Joy Smith şi soţul ei, George au ieşit seara în oraş ca să petreacă timp împreună. Când s-au întors acasă, au descoperit că cei patru copii ai lor, cu vârste cuprinse între 7 luni şi 14 ani fuseseră împuşcaţi în camera de zi.
Joy şi soţul ei au fost loviţi de “marele ucigaş”: o tragedie prin care diavolul urmărea să îi scufunde în oceanul disperării. Şi ar fi rămas acolo. Dar Joy şi George erau creştini şi chiar dacă durerea lor devastatoare i-a îndepărtat pentru un timp de Dumnezeu, în cele din urmă El le-a atins vieţile şi i-a vindecat în mod uimitor.
Astăzi Joy lucrează la ajutorarea celor care au fost sau vor fi loviţi de “marele ucigaş.” Ea locuieşte în Montana, este croitorească independentă, dar în acelaşi timp scrie bestselluri şi vorbeşte la emisiuni.
Într-un articol publicat în revista “Vibrant Life”, Joe dă sfaturi despre cum să luptăm cu problema cea mai dureroasă – când o persoană dragă este ucisă de un criminal. Mi-ar plăcea să împărtăşesc cu voi din experienţa pe care a câştigat-o ea după acea noapte îngrozitoare – înţelepciune care a apropiat-o de Dumnezeu şi i-a permis să relaţioneze în continuare cu ceilalţi. “Nu mai sunt o victimă”, spune ea. “Am câştigat victoria.”
Joy spune că schimbarea nu a venit dintr-o dată. Procesul a luat ani de zile şi nu ar fi avut niciodată loc dacă nu ar fi existat Omul din Nazaret.
Şi Isus a fost o victimă. Cei care L-au iubit au fost de asemenea victime, privind fără putere cum Cel Promis Îşi dădea ultima suflare pe cruce. Toate speranţele lor mureau împreună cu El. Cum este posibil ca tot ce crezuseră ei să se destrame aşa de repede şi aşa de dureros?
Dacă povestea s-ar termina aici, victimele nu ar avea nicio speranţă. Ar rămâne veşnic în mormânt sau ar deveni martori vii ai tragediilor vieţii. Dar, slavă lui Dumnezeu, Isus a înviat din morţi. El a câştigat victorie asupra păcatului. Iar din moment ce plata păcatului este moartea, El a câştigat şi victorie asupra morţii. Joy Swift insistă asupra faptului că singura speranţă pentru victimele este victoria posibilă prin Hristos.
În articolul ei, ea vorbeşte despre zece modalităţi de a gândi ca un biruitor – zece modalităţi de a face faţă problemelor copleşitoare.
Prima ei sugestie este să nu fii victimă. Biblia spune: “Căci noi n-avem de luptat împotriva cărnii şi sângelui, ci împotriva căpeteniilor, împotriva domniilor, împotriva stăpânitorilor întunericului acestui veac, împotriva duhurilor răutăţii care sunt în locurile cereşti.” (Efeseni 6:12)
Deşi degetul unui om a fost cel care a apăsat pe trăgaci, omorându-i pe copiii lui Joy, ea a ajuns să înţeleagă faptul că în spatele acelor degete se află puterile răului. Numai Isus poate oferi vindecare pentru rana provocată de un duşman aşa de îngrozitor.
Joy spune că toţi ar trebui să ne pregătim pentru a face faţă problemelor mari, iar asta se poate face învăţând cum să înfruntăm problemele mici. Vă amintiţi de instrucţiile pentru incediu pe care le făceam în şcoală? Sirena suna, iar noi ştiam exact ce aveam de făcut, deoarece eram pregătiţi pentru acel moment. Viaţa de zi cu zi este plină de probleme care ne pot ajuta să ne pregătim pentru situaţiile adevărate de criză.
“Gândeşte pozitiv”, spune Joy. Ea le spune oamenilor la seminarii că una din zicalele ei favorite este: “Sper că acesta este cel mai rău lucru care mi se întâmplă astăzi.” Nimic nu se poate compara cu noaptea când şi-a pierdut copiii. Orice altceva, spunea ea, este floare la ureche. Gândirea pozitivă începe prin a aşeza evenimentele într-o perspectivă corectă.
Uneori, indiferent cât de pregătiţi suntem, unele evenimente ne dau peste cap. În astfel de situaţii, Joy are pregătite patru cuvinte simple: “Şi asta va trece.” Ce perspectivă plăcută atunci când lucrurile par întunecate!
Joy crede că Dumnezeu Îşi va îndeplini făgăduinţele. Biblia este plină de promisiuni de felul acesteia: “În lume veţi avea necazuri. Dar îndrăzniţi, eu am biruit lumea.” (Ioan 16:33) Sau în cuvintele lui David: “Dumnezeu este ajutorul şi sprijinul nostru, un ajutor care nu lipseşte niciodată în nevoi. De aceea nu ne temem, chiar dacă s-ar zgudui pământul şi s-ar clătina munţii în inima mărilor.” (Psalmi 46:1, 2.) Prieteni, dacă Dumnezeu a promis, eu Îl cred pe cuvânt.
Următorul sfat pe care îl oferă Joy Swift s-ar putea să vă pară greu de îndeplinit, dar el este necesar pentru a trece de la stadiul de victimă la cel de biruitor. “Nu întreba de ce?.” În articolul ei ea scrie: “Ne pierdem aşa de mult încercând să găsim sens în lucrurile care nu au sens, pierdându-L din vedere pe Cel care ştie totul de la început până la sfârşit. Devenim victimele tuturor împrejurărilor cu care ne confruntăm. În loc să Îl întrebăm pe Dumnezeu de ce?, ar trebui să Îl întrebăm: <Acum, că s-a întâmplat ce s-a întâmplat, ce ar trebui să fac ca să ies biruitor?>”
Joy spune că “în loc să Îi spunem lui Dumnezeu cât de mari sunt problemele noastre, să începem să le spunem problemelor cât de mare este Dumnezeu.” Într-adevăr, bun sfat!
Apoi ea vorbeşte despre faptul că mulţi reacţionăm cu mânie atunci când ne confruntăm cu situaţii extreme. Ea spune: “Soţul meu m-a învăţat, cu mult timp în urmă, că eu sunt singura cauză a mâniei mele. Indiferent ce s-ar întâmpla, sunt singura responsabilă pentru emoţiile mele.”
Afirmaţia asta mă străpunge adând în inimă. Pe voi nu? Noi suntem responsabili, nu circumstanţele, pentru reacţia pe care o avem la evenimente. Iar dacă reacţia ţine de noi şi am învăţat să folosim puterea lui Dumnezeu în vieţile noastre, atunci putem reacţiona folosindu-ne de puterea Sa, de vindecarea oferită de El şi de dragostea Lui. Prieteni, se pare că există speranţă pentru toţi.
Joy spune că biruitorii înfruntă orice provocare cu entuziasm. Nu se referă la entuziasmul pentru provocare. Nimănui nu îi plac evenimentele tragice, stresante. Ea se referă la entuziasmul de a reacţiona aşa cum trebuie. Nu ar trebui să fugim de problemă, ci să o rezolvăm. Să nu îi învinovăţim pe alţii şi să nu întrebăm de ce. Ci să spunem, ca şi apostolul Pavel: “pot totul în Hristos, care mă întăreşte.” (Filipeni 4:13)
Iar în cele din urmă, Joy Swift spune: “Iartă-i pe cei care ţi-au greşit.” Asta e prea mult! Dar Joy a iertat. Ea l-a vizitat la penitenciar pe cel care a apăsat pe trăgaci şi i-a omorât pe cei patru copii ai ei nevinovaţi. A stat de vorbă cu el. Ea scrie: “Dacă vreau să mă număr printre fiii şi fiicele lui Dumnezeu, trebuie să fiu gata să îi iubesc pe toţi copiii lui Dumnezeu, aşa cum ne iubeşte El pe fiecare. Trebuie să îl iubesc pe păcătos şi să urăsc păcatul.”
Privind înapoi la tragedia care a zguduit existenţa ei, Joy spune că singura victimă adevărată este criminalul, pentru că el a căzut victimă marelui amăgitor. Dar Dumnezeu îi iubeşte pe toţi. Aşadar, chiar şi criminalul este binevenit în Împărăţia Cerurilor dacă se întoarce de la păcatele sale şi se agaţă de Hristos.
Ce lucrare uimitoare a făcut Dumnezeu în inima ei! Prieteni, s-ar putea să te confrunţi sau să nu cu “marele ucigaş.” Credinţa ta s-ar putea să nu fie niciodată zguduită aşa de tare ca cea lui Joy şi George Swift. Dar toţi avem parte de durere. Toţi avem un drum de parcurs, deşi poate nu aşa de dureros ca al celor doi. Nu este minunat să ştim că în problemele – mici şi mari – cu care ne confruntăm, Dumnezeu este aproape, gata şi doritor să fie o parte a rezolvării? El doreşte să locuiască în inima şi mintea noastră. El vede dincolo de lacrimile tale şi ştie că la capăt de drum fericirea va umple golul creat de suferinţa care ţi-a întunecat paşii.
Ascultă aceste cuvinte înduioşătoare scrise de Pavel în 2 Corinteni 1:3-4: “Binecuvântat să fie Dumnezeu, Tatăl Domnului nostru Isus Hristos, Părintele îndurărilor şi Dumnezeul oricărei mângâieri, care ne mângâie în toate necazurile noastre, pentru ca, prin mângâierea cu care noi înşine suntem mângâiaţi de Dumnezeu, să putem mângâia pe cei ce se află în vreun necaz!”
Nu este minunată această făgăduinţă? La Dumnezeu putem găsi mângâiere – cu care să îi mângâiem şi pe alţii.
Tată Ceresc, mă rog astăzi pentru ascultătorii care au inima frântă; care au fost aruncaţi în marea amărăciunii şi a tristeţii. Intră chiar acum în inima lor şi arată-le că în ciuda suferinţei există speranţă şi vindecare pentru orice tragedie. Oferă-ne tuturor speranţă şi mângâiere prin Duhul Sfânt şi dă-ne putere să îi mângâiem şi pe ceilalţi în nevoi. În numele Mântuitorului. Amin!
