Articole CreştineResurse Spirituale, Practice şi Gratuite

Categorii

INSTRUMENTE DE PERCUTIE – autor Biserica Adventista

Scris la: 14 august 2010

2. Instrumente de percutie

Toba. – Poate ca cititorul nu-si aduce aminte sa fi citit cuvantul “toba” in VT [vers. engl.] si are dreptate sa gandeasca asa. Cu toate acestea, cuvantul ebraic toph, tradus de opt ori “tabret” si de noua ori “timbrel” in KJV si “tamburine” sau “timbrel” in RSV, era de fapt “o toba de mana”, asa cum sustin expertii in instrumente muzicale antice. [In versiunile romane, se foloseste expresia de timpane, dairea]. Sachs spune ca “aceasta toba era facuta dintr-un cerc de lemn si foarte probabil doua piei, fara clopotei sau bete” (op.cit., p.108). Talmudul sustine ca pielea era luata fie de la berbeci, fie de la capre salbatice. Era un instrument folosit mai ales de femei, dar uneori si de barbati. Lovita cu palma, ea scotea probabil un fel de tam-tam si acompania cantecul sau dansul pentru mentinerea ritmului. Vezi figura 1, care reprezinta un exemplar egiptean. Pare sa fi fost folosita numai cu ocazii de veselie, asa cum arata urmatoarele exemple biblice care mentioneaza acest instrument.

Laban sustine ca instrumentul acesta era folosit in familia lui in ocazii de sarbatoare (Genesa 31,27), Maria l-a intrebuintat pentru a acompania cantarea ei dupa eliberarea copiilor lui Israel de egipteni la Marea Rosie (Exod 15,20), iar fiica lui Iefta a iesit cu o toba in mana ca sa-l intampine pe tatal ei biruitor (Judecatori 11,34). Profetii pe care i-a intalnit Saul dupa ungerea lui ca rege si carora li s-a alaturat cantau din instrumentul acesta (1 Samuel 10,5), ca si fetele care l-au intampinat pe Saul si pe David dupa intoarcerea lor victorioasa in urma luptei cu filistenii (1 Samuel 18,6). Astfel de tobe se gaseau in orchestra pe care a folosit-o David cu prilejul mutarii chivotului de la Chiriat-Iearim la Ierusalim (2 Samuel 6,5), iar psalmistul ii incurajeaza pe cititorii sai sa foloseasca acest instrument atunci cand aduc laude Domnului (Psalmi 149,3; 150,4).

Talgere. – [Chimvale, cimbale]. Cuvantul englez cymbals vine de la grecescul kumbala, pe care LXX il foloseste ca traducere a ebraicului selselim, de 3 ori in VT, si a ebraicului mesiltayim, care este folosit de 13 ori in Cronici, Ezra si Neemia. Ambii termeni sunt derivati ai verbului salal, “a ciocni”, “a zornai”, “a zangani”, indicand ca numele sugereaza sunetul pe care-l produce instrumentul. Psalmi 150,5 face distinctie intre chimvale “sunatoare” si chimvale “zanganitoare” (trd. Cornil.); “bine-rasunatoare” si “de alarma” (trd. Nit.). Adjectivul ebraic al primului termen dintai este shema’, care inseamna “clar”, in timp ce adjectivul ebraic pentru a-l sublinia pe al doilea este teru’ah, care inseamna “aspru” si “zgomotos”. Chimvalele zgomotoase erau lovite intr-o miscare verticala, asa cum arata figura 2 un model de pe un basorelief relief asirian, dar au existat si chimvale care erau lovite printr-o miscare orizontala a mainilor.

Dupa cum s-a mentionat deja, cu prilejul sapaturilor facute in Palestina au fost gasite doua perechi de instrumente de percutie; cele de la Tell Abu Hawam, ale caror dimensiuni au fost publicate, au un diametru de aprox. 10 cm. Ele sunt prevazute cu gauri in centru prin care treceau probabil curele si se innodau in interior.

Talgerele nu sunt mentionate in Biblie inainte de David. Desi se gasesc si in valea mesopotamiana, asa cum arata figura 2, se pare ca nu au fost cunoscute in Egiptul antic pana in era crestina. Folosirea lor este limitata doar la ceremoniile religioase din Biblie. Sunt mentionate ca instrumente in orchestra lui David cand a fost adus chivotul la Ierusalim (2 Samuel 6,5) si deseori in relatie cu muzica de la templu (2 Cronici 5,12; 29,25; Ezra 3,10; Neemia 12,27; etc.).

Sistrum. – Pe lista instrumentelor din care era alcatuita orchestra lui David cu prilejul memorabil, evocat deja, al aducerii la Ierusalim a chivotului (2 Samuel 6,5), apare un instrument muzical care nu este amintit nicaieri altundeva in Biblie. Ebraicul care e tradus prin “cornet” in KJV si “castaniete” in RSV ["fluiere", trd. Cornil.], este derivat din ebraicul nua’, “a scutura”. LXX foloseste termenul kumbala, “talgere”, care nu poate fi corecta, intrucat “timbalele” nu sunt scuturate, ci sunt lovite una de alta. Vulgata pare sa aiba cea mai buna traducere, sistris.

Sistrisul este un instrument muzical egiptean binecunoscut. El consta dintr-un maner cu un capac metalic deasupra manerului. Capacul avea doua gauri prin care erau trecute niste bucati de sarma innodate la capete. Intrucat gaurile erau mai largi decat sforile, instrumentul scotea un sunet huruit cand era scuturat . Acest instrument era de obicei intrebuintat la cultul lui Hathor sau Isis in Egipt, pentru care motiv Sachs a considerat initial ca termenul “fluiere” nu trebuie folosit in 2 Samuel 6,5. Totusi au fost descoperite “sistris” in urma sapaturilor facute in cimitire sumeriene din Mesopotamia de sud, fara nici un fel de legatura cu acest cult. De aceea, Sachs considera acum ca este posibil ca David sa fi folosit instrumentele acestea (op. cit., p.121). In 1934, a fost descoperit un maner cu capul lui Hathor in sapaturile de la Betel, Palestina, pe un nivel pre-israelit, fapt care demonstreaza ca “sistris” era cunoscut printre canaaniti. Totusi, aceasta nu dovedeste folosirea lui de catre evrei.

In sapaturile de la Tell Beit Mirsim, probabil ca biblicul Debir, au fost descoperite niste zornaitoare din lut, intr-o galerie de ocupare a unui tumulus de ruine, contemporan cu domnia lui David. Zornaitoarele au forma unui ceas de nisip si contin cateva pietricele intr-un cavitate goala. Nu se poate stabili cu certitudine daca erau cu adevarat instrumente muzicale sau jucarii pentru copii.

Trianglu. – Un instrument muzical folosit de femeile care i-au intampinat pe Saul si pe David dupa intoarcerea lor victorioasa din lupta cu filistenii este numit in ebraica shalishim, care este tradus in KJV “instrumente de muzica” (1 Samuel 18,6). RSV reda termenul in acelasi fel, dar adauga nota complementara “triangluri sau instrumente cu trei corzi”. Cuvantul in cauza este cel mai controversat dintre toate cuvintele ebraice care descriu instrumente muzicale in Biblie. Intrucat este clar legat cu ebraicul shalosh, “trei”, sau shelishi, “al treilea”, traducatorii au sugerat ca poate fi redat “harpe triunghiulare” sau “lauta cu trei coarde”.

Intrucat trianglul nu este nicaieri atestat in vremurile antice, corectitudinea acestei traduceri este foarte indoielnica, totusi nu exista certitudinea ca oricare din celelalte sugestii e mai buna. Sachs (op. cit., p. 123) sugereaza ca acest cuvant era un termen tehnic pentru a denumi o forma de dans, ca de pilda romanicul tripudium, in care de asemenea se poate observa cuvantul latin pentru “trei”. Totusi, Sellers (op. cit., p. 45) respinge sugestia aceasta, si intreaga problema trebuie sa fie considerata ca nerezolvata.

Uniunea de Conferinte a Bisericilor Adventiste din Romania