DESPRE VITAMINE
Vitaminele sunt substante organice cu un rol important in cresterea si buna functionare a organismului, in lipsa lor neputindu-se desfasura anumite procese ale metabolismului.
Organismul le fabrica in cantitate insuficienta pentru a-si acoperi nevoile si ca urmare trebuiesc asigurate din alimente sau suplimente nutritive. Deci, scopul principal al alimentatiei trebuie sa fie acela de a asigura elementele esentiale pentru o functionare optima a organismului.
In anumite perioade ale anului( de exemplu primavara) si in anumite perioade ale vietii( in perioda cresterii, in gravidanta si cand se cere depunerea unui efort mare) organismul are nevoie de mai multe vitamine.In aceste cazuri ar trebui sa suplimentam ratia zilnica .
E posibil ca unele vitamine sa creasca pofta de mancare, dar ele nu au nici un efect direct asupra greutatii corpului daca mancam in mod echilibrat (nu mai mult decat avem nevoie).
Vitaminele sunt esentiale pentru a avea un corp sanatos si vegetarienii le gasesc in cantitate suficienta in legume si fructe.
Nu este indicat sa avem o alimentatie bazata pe proteine, lipide si glucide, dar saraca in vitamine.
Vitaminele cunoscute sunt:
A, B1, B2,B3sau(PP), B5, B6, B8,B9(acid folic), B12, C, D, E, K)
Ele sunt impartite in doua grupe importante:
Vitamine hidrosolubile ( care se dizolva in apa).
Vitamine liposolubile (care se dizolva in grasimi).
Vitaminele hidrosolubile ( care se dizolva in apa) ) grupeaza vitamina C si vitaminele din grupul B (B1, B2, B5, B6, B8, B12, PP),.Cantitatea necesara de vitamine din acest grup trebuie asigurata zilnic,pentru ca ele se dizolva usor in apa ca urmare nu se depoziteaza in organism, fiind eliminate prin urina. Deci pot fi luate in orice cantitate pentru ca orice surplus vine eliminat, neprezentand un pericol pentru sanatate.
Vitaminele liposolubile (care se dizolva in grasimi) grupeaza vitaminele A, D, E si K. Pe linga rolul nutritiv, au de asemenea, si un rol important in apararea organismului contra bolilor. Ele sunt destul de stabile si rezistente si nu trebuiesc luate in cantitati mult mai mari decit este necesar pentru ca organismul nu le elimina rapid ca pe cele hidrosolubile ci se depoziteaza in tesutul gras si ficat, devenind toxice. Este cazul vitaminelor A si D. Desi aceste vitamine sunt destul de rezistente la prelucrarea termica isi pierd totusi din calitati sau vin distruse in totalitate in timpul prajirii alimentelor. Deasemenea antibioticele sau steroizii impiedica absorbtia lor din alimente.
.
Vitamina hidrosolubila care intervine mai ales in metabolismul energetic al celulelor.
NECESITATI SI RESURSE. Aporturile recomandate de vitamina B1 sunt de la 0,4 la 1, 2miligrame pe zi pentru copii, de 1,3 miligrame pentru adolescenti si pentru femei, si de 1,5 miligrame pentru subiectii de sex masculin, ele sunt mai ridicate in caz de sarcina, de alaptare si, de asemenea, in caz de alcoolism cronic (deoarece atunci necesitatile cresc in timp ce aporturile alimentare sunt adesea insuficienate). Vitamina B1 se mai gaseste in numeroase alimente: germenul si invelisul extern al cerealelor complete, drojdia de bere, legumele uscate, carnea (mai ales cea de porc si unele maruntaie ca ficatul si rinichii), pestele, ouale, laptele si produsele lactate etc. Aceasta vitamina este sensibila la actiunea caldurii, in mediu umed, la lumina si pH-urile neutru si alcaline; pierderile prin preparare difera dupa modul de preparare (bicarbonatii, in special, antreneaza distrugerea ei).
CARENTA SI HIPERVITAMINOZA. Daca beriberi, provocat de o carenta extrema de vitamina B1, a devenit o boala rara in tarile industrializate, aici se intalnesc cazuri, mai putin grave, de carenta, legata de un aport alimentar insuficient la subiectii alcoolici, ori cu o alimentatie prin perfuzii nesuplimentate; acesta carente antreneaza o oboseala, o pierdere a apetitului si a greutatii corporale, si tulburari neurologice (polinevrita), psihice, cardiace si digestive, reversibile, prin administrarea de vitamina B1. Riscul de hipervitaminoza este foarte mic, vitamina B1 nedevenind toxica decat la doze foarte mari (de 100 ori mai mari decat aporturile zilnice recomandate)
Surse alimentare
Cerealele integrale,leguminoasele,drojdia de bere,germenii de grau,galbenusul de ou sunt exemple de surse bune de alimentatie cu vitamina B1,din linia ovo-lacto-vegetariana a dietei. Aproape toate alimentele naturale un continut mai mare sau mai mic de vitamina B1.Lactatele nu sunt bune furnizoare de tiamina.
Vitamina hidrosolubila care intervine mai ales in metabolismul energetic al celulelor.
NECESITATI SI RESURSE. Aporturile recomandate de vitamina B1 sunt de la 0,4 la 1, 2miligrame pe zi pentru copii, de 1,3 miligrame pentru adolescenti si pentru femei, si de 1,5 miligrame pentru subiectii de sex masculin, ele sunt mai ridicate in caz de sarcina, de alaptare si, de asemenea, in caz de alcoolism cronic (deoarece atunci necesitatile cresc in timp ce aporturile alimentare sunt adesea insuficienate). Vitamina B1 se mai gaseste in numeroase alimente: germenul si invelisul extern al cerealelor complete, drojdia de bere, legumele uscate, carnea (mai ales cea de porc si unele maruntaie ca ficatul si rinichii), pestele, ouale, laptele si produsele lactate etc. Aceasta vitamina este sensibila la actiunea caldurii, in mediu umed, la lumina si pH-urile neutru si alcaline; pierderile prin preparare difera dupa modul de preparare (bicarbonatii, in special, antreneaza distrugerea ei).
Vitamina B1
– este esentiala in timpul sarcinii
– este un stimulent al poftei de mancare
Lipsa de vitamina B produce:
– dureri de cap
– stare de oboseala
– tulburari ale memoriei
– ameteli
Doza zilnica este de 2-3mg
Se gaseste in :
– drojdia de bere: 3-30
– ficat de vita: 0.2-0.4
– nuci: 0.3-0.5
– morcovi: 0.1-0.4
– paine alba: 0.05
– lapte de vaca: 0.05
– sunca, rinichi: 0.5-1
– carne de vita: 0.05-0.2
– alune: 0.5-1
– mazare uscata: 0.3-0.5
Vitamina B1 are efecte binefacatoare asupra sistemului nervos si un rol important in metabolismul glucidelor.
.
Este necesara cresterii, sistemului imunitar,metabolismului hormonilor steroizi, diferentierii tesuturilor, etc.
NECESITATI SI RESURSE: Aporturile zilnice recomandate de vitamina A sunt de 800 micrograme pentru femeile adulte, copii dupa 10 ani (mai putin inainte de aceasta varsta) si persoanele in varsta, de 1 000 micrograme pentru barbatii adulti, adolescenti si femeile gravide si de 1 300 micrograme pentru femeile care alapteaza.
Aceasta vitamina se gaseste in numeroase alimente, unele de origine animala – ficat, oua, peste gras, lapte integral si produse lactate nedegresate (unt, smantana) -, altele de origine vegetala: fructe si legume verzi, galbene (lamai grepfruturi) sau portocalii (mango, portocale, morcovi) contin, de fapt carotenoide, care se transforma partial in vitamina A in organism. Ea este, de asemenea, sensibila la prelucrarea termica a alimentelor.
NECESITATI NUTRITIONALE
Se recomanda pentru un adult de sex masculin,1000 RE sau 5000 UI pe zi din care 2500 UI trebuie sa corespunda la vitamina A pre-formata si 2500 UI la precursori de vitamina A.
Pentru o femeie,datorita greutatii corporale mai mici,se recomanda ceva mai putin,800 RE pe zi.La gravide se recomanda 1000 RE pe zi si la femeile care alapteaza 1200 RE pe zi.
O alimentatie vegetariana bogata in legume de culoare galena si verde inchis, satisface suficient aceste solicitari
Vitamina A
– este un factor de intinerire
– indicata pentru un sindrom premenstrual dureros
Lipsa de vitamina A produce:
– tulburari de vedere
Doza zilnica necesara este de 2mg.
Se gaseste in:
– untura de peste: 40000 – 50000
– ficat de vitel: 5000 – 6000
– galbenus de ou: 2000 – 2500
– brinza grasa: 1800 – 2600
– unt: 2500
– lapte de vaca: 150-800
– patrunjel: 30000
– spanac: 6500
– morcov: 2000
– salata: 2500
– rosii: 3000
– caise: 5000
Printr-un aport suficient de vitamina A putem imbunatati metabolismul la nivelul pielii si creste rezistenta fata de infectii.
UTILIZAREA TERAPEUTICA SI HIPERVITAMINOZA. Administrarea de vitamina A este indicate in carenta corespunzatoare, de Aporturile excesive de vitamina A, in principal de origine medicamentoasa, dar care pot fi si de origine alimentara (supraconsum de ficat, de exemplu), sau toxice, intoxicatia acuta se manifesta prin dureri de cap, printr-o somnolenta, prin tulburari cutanate; intoxicatie cronica, care survine dupa mai multe luni, chiar dupa ani, de supraconsum, provoaca greturi, tulburari cutanate (descuamare), atingeri hepatice (ciroza), dureri si, la copil, anomalii osoase responsabile de o intarziere a cresterii. In sfarsit, la femeia gravida, o hipervitaminoza risca sa provoace malformatii ale fatului, indeosebi ale sistemului sau nervos.
Vitamina D
O descoperire surprinzatoare dovedeste ca poti preveni gripa in mod natural
Niciunuia dintre noi nu i-ar placea sa riste sa aiba gripa. Infectia poate fi letala. Din fericire, o intamplare care a avut loc anul acesta ne ofera speranta pentru urmatoarea epidemie de gripa. Inarmat cu aceasta informatie, poti sa incepi sa ai grija de sanatatea ta, luptandu-te impotriva virusilor si a bacteriilor din ziua de azi.
Povestea incepe in luna aprilie a anului 2005. O epidemie de gripa a maturat un spital de maxima securitate, pentru criminalii alienati mintal. Un psihiatru care lucra acolo a invatat un lucru important. Ca psihiatru, el nu era direct implicat in lupta impotriva epidemiei, dar era foarte ingrijorat ca pacientii lui se vor imbolnavi.
Directorul medical al spitalului a trecut in carantina, pe rand, toate sectiile. Zeci de pacienti aveau friguri, febra, tuseau si aveau mari dureri fizice, lucruri care ii chinuie pe cei bolnavi de gripa. In timp ce gripa trecea pe langa sectia acestui doctor bun, mai intai deasupra etajului sau, apoi la usa alaturata, dupa aceea la cealalta, el astepta. Dar niciunul din pacientii sai nu s-a imbolnavit. Nu a trebuit sa ii puna in carantina. Ei erau sanatosi si ii vizitau pe tovarasii lor bolnavi. Dar nu se contaminau.
Cum putea sa se intample asa ceva? Doar erau si ei expusi riscului. Cum de au scapat pacientii lui de infectia despre care unii cred ca este virusul respirator care se transmite cel mai repede? In ce fel erau pacientii lui diferiti? Datorita interesului sau puternic in ce priveste alimentatia, toti pacientii sai luau zilnic, de cateva luni, 2000 de unitati de vitamina D.
Ceva mai tarziu, in aceeasi perioada, in revista Nature a fost publicat un articol interesant. Un grup de la UCLA a confirmat unele studii mai timpurii. In loc sa omoare bacteriile in mod direct, vitamina D mareste capacitatea corpului de a lupta impotriva bolii, producand luptatori naturali impotriva microbilor, numiti peptideantimicrobice. Acesti anticorpi distrug rapid zidurile formate din bacterii, ciuperci si virusi – inclusiv virusii de gripa – si tin infectia departe de plamani.
Pana nu demult, vitamina D intra in trupul nostru prin piele, nu prin hrana. Lucrul acesta se datoreaza in parte faptului ca e greu sa iei o cantitate suficienta de vitamina D din hrana. Inainte de aparitia teoriei moderne care atrage atentia asupra pericolului luminii solare, oamenii luau cantitati enorme de vitamina D atunci cand absorbeau razele B ultaviolete din lumina soarelui.
Astazi noi petrecem mult mai mult timp inauntru, asadar nu mai absorbim asa de multa vitamina D din expunerea la soare. Foarte multi oameni, in special cei in varsta sau cei care au pielea mai inchisa, absorb si mai putin.
Din moment ce evitam soarele, putem sa obtinem suficienta vitamina D doar prin suplimentele alimentare. Incepeti cu 4000 de IU (unitati internationale) zilnic si faceti un test de sange, pentru a vedea daca este de ajuns. Testul potrivit este 25 (OH)D, care se mai numeste si 25-hidroxivitamin D. Nivelul optim este in jur de 45-50 ng/ml.
Nivelul de vitamina D nu ar trebui sa fie niciodata sub 32 ng/ml. Daca nivelul este sub 20 ng/ml, indica o deficienta grava si creste riscul de cancer de san sau de prostata. De asemenea, creste riscul bolilor autoimmune, cum ar fi MS si artrita reumatica.
Tineti minte, atunci cand luati suplimente, ele sa fie intotdeauna vitamina D in forma naturala, vitamina D3. Si luati-va vitamina D la masa – ideal e sa fie luata cu hrana care are putina grasime – pentru a fi absorbita mai bine.
James Balch
Adaptat din Prescriptions for Healthy Living, decembrie 2006
Sursa: www.cercetatiscripturile.org
