. Ascultarea din dragoste este un semn al adevarului crestin:
a. Aceasta este ceea ce a invatat Ioan – 1 Ioan 2,4-7; 5,4.5.
b. Citeste Apoc. 12,17; 14,12; 22,14.
C. DE CE ACEST SUBIECT ?
1. Lupta de idei cu privire la problema Sabatului poruncii a patra.
a. Unii oameni cred ca Sabatul poruncii a patra nu este asa de important; ca daca ne odihnim intr-o zi din sapte, acest lucru va fi primit de Dumnezeu.
b. Cititi insa acum aceste texte pentru a vedea cum priveste Dumnezeu ascultarea partiala:
(1) Mat. 7,21.
(2) Ps. 50,16-22.
(3) Mat. 5,17-20.
(4) Marcu 7,7-13.
c. Atitudinea noastra fata de Legea lui Dumnezeu determina adevarata noastra atitudine fata de Dumnezeu. Isa. 8,20. 30,8.9. 1 Ioan 2,4-7.
2. Istoria poporului lui Dumnezeu din perioada vechiului Legamant contine cateva invataturi foarte importante pentru poporul lui Dumnezeu din epoca moderna.
a. Aceasta este ceea ce invata Pavel – Rom. 15,4; 1 Cor. 10,4-11; Evr. 4,1-11.
b. Peste sapte sute de mii de oameni au parasit Egiptul pornind spre tara fagaduintei, insa numai dintre ei au ajuns in tara fagaduintei. De ce?
3. Biblia invata ca:
a. Calcarea legii lui Dumnezeu constituie pacat – 1 Ioan 3,4; Rom. 3,21; 7,7.
b. Pacatul sau calcarea legii lui Dumnezeu este dusmanie fata de Dumnezeu – Rom. 8,1-7.
c. Plata pacatului este moartea – Rom. 6,23.
4. Da, Dumnezeu este exigent:
a. insasi natura care ne inconjoara ne arata ca Dumnezeu este exigent – Ps. 19,1-6.
b. Legile naturale si morale ale lui Dumnezeu ne invata ca Dumnezeu este exigent – Gal. 6,7.8.
c. Moartea lui Hristos subliniaza faptul ca Dumnezeu este exigent – Gal. 3,13.
EVREU SAU CRESTIN
Fapte 10,34
A. EVREU SAU CRESTIN
1. Atunci cand indemnam pe confratii nostri crestini la pazirea Sabatului zilei a saptea, ni se spune de catre unii dintre ei:
a. „Sabatul zilei a saptea este un obicei iudaic” .
b. „Pentru crestini acesta nu a constituit niciodata un punct de credinta.”
2. Raspunsul dat de prietenii nostri duminicalisti aduc cu sine o alta intrebare – ce anume este iudaic si ce anume unul crestin?
a. in cazul in care Sabatul poruncii a patra este un obicei evreiesc, dat fiind ca a fost dat lui Israel, rezulta prin urmare ca si celelalte noua porunci sunt de asemenea de origine iudaica, pentru ca si acestea au fost date tot lor.
b. Dar ceea ce este mai semnificativ este faptul ca in Biblia data lui Israel noi avem:
(1) infierea
(2) Slava
(3) Legamintele
(4) Darea legii
(5) Fagaduintele
(6) Slujba dumnezeiasca
(7) Punct in care il gasim pe Hristos imbracat in natura umana.
B. ASPECTE BIBLICE CE TREBUIESC REtINUTE:
1. Dumnezeu nu este partinitor
a. Evreii au trebuit sa invete in conditii vitrege acest adevar – Fapte 10,1-36.
b. Pana si apostolii au intampinat greutati in aceasta privinta – Gal. 2,11-17.
2. Ceea ce pretuieste inaintea Domnului este:
a. Aducerea la indeplinire a vointei lui Dumnezeu indiferent de nationalitate – Fapte 10,34,38.
b. Pazirea poruncilor Lui – Apoc. 22,14.
3. tinta planului de mantuire o constituie daramarea tuturor barierelor rasiale – Ioan 10,15.16.
a. Acesta este motivul pentru care a murit Hristos – Efes. 2,11-16.
b. Este numai o turma si un pastor – Ioan 10,15.16.
c. Atunci cand il primim pe Hristos, orice zid de despartire intre noi si alte natiuni dispare pentru totdeauna – Gal. 3,26-29.
4. Dumnezeu are un singur plan pentru toata omenirea:
a. O singura cale – Mat. 7,13.14.
b. Hristos este calea – Ioan 14,6.
c. Nu este nici un alt nume sub ceruri – Fapte 4,12; Mat. 1,21.
C. Sa ANALIZaM iN iNCHEIERE DENUMIRILE – „EVREU” SI „CRESTIN” .
1. Un iudeu adevarat este unul care este nascut din nou:
a. Acest lucru face parte din invatatura lui Pavel – Rom. 2,28.29.
b. El este o persoana care are si practica credinta lui Avraam. – Ioan 8,33-39.
2. Un crestin adevarat:
a. Este o persoana care este nascuta din nou – Ioan 3,1-9; 1 Petru 1,23.
b. El este un impreuna mostenitor cu Avraam si prin urmare un adevarat israelit – Gal. 3,26-29; Ioan 5,1-5.
3. Daca dorim sa respingem tot ceea ce a dat Dumnezeu poporului Sau, adica Iudeilor, trebuie sa respingem:
a. Biblia – ea a fost scrisa de iudei.
b. Mantuirea – ea vine de la iudei. Ioan 4,22.23.
c. Va trebui sa respingem toate fagaduintele lui Dumnezeu – Rom. 9,1-7.
4. Fagaduintele lui Dumnezeu sunt in legatura cu:
a. Hristos samanta adevarata a lui Avraam – Gal. 3,16.
b. Iudeii dupa nume, sunt nascuti din firea pamanteasca  sunt conform cuvantului lui Dumnezeu o samanta a minciunii. Isa. 57,4.
5. Nadajduim sa putem cu totii intra in orasul Noul Ierusalim:
a. Aceasta este speranta oricarui crestin informat din Scripturi. – Evr. 13,22-28.
b. insa cele douasprezece porti ale acelui oras minunat au gravate pe ele nume iudaice – numele celor douasprezece semintii  ale lui Israel – Apoc. 21,1-27.
c. Conform Bibliei nu exista nici-o diferenta intre un iudeu biblic si un crestin biblic – amandoi sunt nascuti din nou.
CONSTIINtA NOASTRa
A. CONSTIINtA – CE REPREZINTa EA?
1. Constiinta este acea facultate a creierului care aproba sau dezaproba gandurile, cuvintele si activitatile noastre:
a. Ea ne ajuta sa distingem comportamentul sau motivele noastre in bine sau in rau:
(1) Ea poate raspunde la stimulii caracteristici ai puterii de rationament, convingand individul de un lucru rau. – Ioan 8,9.
(2) Sau ea poate da aprobare referitor la ceea ce crede sau face o anumita persoana. – Fapte 23,1; Rom. 9,1.
b. Este un dar minunat primit de la Dumnezeu, care diferentiaza omul de animal.
2. Unii oameni sunt preocupati de manifestarile constiintei si poseda tot felul de idei referitor la ea:
a. Unii gandesc ca aceasta este vocea Duhului Sfant.
b. Altii cred despre constiinta omului ca este una din multele facultati ale creierului care reactioneaza vizavi de ceea ce crede, vorbeste sau face o anumita persoana.
B. CE ANUME PUTEM CUNOASTE DESPRE CONSTIINta
1. Nu are un caracter infailibil asa cum se sustine de catre unii.
a. Este in directa dependenta de informatia detinuta sau de cea primita.
b. Ceea ce este acceptat ca fiind adevarat constituie elementul conducator in functionarea constiintei.
Ilustratie
(1) Un catolic si educat in atmosfera doctrinelor Romei poseda o constiinta de tip catolic.
(2) Un protestant format in doctrinele Protestantismului, poseda o constiinta protestanta.
(3) in acelasi fel stau lucrurile in toate formele de religie pagane sau crestine.
2. Constiinta poate fi formata si educata:
a. A existat o perioada in viata lui Saul, numit acum Pavel, cand constiinta lui aproba uciderea crestinilor – Fapte 7,58; 8,1; 9,1.2.
b. Dar cand Dumnezeu i-a dat mai multa lumina, vointa sa, constiinta sa au reactionat in mod diferit.
c. El pune acum actiunile lui trecute pe seama lipsei lui de cunostinte – 1 Tim. 1,13.
d. Experienta lui Pavel este tipica cu aceea a multora dintre noi.
e. Constiinta guvernatorului Felix a reactionat fiind iluminata de solia lui Pavel – Fapte 24,25.
3. Constiinta noastra se comporta dupa modul in care o tratam:
a. Ea poate fi inhibata – 1 Tim. 4,2.
b. Ea poate fi slabita – 1 Cor. 8,10.
c. Ea poate fi orbita – 2 Cor. 4,4.
d. Ea poate fi curatita – Evr. 10,22.
4. Biblia vorbeste despre:
a. O constiinta buna – Evr. 13,10.
b. O constiinta rea – Evr. 10,22.
C. Aceasta ne conduce la intrebarea – ESTE CONSTIINtA O CaLaUZa SIGURa iN MATERIE DE CREDINta?
1. Faptul ca totul este relativ:
a. Am aratat deja faptul ca ea este dependenta de informatia pe care o detine; daca informatia nu este corecta, vocea constiintei este nesigura.
b. Daca este gresit informata, va conduce gresit. Acest aspect ilustrat in Biblie si in viata de zi cu zi.
Exemple:
(1) Un pagan poate fi la fel de sever ca si un crestin instruit cu toate acestea el se inchina unui zeu realizat din lemn sau piatra – Fapte 17,22.23.
(2) Un catolic poate fi la fel de cinstit ca si un adventist de ziua a saptea, atunci cand este incredintat ca Maria este in ceruri mijlocind pentru el.
2. Credinta este o calauza sigura:
a. Atunci cand este calauzita de Cuvantul lui Dumnezeu – 2 Tim. 3,15-17; Ps. 119,9.11.
b. Atunci cand primeste iluminarea Duhului Sfant. Duhul Sfant este acela care foloseste Cuvantul pentru a ilumina mintea sau facultatile ratiunii.
c. Conform celor spuse de Hristos poporul care nu cunoaste Scripturile este ratacit – Mat. 22,29; aceasta inseamna deci ca in constiinta lor ei nu cunosc adevarul.
3. O constiinta buna si iluminata (de Duhul Sfant) este o dovada a faptului ca in mod sincer traim dupa lumina care ne-a fost data, insa atunci cand nu ascultam de Cuvantul lui Dumnezeu, constiinta este in pericol de a fi anihilata.



O PORUNCa NOUa
A. „IUBItI-Va UNUL PE ALTUL”
1. Un semn al luminii: 1 Ioan 1,7; 2,9.
2. Un semn al vietii spirituale: 1 Ioan 3,14; Mat. 24,12.
3. Semnul distinctiv al unui ucenic adevarat: Ioan 13,35.
B. PORUNCA CEA NOUa
1. Parerea unor oameni.
a. Ei cred ca aceasta iubire nu era o cerinta in cadrul a ceea ce este cunoscut ca fiind Vechiul Testament – Mat. 22,34-36.
b. insa aspectele descrise in Biblie arata tocmai contrariul – Lev. 19,18.34; Ex. 23,3.
2. Cele Zece Porunci constituie expresia dragostei lui Dumnezeu:
a. Acest lucru este descoperit in cele doua mari principii enuntate de catre Hristos. – Mat. 22,34-36.
b. Dragostea fata de Dumnezeu si dragostea fata de om constituie insasi esenta Celor Zece Porunci – Deut. 6,5.10.11; 30,6; Rom. 13,10.
c. Dragostea pentru Dumnezeu si oameni constituie motivatia care ne da puterea sa pazim legea lui Dumnezeu – 1 Ioan 5,1- 5; Ioan 14,15; 15,10.
3. De ce atunci o porunca noua?
a. „Iubiti-va unul pe altul cum v-am iubit Eu”
b. in timpul sederii Lui pe pamant in vesmant omenesc Domnul nostru a manifestat in viata Sa o dragoste adevarata – Ioan 13,1.
c. El a aratat cat de minunata este dragostea unul pentru celalalt. Pana si iudeii au trebuit sa marturiseasca „Iata cat de mult l-a iubit” – Ioan 11,36.
4. Ce anume doreste Domnul nostru sa stim despre dragoste:
a. Ca ea reprezinta un principiu viu care se manifesta in viata celui care se face partas naturii divine.
b. Ca atunci cand ea stapaneste in viata noastra va motiva si va controla gandurile, cuvintele si actiunile noastre cu tot atata putere precum a facut-o in viata Fiului omului.
c. Aceasta constituie marele secret al unui crestin adevarat instituit de Scripturi. – 1 Ioan 4,12.
C. CUM A IUBIT HRISTOS
1. El a iubit mai intai:
a. „Si dragostea sta nu in faptul ca noi am iubit pe Dumnezeu, ci in faptul ca El ne-a iubit pe noi, si a trimis pe Fiul Sau ca jertfa de ispasire pentru pacatele noastre.” – 1 Ioan 4,10.
b. „Preaiubitilor, daca astfel ne-a iubit Dumnezeu pe noi trebuie sa ne iubim si noi unii pe altii” .- versetul 11.
c. El ne-a iubit (tot timpul) la fel; aceasta inseamna ca, pe cand eram noi vrajmasii lui Dumnezeu, Hristos a murit pentru noi. – Rom. 5,10 (Rom. 5,8).
d. Acesta este (si) – motivul pentru care El spune „iubiti pe vrajmasii vostri” – Mat. 5,44.
e. El (ne)-a iubit pana la sfarsit; aceasta inseamna ca El ne-a iubit in ciuda tuturor manifestarilor de antipatie specifica caracterului nostru – Ioan 13,1.
2. Sa analizam cu inima aceasta porunca:
a. Lumea are incredere in dictonul – „ochi pentru ochi, dinte pentru dinte.”
b. Dar acela care e stapanit de Duhul lui Isus Hristos care ne- a iubit mai intai, care ne-a iubit chiar pana la sfarsit, va iubi si el precum a iubit Hristos.
3. Trebuie repetat faptul ca ceea ce este nou in porunca Domnului nostru rezida in:
a. O aplicatie personala a iubirii lui Dumnezeu in viata de zi cu zi.
b. O demonstrare a faptului ca suntem intr-adevar partasi de natura divina.
c. Punand in practica principiul suprem al crestinismului biblic – Iac. 1,22; 1 Ioan 2,4-7.
d. Un semn ca am trecut de la moarte la viata: – 1 Ioan 3,14.
4. Principiul divin al iubirii a fost mereu acelasi in toate veacurile:
a. Dumnezeu este dragoste – 1 Ioan 4,8.
b. in El nu este nici o schimbare – Iac. 1,17.
5. Acestea s-au putut vedea atunci cand Fiul lui Dumnezeu a venit in mijlocul acestei lumi pacatoase, plina de vrajmasie.
a. Anume ca El a demonstrat in propria Sa viata dragostea lui Dumnezeu – vazuta si experimentata de apostoli.
b. Ca El a exprimat in modul cel mai adevarat cuvintele „Iubiti asa precum v-am iubit Eu” .
c. „Pentru ca Eu v-am dat o pilda ca si voi sa faceti cum am facut Eu.”
JUDECATA
A. BIBLIA iNVAta:
1. Ca Dumnezeu a fixat o zi:
a. in care sa judece lumea – 1 Cor. 6,2; Apoc. 20,4.
b. Pe cei drepti si pe cei nedrepti – 2 Cor. 5,10; 2 Pet.2,9; fapte 24,25; 1 Pet. 4,17.
2. Judecata lui Dumnezeu va cuprinde:
a. Pe cei drepti care au murit si pe cei rai care au murit – Apoc. 11,18.19; 20,11.12; 1 Pet. 4,14.18.
b. Ea se va incheia cu judecata celor drepti aflati in viata si cei rai care au murit.
Foloseste in acest scop referintele biblice de mai sus si de asemenea Apoc. 20,4-6; Dan. 7,8-10.
3. Domnul nostru trateaza cu atentie deosebita evenimentul judecatii care sta sa vina:
a. Mat. 5,21.22.
b. Ioan 5,22.27; 9,39; 12,31.
B. SUBIECTE BIBLICE LEGATE DE EVENIMENTUL JUDECatII PE CARE TREBUIE Sa LE CUNOASTEM.
1. Timpul:
a. Dumnezeu a fixat o zi
b. Aceasta este fara indoiala o zi profetica: Compara Fapte 17,31 cu Apoc. 11,18; 14,6.7.
2. Cartile:
a. Cartea marturiei – Ps. 87,1-6; 139,16; Apoc. 20,12; Iov si Ieremia au inteles acest adevar. – Ier. 2,22; Ps. 56,8; 87,1-6; 139,16.
b. O carte de aducere aminte pentru cei drepti – Mal. 3,16.17; Iov. 14,17.
c. Cartea vietii – Apoc. 20,12; Luca 10,20; Filip. 4,3.
d. ingerii sunt cei ce inregistreaza faptele – Gen. 18,20; Ecl. 5,5.
e. Acest aspect ar trebui sa ne duca la cumpatare si la o meditatie mai profunda asupra responsabilitatii vietii noastre. – 2 Cor. 5,8-10.
3. Regula dupa care se va face judecata:
a. Cele Zece Porunci – Ecl. 12,13; Iac. 1,22.23; 2,10,11.
b. Evanghelia predicata de Pavel: Rom. 2,16; 2 Tes. 2,9.
C. TREI FAZE ALE JUDECatII
1. Judecata de cercetare:
a. Oaspetii poftiti la nunta – Mat. 22,12.
b. Experienta lui Belsatar – Dan. 5,27; 7,8-11; Apoc. 11,18; 20,11.
2. Judecata celor rai (nelegiuiti) moment in care dreptii vor sta pe scaunele de judecata: Dan. 7,21-23; 1 Cor. 6,1-3; Apoc. 20,4.
3. Faza executiva a judecatii:
a. Rasplatirea celor drepti – Luca 14,14; Apoc. 11,18;
b. Plata pacatului celor nelegiuiti – Apoc. 20,5-10; Dan. 7,13; Mat. 24,31;
4. Cum anume ne va influenta pe dumneavoastra si pe mine acest eveniment:
a. Va fi luat in considerare, asa cum este scris, ceea ce am facut in viata aceasta? Gal. 6,6.7; 2 Cor. 5,10.
b. Sta inca in puterea noastra ca judecata sa ne fie favorabila?
(1) Acesta este solia rostita de Petru – Fapte 3,19-21.
(2) Aceasta a fost solia lui Pavel si a lui Daniel – Dan. 4,27; Fapte 24,25;
c. Primirea lui Isus Hristos si indreptatirea acordata de El ne va diferentia de cei rai. Rom. 8,1-3.
d. Dumnezeu insusi ne da aceasta asigurare. – Rom. 8,31-33.
5. Astazi avem inca posibilitatea sa determinam destinul nostru viitor:
a. Acesta este indemnul lui Pavel – 2 Cor. 6,1-3; Evr. 3,7-9.
b. Depinde de alegerea noastra daca acceptam sau respingem planul lui Dumnezeu privind mantuirea noastra.
JUDECATA DE CERCETARE
A. Pentru a intelege mai bine IMPLICAtIILE JUDECatII DE CERCETARE, am putea exemplifica facand cateva comparatii cu sistemul judecatoresc american.
1. Sistemul juridic american prevede:
a. O ancheta asupra cazului aflat in dezbatere;
b. in scopul stabilirii nevinovatiei ori vinovatiei celui acuzat conform legilor tarii.
c. Pronuntarea unui verdict final de vinovatie sau nevinovatie.
2. Acesta constituie unul dintre motivele pentru care anumite cazuri se judeca pe o durata mai lunga consumand timp si mijloace materiale.
B.    PROCEDURA DE CERCETARE DIN CADRUL JUDECatII SE DESFaSOARa CONFORM BIBLIEI
     dupa cum urmeaza:
1. Exista carti continand probe:
a. Este o carte a marturiei – Compara Apoc. 20,11,12 cu Daniel 7,9.10; Ps. 87,1-6; 139,1-16.
b. Este o carte de aducere aminte scrisa pentru copii lui Dumnezeu. Mal. 3,16.17;
c. Si mai exista si o carte a vietii. Apoc. 20,11-14; Filip. 4,3; Apoc. 3,5; 21,27; 22,19.
2. in timpul judecatii de cercetare cartile sunt deschise de catre ingeri: Dan. 7,9-11.
a. Ei inregistreaza cu fidelitate faptele din viata mea si viata ta – Ecl. 5,6; Gen. 18,17-33; 19,1-33.
b. La anumite intervale de timp ei aduc la indeplinire judecatile lui Dumnezeu asupra celor rai – Fapte 12,20-24; Isa. 37,36.
3. Judecata de cercetare incepe.
a. Cu dreptii care au murit – Compara 1 Petru 4,17.18 cu Apoc. 11,19.
b. Continua cu cei drepti aflati in viata – 1 Petru 4,17.18; Apoc. 11,19.
c. Se va incheia cu examinarea rapoartelor vietii, examinare care se va desfasura in timpul Mileniului – Compara Dan. 7,22 cu 1 Cor. 6,1-4; Apoc. 20,1-9.
C. Cateva EVENIMENTE CU UN CARACTER DEOSEBIT DE SOLEMN in legatura cu judecata de cercetare.
1. Dumnezeu a stabilit modul in care se va face judecata si anunta cu exactitate ceasul inceperii acesteia
a. A fost fixata o zi – Fapte 17,31.
b. Este mentionat ceasul inceperii judecatii – Apoc. 14,6.7.
2. Standardul lui Dumnezeu dupa care se va face judecata tuturor:
a. Legea Celor Zece Porunci – Ecl. 12,12-14; Iac. 2,8-11.
b. Conform Evangheliei lui Hristos – Rom. 2,16.
3. Judecata de cercetare a celor drepti care au murit se desfasoara in timpul vestirii Evangheliei vesnice:
a. intreita solie ingereasca este proclamata in timpul ruperii sigiliului al saptelea despre care se vorbeste in Apoc. 10,7.
b. Acum este momentul in care este proclamata in toata lumea Evanghelia, inclusiv reforma in ceea ce priveste Sabatul saptamanal – Apoc. 14,6-12; Isa. 56,1-7; 58,12-14; Fapte 3,21.
c. Am trecut deja pana acum peste o suta de ani.
d. Nu putem afla in nici un fel cand anume va incepe lucrarea dec cercetare asupra dreptilor aflati in viata.
4. Un lucru este sigur si anume acela ca noi traim in zilele de incheiere ale lucrarii Evangheliei. Curand, foarte curand, Domnul nostru va parasi Sanctuarul ceresc iar timpul de proba se va fi sfarsit: Apoc. 22,1-14.
5. Isus va veni aducand cu Sine rezultatele judecatii de cercetare – rasplata noastra finala: Apoc. 22,12.
7. Atunci cand comparam Dan. 8,13.14 cu Apoc. 10,5 si capitolul 14,6.7 vom ajunge cu siguranta la concluzia ca faza de cercetare a judecatii a inceput in anul 1844 sau la sfarsitul celor 2300 de zile.
CaNTaRIT SI GaSIT PREA USOR
Daniel 5,26.27
A. „MENE, MENE, TEKEL, UPHARSIN”
1. „Dumnezeu ti-a numarat zilele domniei” :
a. A spus Daniel lui Nebucadnetar „Si dupa tine se va ridica o lata imparatie” – Dan. 2,39.
b. „Ci Dumnezeu este Cel ce judeca: El scoboara pe unul si inalta pe altul” – Ps. 75,7.
2. Tekel:
a. „Ai fost cantarit in cumpana si ai fost gasit prea usor” .
b. „Cel ce cerceteaza duhurile este Domnul” – Prov. 16,2.
3. Upharsin:
a. „imparatia ta va fi impartita si data Mezilor si Persilor” .
b. „Locuinta lui sa ramana pustie si nimeni sa nu locuiasca in ea! Si slujba lui s-o ia altul – Fapte 1,20.
B. CaNTaRIT SI GaSIT PREA USOR
1. Scrisul unei maini de om in fata sfesnicului:
a. A venit cu totul pe neasteptate.
b. Tot asa se va intampla si celor nelegiuiti in zilele de pe urma – 1 Tes. 5,1-5.
c. Acest eveniment l-a gasit nepregatit – Dan. 5,1-11.
d. Tot asa vor sta lucrurile cu cei nelegiuiti in zilele de pe urma. Luca 12,25; 21,34-36.
e. Era un lucru coplesitor, si tot astfel vor sta lucrurile atunci cand Fiul Omului  va veni a doua oara. Compara Apoc. 6,14 cu Isaia 13,8; Mat. 22,12.
2. Continutul scrierii:
a. Numarat; fiecare cuvant – Mat. 12,35.36.
b. Fiecare atitudine analizata – Iov 14,16; 31,4.
c. Orice posibilitate s-a inchis. – Ps. 87,6; Isa. 65,12; Mat. 25,1-12.
d. Cantarit; unii folosesc o cumpana mincinoasa. Osea 12,8; Mat. 7,21.22.
e. Dumnezeu doreste ca noi sa folosim o cumpana dreapta. Compara Luca 18,9; Osea 10,14 cu Isaia 28,17; 1 Pet. 4,17; Ps. 62,1-11.
f. Aceasta a fost solia catre Belsatar si are o aplicatie speciala pentru zilele noastre.
C. O LECtIE SPECIALa PENTRU POPORUL LUI DUMNEZEU DIN ZILELE DE PE URMa
1. Conform Dan. 8,13.14 si Apoc. 14,6.7 noi traim in ceasul judecatii lui Dumnezeu.
a. Judecata de cercetare este in plina desfasurare din anul 1844; rapoartele vietilor celor drepti sunt trecute in revista; – Dan. 7,8-11; Apoc. 11,18.19; 20,10-12.
b. Momentul inceperii cercetarii asupra celor aflati in viata nu este cunoscut de nimeni.
2. Are o deosebita relevanta faptul ca numai copiii lui Dumnezeu pot citi scrierea de mana pe cadranul ceasului vremii:
a. Numai Iosif a putut interpreta visul lui Faraon – Gen. 41.
b. Numai lui Daniel i-a fost data lumina despre soarta Imperiului Babilonian.
e. Numai ramasita poporului lui Dumnezeu va raspandi adevarul despre lucrurile care vor veni.
3. Caracterul solemn, distinctiv al acestei solii:
a. Dumnezeu ne va cere cont despre viata pe care o traim acum. – 2 Cor. 5,10.
b. Aici este inclus tineretul nostru – Ecl. 11,9.
c. A fi gasit prea usor in balanta lui Dumnezeu echivaleaza cu o viata pierduta in aceasta lume – Mat. 16,26; Luca 12,16-20.
d. Pronuntarea verdictului final privitor la raportul vietii este ultima predica pentru aceia care in mod deliberat au respins apelul milei. – Fapte 24,25.
e. Ganditi-va la aceste persoane despre care vorbeste Biblia:
(1) Omul fara haina de nunta – Mat. 22,1-12.
(2) Oaspetii poftiti care nu au invocat scuze pentru a nu accepta invitatia la ospatul de nunta. Luca 14,16-29.
(3) Fecioarele neintelepte care au neglijat sa cumpere ulei pentru lampile lor – Mat. 25,1-12.
(4) Ganditi-va la conditia Laodiceanului, traind in ceasul judecatii lui Dumnezeu. – Apoc. 3,14-17.
f. in lumina textului nostru, sa ne examinam vietile noastre si sa ne cercetam inima: sa fim exigenti cu noi insine ca nu cumva sa auzim noi insine acelasi verdict care a pus capat vietii si imparatiei lui Belsatar.
SUFLETUL
A.    „Domnul Dumnezeu a facut pe om din tarana pamantului; i-a suflat in nari suflare de viata
       SI OMUL S-A FaCUT ASTFEL UN SUFLET VIU” – Gen. 2,7;
1. Textul nostru introductiv descopera ca atunci cand Dumnezeu l-a creat pe om, El a folosit doua elemente pentru ca omul sa devina „un suflet viu” :
a. El l-a facut din tarana pamantului – Gen. 3,19; Ecl. 3,19; 12,7; 1 Cor. 15,47; Ioan 3,31.
b. I-a suflat in nari suflare de viata – Gen. 7,22; Isa. 2,22; Iov. 27,3.
2. Gasim aici utilizarea originala a expresiei „suflet viu” sau „fiinta vie” sau „creatura vie” :
a. Aceasta expresie se gaseste de cateva ori in Biblie – Apoc. 16,3; Num. 16,48; 1 Cor. 15,45.
b. Se observa astfel ca la inceput este folosit cuvantul „suflet” cu scopul de a arata spre Adam ca fiind o fiinta umana vie in contrast cu una moarta.
B. MISTERUL SUFLETULUI
1. Exista o mare confuzie in mintile oamenilor privitor la natura adevarata a sufletului.
a. Multi cred si invata ca sufletul este „ogo” -ul nemuritor al omului, care se separa de corp in momentul mortii si care isi duce existenta in lumea Spiritelor – bune sau rele.
b. Altii cred si invata ca sufletul este muritor, ca el moare odata cu timpul si se intoarce in tarana.
2. Ce anume ne invata Biblia despre suflet?
a. Ea invata ca omul este alcatuit din doua elemente – tarana si suflare de viata – si ca in momentul mortii amandoua isi inceteaza functiile. Compara Gen. 2,16.17 cu capitolul 3,19; Ecl. 9,5.10; Ezec. 18,4.
b. in continuare ea invata ca sufletul moare – Ezec. 18,4; Apoc. 16,3; Ps. 22,29; 78,50.
c. Biblia nu vorbeste in nici un loc despre suflete nemuritoare!
C. CE SE iNTaMPLa ATUNCI CaND UN OM, UN SUFLET VIU, MOARE?
1. Aceasta este o intrebare cruciala, meritand cu totul atentia cuvenita:
a. Ceea ce Dumnezeu a spus ca se va intampla se gaseste in aceste cuvinte: „in ziua in care vei manca din el, vei muri negresit” – Gen. 2,17; Rom. 5,12; Ezec. 18,4; Iov 21,23.
b. Nu va avea loc ceea ce a spus Satana „Hotarat ca nu veti muri” .Gen. 3,4.
c. Cine a spus adevarul? Creatorul sau diavolul? Ioan 8,44.
2. Moartea lui Adam, sufletul viu, a facut parte din sentinta pronuntata asupra lui in Gradina Edenului;
a. „Caci tarana esti si in tarana te vei intoarce” – Gen. 3,19.
b. „Oamenilor – sufletelor vii – le este randuit sa moara o singura data” Evr. 9,27.
c. „Moartea a trecut asupra tuturor oamenilor” Rom. 5,12.
d. „Toti mor in Adam” – 1 Cor. 15,22.
3. Ce se intampla cu omul – sufletul viu – atunci cand moare:
a. „suflarea lui trece, se intoarce in pamant” – Ps. 146,4; 1 Cor. 15,45-47; Ecl. 12,7.
b. „in aceeasi zi ii pier si planurile lui” – Ps. 146,4; 1 Cor. 15,45-47; Ecl. 12,7.
c. „Cel ce moare nu-si mai aduce aminte de Tine” – Ps. 6,5; 30,9; Ecl. 9,5.
4. Pentru ce motiv a alungat Dumnezeu din Gradina Edenului pe pacatosi?
a. Foarte putini cititori ai Bibliei au inteles motivul luat in considerare de Dumnezeu atunci cand i-a alungat din Gradina Edenului pe primii nostri parinti.
b. insa motivul a constat in aceste cuvinte „ca nu cumva sa-si intinda mana, sa ia si din pomul vietii, sa manance din el si sa traiasca in veci” – Gen. 3,22.
c. Iata – raspunsul lui Dumnezeu la problema referitoare la natura sufletului. Sa-l acceptam!



NEMURIREA
A. „CELOR CE PRIN STaRUINta iN BINE, CAUTa SLAVA, CINSTEA SI NEMURIREA” – Rom. 2,7.
1. Comori ce merita a fi cautate:
a. Slava
b. Cinstea
c. Nemurirea.
2. insa daca este adevarat, asa cum sustin unii ca omul este prin natura lui nemuritor, pentru ce mai trebuie cautata nemurirea?
a. Nu cautam ceva ce avem deja.
b. Ce cautam lucrurile pe care le dorim, dar pe care inca nu le avem.
B. ASPECTE BIBLICE LEGATE DE PROBLEMA NEMURIRII:
1. Cuvintele nemuritor si nemurire:
a. Nu se gasesc mentionate in Vechiul Testament; nu exista nici macar un singur context in cartile Vechiului Testament, unde sa fie utilizate aceste cuvinte.
b. insa daca omul ar fi fost nemuritor, asa cum sustin unii, expresiile nemuritor, nemurire, s-ar fi gasit in scrierile lui Moise si ale profetilor.
c. in contrast cu tacerea cartilor Vechiului Testament referitor la termenul de nemurire, cuvantul muritor este folosit o singura data cuvantul muritor si anume in Iov. 4,17.
d. insa tot acest cuvant este intalnit de sase ori in Vechiul Testament in scrierile lui Pavel – Rom. 6,12; 8,11; 1 Cor. 15, 53,54; 2 Cor. 4,11.
2. Este de o importanta deosebita faptul ca termenii nemurire si nemuritor, sunt utilizati de Pavel in cazul:
a. Lui Dumnezeu, singurul care are nemurirea – 1Tim. 1,17; 6,15.16.
b. Pavel leaga conceptul de nemurirea de:
(1) Evanghelia lui Isus Hristos – 2 Tim. 1,10.
(2) Legatura noastra cu Isus Hristos – 1 Ioan 5,10-12.
(3) Este darul lui Dumnezeu prin Isus Hristos – Rom. 6,23; 1 Ioan 5,10-12.
(4) Va fi data sfintilor la prima inviere – 1 Cor. 15,50- 57.
(5) Este la fel ca si in trecut – conditionata – Gen. 2,15.16; 3,22; 1 Ioan 5,10-12.
C. ALTE ASPECTE LEGATE DE NEMURIRE:
1. Daca Adam si Eva ar fi fost prin natura lor nemuritori:
a. Ei n-ar mai fi putut fi mantuiti dupa caderea in pacat, ei ar fi fost pacatosi nemuritori.
b. Dar ei, la fel ca si noi sunt muritori si vor fi schimbati. Compara Filip. 3,21 cu 1 Cor. 15,51; 1 Tes. 4,13-17; 2 Cor. 3,18.
2. Daca Adam si Eva ar fi fost nemuritori prin natura lor, nu ar mai fi fost necesar ca dorinta dupa nemurire sa fie una din conditiile preliminare legate de credinta in Isus Hristos. – Ioan 3,16; Rom. 6,23.
3. Daca nemurirea exista in mod inerent in insati natura noastra, asa cum se afirma de catre unii, de ce se vorbeste despre ea, ca despre un dar prin credinta in Isus Hristos. – Ioan 3,16; Rom. 6,23.
4. Nemurirea presupune:
a. Un caracter neschimbator; aceasta fiind adevarat, de ce mai trebuie atunci sa mai asteptam sa vina schimbarea? Iov 14,14.
b. Conform textului pe care il analizam, respectiv Rom. 2,7, este un lucru ce trebuie cautat de oameni: dar de ce -ar trebui sa cautati ceea ce aveti deja?
c. Biblia vorbeste despre nemurire, ca va fi acordata la prima inviere – Marcu 10,30; Dan. 12,2; Mat. 25,46.
d. Dar de ce mai trebuie sa asteptam pana la inviere, cand avem deja nemurirea?
5. Nemurirea a devenit prima problema aflata in litigiu intre Creator si Lucifer in Gradina Edenului; ea continua sa fie si astazi;
a. Creatorul a faurit viata conditionand-o de ascultare. Gen. 2,15,16.
b. Lucifer a afirmat ca nemurirea era inerenta naturii omului – Gen. 3,1-6.
c. Dar Geneza 3,22,23 arata in mod clar faptul ca Lucifer este un neadevar – Ioan 8,44.
d. Raspunsul la afirmatia diavolului consta in faptul ca Adam a murit – Compara Gen. 3,19 cu Rom. 5,12,13;
e. Este evident insa faptul ca nemurirea este un dar conditionat si o consecinta a credintei noastre in Domnul nostru Isus Hristos. – Rom. 6,23; Ioan 3,16; 1 Ioan 5,10-12.
iNVIEREA
 
A.    „Si am in Dumnezeu nadejdea aceasta, pe care o au si ei insisi, ca VA FI O iNVIERE A CELOR DREPtI
           SI A CELOR NEDREPtI.” – Fapte 24,15.
1. Textul nostru ne descopera ca:
a. Majoritatea iudeilor credeau in invierea mortilor – Ioan 11,24; Mat. 22,30-34; Fapte 23,6.
b. Saducheii nu credeau in invierea mortilor.
2. Pavel a facut din crezul sau in inviere obiectul principal al persecutiei din partea iudeilor.
B.    Sa ANALIZaM EVENIMENTUL iNVIERII iN LUMINA OFERITa DE CaTEVA REFERINtE BIBLICE
            CARE SUBLINIAZa ACEST ASPECT AL iNVIERII.
1. Este semnificativ faptul:
a. Ca Noul Testament pune aproape in intregime accentul pe invierea mortilor, atat a celor drepti, cat si a celor nelegiuiti.
b. Binecuvantatul nostru Domn a vorbit in mod frecvent despre inviere.
(1) „Eu sunt invierea si viata” – Ioan 11,25.
(2) „Fratele tau va invia” – Ioan 11,23.
(3) „Nu va mirati de lucrul acesta; pentru ca vine ceasul cand toti cei din morminte vor auzi glasul Lui, si vor iesi afara din ele. Cei ce au facut binele, vor invia pentru viata; iar cei ce au facut raul vor invia pentru judecata.” – Ioan 5,28.29.
c. Pavel urmand exemplul Domnului a pus in mod repetata si puternic accentul pe evenimentul invierii mortilor – Compara 1 Cor. 15,12-57 cu Filip. 3,10,11; Rom. 6,5; 2 Tim. 2,18; Evr. 6,2; 11,35.
2. Ceea ce e cu mult mai important este:
a. Faptul ca invierea mortilor este un eveniment care constituie in integralitatea lui singura nadejde reala a copiilor lui Dumnezeu – Ioan 5,20,28,29; 11,24.25; 1 Cor. 15,12-18; Fapte 23,6.
b. Acesta este un adevar trecut cu vederea de atat de multi cititori ai Bibliei.
3. Ca viata vesnica si nemurirea sunt asociate sau sunt in directa legatura cu invierea din morti:
a. Aceasta este ceea ce infaptuieste Isus – Ioan 5,28,29; Luca 11,24-26; 14;14; Marcu 10,30.
b. Este ceea ce afirma Pavel – 1 Cor. 15,12-57; 1 Tes. 4,13- 17.
4. Daca teoria conform careia omul poseda in mod inerent nemurirea ar fi fost adevarata, de ce sa asociem conceptul vietii vesnice cu invierea?
a. Motivul este evident: omul muritor nu poseda prin natura sa nemurirea; el este muritor.
b. Pentru ca el sa poata avea nemurirea, el trebuie sa ajunga la invierea celor drepti.
 
C. iNVIEREA DIN MORtI
1. Ne aduce fata in fata cu evenimentele reale a doua invieri:
a. invierea celor drepti – Luca 14,14.
b. invierea celor nelegiuiti – Ioan 5,28,29; Fapte 23,6; 24,15. 2. Ne aduce fata in fata cu realitatea vietii pe care o traim acum.
2.    a. „Ce seamana omul, aceea va si secera” – Gal. 6,7.8.
b. Viata noastra de acum, determina in care inviere vom fi readusi la viata – Ioan 5,28.29.
c. Viitorul nostru in lumea care va veni, va depinde de felul in care vietuim astazi!
3. Si inca un aspect cu mult mai important pe care l-am putea mentiona aici este:
a. Faptul ca noi putem cunoaste chiar in acest moment in care inviere vom fi readusi la viata.
Exemple;
(1) Pavel a stiut – 2 Tim. 4,8.
(2) Daniel a stiut – Dan. 12,13.
(3) Iosif a stiut – Gen. 50,25; Ex. 13,19.
b. Daca noi ne cercetam acum viata, putem afla de care inviere vom avea parte?
LUCRAREA CIUDATa A LUI DUMNEZEU
 
A.    „Caci Domnul se va scula ca la muntele Peratim si se va mania ca in valea Gabonului, ca sa-si faca
LUCRAREA LUI CIUDATa, CA Sa-SI iMPLINEASCa LUCRUL, LUCRUL LUI NEMAIAUZIT.” – Isa. 28,21.
1. Trebuie sa marturisim ca acesta este un text neobisnuit:
a. Dumnezeu este dragoste – 1 Ioan 4,8; aceasta este natura Sa; si aceasta nu este lucru ciudat pentru noi.
b. Dumnezeu este indelung rabdator – Ex. 34,6; si aceasta nu este un aspect ciudat, deoarece aceasta este natura Sa.
c. El este plin de indurare si milostiv – caci acesta este Numele Domnului.
2. insa care este lucrarea pe care El trebuie sa si-o faca, lucrul Sau nemaiauzit pe care trebuie sa-l implineasca?
a. El cauta sa mantuiasca pe pacatosi – Ioan 3,16; Mat. 18,11; Luca 19,10.
b. „El l-a facut pacat pentru noi, ca noi sa fim neprihanirea lui Dumnezeu in El.” – 2 Cor. 5,21.
B. LUCRAREA CIUDATa A LUI DUMNEZEU
1. El va nimici oamenii care au fost creati pentru slava Sa.
a. Aceasta este o lucrare ciudata pentru Dumnezeu care este dragoste.
b. El ii va arunca pe cei nelegiuiti in iazul de foc, nimicindu-i. – Mal. 4,1-3; Mat. 3,12.
c. El nu le va lasa nici radacina, nici ramura, si vor fi ca cenusa. Mal. 4,1-3.
2. De ce este aceasta lucrare a lui Dumnezeu atat de ciudata?
a. Niciodata nu s-a intentionat ca omenirea sa fie nimicita prin foc, ci acesta a fost pregatit pentru diavolul si ingerii Sai. – Mat. 25,41.
b. Omul a fost creat pentru slava lui Dumnezeu. – Apoc. 4,11.
3. Trebuie sa retinem urmatoarele aspecte:
a. Dumnezeu a facut tot posibilul pentru a salva omenirea.
b. El a pus in miscare toate puterile universului pentru a cauta si a salva pe cei pierduti dand in dar omenirii pe Isus Hristos. – Ioan 3,16.
4. Exista si alte aspecte sau motive care fac ca nimicirea celor rai sa fie o lucrare ciudata:
a. Dumnezeu este dragoste si pare ciudat ca dragostea sa nimiceasca.
b. Dumnezeu a dat tot ce avea mai bun, si aceasta arata ca ar parea foarte anormal pentru El sa nimiceasca ceea ce a cautat sa salveze.
C. Sa ARUNCaM O SCURTa PRIVIRE ASUPRA NATURII PEDEPSEI CELOR NELEGIUItI:
1. Biblia spune „plata pacatului este moartea” :Rom. 6,23.
a. in cartea Apocalipsei citim despre „moartea a doua” – Apoc. 2,11; 20,6.14.
b. Acest termen se afla intr-un contrast evident cu teoria populara despre pedeapsa vesnica.
2. Trei aspecte deosebite ce trebuiesc retinute:
a. Locul de executie a pedepsei se afla pe pamant – Prov. 11,31; 2 Petru 3,1-10; Acest batran pamant va pieri si va fi uitat pentru totdeauna – Apoc. 21,1.
b. Acest lucru fiind adevarat, este clar ca focul nimicitor prin care vor fi pedepsiti cei rai, va inceta atunci cand acest pamant va disparea. Toti cei rai vor fi prefacuti in cenusa. – Mal. 4,1-3; Mat. 3,12.
c. Dumnezeu va face ceruri noi si un pamant nou, pamant ce va deveni in vesnicie caminul celor mantuiti – Isa. 65,17; 66,22.23.
3. Rezumat:
a. Lucrarea ciudata a lui Dumnezeu se va consuma in momentul in care Dumnezeu va trebui sa distruga pe oamenii pe care i-a creat pentru ca ei sa traiasca spre slava Sa.
b. El va implini aceasta lucrare in ciuda eforturilor sale de a nu indeplini acest act.
c. Atunci cand oamenii vor suferi pedeapsa focului vesnic va fi numai din vina lor; ei si nu Dumnezeu au ales sa sufere pedeapsa destinata diavolului si ingerilor sai.
d. Cat de minunat este sa stim ca nici unul dintre noi nu va trebui sa sufere pedeapsa.
e. De ce sa alegem moartea si nu viata?
f. Dumnezeule, ajuta-ne sa gasim raspunsul mantuitor la aceasta intrebare.
iNGERII BUNI
A. CINE SUNT EI?
1. in nici un caz:
a. Ele nu sunt asa numitele spirite ale oamenilor morti.
b. Ele au sosit in Gradina Edenului cu mult inainte ca cineva sa fi murit. – Gen. 3,24; Mat. 18,10.
c. Ei au cantat impreuna atunci cand a fost creata lumea. – Iov 38,7.
2. in mod categoric:
a. Ele sunt fiinte create – Ps. 8,5.
b. Ele sunt cu mult superioare omului. – Isa. 37; 36; Mat. 28,2-4.
B. SLUJBA iNGERILOR BUNI
1. Ei implinesc poruncile lui Dumnezeu, ascultand de glasul Cuvantului Sau: Ps. 103,20.
2. Ei indeplinesc o slujba pentru toti cei ce mostenesc mantuirea Evr. 1,14.
a. Ei ii apara pe timp de primejdie. – Ps. 34,7.
(1) Iacob in timpul experientei sale cu fratele sau Esau. Gen. 32,24-29.
(2) Elisei in timpul unei mari primejdii – 2 Regi 6,17.
(3) Daniel si prietenii sai – Dan. 3,24; 6,22.
(4) Petru – Fapte 12,7-9.
(5) Pavel – Fapte 27,24-28.
b. Ei au luptat de partea ostirii lui Israel. – Jud. 4,5; Isa. 37,36.
c. Ei au dat putere poporului lui Dumnezeu in batalia cu ingerii rai – 1 Regi 19,4.5; Luca 22,43; Jud. 5,1-23.
d. Ei sunt pazitorii ceresti ai copilasilor:
(1) Acestea sunt cuvintele lui Isus. – Mat. 18,10.
(2) Acestea arata ca ingerii nu sunt spiritele oamenilor morti, deoarece ei protejeaza pe copii in timpul vietii lor.
2.      ingerii buni joaca un rol important in planul de mantuire.
a. Dumnezeu ii foloseste ca mesageri ai Lui.
(1) Ei au anuntat nasterea lui Hristos. – Luca 2,10.
(2) Ei acorda asistenta vestitorilor Evangheliei. – Fapte 8,26; 10,1-6; 12,7.
b. Nu vom cunoaste niciodata pe deplin contributia pe care au avut-o ingerii lui Dumnezeu in pregatirea noastra pentru imparatia cerurilor.
4. Biblia vorbeste ei ca fiind seceratorii:
a. Ei tin un raport exact al vietii si activitatii omului. – Compara Gen. 18,17 cu Ecl. 5,5.6; Dan. 7,10.
b. Ei vor aduna pe sfinti la a doua venire a Domnului nostru si la prima inviere – Mat. 24,31.
c. De asemenea ei vor aduna pe cei rai pentru a fi nimiciti prin foc. – Mat. 13,33-37.
C. ATITUDINEA NOASTRa FAta DE iNGERII BUNI
1. Ar trebui sa fim intotdeauna cu luare aminte in comportarea noastra, in prezenta lor.
a. Irod constituie un exemplu tipic de ceea ce se poate intampla celui neatent – Fapte 12,20-23.
b. Sanherib a trebuit sa primeasca si el o lectie in mod personal – Isa. 36,1-22; 37,1-36.
2. Trebuie sa-i multumim cu umilinta lui Dumnezeu pentru slujirea ce ne-o aduc aceste fiinte ceresti:
a. Sa amintim inaintea semenilor nostri de lucrarea plina de indurare pe care o savarsesc ingerii.
b. Sfintii au facut acest lucru inca din timpurile biblice.
(1) Daniel a vorbit despre ei inaintea regelui Darius. – Dan. 6,21.22.
(2) Pavel a vorbit si el despre aceasta lucrare a ingerilor inaintea oamenilor cu care a calatorit pe corabie spre Roma – Fapte 27,23.
(3) Din Cartea Faptelor Apostolilor aflam despre ingerul care i-a vorbit lui Filip. – Fapte 8,26.
(4) Cartea Genezei, aflam in mod repetat despre misiunea (indeplinita) de catre ingeri.
3. Sa-I multumim lui Dumnezeu pentru slujba pe care o aduc la indeplinire ingerii cei buni.
iNGERII CaZUtI
A. CINE SUNT EI?
1. Biblia ne indica faptul ca ei au fost odinioara:
a. Fiinte desavarsite si fara de pacat
b. Si ei sunt de asemenea fiinte create.
2. Ei l-au urmat pe Lucifer in razvratirea sa impotriva conducerii lui Dumnezeu: Compara Isa. 14,12-18 cu Ezec. 28,12- 18. 2 Petru 2,4; Jud. 6.
B. CE FAC EI?
1. Ei ispitesc pe oameni.
a. Omul Isus a fost ispitit de ei. Mat. 4,1-12; Luca 4, 1-9; Marcu 1,13.
b. Ei induc in eroare poporul invatand minciuni.
(1) Ei au indus-o in eroare pe Eva. – Gen. 3,1-6.
(2) Ei au condus natiunile la conflictul final. – Apoc. 16,13.14.
c. Ei se ascund sub infatisarea anumitor persoane.
(1) Personificarea lui Samuel. – 1 Sam. 28,1-13.
(2) Lucifer in zilele de pe urma. – 2 Cor. 11-4.
d. Ei chinuiesc pe oameni – Marcu 5,1-12; Mat. 15,22.28; Marcu 3,10.
2. Cu toate acestea ei nu au capacitatea de a poseda o anumita persoana fara consimtamantul ei:
3. Ce experienta trista pentru aceste fiinte puternice dar cazute in pacat:
a. Caci ei isi dedica timpul si energia lor pentru a insela si a distruge pe oameni.
b. Ei au devenit mesagerii intunericului. Toata activitatea lor consta in a distruge, de aceea Domnul nostru a spus despre Lucifer ca este un ucigas.
4. Una dintre ratiunile pentru care ei savarsesc aceasta lucrare a rautatii este aceea de a oferi oamenilor o imagine denaturata, despre creator, invinuindu-L pe El ca fiind cauza suferintei omenirii.
5. Daca ei reusesc sa slabeasca sau sa distruga puterile rationamentului, ei reusesc prin aceasta sa aduca mari prejudicii cauzei lui Dumnezeu.
C. APaRAREA NOASTRa iMPOTRIVA iNGERILOR CaZUtI
1. Ei sunt prin capacitatea cu care au fost creati, mult superiori oamenilor.
2. in anumite imprejurari oamenii au fost coplesiti de activitatea lor: Fapte 19,16.
3. Hristos este apararea noastra principala impotriva demonilor:
a. Ucenicii au scos afara demoni in Numele lui Isus Hristos – Mat. 7,22; 8,16; 9,33.
b. Acele fiinte cazute cunosc ca Isus este stapan asupra lor. Mat. 8,29; Luca 8,28.
4. in El putem birui pe Satana si pe aliatii sai:
a. Prin Scripturi, asa precum a facut Domnul. – Mat. 4,1-9; Luca 4,1-7.
b. Prin rugaciune fierbinte, insotita de post. – Mat.17,21.
c. Prin neingaduirea nici unui loc lui Satana in inima noastra sau in viata noastra. – 1 Pet. 5,8,9; Efes. 4,27.
5. ingerii cazuti sunt cercetatori ai profetiei biblice:
a. Ei citesc din Scripturi pentru a starni confuzie. Mat. 4,6.
b. Satana cunoaste faptul ca timpul sau este foarte scurt. Apoc. 12,12.
6. Sfarsitul definitiv al acestei fiinte rele:
a. Ei vor fi judecati de catre sfinti. – 1 Cor. 6,1-3.
b. Dumnezeu ii va tintui pe pamant timp de o mie de ani. – Apoc. 20,3; Isa. 24,21.22.
c. Satana impreuna cu fiintele cazute care-l intovarasesc vor fi aruncati in iazul de foc pentru a primi pedeapsa definitiva. – Apoc. 20,10.
7. Trebuie retinut faptul ca Spiritismul atat in forma sa prezenta cat si in cea din trecut nu sunt altceva decat lucrarea ingerilor cazuti:
a. Ei au facut pe oameni sa creada ca ei sunt spiritele rudelor lor decedate.
b. Aceasta lucrare de inselaciune va capata proportii n pe masura ce ne apropiem de sfarsitul timpului, cand Satana se va incumeta sa-L personifice chiar si pe Fiul lui Dumnezeu. – 2 Cor. 11,14.



ORIGINEA PaCATULUI
A. EXISTa MULTa NEDUMERIRE SI CONFUZIE iN LEGaTURa CU ORIGINEA PaCATULUI.
1. Unii l-ar invinui pe Dumnezeu pentru aparitia sa;
2. insa acesta este un lucru imposibil: Hab. 1,13; 1 Ioan 3,5.
3. Unii se incumeta sa nege ca pacatul; exista cu adevarat; caci atunci cand ii negi existenta el dispare;
4. insa aceasta teorie este cu totul lipsita de realism si neadevarata:
a. Daca aceasta teorie ar fi adevarata, atunci Hristos a murit degeaba. – 1 Cor. 15,1-3.
b. Aceasta ar conduce la ridiculizarea jertfei de pe cruce.
c. Aceste referinte biblice ar fi neadevarate. – Mat. 1,21; 2 Cor. 5,21; 1 Pet. 2,24; 1 Ioan 1,7-9; Ioan 3,16; Rom. 3,23.
B. ELEMENTE BIBLICE CU PRIVIRE LA ORIGINEA PaCATULUI:
1. Hristos arata spre Satana ca fiind autorul pacatului.
a. Ioan 8,44; 1 Ioan 3,8.
b. Ceea ce spune Hristos este adevarul vesnic – Ioan 14,6; Mat. 24,35.
2. Cine este Satana sau Diavolul?
a. Lucifer, care a fost creat ca o fiinta minunata, desavarsita in toate caile sale – Exec. 28,15-17.
b. Exista multe teorii imaginare cu privire la Lucifer, insa absolut toate sunt neadevarate. – 2 Cor. 11,14; Ezec. 28,12-18.
c. El a fost a doua persoana dupa Hristos ca pozitie si influenta a fost o fiinta plina de intelepciune. Patriarhi si Profeti – pag. 34-42; Spirit of Prophecy, vol. 1723.
3. Cum a luat fiinta pacatul:
a. Mandria si trufia merg inaintea caderii.
b. Si prin mandrie vine pieirea. – Prov. 13,10.16.18; Isa. 14,12-17; Ezec. 28,12-18.
c. Ambitie nesfanta – Isa. 14,12-17.
d. Ura impotriva Fiului lui Dumnezeu a degenerat intr-o razvratire fatisa.
C. DE CE A FOST PERMIS PaCATUL
1. Biblia raspunde in mod clar:
a. Ca guvernarea lui Dumnezeu se bazeaza pe dragoste – „Dumnezeu este dragoste” – 1 Ioan 4,8.
b. Caracterul si vointa Sa isi gasesc exprimarea in Legile Sale. – Ex. 20,3-17; 1 Ioan 3,4; Ps. 19,7; Rom. 2,17.
2. Lucifer declara ca Legile lui Dumnezeu sunt arbitrare si nedrepte:
a. in acest fel a convins el a treia parte din ingeri sa renunte la locuinta lor si sa-l urmeze in exilul sau – 2 Petru 2,4; Iuda 6.
b. in acest fel a reusit el sa semene indoiala in mintile primilor nostri parinti. – Gen. 3,1-6.
3. pozitia si influenta lui Lucifer au facut necesara demascarea totala a activitatilor lui in fata universului:
a. Dumnezeu i-a permis lui Satana sa-si continue lucrarea pentru a dovedi ca el a fost un agent moral liber.
b. Daca Dumnezeu l-ar fi distrus pe Lucifer unele dintre fiintele necazute n-ar fi inteles niciodata actiunea lui Dumnezeu.
c. Minciuna lui Satana si demascarea lui totala au devenit evidente atunci cand Fiul lui Dumnezeu a trait si a murit in aceasta lume pentru a descoperi dragostea lui Dumnezeu pentru supusii sai – Ioan 3,16; Rom. 8,31.33.
d. Ticalosia minciunilor lui Lucifer nu a fost niciodata mai clara decat atunci cand Fiul lui Dumnezeu a strigat pe cruce: „Iarta-i ca nu stiu ce fac” – Luca 23,34.
e. Fiintele necazute au vazut dragostea lui Dumnezeu in adevarata ei stralucire. – 1 Tim. 3,16.
4. Sfarsitul lui Lucifer:
a. El va fi judecat. – 1 Cor. 6,1-3.
b. El va fi prefacut in scrum. – Ezec. 28,18; Apoc. 20,10. Matei 25,41.
TRINITATEA PaCATULUI
1 Ioan 2,15
A. Ati auzit vreodata de trinitatea pacatului? TEXTUL DE ASTaZI VORBESTE DESPRE TRINITATEA PaCATULUI.
1. Pofta ochilor;
2. Pofta firii pamantesti
3. Mandria vietii.
O citire atenta a Bibliei va arata ca pofta ochilor, pofta firii si mandria vietii alcatuiesc trinitatea pacatului.
4. Ele sunt prin insasi natura lor inseparabile.
5. Ele rezuma pacatul in gandire, cuvant si actiune.
B. NATURA SI FUNCtIONAREA TRINITatII PaCATULUI:
1. Pofta ochilor:
a. Ochiul este lumina trupului – Mat. 6,22; Luca 11,34;
b. Starea lui influenteaza tot trupul – „daca ochiul tau este rau, tot trupul tau este plin de intuneric.” – Luca 11,34.
c. Satanaa a folosit influenta ochiului rau cu scopul de a distruge sau a ruina multe suflete.
Exemple:
(1) Samson – Judec. 16.
(2) Acan – 1 Sam. 7.
(3) David – 2 Sam. 11.
(4) El s-a folosit de puterea privirii pentru a o insela pe Eva. – Gen. 3,6.
2. Pofta firii pamantesti:
a. Acest pacat trebuie considerat ca fiind cea mai hidoasa si tot odata, totala, dintre manifestarile pacatului.
Exemple:
(1) Israelul din vechime si pofta fir pamantesti – Num. 25,1-9;
(2) Samson si pofta carnii – Judec. 16,21.
(3) Solomon si placerea sa pentru femei – Num. 13,26.
(4) Antediluvienii – Gen. 6,1-3.
(5) Necredinta in forma ei cea mai grosolana – Rom. 1,19-27.
(6) Unii membri din Biserica din Corint – 1 Cor. 5,1.
b. Pofta firii pamantesti reprezinta pervertirea inclinatiilor naturale fapt care conduce la excese si la slabirea puterilor morale.
c. Exista un permanent conflict intre natura noastra spirituala (firea duhovniceasca) si cea carnala (fireasca) Gal. 5,17.
3. Laudarosenia vietii.
a. Mandria inseamna pur si simplu a te glorifica pe tine insuti; proslavirea <<ego>> ului omenesc.
b. in aceasta a constat decaderea lui Lucifer – Isa. 14,12-17. Ezec. 28,12-18.
c. Acest pacat invadeaza biserica lui Dumnezeu din zilele noastre.
d. Acest pacat a produs decaderea lui Nebucadnetar – Dan. 4,30.
e. Toti cei amagiti de acest pacat sunt mentionati ca fiind impodobiti cu salba mandriei. – Ps. 73,6.
C. CUM NE APaRaM iMPOTRIVA LaUDaROSENIEI VIEtII
1. Prin eliminarea ei:
a. Aceasta nu este o actiune simpla, insa constituie un imperativ daca dorim sa putem avea biruinta asupra pacatului.
b. „Daca traiti dupa indemnurile ei, veti muri; dar daca prin Duhul faceti sa moara faptele trupului, veti trai.
2. Iata aici lista manifestarilor ce trebuie aduse la tacere, indiferent de cat ne-ar costa:
a. Adulterul
b. Necuratia
c. Simtamintele nepotrivite (vezi Ellen White)
d. Pacatul sexual (perversiunile sexuale)
e. si lacomia, care este idolatrie. – Col. 3,5.
3. Umblati in Duhul: „Umblati in Duhul si nu impliniti poftele firii pamantesti” – Gal. 5,16.
4. Vegheati si rugati-va in mod constant: Mat. 26,41.
ADaNCIMILE NECUNOSCUTE ALE PaCATULUI
Luca 23,34.35
A. „TATa, IARTa-I CaCI NU STIU CE FAC.”
1. Cuvintele rostite de Fiul lui Dumnezeu cand se afla pe moarte:
a. „Iarta-i”
b. „Ei nu stiu ce fac” .
2. Aceasta rugaciune rostita de Domnul nostru arata:
a. Profunzimea iubirii lui Dumnezeu!
b. Arata in plus intelegerea divina cu privire la consecintele adanci ale pacatului care nu pot fi cunoscute de pacatosi.
B. RUGaCIUNEA DOMNULUI NOSTRU iN MOMENTELE AGONIEI MORtII SALE PE CRUCEA CALVARULUI
     ARE O DEOSEBITa iNSEMNaTATE.
1. Ea descopera adancimea necunoscuta a pacatului.
a. „Din fundul adancului, te chem, Doamne!” Ps. 130,1.
b. Marea taina a faradelegii – 2 Tes. 2,7.
c. Adancimile lui Satana – Apoc. 2,24.
2. Omul fara asistenta Duhului Sfant este incapabil sa inteleaga grozavia pacatului:
a. De aceea Dumnezeu a luat masuri impotriva pacatului ignorantei – Lev. 4,2; Num. 15,24; Fapte 3,17.
b. Acesta este unul din principalele motive care stau la baza indelungii rabdari a lui Dumnezeu pentru ca „ei nu stiu ce fac” .
Exemple:
(1) Saul din Tars – 1 Tim. 1,13.
(2) Majoritatea iudeilor – Fapte 3,17; 13,27.
3. Acestea totusi nu schimba natura pacatului:
a. Este vrajmasie impotriva lui Dumnezeu – Rom. 8,7; Iac. 4,4.
b. Este vrajmasie impotriva Legii lui Dumnezeu – 1 Sam. 15,23; Rom. 8,5-8.
c. Este poarta catre ruina vesnica – Rom. 6,23; Gal. 6,7.
4. Grozavia pacatului poate fi inteleasa numai:
a. in lumina rastignirii Domnului nostru pe crucea Calvarului.
b. Pe cel ce n-a cunoscut nici-un pacat El l-a facut pacat pentru noi – 2 Cor. 5,21; Gal. 3,13.
c. „El n-a curatit nici chiar pe Fiul Sau, ci L-a dat pentru noi toti” – Rom. 8,32
d. Acel strigat plin de amaraciune, „Dumnezeul meu, Dumnezeul meu, de ce M-ai parasit?” – descopera grozavia infricosatoare a pacatului – Mat. 27,46.
 
C. MULtUMIRI FIE ADUSE LUI DUMNEZEU PENTRU RUGaCIUNEA MILOSTIVa SI PLINa DE COMPaTIMIRE!
1. Este usa sperantei pentru cel pacatos:
a. Aceasta este situatia talharului care s-a pocait pe cruce – Luca 23,42-44;
b. Aceasta a fost nadejdea Mariei Magdalena din care Domnul a scos sapte diavoli – Luca 7,47.
c. Aceasta a fost usa sperantei pentru curva Rahav – Ps. 87,4.
d. Si aceasta a fost poarta prin care a trecut Saul din Tars – 1 Tim. 1,15.
e. Si aceasta este usa sperantei pentru tine si pentru mine! Efes. 2,11-16.
2. Acea parte din rugaciunea Domnului nostru este:
a. Singura noastra aparare impotriva acuzatiilor lui Satana – Apoc. 12,10; Zah. 3,1-5;
b. Este apararea noastra impotriva unei constiinte care ne acuza. Ioan 3,20.21.
c. Este binecuvantata asigurare ca pacatele noastre au fost iertate si ca avem pace cu Dumnezeu prin Isus Hristos, Domnul nostru. – Rom. 5,1-3; 8,1-6.31-33.
d. Reprezinta incurajarea divina de a veni cu indrazneala la tronul harului, pentru a primi ajutor la vreme de nevoie – Evr. 4,15-16.
TRAGEDIA PaCATULUI
Geneza 3,12
A. PaCATUL O REALITATE TRISTa
1. Sustinerile asa numitei grupari „Stiinta Crestina” nu are valoare de adevar:
2. Ce anume declara Biblia ca fiind pacat:
a. Calcarea Legii lui Dumnezeu este pacat – 1 Ioan 3,4.
b. Orice fel de faradelege constituie pacat – 1 Ioan 5,17.
c. Orice nu este facut din incredintare este pacat.
3. Realitatea pacatului trebuie privita prin prisma a ceea ce a produs ea Fiului lui Dumnezeu, care nu a cunoscut nici-un pacat:
a. Pacatul l-a facut blestem – Gal. 3,13.
b. Pe cel ce n-a cunoscut pacat, El l-a facut pacat pentru noi – 2 Cor. 5,21; Aceasta s-a intamplat pentru ca El a luat asupra Sa faradelegile noastre ale tuturor. – Isaia 53,6.
B. TRAGEDIA PaCATULUI
1. El ne desparte:
a. De Dumnezeu, sursa fundamentala a vietii – Gen. 3,9-26; Isaia 59,1-3.
b. De cei iubiti si de prieteni – Gen. 13,26; 28,1-22; Luca 15,11-26.
2. El degradeaza victimele sale. Exemple:
a. Samson – Judec. 14,1.15.16.
b. Solomon – Neemia 13,26.
c. Fiul risipitor – Luca 15,11-20.
3. El dezonoreaza pe cel vinovat. Exemple:
a. Nebucadnetar – Dan. 4,30-33.
b. Iuda – Mat. 27,5.
c. Haman – Estera 7,1-10.
4. El jefuieste pe om de binecuvantarile pastrate de Dumnezeu pentru el:
a. Esau reprezinta un exemplu tipic – Evr. 10,31; 12,16.,
b. Israel si tara fagaduintei – Num. 14,28-30.
C. CE ANUME DORESTE DUMNEZEU Sa FACa CU PaCATUL?
1. Am vazut deja in Persoana singurului Sau Fiu cum a procedat Dumnezeu cu pacatul:
a. El l-a condamnat – Rom. 8,1-3.
b. El l-a pedepsit – 1 Petru 2,21-24.
2. Dumnezeu doreste sa ne ierte de toate pacatele noastre: 1 Ioan 1,7-9; Ps. 103,13.
a. Cu conditia ca noi sa il marturisim in mod sincer (pe nume).
b. Aceasta este insasi miezul (esenta) intregului plan de mantuire – Ioan 3,16.
3. El doreste sa ne curete de toate pacatele noastre:
a. Sa le stearga ca pe o ceata- Isa. 44,22.
b. Sa le arunce inapoia Sa pe toate – Isa. 38,17.
c. Sa le arunce in fundul marii – Mica 7,18,19.
4. Ce anume va face Dumnezeu cu pacatele noastre depinde de noi:
a. Avem noi dorinta de a le marturisi? Ps. 32,5; 1 Ioan 1,9.
b. Avem noi dorinta sa renuntam la caile noastre pacatoase? Isa. 55,7.
c. Ne pare cu adevarat rau de pacatele noastre? 2 Cor. 7,10.
5. Trofeele harului lui Dumnezeu – cei carora le-au fost indepartate pacatele cum sunt de departe rasaritul fata de apus.
a. Oricine il primeste pe Isus ca pe Mantuitorul sau personal – 2 Cor. 5,17.
b. Toti cei care isi spala pacatele prin credinta in sangele pretios al lui Isus Hristos – Ps. 32,2; 1 Ioan 1,7-9.
c. Toti cei care raman in Hristos le sunt indepartate pentru totdeauna pacatele.
6. Tragedia pacatului:
a. Limba muritorilor nu va putea niciodata descrie prapadul pe care l-a semanat pacatul in aceasta lume.
b. insa Dumnezeu in dragostea Sa, s-a ingrijit de o cale prin care pacatul sa fie eliminat pentru vesnicie din aceasta lume. – Naum 1,9
PaCATUL – RANA SUFLETULUI
1 imparati 8,38.39
A.    „DACa UN OM, DACa TOT POPORUL TaU ISRAEL VA FACE RUGaCIUNI SI CERERI, SI FIECARE
      ISI VA CUNOASTE MUSTRAREA CUGETULUI LUI SI VA iNTINDE MaINILE SPRE LOCUL ACESTA” .
1. Textul nostru reprezinta un fragment din marea rugaciune de mijlocire a imparatului Solomon:
a. Aceasta implica destinatia templului „si a casei de rugaciune” – Isa. 56,7.
b. Din momentul in care in locul prea Sfant, deasupra tronului milei si-a facut aparitia prezenta lui Dumnezeu, privirile inchinatorilor s-au indreptat spre templul lui Dumnezeu. – Dan. 6,10.
2. insa Solomon se gandea totodata la rana inimii – pacatul si la remediul lui Dumnezeu pentru legarea si vindecarea acestei rani.
a. El se ruga pentru ca poporul care fusese ranit de pacat sa se poata intoarce la tronul milei pentru ajutor.
b. Gasim aici o lectie minunata si totodata un subiect de rugaciune.
B. PaCATUL, RANA SUFLETULUI
1. Pacatul ataca inima:
a. Caci din ea ies izvoarele vietii – Prov. 4,23.
b. Ea constituie sursa si resortul principal al vietii – Mat. 15,19-20.
c. Daca inima este murdara, intreaga viata este patata; Daca inima este bolnava si trupul este bolnav.
2. O rana
a. Termenul de rana a fost la inceput aplicat boli de lepra – Lev. 13,2-29; 14,3-12.
b. insa acest cuvant este de asemenea folosit si pentru alte boli cu raspandire rapida si consecintele dezastruoase. – Ciuma din Londra; in India si in alte tari unde s-au inregistrat nenumarate victime.
c. Totusi textul nostru face referire la pacatul din inima al carui scop consta in a distruge viata insasi (a individului) – Prov. 14,28; El a intunecat imaginea lui Dumnezeu. Gen. 5,1-3; Cant. 1,6.
3. Relele produse de rana sufletului:
a. Prin influenta lui a facut ca inima sa fie inselatoare si nespus de rea – Ier. 17,9.
b. Domnul nostru ne ofera o ilustratie vie, legata de consecintele pe care le produce inimii, aceasta rana a pacatului. – Matei 15,19.20.
c. Pavel utilizeaza expresii similare – Gal. 5,22.23.
d. Efectele produse de aceasta rana sunt:
(1) Deznadejde
(2) Distruge toate energiile trupului, sufletului si duhului. – Luca 15,15-18; Apoc. 3,17.
(3) Murdareste totul cu care vine in contact – Iac. 3,16; Iuda 8.
(4) Este incurabil in ciuda tuturor posibilitatilor si iscusintei de care poate fi capabil omul.
C. REMEDIUL LUI DUMNEZEU PENTRU RANA SUFLETULUI
1. Sangele pretios al lui Isus Hristos:
a. Constituie singurul mijloc eficace impotriva ranii pacatului – 1 Ioan 1,7; 1 Petru 1,18.19.
b. Izvorul deschis al lui Dumnezeu pentru pacat si necuratie – Zah. 13,1.
2. Cuvantul lui Dumnezeu.
a. Are in el insusi putere de a vindeca viata atinsa de acest flagel – Ps. 107,17-20.
b. Este mijlocul prin care Dumnezeu creeaza o inima noua si pune in noi un duh al dreptatii – Ps. 51,10; Ezec. 36,26-28.
3. Duhul Sfant:
a. Duhul lui Dumnezeu „este Acela prin care Dumnezeu aduce la existenta prin credinta in Isus o fiinta noua. Zah. 4,6; Ioan 6,63.
b. Pe masura ce ne supunem lucrarii Duhului Sfant vietile noastre vor fi schimbate in asemanarea Mantuitorului nostru Isus Hristos – 2 Cor. 3,17-18.
c. Multumiri fie aduse lui Dumnezeu ca exista (un) balsam de Ghilead si de asemenea un Mare Medic al sufletului. Numai El poate vindeca sufletul ranit de pacat – Ier. 8,22; 46,11.



NEBUNIA PaCATULUI
Eclesiastul 9,3.4
A. „ESTE ATaTA NEBUNIE iN INIMA LOR TOT TIMPUL CaT TRaIESC. Si dupa aceea? Se duc la cei morti.”
1. Cat de sugestive si miscatoare sunt descrierile din Biblie cu privire la starea de decadere si nenorocire in care se afla natura umana:
a. Este o stare de orbire – 2 Cor. 3,14; 4,4.
b. O stare de nefericire – Rom. 7,24; Apoc. 3,17.
c. O stare de saracie – Luca 15,14-16.
d. Este o stare de instrainare – Fapte 7,57; Luca 15,17.
2. Am putea continua lista nenorocirilor produse de pacat: Mat. 15,19.20; 23,27.
B. NEBUNIA PaCATULUI
1. Nebunia reprezinta dereglarea capacitatii de judecata precum si a puterilor fizice ale omului:
a. Atunci cand pacatul loveste fiinta umana el cauta sa distraga puterile gandirii omului. Acesta reprezinta obiectivul principal al lui Satana.
Exemple:
(1) Persoane posedate de demoni – Marcu 5,15.
(2) Regele Saul – 1 Sam. 17.9.
(3) Fiul risipitor – Luca 15,17.
b. in nebunie, pasiunile sunt cele care conduc in detrimentul ratiunii. Pacatosul actioneaza impulsului.
Exemple:
(1) Evrei care l-au ucis cu pietre pe Stefan – Fapte 7,57.
(2) Oamenii care l-au vazut pe Pavel intrand in Templu. Fapte 21,30.31.
2. Nebunia poate fi observata:
a. Prin obiectul alegerii. Un om nebun nu poseda o perceptie reala a ceea ce este bine sau a ceea ce este rau.
b. Indicatiile sale au in intregime un caracter distructiv – Ier. 7,9; Mat. 5,21-23; Rom. 1,29.
3. Nebunia se va manifesta ea insasi:
a. Prin vorbire – 2 Petru 2,10-18; Iuda 10.
b. Prin sfatul pacatosilor – Isa. 7,5; Ps. 1,1-6.
c. Persoanele atinse de nebunie, cred ca ele sunt sanatoase si ca toti ceilalti sunt nebuni.
d. Ei constituie un pericol pentru altii.
e. Nebunia este adeseori fatala victimelor afectate de ea:
C. REMEDIUL LUI DUMNEZEU PENTRU NEBUNIA PaCATULUI
1. Hristos Isus singur poseda tratamentul pentru vindecarea pacatului nebuniei.
a. El are autoritate asupra demonilor care produc nebunia – Mat. 8,16; 9,33; Marcu 5,1-13.
b. Numai El singur poate reda completa libertate oamenilor inrobiti de ei – Ioan 8,32,36.
2. Dar pacatosii trebuie sa conlucreze cu El:
a. Pacatosii trebuie sa vina la Mantuitorul – Mat. 11,28-30; Ioan 5,40.
b. Pacatosii trebuie sa se tina deoparte de influentele care au provocat in viata lor nebunia pacatului – Ioan 5,14; 8,11; Ps. 1,1-6.
c. Regula divina care ne poate apara impotriva acestor lucruri este exprimata cu claritate de Domnul nostru.
(1) „Ramaneti in Mine” – Ioan 15,4.
(2) „Ramaneti in staul – Ioan 10,15,16.
3. Nebunia pacatului:
a. Cat este de ingrozitoare! Victimele acestei actiuni demonice sunt atat de numeroase incat ar fi absolut imposibil sa le putem afla numarul – Mat. 7,13.14.
b. Cat de neajutorat este omul impotriva acestei nenorociri in lipsa lui Hristos!
c. insa Dumnezeu S-a ingrijit totusi ca sa existe un remediu impotriva acestei maladii.
d. Exista si un medic in Ghilead care este intotdeauna doritor si gata sa ofere leacul lui Dumnezeu sufletelor bolnave. – Ier. 8,22.
e. Multumiri fie aduse lui Dumnezeu pentru mila Sa!
PaCATUL NECREDINtEI
Marcu 6,6
A. „SI SE MIRA DE NECREDINtA LOR”
1. Poporul din propria Sa tara a refuzat sa creada in El: Mat. 13,57.
2. Ei L-au judecat:
a. Dupa starea sociala a parintilor Sai care nu erau bogati – Marcu 6,3; Luca 4,22.
b. Dupa lipsa studiului in inaltele scoli religioase ale rabinilor – Marcu 6,4; Ioan 7,15.
3. Domnul nostru S-a mirat de necredinta lor:
a. Prejudecatile lor i-au orbit fata de adevarul predicat de Fiul lui Dumnezeu.
b. Ei L-au judecat nu pentru ceea ce era El, sau pentru ce a facut, ci pe baza starii lui sociale.
B. PaCATUL NECREDINtEI
1. Definirea necredintei:
a. Necredinta reprezinta o stare de indoiala cu privire la o anumita persoana ori imprejurare.
b. Consta in respingerea revelatiei lui Dumnezeu a vointei Sale si a interventiilor Sale in folosul nostru.
c. inseamna de fapt a inchide ochii in fata dovezilor ce ne sunt prezentate.
2. Pacatul necredintei
a. Reprezinta o insulta fata de intelepciunea si integritatea lui Dumnezeu – Mat. 25,24-26.
b. Necredinta inchide ochii victimei ei fata de adevarul care i-ar putea mantui sufletul – 2 Cor. 4,4.
c. Face fara putere intreaga lucrare pentru mantuirea oamenilor – Ioan 5,40; Evr. 4,2; 11,6.
d. inchide cerul si deschide portile iadului – Evr. 4,11; 13,12.
e. Necredinta face imposibila actiunea lui Dumnezeu, a Cuvantului Sau si a Duhului Sfant de a salva sufletul nostru – Marcu 6,6.
f. Este marele abis intre victima pacatului si imparatia Cerurilor – Evr. 4,11; Luca 16,26.
3. Cauza necredintei
a. Este o stare de fapt a inimii – Evr. 3,12; Ier. 17,9.
b. Ignoranta sau orbirea mintii este unul dintre factorii care contribuie la pacatul necredintei – Luca 23,34. Pavel prezinta ignoranta ca fiind unul dintre motivele pentru care evreii au respins Evanghelia lui Isus Hristos – Rom. 10,3.
d. Opozitia sau prejudecatile sunt la randul lor un alt element hotarator care duce la necredinta.
e. Aceasta a fost experienta lui Pavel – 1 Tim. 1,13.
f. insa, probabil cauza principala a necredintei este Satanaa -
(1) in aceasta conjunctura a fost semanat in mintile primilor nostri parinti pacatul indoielii – Gen. 3,1-6
(2) Este lucrarea celui rau – 2 Tes. 2,8-11.
 
C. EFECTELE PaCATULUI NECREDINtEI
1. ii tine pe cei vinovati sub stare de condamnare:
a. Acesta este verdictul dat de Fiul lui Dumnezeu – Ioan 3,19.
b. Pavel confirma verdictul Domnului nostru – Rom. 8,18.
2. Face inutilizabile darurile Evangheliei lui Isus Hristos:
a. Biblia nu il poate ajuta pe necredincios.
b. Duhul lui Dumnezeu nu poate atinge inima care este plina de necredinta – Fapte 5,51; Evr. 10,29; Isa. 63,10.
c. Rugaciunea este inutila.
3. Cum ar trebui sa procedeze cei care sunt atinsi de pacatul necredintei:
a. Ei ar trebui sa strige catre Dumnezeu, spunand: „Cred Doamne! Ajuta necredintei mele!” Marcu 9,24.
b. „Mareste-ne credinta” – Luca 17,5.
c. Doamne, ajuta-ma sa cred in tine si sa primesc Cuvantul tau, fara nici o indoiala in inima mea.
 „PaCATE ALBE”
A. DE CE ACEST SUBIECT?
1. Falimentul moral din societatea in care traim: Luca 17,26-29.
2. Conditia morala in mijlocul crestinilor declarati nu se prezinta catusi de putin mai bine: Ier. 5,1-3; Ezec. 9,1-9; 2 Tim. 4,1-4.
3. Pot fi auzite tot soiul de teorii, cu privire la pacat:
a. Unii cauta sa-l justifice; ei ne spun ca devreme ce pacatul se mosteneste, persoana in cauza este scuzabila.
b. Unii incearca sa-i nege existenta; ei ne dau asigurarea ca din moment ce Dumnezeu este in totalitate bun, si devreme ce El este creatorul tuturor fiintelor vii, nu poate exista pacat.
c. Mai sunt unii care diferentiaza pacatele intre ele. Pentru el unele pacate sunt scuzabile.
d. Ei discuta despre pacate rosii, pacate albe si pacate negre.
 
B. „PaCATE ALBE CARE NU AU NEVOIE Sa FIE MaRTURISITE.”
1. Aceasta afirmatie poate soca pe unii dintre noi.
a. Deoarece toate pacatele constituie o ofensa adusa lui Dumnezeu, indiferent de natura lor.
b. Nici un pacat nu poate fi cu adevarat justificat inaintea lui Dumnezeu.
2. insa exista „sapte pacate albe” care nu au trebuinta sa fie marturisite” :
a. Pacatul pe care cautam sa-l justificam. Nenumarati oameni sunt confruntati cu acest pacat.
Exemple:
(1) Adam si Eva -n Gen. 3,9-16.
(2) Cain – Gen. 4,9.
(3) Pilat – Mat. 27,24.
(4) Multi inchinatori iudei – Matei 15,3-6; Luca 10,25-29.
b. Pacatul pe care nu dorim sa-l parasim – obiceiurile rele: Isa. 55,7; Rom. 2,17; Osea 4,17; Placerile firii: 1 Ioan 2,15.16; 2 Tim. 3,1-4.
c. Pacatul pentru care nu simtim cu adevarat parere de rau. Saul este un exemplu tipic – Gen. 3,9-14; Fariseii – Mat. 3,6-8.
d. Masca religiozitatii. Rugaciunea – Luca 18,10-14; Mat. 6,5; – modul cum este tratata si privita, poate constitui o grava ofensa la adresa lui Dumnezeu, iar noi trebuie sa ne pazim impotriva acestui asa numit „pacat alb” .
e. Pacatul neglijentei. Omul care nu era imbracat in haina de nunta – Mat. 22,1-12; oaspetii poftiti la cina – Luca 14, 16- 33; cele cinci fecioare neintelepte – Mat. 25,1-12.
f. Scuze jignitoare. Oaspetele poftit la cina care nu a putut veni – Luca 14,16-33; omul care nu a reusit sa gospodareasca talantul ce i-a fost incredintat – Mat. 25,25-28.
g. Respingerea luminii in mod constient „si nu vreti sa veniti la Mine, ca sa aveti viata” – Ioan 5,40; antediluvienii -n Gen. 6,1-14; in timpul zilelor din urma – Luca 17,26-29; 2 Tim. 4,1-6.
C. O SOMAtIE CE NI SE ADRESEAZa PERSONAL
1. Suntem cumva vinovati de existenta unor pacate albe in gandurile, cuvintele si faptele noastre pe care le trecem cu vederea?
a. Pilat a incercat acest truc – Mat. 27,24.25.
b. Era o practica obisnuita in randul fariseilor – Mat. 23,24-28.
c. Ganditi-va numai la imaginea pe care o ofera aceasta mentalitate, privind spre marea masa a celor ce se numesc ei insisi crestini! Mat. 7,21-26.
2. Suntem noi curati de sangele lui Isus sau cautam sa ne curatim de pacatele noastre? Apoc. 5,5; Ps. 32,1-5.
PaCATUL TaCERII
Leviticul 5,1.2
A.    „Cand cineva, fiind pus sub juramant ca martor, VA PaCaTUI, NESPUNaND CE A VaZUT SAU CE STIE,
         va cadea astfel sub vina.”.
1. Citirea acestui text aduce la lumina faptul ca nimic nu poate fi ascuns de ochii sau urechile Domnului:
a. „Tu esti Dumnezeu care ma vede” – Gen. 16,13; Ps. 139,1-16.
b. Toate lucrurile (din viata noastra) sunt ca o carte deschisa inaintea Domnului – Ps. 90,8.
2. Legea mozaica merita un studiu atent si cu rugaciune:
a. Ea arata ca pacatul ramane pacat, fie daca a fost faptuit in ascuns sau pe fata; fie ca noi sau altii il recunoaste sau nu ca atare, el tot pacat se numeste.
b. Este pacat, pentru ca Dumnezeu il numeste pacat. Acest aspect il face mai odios.
B. EXISTa TREI FORtE iN VIAta, vizavi de fapta ilustrata de textul nostru de astazi.
1. Prima este influenta:
a. Acea atmosfera personala intangibila care acopera pe orice om cu o centura invizibila de magnetism – 2 Cor. 2,14-16.
b. „in adevar, nici unul din noi nu traieste pentru sine, si nici unul din noi nu moare pentru sine” – Rom. 14,7.
Ilustratii
(1) Petru a spus „Ma duc sa pescuiesc” iar cuvintele sale au devenit punct de atractie „Mergem si noi cu tine” a fost raspunsul fratilor sai – Ioan 21,3.
(2) Spunea femeia din Samaria „Doamne, da-mi aceasta apa, ca sa nu-mi mai fie sete si sa nu mai vin pana aici sa scot” – Ioan 4,1-29.
(3) Pavel si tovarasii lui de calatorie – Fapte 27,35.
(4) Alte exemple – Fapte 9,36-39; 1 Regi 16,30.
Cine poate pretui in mod just puterea influentei?
2. A doua forta o constituie exemplul – Fiecare persoana reprezinta un exemplu pentru altcineva -
(1) Ne gandim (aici) la Dorca – Fapte 9,36-39.
(2) Pavel era plin de putere – Fapte 27,35-39.
(3) Chiar si Ahab, acel rege rau, a avut pe multi care i-au urmat exemplul – 1 Regi 16,30.
3. Urmeaza apoi responsabilitatea personala:
a. Cineva ar putea scapa din sfera de gravitatie a pamantului mai usor decat ar putea scapa de responsabilitatea chiar a unui pacat ascuns – Ps. 139,1-16.
b. Toate faptele sunt inregistrate in cartile din ceruri – Apoc. 20,10-12.
C. Sa URMaRIM PE SCURT MODUL CUM ACtIONEAZa FORtELE PE CARE LE-AM MENtIONAT:
1. Este un lucru imposibil pentru oricare dintre noi sa traim in aceasta lume:
a. „Daca cineva fiind pus sub juramant” si daca cunoaste faptele, este obligat inaintea lui Dumnezeu si a oamenilor.
b. Aspectul tragic al pacatului este acela ca din cand in cand il impartasim cu altii – Ioan 7,1-16.26.
c. Am implicat si pe altii in vinovatia noastra – Fapte 5,1-11.
2. Cum putem fi liberi atunci de vina pacatului tacerii?
a. Rugandu-ne precum Psalmistul, „Cerceteaza-ma Dumnezeule si cunoaste-mi inima, incearca-ma si cunoaste-mi gandurile” – Ps. 139,23.
b. „Iarta-mi greselile pe care nu le cunosc!” – Ps. 19,12.
c. Marturisind orice pacat cunoscut – 1 Ioan 1,7-9.
d. Punandu-ne in ordine in lucrurile gresite fata de Dumnezeu si oameni – Luca 19,1-10.
3. Nu exista decat un singur loc unde ne putem ascunde pacatele, astfel ca ele sa nu mai existe:
a. Nu face obiectul alegerii noastre – Mat. 15,4.5; 27,24.
b. Lasati pacatul dumneavoastra sa fie curatat prin sangele lui Hristos – Ps. 32,1; 1 Pet. 1,18-19.
c. Lasati-l in acel loc!
iNSELaCIUNEA PaCATULUI
Evrei 3,13.14
A.    „Ci indemnati-va unii pe altii in fiecare zi, cata vreme se zice: „Astazi” , pentru ca nici unul din noi
      Sa NU SE iMPIETREASCa PRIN iNSELaCIUNEA PaCATULUI” .
1. Observati va rog, pericolul de care suntem avertizati:
a. „Pacatul” – calcarea legii lui Dumnezeu – 1 Ioan 3,4.
b. Vrajmasia impotriva lui Dumnezeu – Rom. 8,7.
2. Pacatul care a produs decaderea ingerilor si parasirea locuintei lor ceresti: Iuda 6; 2 Petru 2,4; Ioan 8,44.
3. Pacatul care duce la ruina, aceasta lume:
a. Din pricina rautatii ei – 1 Ioan 5,19; Ioan 7,7.
b. A transformat acest pamant intr-un cimitir – Rom. 5,12.
c. A adus omenirii boala, lacrimi si moarte.
d. Va aduce in final mania lui Dumnezeu asupra celor nelegiuiti – Rom. 1,18; Mat. 3,7; Rom. 2,5.
B. iNSELaCIUNEA PaCATULUI
1. Pacatul nu se manifesta in infatisarea lui reala:
a. El apare sub vesmantul nevinovatiei -
(1) Experienta Evei – Gen. 3,1-6.
(2) Samson a cunoscut lucrul acesta in timp ce dormea pe genunchii unei prostituate – Jud. 16,17.18.
b. Poseda denumiri false.
c. Face fagaduinte mincinoase.
d. Formuleaza scuze false.
2. Pacatul impietreste inima victimei.
a. Pavel avertizeaza cu privire la aceasta experienta – Evr. 3,7-9.
b. Pacatul impietreste inima pentru a nu mai auzi vocea adevarului – Fapte 7,51.
3. Pacatul este extrem de inselator:
a. Stiinta celor intelepti nu-l poate birui.
b. Nici pozitia, bogatia sau faima cuiva nu pot constitui un scut impotriva inselaciunii pacatului.
C. APaRAREA NOASTRa iMPOTRIVA PaCATULUI
1. Satana este personificarea pacatului:
a. El este autorul pacatului – Ioan 8,44; 1 Ioan 3,8; Ezec. 28,13.
b. Pacatul constituie mijlocul prin care diavolul isi aduce la indeplinire lucrarea lui murdara – Iac. 1,15.
2. Protectia noastra impotriva amagirilor lui.
a. Nu o gasim in noi insine. Acest inamic al sufletelor noastre este mult prea experimentat in arta inducerii in eroare – 2 Cor. 11,14.
b. Consta in ramanerea noastra in Hristos, Domnul nostru – Ioan 10,15.16; 15,1-6.
c. Arma noastra impotriva lui o constituie Sfintele Scripturi – Mat. 4,1-9; Luca 4,1-11.
d. Rugaciunea este iarasi o arma de aparare impotriva dusmanului vietilor noastre. Satana dispare atunci cand sfintii stau pe genunchi rugandu-se lui Dumnezeu.
e. Duhul Sfant este ajutorul nostru impotriva diavolului – Isa. 59, 19.
3. indemnati-va unul pe altul cata vreme se zice „astazi” Mal. 3,15-17.
a. indemnul trebuie sa fie reciproc deoarece toti suntem cuprinsi de aceleasi slabiciuni.
b. Trebuie sa fie constanta pentru a ne putea tine in alerta impotriva amagirilor – Evr. 10,24-28.
c. in fiecare – aceasta inseamna a fi gata sa avertizezi, sa te afli in garda impotriva atacului inamicului – 1 Petru 5,8.
d. Cine a putut vreodata sa constate cicatricele lasate de vietile victimelor sale?
e. in ce mod ar trebui sa fim pusi in garda de experientele trecute, impotriva inselaciunii pacatului?
PaCATUL, PROPRIUL SaU DETECTIV
Numeri 32,23
A. UN ASPECT iNFRICOSaTOR AL ATITUDINII OMULUI FAta DE PaCAT
1. El cauta sa-l ascunda: observati viata de zi cu zi a celor mai multi dintre noi si veti sesiza curand ca pare ca a devenit a doua natura a omului aceea de a-si ascunde pacatele si defectele.
2. Imaginea vinovatiei pe care o reflecta in atitudinea lor, atunci cand impiedica pe ceilalti sa le cunoasca defectele:
B. „CU SIGURANta, PaCATUL TaU TE VA DA DE GOL.”
1. Identificarea lui finala este la fel de sigura precum modul in care a fost savarsit.
a. Legea cauzei si a efectului – Gal. 6,7.8.
b. Chiar si Moise a experimentat consecintele pacatului – Ex. 2,12-14.
c. Ahab cel rau a trebuit sa inteleaga pana la urma ca va fi gasit vinovat – 1 Regi 21,20.
d. De asemenea si regele David a primit o lectie despre totala imposibilitate de a ascunde pacatul – 2 Sam. 12,1-7.
2. in cele mai multe cazuri, acest aspect este numai o problema de timp:
a. Daca strigi atunci cand te afli in mijlocul unor munti inalti, la un anumit interval de timp, se va face auzit ecoul propriei tale voci.
b. Dumnezeu nu rasplateste indata, in fiecare caz insa la timpul cuvenit El va rasplati pe deplin – 2 Petru 2,9; 2 Cor. 5,10.
3. Pacatul este propriul sau detectiv.
a. La anumite intervale de timp lucreaza printr-o constiinta vinovata – Ioan 8,1-9; Dan. 5,1-9.
b. Duhul lui Dumnezeu va convinge pe pacatos – Luca 15,11-18; Ioan 16,7.8.
c. Circumstantele sunt alte mijloace folosite de pacat pentru a arata vinovatia – Mat. 27,1-5.
d. Visurile sunt mijloacele folosite pentru a infatisa vinovatia. Baiatul care il ucisese pe bunicul sau a avut un vis urat (cosmar) s-a desteptat si s-a marturisit.
4. „Cu siguranta, pacatul tau te va da dec gol” .
a. Dumnezeu detine un raport exact al acestora – Ier. 2,22; 17,1.
b. ingerii pastreaza cartile – Dan. 7,9- 11; Apoc. 20,11.12.
c. Adeseori fapta in sine lasa o urma vizibila in viata noastra, scotand in evidenta pacatul pe care am incercat sa-l ascundem.
C. SINGURA NOASTRa SCaPARE DE SUB EFECTELE PaCATULUI
1. Atunci cand marturisim pacatele cu umilinta, incredintandu-ne in bratele milei lui Dumnezeu:
a. Asa a procedat David – 2 Sam. 12,13.
b. Asa a procedat vamesul – Luca 18,13; 19,1-12.
c. Ioan ne da asigurarea deplina ca daca ne vom marturisi pacatele noastre, Dumnezeu este drept si binevoitor sa ne ierte pacatele – 1 Ioan 1,7-9.
2. Este o constatare trista, anume ca efectele pacatului sunt de asa natura ca cicatricele lui nu pot fi intotdeauna sterse din viata noastra.
3. Puteti observa multe asemenea semne atunci cand mergeti in „spitale” sau prin azilurile de batrani.
a. Poate ca nu cunoasteti nimic in legatura cu viata lor personala, insa exista urme vizibile in viata lor care vorbesc de la sine.
b. Daca oamenii vor lua in considerare faptul ca pacatul este propriul sai detectiv, ei nu s-ar mai grabi intr-atat sa fie la dispozitia lui.
4. Binecuvantatul nostru Mantuitor este singura noastra nadejde:
a. El are mijlocul sau de a aduce la tacere pacatul si de a-l face inofensiv – Rom. 8,1.31-33.
b. El a fagaduit ca va arunca toate pacatele noastre in adancul marii – Mica 7,18.19.
c. insa El nu poate sa scoata vietile noastre de sub puterea pacatului decat atunci cand ii permitem sa faca acest lucru pentru noi.
d. Sa facem din sangele lui Hristos, refugiul nostru impotriva pacatului.



DOMNIA PaCATULUI iN VIAtA OMULUI
Romani 7,15-24
A. CITIREA MaRTURIEI LUI PAVEL din textul nostru introductiv NE ARATa FOARTE CLAR:
1. Ca omul nu mai este catusi de putin un agent moral, liber in sensul original al cuvantului:
a. El a devenit un rob pacatului.
b. Aceasta este marturia Bibliei – Compara Ioan 8,34 cu Rom. 3,23; 5,12; Gal. 3,21.
2. El crede poate ca este liber, dar viata lui dovedeste in mod elocvent ca el este un prizonieri al lui Satana:
B. OMUL FIRESC TRaIESTE CA ROB DIN TREI MOTIVE:
1. Natura lui pacatoasa il tine rob:
a. Psalmistul spune: „Iata ca sunt nascut in nelegiuire si in pacat m-a zamislit mama mea” .- Ps. 51,5.
b. Pavel scrie: „Stiu in adevar, ca nimic bun nu locuieste in mine, adica in firea mea pamanteasca” – Rom. 7,18.
c. Domnul nostru confirma acest adevar in aceste cuvinte nemuritoare, „Adevarat, adevarat va spun ca oricine traieste in pacat, este robul pacatului” .- Ioan 8,34.
2. El traieste in robie prin obiceiurile rele pe care le-a dobandit:
a. „Nu stiti ca, daca va dati robi cuiva, ca sa-l ascultati, sunteti robii aceluia de care ascultati?” – Rom. 6,16.
b. „Poate un Etiopian sa-si schimbe pielea, sau un pardos sa- si schimbe petele? Tot asa ati putea voi sa faceti binele, voi, care sunteti deprinsi sa faceti raul? Ier. 13,23.
3. El este in aceasta robie prin propria sa alegere:
a. Ne gandim la Cain – Gen. 3,7.
b. Tot astfel stateau lucrurile si cu evreii necredinciosi – Ioan 3,19.20; 8,44.
c. Omul a fost pe deplin avertizat fata de lucrarea lui Satana – 1 Petru 5,8.
d. in ciuda demersurilor lui Dumnezeu, Satana ia prizonieri la discretie – 2 Tim. 2,26.
e. Dumnezeu l-a intocmit pe om cu posibilitatea de a-si alege stapanul , si majoritatea oamenilor arata prin lucrarile lor ca iubesc sclavia pacatului.
C. SAPTE PUNCTE DE AVERTIZARE CU PRIVIRE LA DOMNIA PaCATULUI
1. Pacatul reprezinta caracterul; pacatele sunt atitudinile:
a. O inima inselatoare – Ier. 17.9.
b. Un izvor al necuratiilor – Mat. 15,19; al. 5,19-21; Iac. 3,11.12-19.
c. Ieroboam reprezinta un exemplu graitor relativ la problema naturii pacatului – 1 Reg. 13,34.
2. Pacatul este centrul; Pacatele sunt circumferinta:
a) Acest aspect este ilustrat prin puterea limbii in nelegiuire – Iac. 3,6.
b) Ganditi-va la pacatul primilor nostri parinti – Rom. 5,12-19.
c) Ieroboam este un exemplu graitor referitor la probleme naturii pacatului – 1 Regi 13,34.
3. Pacatul este radacina; Pacatele sunt fructele:
a. Domnul nostru scoate in evidenta adevarul – Mat. 7,17-20.
b. Ne gandim aici la pilda neghinei care creste laolalta cu graul – Mat. 13,24-29.
4. Pacatul este producatorul; pacatele sunt produsele:
a. Mergeti in penitenciare sau in scolile de corectie ca sa va lamuriti cu privire la realitatea pacatului:
b. Vizitati tripourile si veti intelege adevarul spre aici.
5. Pacatul este suveranul; pacatele sunt descendentii sai:
a. Acestea sunt cuvinte dure, dar adevarate.
b. Spune-mi cu cine te intovarasesti si iti voi spune ce fel de viata ai – Prov. 28,24.
6. Pacatul este o fantana otravita; pacatele sunt continutul scos:
a. Va solicit inca o data atentia la Ier. 17,9; Mat. 15,19.
b. Aceasta este ceea ce vedeti in lume si in unele biserici din ziua de azi – 2 Tim. 3,1-9.
7. Pacatul este ceea ce suntem; pacatele reprezinta ceea ce facem:
a. Comparatia e trista dar adevarata!
b. Ea nu are scopul sa descurajeze, ci sa arate nevoia de mantuire.
PaCATUL CARE NU POATE FI IERTAT
A. PLANUL DE MaNTUIRE
1. Ofera iertarea pacatosului care se caieste. Isa. 55,7; Ps. 130,3.4; Zah. 13,1.
2. Sangele pretios al lui Hristos acopera (sterge toate pacatele noastre: 1 Ioan 1,7-9; 1 Petru 1,18-19; Ce minunat este sa poti cunoaste lucrul acesta din proprie experienta!
B. PaCATUL CARE NU POATE FI IERTAT
1. Atunci cand ne gandim la pacatul de neiertat, mintea noastra va trebui sa dea raspuns la anumite intrebari:
a. Daca Dumnezeu a luat masuri cu scopul de a ne acorda iertare de pacatele noastre cum se face ca exista o exceptie?
b. De ce nu este si acest pacat sters prin sangele lui Hristos?
c. Avem posibilitatea sa cunoastem in ce consta pacatul de neiertat?
2. Biblia mentioneaza pacatele care se afla dincolo de limita iertarii lui Dumnezeu:
a. Blasfemia impotriva Sfantului Duh – Mat. 12,31.32.
b. Pacatul care duce la moarte – 1 Ioan 5,16.
c. Pacatul impotriva luminii – Evr. 6,4-7; 10,26.
(1) Acest pacat este fatal prin insasi natura lui; el consta in faptul ca desi o anumita persoana cunoaste care sunt cerintele lui Dumnezeu, le ignora in mod constient – Ex. 4,24,25; 1 Sam. 15,1-11.
(2) Consta in respingerea implinirii unei indatoriri care ne-a fost facuta cunoscuta fie prin Cuvantul lui Dumnezeu fie prin Duhul Sfant – Evr. 3,7.8; Iac. 4,17.
(3) Nu mai poate fi vorba de nici o justificare privind neascultarea atat in atitudine cat si in fapta, atunci cand au fost date adevarul si lumina persoanei in cauza – Rom. 1,19.20.
(4) Atunci cand persoanei in cauza i-au fost date si adevarul si lumina intr-o anumita problema nu mai poate fi vorba de nici un fel de justificare pentru neascultare (atat prin atitudine cat si in fapte) – Rom. 1,19,20.
C. MANIFESTaRI DISTINCTE ALE PaCATULUI DE NEIERTAT
1. Orice fel de pacat, poate sa devina unul de neiertat:
 a. Furtul – experienta lui Acan este un exemplu tragic in acest sens – Ios. 7,11.19.20.
b. Minciuna – Anania si sotia lui, Safira sunt inca un exemplu de tinut minte privitor la gravitatea pacatului – Fapte 5,1-11.
c. Lacomia – Originea acestui pacat ne reaminteste despre grozavia pacatului lacomiei. – Isa. 14,12-17; Ezec. 28,12-18.
2. Biblia descopera patru pacate de care trebuie sa ne pazim cu multa grija.
a. Pacatul incumetarii; este fatal -
(1) Este pus pe seama bunatatii lui Dumnezeu; insa nu constituie un mijloc pentru acordarea iertarii.
(2) Exemple: 1 Regi 13,1-22; Num. 15,30-33; 2 Sam. 6,6; Ps. 19,13.
b. Pacatul ipocriziei: este fatal. Dumnezeu uraste ipocrizia si a facut cunoscut acest lucru unora care practicau acest pacat.
(1) Fariseii erau cunoscuti pentru acest pacat – Mat. 23,1-36.
(2) Anania savarsea acest pacat – Fapte 5,1-9.
(3) De asemeni si regele Saul s-a facut vinovat de savarsirea acestui pacat – 2 Sam. 15,13-29.
c. Pacatul respingerii lumii in mod constient
(1) Acesta a fost pacatul a antediluvienilor – Gen. 6,11; Luca 17,26.27.
(2) Acesta a fost pacatul conducatorilor evrei – Fapte 7,51.
(3) Acesta va fi pacatul care va pecetlui soarta celor nelegiuiti – 2 Tes. 2,9-11.
d. Folosirea gresita a lumii in mod deliberat – Acesta este un pacat mortal. Poporul lui Dumnezeu trebuie sa se pazeasca de acest pacat prin orice mijloc este un pacat ucigator. – Evr. 6,6-9; 10,26-28; Ps. 51,11.
 
 
 

______________________________

Copyright © 2007 – Articole Crestine. Toate drepturile rezervate. Folosirea acestui material se poate face urmand instructiunile din Ghidul de folosire.