Articole CreştineResurse Spirituale, Practice şi Gratuite

Categorii

02. RUGACIUNEA IN TAINA – TAINA RUGACIUNII

Scris la: 15 aprilie 2009
2. RUGACIUNEA IN TAINA – TAINA RUGACIUNII
 
 
              Marile biserici istorice-cea apuseana si cea rasariteana- invata despre cele sapte taine prin care harul lui Dumnezeu este transmis credinciosilor: botezul, mirungerea, spovedania ( pocainta ), impartasania, nunta, hirotonia si maslul.
              Exista insa o taina a vietii spirituale prin care harul lui Dumnezeu se revarsa asupra credinciosilor, nu doar odata in viata (ca in cazul botezului si al casatoriei ), nici periodic ( ca in cazul spovedaniei sau impartasaniei ), ci zilnic, clipa de clipa: este “taina rugaciunii”.
              Folosind termenul de “taina” in dreptul rugaciunii, nu trebuie sa ne gandim la ceva enigmatic, la ceva imposibil de descifrat si de neinteles, ci trebuie sa avem in vedere un sens mai larg: ceva ascuns pentru moment, dar care poate fi cunoscut de catre cel care doreste.
              Care este secretul ( taina ) unei vieti de rugaciune plina de implinire ?
              In pasajul din Matei 6, 1-6.16-18, Mantuitorul aminteste de trei manifestari ale vietii noastre spirituale: milostenia, rugaciunea si postul. In toate cele trei cazuri, se repeta, ca un leit-motiv, expresia “Tatal tau care vede in ascuns.”
              Desigur, oamenii pot interpreta diferit aceasta expresie. Unii vor trage concluzia ca Dumnezeu se ascunde de om, ca evita comunicarea cu creaturile Sale, ca este indiferent la nevoile omului… Din nefericire, multi au o astfel de conceptie despre Dumnezeu. Dar cat de adevarata este ea ?            
              In cadrul ceremoniei de sfintire a Templului, imparatul Solomon rosteste binecuvantarea. Prima propozitie al acestei binecuvantari este socanta la o prima citire:
              “Atunci Solomon a zis: Domnul a zis ca vrea sa locuiasca in intuneric.” ( 2 Cronici 6, 1 )
              Cum sa interpretam aceasta “ascundere” in intuneric a Dumnezeului nostru ?
              Apostolul Pavel recunoaste si el faptul ca acum vedem ca intr- o oglinda, in chip intunecos, dar atunci vom vedea fata in fata.” ( 1 Corinteni 13, 12 )
              De ce acesta situatie din partea unui Dumnezeu de la care asteptam mantuirea ?
              Daca Dumnezeu “se ascunde” de om, El o face nu pentru a fi inaccesibil , inabordabil, ci paradoxal, tocmai pentru ca sa fie posibila comunicarea dintre El si omul pacatos. In conditiile pacatului, in care omul si-a pierdut slava si neprihanirea initiala, o comunicare directa, nemijliocita cu Creatorul este imposibila. A fost nevoie din partea lui Dumnezeu de o “ascundere” a slavei Sale, a maretiei Sale, pentru a se putea continua comunicarea . Ochii care au stat prea mult in intunericul spiritual al pacatului nu pot suporta lumina slavei divine. Prea multa lumina ii poate orbi.
              De-a lungul istoriei, multi oameni au dorit sa-L vada si sa comunice direct cu Dumnezeu. Erau inconstienti de ceea ce doreau. Daca cerul le-ar fi implinit dorinta exact asa cum au cerut, s-ar fi topit intr-o fractiune de secunda in prezenta slavei divine.
              “Arata-mi slava Ta!”- se ruga Moise lui Dumnezeu. Raspunsul plin de rabdare si intelegere al cerului a fost : “Fata nu vei putea sa Mi-o vezi, caci nu poate omul sa Ma vada si sa traiasca.” ( Exod 33, 18.20 ).
              Biblia ne relateaza situatii in care oameni credinciosi au venit in contact direct cu ingeri ceresti. Care a fost urmarea imediata ? Profetul Daniel relateaza o astfel de experienta traita in prezenta unui singur inger ceresc, o fiinta creata ca si noi, dependenta de Dumnezeu ca si noi:
              “El ( ingerul Gabriel ) a venit atunci langa locul unde eram si, la apropierea lui, m-am inspaimantat si am cazut cu fata la pamant…Pe cand imi vorbea el, am cazut cu fata la pamant lesinat. El m-a atins si m-a asezat iarasi pe picioare in locul in care ma aflam… Eu, Daniel, am stat lesinat si bolnav mai multe zile …”                                                                                                         Daniel 8, 17-18. 27
              Daca prezenta unui simplu inger ceresc este de nesuportat pentru natura umana pacatoasa, ce s-ar intampla cu noi daca Dumnezeu ar incerca sa comunice cu noi fara sa-Si ascunda slava Sa ?
              “Si tu, cand te rogi, intra in odaita ta, incuie usa si roaga-te Tatalui tau care este in ascuns. Si Tatal tau care vede in ascuns, iti va rasplati.”         Matei 6, 6                                                                                                                                        
              Daca exista un secret al rugaciunii eficiente, daca exista un secret al unei vieti de rugaciune plina de impliniri, atunci acest secret este rugaciunea tainica. Mantuitorul ne vorbeste aici despre intimitatea care trebuie sa caracterizeze legatura noastra cu Tatal.  Dupa cum doi tineri care se iubesc cauta intimitatea si dupa cum doi prieteni care se apreciaza reciproc cauta sa fie cat mai mult timp impreuna doar ei doi, la fel si Tatal ceresc tanjeste dupa o comuniune intima cu copiii Sai. O comuniune care sa nu fie deranjata de nimeni si de nimic !
              Citind istoria sacra de pe paginile Scripturii, observam ca, ori de cate ori oamenii s-au intors la Dumnezeu din toata inima, facand o reforma in viata lor de rugaciune, s-au intamplat lucruri mari:
              – S-a cutremurat locul in care erau adunati ( Pavel si Sila in inchisoarea din Filipi )
              – Din stanca au curs izvoare de apa ( in timpul Exodului )
              – A coborat foc din cer ( Ilie pe Muntele Carmel )
              – Apele s-au despartit ( trecerea Marii Rosii )
              – S-au deschis cerurile ( martiriul lui Stefan )
              – S-au rupt lanturi si s-au deschis porti de inchisoare ( eliberarea lui Petru )    
              Privind istoria sacra, ma intreb: unde sunt acele minuni de care vorbeste Biblia? De ce ele nu se repeta in viata fiecarui crestin, in viata fiecarei biserici? De ce rugaciunile noastre nu sunt atat de eficiente ca ale barbatilor credintei de alta data ?
              Probabil ca inca nu am descoperit “taina” ( secretul) rugaciunii eficiente- rugaciunea in taina.
              “Noi trebuie sa ne rugam in cercul familiei si, mai presus de toate, nu trebuie sa neglijam rugaciunea in taina, pentru ca aceasta este viata sufletului nostru. Este imposibil sa crestem in cele spirituale daca rugaciunea este neglijata. Rugaciunea inaltata in familie sau numai in public nu este suficienta. In tacerea singuratatii sa deschidem intreaga noastra fiinta ochiului cercetator al lui Dumnezeu, Cel care asculta rugaciunile. Nicio ureche curioasa nu trebuie sa se incarce cu povara unor astfel de cereri, ascultandu-le. In rugaciunea in taina intreaga fiinta se elibereaza de influentele inconjuratoare, se elibereaza de orice framantare. In mod linistit, dar totusi fierbinte, rugaciunea se va inalta astfel la Dumnezeu. Placuta si durabila va fi atunci influenta ce porneste de la Cel ce vede in ascuns, a carui ureche este deschisa ca sa auda rugaciunea care porneste dintr-o asfel de inima.” 
                                                                                    Calea catre Hristos , pag. 99
              Rugaciunea in taina este cel mai inalt tip de rugaciune. Aici nu cuvintele au importanta, ci spiritul, simtamintele, pacea si armonia care se realizeaza intre Dumnezeu si om. Ea nu este un simplu monolog. Dimpotriva, ea este un dialog viu in care se transmit reciproc ganduri si simtaminte. 
              Rugaciunea in taina nu inseamna numai:”Asculta, Doamne, caci robul tau vorbeste !”, ci si “Vorbeste, Doamne, caci robul tau asculta !”  
              Rugaciunea in taina este rugaciunea pe care Duhul Sfant o rosteste in launtrul fiintei noastre, marturisind impreuna cu duhul nostru ca suntem copii ai lui Dumnezeu. ( Romani 8, 16 )
              Rugaciuea in taina este ceva asemanator cu comuniunea dintre doi tineri indragostiti care se privesc in ochi, iar privirea lor spune mai mult deact o multime de cuvinte.
              Timpul rugaciunii in taina
              Nu exista un timp delimitat, caci camera de audienta a Tatalui este deschisa permanent, fara pauze. Ne putem ruga in taina ziua sau noaptea, dimineata, la pranz , seara, in orice clipa. Cu toate acestea, rugaciunea de dimineata este cea mai valoroasa din punct de vedere spiritual. Ea se aseamana cu acordarea unei viori inainte de concert.
              O zi inceputa fara rugaciunea tainica de dimineata se aseamana cu o simfonie interpretata cu instrumente neacordate. Totul va suna fals… Viata noastra poate fi zilnic, fie o muzica placuta, fie o sursa de zgomote. Totul depinde de acordarea fiintei noastre dupa diapazonul ceresc in primele clipe ale noii zile.
              “Daca ingaduim ca iuresul muncii sa ne indeparteze de nazuinta de a cauta zilnic pe Domnul, noi putem comite greseli grave si ne expunem unor pierderi, caci Domnul nu va fi cu noi.”
                                                                          Sfaturi pentru sanatate, pag. 424
              Locul rugaciunii in taina
              Nu exista un loc anume, caci ne putem ruga in taina acasa, pe drum, in calatorie, la serviciu, la cumparaturi, oriunde…Cu toate acestea, exista un loc ideal pentru comuniunea noastra cu cerul: “odaita ta”
              Termenul grec folosit de evanghelistul Matei, din care s-a tradus cuvantul “odaita” este “tameion”, care inseamna camera secreta, loc privat, cea mai ascunsa camera a unei locuinte. In Orient, aceasta incapere era folosita ca loc de pastrare a zestrei si a obiectelor de valoare ale unei familii. Atunci cand Mantuitorul ne indeamna sa intram in odaita noastra ( “tameion” ) pentru a ne ruga in taina, El ne sugereaza o fagaduinta: daca intram acolo, ne vom imbogati spiritual.
              “Rugaciunea este cheia in mana credintei care deschide tezaurul unde se gasesc depozitate resursele inepuizabile ale Celui Atotputernic.”                                               Calea catre Hristos, pag. 95
              De fapt, odaita tainica a rugaciunii devine un adevarat sanctuar personal, in care o usa se inchide- cea a grijilor, temerilor si indoielii, iar o alta se deschide- cea a pacii, sigurantei si mantuirii.
              Durata rugaciunii in taina
              Nu exista retete, nu exista limite, nu exista sabloane… Un lucru este insa sigur: in “tameion” nu trebuie sa existe notiunea de timp. Intre noi si Dumnezeu nu trebuie sa se interpuna nimeni si nimic, nici macar timpul. Spun acest lucru. avand in vedere mai ales rugaciunea tainica de dimineata , inaltata adesea in graba, intre doua inghitituri de ceai, cu ochii pe ceas si cu mana pe clanta usii.
              Este nepotrivit sa ne cronometram timpul pe care-l petrecem in rugaciunea tainica. Suna a statistica, iar statisticile suna a rece. Cineva se poate ruga in taina un minut, insa fierbinte, in timp ce altcineva se poate ruga o ora, insa bolborosind niste formule reci care nu pot invinge gravitatia pamantului. Daca este o greseala sa masuram durata rugaciunii in taina, este o virtute sa masuram durata rugaciunilor noastre in public.
              Totusi, cat timp ar trebui sa stam in “odaita’ noastra?  Pana ce vom simti pacea cerului in inimile noastre, pana ce intre noi si Tatal ceresc se instaleaza o dulce si placuta armonie.
              Experienta profetului Daniel din cap.6 al cartii ne arata cata valoare gasea el in rugaciunea tainica. Nici chiar decretul de moarte al imparatului Darius nu l-a putut determina pe Daniel sa renunte la legatura sa cu cerul.
              Concluzii
              Dumnezeul nostru este “in ascuns” pentru ca El doreste sa aiba cu noi cea mai intima comuniune, nederanjata de nimeni si de nimic.
              Daca suntem slabi spiritual, daca biserica nu simte valul inviorarii, daca lucrarea de salvare de suflete merge incet, daca suntem lumesti si inclinati spre apostazie, aceasta se datoreaza faptului ca neglijam rugaciunea tainica, cea care este secretul succeselor spirituale.
              “Cerul este deschis rugaciunilor noastre…O, de am petrece mai mult timp pe genunchii nostri si mai putin timp in a planifica pentru noi insine, crezand ca putem face vreun lucru mare !”
                                                                          Scrisoarea 52, 25 septembrie 1874 
              Unii se tem ca Satana le-ar spiona rugaciunile tainice si evita sa se roage cu glas tare. Sunt convins ca, daca noi facem totul pentru ca sa fim in taina cu Tatal nostru, El va face totul ca sa fim singuri, nespionati, nederanjati… Intr-o intimitate desavarsita.
                                                                                                                                                    Lori Balogh

______________________________

de Lori Balogh. Copyright © 2007 – Articole Crestine. Toate drepturile rezervate. Folosirea acestui material se poate face urmand instructiunile din Ghidul de folosire.