Articole CreştineResurse Spirituale, Practice şi Gratuite

Categorii

Fericirile 11. ILUZIA PUTERII / Autor. Teodor Hutanu

Scris la: 15 aprilie 2009
            Ferice de cei impaciuitori, caci ei vor fi chemati fii ai lui Dumnezeu.
 
           Vrei sa vezi o minune? Ia o samanta cat un pistrui. Ascunde-o sub cativa centrimetri de tarana, ud-o si ofera-i caldura si lumina. Apoi fii gata. Chiar si un munte va fi mutat din loc. Nu conteaza ca pamantul este de milioane de ori mai greu decat samanta. Ea il va da laoparte.
           In fiecare primavara, saditorii de visuri din jurul lumii seamana firave seminte de speranta in pamantul rascolit. Si de fiecare data, sperantele lor infrang obstacole imposibil de depasit si infloresc. Nu subestima niciodata puterea unei seminte.
“Si roada neprihanirii este semanata in pace pentru cei ce fac pace” (Iacov 3:18). Apostolul Iacov cunostea puterea semintei semanata in sol bun. Principiul pacii este identic cu principiul rodirii. Deaceea, niciodata nu subestima puterea semintei.
Iisus a adus principiul pacii in inima. El nu a fost implicat in negocieri si medieri de conflicte sociale. El cultiva armonia prin tot ce facea. El a spalat picioarele celui pe care il cunostea deja ca va fi vanzatorul Sau; a stat la masa cu un vames corupt; a apreciat pe femeia pacatoasa, pe care societatea o dispretuia. El a intins poduri, vindecand ranile. El a prevenit conflictele, atingand inima.
Vrei o minune? Seamana cuvinte de iubire in inima cuiva. Uda-le cu zambete si rugaciuni. Apoi, vezi ce se intampla.
Iisus este samanta. El a crescut intr-un pamant uscat. O piatra a fost pravalita asupra mormantului Lui, insa, „a treia zi, dupa Scripturi”, aceasta a fost data laoparte. Pamantul s-a cutremurat si… Hristos a inviat! Niciodata, nu subestima puterea unei seminte.
“Ferice de cei impaciuitori” ne vorbeste despre facatorii de pace, nu despre iubitorii de pace. Impaciuitorii de dragul pacii pot evita rezolvarea tensiunilor, acumuland motive de necaz pentru viitor. A nu interveni in cusul unei actiuni gresite, nu inseamna a iubi pacea, ci a garanta necazuri pentru viitor. Pacea nu vine din evitarea tensiunilor, ci din rezolvarea lor. Fericirea aceasta nu promoveaza acceptarea pasiva a necazurilor, gandind ca abordarea lor ne arunca in necaz, ci interventia hotarata, actionand pentru pace, chiar si atunci cand drumul pacii trece prin durere.
Sensul fericirii este de a face ca existenta noastra sa devina mai buna. Ferice de cei care fac din lumea noastra un loc mai bun de trait. Lincoln obisnuia sa spuna: “As dori sa se spuna dupa ce voi muri, ca intotdeauna am smuls o buruiana si am plantat o floare, acolo unde am crezut ca floarea va putea creste.”
Ferice de cei care fac pace in inima lor. Noi suntem mereu trasi in doua directii. Fiecare din noi este un razboi civil umblator. Ferice de cel care a pus capat razboiului launtric!
Facatorii de pace stabilesc relatii bune si trainice: cu ei insisi, cu semenii si cu Dumnezeu. Cei care aduc lupta in suflete, fac lucrarea vrajmasului. Cei care unesc sufletele, fac lucrarea lui Dumnezeu. Cei care promoveaza pacea, actioneza asemenea lui Dumnezeu.
           Iisus este pacea noastra. Prin trupul Sau a inlaturat vrajmasia. Crucea este locul pacii. Pacea Imparatiei Sale se obtine prin necaz. Ferice de facatorii de pace! Ei sunt pontonierii cerului si cetatenii lumii fara haturi si prapastii de netrecut.
       … caci ei vor fi chemati fii ai lui Dumnezeu!
“Manierele te vor duce acolo unde banii nu pot”, afirma “Regina Curtuoaziei”” – Marjabelle Stewart. Sase mii de dolari este plata participarii la seminarul care te invata cum sa-ti croiesti drum cu … dintii, adica cum sa te comporti la o masa, ca sa atingi succesul. Iata cateva reguli:
  • Niciodata nu va prindeti servetelul la guler
  • Niciodata nu lasati amprenta buzelor pe marginea paharului
  • Niciodata nu terciuiti mancarea
  • Niciodata nu va tocmiti cu privire la nota de plata
  • Niciodata, niciodata nu oferiti va farfuria celui care urmeaza la rand
  • Niciodata nu cititi meniul ca pe Biblie. Afacerile, nu mancarea sunt importante
  • Niciodata nu va aplecati sa ridicati tacamurile cazute
De fapt, prima regula in lupta pentru putere este sa nu te apleci niciodata pentru nimic. Nu te apleca, pentru a nu parea ca esti slab. Niciodata nu te pleca pentru a-ti recunoaste greselile. Niciodata nu te pleca pentru a ajuta pe cineva, care nu te poate ajuta pe tine. Niciodata nu te pleca peste nicio treapta care ar putea sa-ti afecteze urcusul catre varful scarii. Dai din coate, impingi ca sa ajungi sus, iar cand ai reusit, nu te relaxezi, ci lupti sa te mentii. O clipa de neatentie… si ajungi la picioarele scarii; apoi trebuie sa o parcurgi iar de la capat.
Prima lupta pentru putere a vut loc intr-o gradina. Satan a stiut ce sa ofere Evei pentru a manca din fruct: vei fi ca Dumnezeu! Sarpele a dat la o parte perdeaua salii tronului si Eva se aseaza pe tron, ia sceptrul in mana si isi pune coroana. Simte ca are putere, faima si renume. Asa a inghitit carligul si iluzia puterii i-a intunecat imaginea despre Dumnezeu. Apoi, ecoul muscaturii din fruct a facut ocolul Universului.
Iluzia puterii apare in multe feluri. Este seful care nu spune complimente angajatilor: ei trebuie sa stea la locul lor si sa-si vada de treaba. Este sotul care refuza sa fie amabil cu sotia sa: astfel si-ar pierde arma cea mai eficace – frica ei de fi respinsa. Este angajatul care pune ambitia personala mai pe sus de integritatea personala. Este atunci cand iei viata cuiva, sau locul altuia. Este manipularea cu pistolul sau cu bosumflarea. Este dominarea unei natiuni de un politician, sau a unei biserici de un cleric. Toate poarta numele de PUTERE. Tinta este mereu aceeasi: voi obtine ce doresc pe cheltuiala ta. Strategia este aceeasi: impinge, ia, minte. Finalul? Desertaciune! Piscul puterii este alunecos.
Regele ceresc ne considera fratii Sai. “Ferice de cei impaciuitori, caci ei vor fi chemati fii ai lui Dumnezeu”. Lupta-te pentru putere si vei fi ca Dumnezeu – spune sarpele. Ce alegi? Sa fii regele desertaciunii pentru o zi, sau sa fii un copil al lui Dumnezeu pentru vesnicie? Gandeste-te: peste o mie de ani nu va conta ce titlu ti-a oferit acum lumea, dar va conta al cui fiu esti. Nu titlul, ci apartenenta este esentiala. “Dar tuturor celor ce L-au primit, adica celorce cred in Numele Lui, le-a dat dreptul sa se faca copii ai lui Dumnezeu” (Ioan 1:12).
Unde ne regasim puterea pierduta? Istoria omenirii incepe si se termina cu o gradina. Crucea este atat pomul cunostintei binelui si raului, cat si pomul vietii. Pomul Golgotei ne asteapta sa revenim acasa. In Eden s-a spus “sa nu mananci!”; la Cruce s-a spus: “luati, mincati!” Prima data ne-am pierdut dreptul de a fi copii ai lui Dumnezeu. A doua oara ni-l recastigam, pentru ca sa avem realitatea puterii lui Iisus, traind o viata noua si cu adevarat fericita. Prima data, un pacatos – Adam -   fost izgonit din rai; la Cruce, talharul este primul care intra in Imparatie. Acum, pentru mine si pentru tine, puterea nu mai este o iluzie!

______________________________

de Teodor Hutanu. Copyright © 2007 – Articole Crestine. Toate drepturile rezervate. Folosirea acestui material se poate face urmand instructiunile din Ghidul de folosire.