Articole CreştineResurse Spirituale, Practice şi Gratuite

Categorii

UNIVERSUL PSALMILOR – INTRODUCERE – autor Lori Balogh

Scris la: 3 iunie 2010

UNIVERSUL PSALMILOR

- INTRODUCERE -

Nu  voi uita niciodata cuvintele unui om al lui Dumnezeu care, intr-un moment de deschidere sufleteasca, mi-a marturisit ca nu a inteles niciodata Psalmii pana cand nu a trecut el insusi prin experientele traite de autorii lor. Atunci nu i-am dat crezare deplina. Eram tanar si credeam ca inteleg Psalmii destul de bine…Acum insa, dupa ce au trecut ceva ani peste mine ( sau eu am trecut prin ani ! ), ii dau deplina dreptate acelui om…

Acum pot marturisi ca nu am inteles niciodata mai bine Psalmul 19 ca atunci cand, aflat pe culmea Iezerului Mare , la ivirea zorilor, am privit ca fermecat  rasaritul unui soare care se inalta maiestos deasupra unui ocean de nori amestecati cu creste ale muntilor.  Sau cand, in amurg, am avut  privilegiul de a admira un apus de soare peste Piatra Craiului – un tablou unic in care muntele parea de foc.

“Cerurile spun slava lui Dumnezeu

Si intinderea lor vesteste lucrarea mainilor Lui.

O zi istoriseste alteia acest lucru;

O noapte da de stire alteia despre El.

Si aceasta, fara vorbe,  fara cuvinte al caror sunet sa fie auzit;

Dar rasunetul lor strabate tot pamantul

Si glasul lor merge pana la marginile lumii.

In ceruri, El a intins un cort soarelui

Si soarele, ca un mire care iese din odaia lui de nunta,

Se arunca in drumul lui cu bucuria unui viteaz.

Rasare la un capat al cerurilor

Si ispraveste drumul la celalalt capat;

Nimic nu se ascunde de caldura lui…” ( Psalmul 19, 1-6 )

Un om care traieste intreaga lui viata in “jungla” de beton, sticla si asfalt a marilor orase nu va intelege niciodata frumusetea acestui psalm.

Nu am inteles niciodata puterea incurajatoare a Psalmului 20 pana cand, aflat la capataiul unui accidentat grav si cautandu-mi cuvintele pentru a-l incuraja, am deschis Biblia si am citit acest psalm la despartire, ca o rugaciune indreptata spre tronul Celui Sfant.

“ Sa te asculte Domnul in ziua necazului,

Sa te ocroteasca Numele Dumnezeului lui Iacov,

Sa-ti trimita ajutor din locasul Sau cel Sfant

Si sa te sprijineasca din Sion…

Sa -ti dea tot ce-ti doreste inima

Si sa-ti implineasca toate planurile tale…” ( Psalmul 20, 1-2. 4 )

Cel ce nu simte compasiune fata de semenul sau aflat in nenorocire nu va intelege niciodata frumusetea si profunzimea acestui psalm.

Am iubit Psalmul 91 intotdeauna. Insa niciodata nu l-am inteles mai profund ca atunci cand, in timpul Revolutiei din ’89, doua gloante ne-au trecut pe langa ureche, fara sa ne atinga pe niciunul din noi. Eu, sotia si copilul eram singuri pe strada in acele momente… Providenta divina a facut ca, inainte de a iesi in bataia armelor, sa  citim chiar cuvintele acestui psalm, dupa care ne-am predat in mainile Domnului, cerand in rugaciune ocrotirea Lui.

“ Cel ce sta sub ocrotirea Celui Prea Inalt

Si se odihneste la umbra Celui Atotputernic

Zice despre Domnul: “El este locul meu de scapare si cetatuia mea,

Dumnezeul meu in care ma incred !”…

Nu trebuie sa te temi nici de groaza din timpul noptii,

Nici de sageata care zboara ziua,

Nici de ciuma care umbla in intuneric,

Nici de molima care bantuie ziua ‘namiaza mare.

O mie sa cada alaturi de tine si zece mii la dreapta ta,

Dar de tine nu se va apropia.

Doar vei privi cu ochii si vei vedea rasplatirea celor rai…” ( Psalmul 91 , 1-2. 5-8 )

In vremuri de pace si liniste , e greu sa intelegi  si sa traiesti frumusetea fagaduintelor divine din acest psalm.

Cine poate intelege Psalmul 66 mai bine decat acela care trece prin suferinte repetate, simtind cuptorul incercarilor incins la maximum ?

“Caci Tu ne-ai incercat, Dumnezeule,

Ne-ai trecut prin cuptorul de foc ca argintul;

Ne-ai adus in lat si ne-ai pus o grea povara pe coapse.

Ai lasat pe oameni sa incalece peste capetele noastre;

Am trecut prin foc si prin apa;

Dar Tu ne-ai scos si ne-ai dat belsug.” ( Psalmul 66, 10-12 )

Un “crestin” care se asteapta sa ajunga in Imparatia cerurilor purtat pe perne de puf si pe pat de flori nu va intelege niciodata acest psalm.

Cine poate intelege Psalmul 22 mai bine decat acela care se opreste mereu in fata crucii Domnului Christos, meditand la marea Lui jertfa ?

Poate intelege cineva Psalmul 8 daca nu traieste , asemenea psalmistului David, acelasi simtamant al micimii fata de imensa Creatie a lui Dumnezeu ?

Poate cineva intelege imensa bucurie traita de autorul Psalmului 150, daca el insusi nu obisnuieste sa-L admire si sa-L laude pe Creator ?

Psalmii ne pun in fata unui adevar verificat de milenii: Pentru a fi intelesi, ei nu trebuie doar sa fie cititi; ei trebuie sa fie traiti. Un intreg univers sufletesc se ascunde in versurile scrise cu trei milenii in urma. Dar oare mai sunt actuale aceste trairi ? Omul societatii postmoderne se mai regaseste in acest labirint de trairi, emotii si sentimente pe care le regasim in Psalmi ?

Cu siguranta ca da ! Omul, in esenta lui, este acelasi. “Nimic nou sub soare !” ( Eclesiastul 1, 9 ) Durerile, bucuriile, framantarile, esecurile, satisfactiile, temerile, aspiratiile, poverile si tot ce alcatuieste universul sufletesc al omului au ramas , in esenta , neschimbate de-a lungul timpului.

De aceea, neschimbata este si nevoia lui dupa Dumnezeu…

Calatoria prin “tara Psalmilor” este de fapt o “calatorie” in propriile noastre fiinte. La citirea fiecarui vers nou ne regasim pe noi insine , repetand, poate la o alta scara, experientele de viata ale autorilor acestor bijuterii literar-spirituale.

Ce bine e sa nu te simti singur in anumite momente din viata ! Cand constati ca si altii au trecut pe acelasi drum, uneori pietros si plin de suferinte, dar care au reusit, esti cu mult mai motivat sa continui lupta vietii, alaturi de Cel care ne-a promis: “Nicidecum n-am sa te las; cu niciun chip nu te voi parasi”  ( Evrei 13, 5 )

Va urez sa aveti o “calatorie” placuta, dar mai ales utila, prin “tara celor 150 de izvoare de intelepciune” – Cartea Psalmilor.

Lori Balogh

www.loribalogh.ro