Articole CreştineResurse Spirituale, Practice şi Gratuite

Categorii

Iona 10.EXPOZITIE CU UNUL SINGUR / Teodor Hutanu

Scris la: 15 aprilie 2009

EXPOZITIE CU UNUL SINGUR
Teodor Hutanu

Domnul Dumnezeu a facut sa creasca un curcubete, care s-a ridicat peste Iona, ca sa faca umbra capului lui si sa-l faca sa-i treaca mania. Iona s-a bucurat foarte mult de curcubetele acesta. Iona 4, 6

„Tatal nostru” este expresia fratiei umane prin credinta intr-un Dumnezeu unic. intr-adevar, ne place sa afirmam ca ne inchinam aceluiasi Dumnezeu. Sentimentul de unitate intr-un domeniu major ca religia ne ofera stabilitate si incredere. Este atragatoare evlavia care ne conduce la Dumnezeul care cauta sa intre in legatura cu fiecare persoana pentru a da semnificatie vietii. Este insa usor de observat ca imaginea lui Dumnezeu ni se prezinta foarte diferit in oglinda personalitatii si experientei fiecaruia dintre noi. Uneori, aceasta imagine exercita atractie, alteori respingere fata de unicul si mereu acelasi Dumnezeu.

Imaginile lui Iona despre Dumnezeu
Si Iona a iesit din cetate si s-a asezat la rasarit de cetate. Acolo si-a facut un umbrar si a stat sub el, pana va vedea ce are sa se intample cu cetatea. Iona 4, 5

Profetul asteapta si scruteaza din exterior cetatea. El este singur, manios si suparat pe Dumnezeu. Evident, el nu a renuntat la speranta de a fi spectator la distrugerea Ninivei. Iona nu se poate multumi cu harul lui Dumnezeu. in izolare de cei pe care i-a condus la convertire, el asteapta desfasurarea evenimentelor finale.

Cand Iona este din nou inactiv, Dumnezeul Sau este activ. Domnul face sa creasca o planta care sa alunge disconfortul profetului (v. 8). Aici este tabloul luminos al iubirii imbelsugate a lui Dumnezeu. Indiferent de adancimea la care Iona s-a pravalit, Dumnezeu este inca langa el. Ce nu face Dumnezeu pentru a-i aduce pe oameni la o mai buna intelegere a naturii Sale! Asemenea furtunii si pestelui, aceasta planta trebuie sa fie instrumentul Sau pentru educarea profetului.

Imaginile noastre despre Dumnezeu
„Dumnezeu nu este altceva decat proiectia imaginara a figurii tatalui”, afirma Freud. Copilul asteapta ca tatal sa-i implineasca nevoile, sa-l apere de primejdii si sa-i raspunda la toate intrebarile. Chiar cand a ajuns adult, copilul tanjeste inca dupa mangaierea si siguranta conferite de imaginea unui tata plin de autoritate. in consecinta, sustine Freud, el isi creeaza un zeu care sa-i implineasca nevoile psihologice si dorintele. Educatia crestina ne ajuta sa sesizam corelatia care se stabileste intre conceptia unui copil despre Dumnezeu si perceptia lui cu privire la tatal sau. Daca tatal este autoritar, intelegerea copilului despre Dumnezeu va reflecta aceasta realitate! Pe de alta parte, daca tatal este iubitor si plin de intelegere, conceptia copilului despre Dumnezeu va reflecta aceste caracteristici. Teoria lui Freud despre originea religiei nu este atat de puternica incat sa ne izoleze de adevaratul Dumnezeu, insa ea ne atentioneaza cu privire la procesul prin care intelegerea noastra cu privire la Dumnezeu este modelata de circumstantele strabatute pe drumul maturi-zarii noastre. Ni se dezvaluie adevaratul continut al stradaniei de a prezenta unui copil pe Dumnezeul autentic al Scripturii, descoperit in Isus Hristos.

Daca ne indreptam spre sociologie, Emile Durkheim ne explica faptul ca Dumnezeu este reprezentarea simbolica a energiilor colective si a valorilor dominante ale societatii care I se inchina. Orice imagine despre Dumnezeu, afirma Durkheim, este caracterizata de acele trasaturi pe care inchinatorii le pretuiesc cel mai mult. in consecinta, religia nu este nimic mai mult decat un proces prin care un grup sfarseste prin a se inchina la sine insusi. Daca zeitatea unui trib nu este altceva decat un animal care intruchipeaza simbolic valorile colective ale acestui grup social, atunci urmeaza ca, prin adorarea unui asemenea zeu, tribul se inchina practic la sine insusi.

insa aici nu este vorba doar de societatileprimitive. Tendinta spre totemism (cultul simbolurilor mitice) este evidenta pretutindeni in culturile lumii. Chiar in societatea noastra exista tendinta de a atribui calitati umane sau trasaturi sociale animalelor: intelepciunea vulturului, siretenia vulpii, subtilitatea sarpelui. Desigur, teoria lui Durkheim nu este acceptabila, in primul rand pentru ca Biblia ne spune ca omul a fost creat dupa chipul lui Dumnezeu, iar Durkheim sugereaza ca Dumnezeu este creat dupa imaginea societatii.

Din nefericire, nu ateii, ci crestinii valideaza teoria lui Durkheim, intr-un mod neasteptat chiar pentru renumitul sociolog. O calatorie prin bisericile crestine iti ofera sentimentul ca Isus este mai mult o intruchipare a valorilor dominante din societate decat o intrupare a lui Yahweh. Predicatorii occidentali tind sa-L transforme pe Isus intr-un republican protestant, exponent al rasei albe. Crestinismul rasaritean incearca o autohtonizare a Dumnezeului Universal, vorbind de biserici nationale si crestinism regional. Nu sunt toate acestea tendinte totemiste?

Gruparile minoritare manifesta aceleasi inclinatii. intr-o scoala de biserica din Statele Unite ale Americii era o imagine a lui Isus asezata pe un perete. infatisarea Sa semana cu chipul tipic de american cu barba, fara nici un indiciu semitic sau general uman. Surpriza a aparut intr-o zi, cand tabloul lui „Isus american” a fost inlocuit cu un „Isus negru”. Cine era autorul schimbarii? Un elev negru, care la precizarea: „Dar Isus n-a fost african!”, a replicat: „Dar nici cowboy!” Si negrii, si albii doreau ca Isus sa reprezinte zestrea lor sociala.

Un vizitator in China descrie o catedrala crestina cu niste vitralii realizate magnific. insa imaginea lui Isus avea un element socant pentru orice european: Isus avea ochi de chinez! Aici este ascunsa o idee care ne provoaca la intrebari serioase: este oare mai absurd sa ti-L imaginezi pe Dumnezeu sub infatisarea unui chinez decat sub aceea a unui american sau roman?

Sa nu-ti faci chip cioplit!
Primejdia totemurilor ne deschide o noua intelegere a avertizarii biblice de a nu ne face chipuri ale lui Dumnezeu. Este imposibil ca o imagine a lui Dumnezeu, care se naste din constienta umana, sa nu poarte marca valorilor si perspectivei culturii care a produs-o. Mult inaintea altora, apostolul Pavel ne avertiza de tendinta totemista: …si au schimbat slava Dumnezeului nemuritor intr-o icoana care seamana cu omul muritor, pasari, dobitoace cu patru picioare si taratoare… Romani 1, 21-25.

Pentru multi, teoria lui Durkheim s-a dovedit a fi un atac devastator asupra religiei: religia nu este de origine transcedentala, ci este o creatie sociala. Astfel, Dumnezeu nu este altceva decat proiectia constientei colective, inchinarea este doar efervescenta sociala, iar convertirea religioasa este o supunere emotionala in fata unei noi perspective culturale. Cat de gresite sunt aceste afirmatii! insa cat de dureros este sa recunoastem ca religia multora dintre noi nu depaseste cu nimic acest cadru morbid!

in fiecare sistem social, apare o zeitate care candideaza alaturi de Dumnezeul Bibliei pentru obtinerea atasamentului si devotiunii noastre. Adevarul este ca idolul creat de o religie culturala ascunde o amenintare mai puternica si mai subtila la adresa crestinismului biblic decat ar face-o scepticismul secular. Pentru ca necredinciosii nu sunt ispititi sa creada ca sunt credinciosi, in timp ce religia culturala ii face pe oameni sa creada ca sunt crestini autentici, inchinatorii lui Yahweh, in timp ce ei se inchina in fata propriei lor reprezentari simbolice. Tentatia este sa ne lasam sedusi de valorile dominante ale societatii, inconstienti ca Dumnezeul caruia pretindem ca ne inchinam este impotriva felului nostru de inchinare. Aici descoperim in embrion prezenta lui Antichrist, ale carui ravagii se bazeaza pe contrafacere si falsa siguranta.

Ati incercat sa vorbiti vreodata despre Dumnezeu cu cineva si sa vi se raspunda ca subiectul este prea complicat? Ideea multora este ca distanta fata de Dumnezeu iti asigura mai multa liniste. Daca continuati dialogul, veti observa ca Dumnezeul de care fug semenii nostri este total diferit de Cel al Scripturii. De aceea, sa nu-i impiedicam, ci sa-i ajutam sa scape de imaginile false despre Dumnezeu, pentru a face loc adevaratelor portrete divine. Dumnezeul Scripturii, descoperit in Isus Hristos, contrazice toate inchipuirile noastre despre Dumnezeu si ne someaza la un stil de viata diametral opus celui dictat de cultura dominanta a timpului nostru. in timp ce Dumnezeul occidental fagaduieste prosperitate urmasilor Sai, Dumnezeul Bibliei ne cheama la sacrificiu total. in timp ce Dumnezeul civilizatiei contemporane ne incurajeaza la etalare si vanitate, Domnul Scripturii ne cheama sa fim blanzi si umili. in timp ce Dumnezeul culturii actuale ne permite sa traim confortabil in ordinea prezenta a lucrurilor, Dumnezeul Scripturii ne cere sa sacrificam totul pentru imparatia Sa, hranind pe cei flamanzi, imbracand pe cei goi, tamaduind pe cei bolnavi si avand grija de toti cei in nevoie.

Este important sa observam ca atata timp cat divinitatea culturala legitimeaza ordinea sociala existenta, cei care se opun valorilor noastre se opun lui Dumnezeu. Cand mergem la razboi, suntem siguri ca Dumnezeu este cu noi – in fond, El este unul dintre noi. El este de partea noastra pentru ca este facut dupa chipul nostru. Dumnezeul Bibliei este opus insa acestei zeitati culturale, iar sistemul Sau de valori ne este prezentat in Predica de pe Muntele Fericirilor. Dumnezeul Bibliei ne transforma in vrajmasi ai religiei instituite de societate, astfel, cand mergem la razboi, declaram ca Dumnezeul nostru nu este national si-i iubeste pe vrajmasii nostri la fel de mult ca si pe noi. Mai mult, El ne cheama sa ne iubim vrajmasii si chiar sa le facem bine.
 
Cu Iona sub curcubete
Dumnezeu a facut sa creasca aceasta planta cu o viteza miraculoasa pana la o inaltime potrivita pentru a face umbra asupra capului profetului, ocrotindu-l de soarele desertului. Scopul acestei plante minune este exprimat astfel: sa-l faca sa-i treaca mania (vers 6). Este interesant de observat ca aici este folosit acelasi cuvant care inseamna „rau” in alte locuri din carte.

Iona nu fierbea doar din cauza caniculei din afara, ci in interiorul sau profetul era foarte incins. Deoarece el fierbea si in afara, si inauntru, Dumnezeu a cautat sa-l protejeze de fierbinteala din exterior, pentru ca si cea din interior sa poata fi tinuta sub control. Curcubetele i-a cauzat o reactie pozitiva lui Iona: Iona s-a bucurat foarte mult de curcubetele acesta (vers. 6). Poate fi vorba aici de totemism, religie culturala si imagine falsa despre Dumnezeu? Iona nu descopera adevarata imagine despre Dumnezeu in interiorul sau sau in circumstantele intampinate. Mania lui Iona din 4, 1 si bucuria debordanta din 4, 6 sunt in antiteza clara. De fiecare data insa, imaginea reala a lui Dumnezeu se descopera in planurile si actiunile Sale, atat pentru niniviteni si Iona, cat si pentru noi: sa ne duca de la „manie mare” la „bucurie mare”. El incearca mereu sa ne intoarca. El cauta sa ne aduca la reinnoirea pocaintei. Sa nu trecem repede mai departe: aceasta este tot un miracol. Puterea miraculoasa nu s-a manifestat doar in iscarea furtunii, in scaparea lui Iona prin peste, in salvarea marinarilor si a ninivitenilor sau in cresterea curcubetelui, ci si in acordarea unei noi ocazii lui Iona pentru o noua convertire. Dumnezeul Bibliei este Dumnezeul iubirii, care va pune capat „civilizatiei raului” pentru a instaura imparatia binelui si fericirii vesnice. Nu crezi ca este timpul sa renunti la intreaga ta colectie de zei inselatori pentru originalul Creatorului si Mantuitorului tau? 

______________________________

de Teodor Hutanu. Copyright © 2007 – Articole Crestine. Toate drepturile rezervate. Folosirea acestui material se poate face urmand instructiunile din Ghidul de folosire.