ESTE BUN ALCOOLUL CONSUMAT CU MODERATIE?

de Brian Bull

Signs, februarie 2008

 

În ultimii ani ni s-a spus cã a bea cu moderaþie este bine pentru sãnãtate. Atât de bine încât unii jurnaliºti (însã niciun medic deocamdatã) au pretins cã cei care se bucurã de o sãnãtate bunã vor fi ºi mai sãnãtoºi – mai bine protejaþi împotriva bolilor ºi a atacurilor cardiace – dacã la “pâinea cea de toate zilele” adaugã ºi un pahar de vin sau un bidonaº de bere.

Este adevãrat? Putem sã aºezãm alcoolul alãturi de fructe, vegetale, vitamine ºi minerale, elemente care contribuie la sãnãtatea ºi longevitatea noastrã? Dacã este aºa, bãuturile alcoolice ar trebui sã ofere beneficii de seamã, deoarece alcoolul presupune niºte riscuri serioase.

 

Sã analizãm întâi cea mai mare problemã pe care o presupune consumul moderat: riscul de a deveni un consumator necumpãtat – un alcoolic. Majoritatea celor care scriu despre riscurile consumului moderat nu includ riscurile la care se expun toþi bãutorii. Deoarece o persoanã care începe sã bea serios nu mai este un consumator moderat, iese din categoria celor a cãror sãnãtate este studiatã. Asta rezultã într-o subestimare a riscurilor consumului moderat de alcool. E foarte important sã nu excludem din studiul consumatorilor moderaþi pe cei care ajung sã foloseasca alcoolul în mod abuziv, pentru cã studiile au arãtat cã, în rândurile persoanelor albe, unul din 12 consumatori moderaþi (adicã 8%) devin alcoolici.

Probabil cã o simplã ilustraþie va clarifica ideea. Imaginaþi-vã, dacã vreþi, cã un om are în fiecare mânã câte un pistol cu ºase gloanþe, pe care le þine îndreptate cãtre tâmple. Toate cele ºase þevi ale unui pistol sunt goale, în timp ce una din cele ºase þevi ale celuilalt pistol conþine un glonþ. Omul trage de un trãgaci la întâmplare, jucând o versiune a ruseºti, cu ambele mâini. Statistic, la fel de mari sunt ºi ºansele ca un consumator moderat sã devinã alcoolic.

În rândurile bãºtinaºilor americani, dezavantajele consumului de alcool sunt ºi mai grave. 20% din americanii indigeni care consumã alcool vor deveni beþivi înrãiþi! E ca ºi cum, în ilustraþia de mai sus, în loc de unul, ai pune trei gloanþte în unul din pistoale.

Atunci de ce se mai pune la îndoialã faptul cã alcoolul este dãunãtor? Pentru cã, aºa cum am spus mai devreme, deja de ceva vreme în mass media se susþine cã “ºtiinþa aratã” cã alcoolul consumat în moderaþie previne bolile de inimã, atacurile cardiace ºi alte modalitãþi neplãcute de a muri. Cu alte cuvinte, la fel cum a consuma fructe ºi legume este benefic pentru sãnãtate, aºa ar fi ºi consumul moderat de aclcool.

 

Încerc sã fiu la curent cu privire la alcool ºi efectele acestuia asupra sãnãtãþii, atât din dovezile ºtiinþifice, cât ºi din opiniile din mass media. Recunosc cã media aduce o cantitate impresionantã de dovezi din partea comunitãþii ºtiinþifice. Din cele 29 de rapoarte ºtiinþifice pe care le-am citit, 28 concluzionau cã cei care consumã alcool cu moderaþie au un risc mult mai mic de a muri de boli ºi atacuri cardiace. Iar al 29-lea studiu nu era concludent.

 

 

Totuºi, existã o eroare majorã de logicã în acest raþionament aºa-zis ºtiinþific ºi este foarte important sã o analizãm. Voi explica ideea cu ajutorul unei ilustraþii ipotetice, cu douã ºcoli. Elevii din ºcoala A învaþã bine, iar cei din ºcoala B au rezultate foarte slabe. Ar fi uºor de concluzionat cã elevii din ºcoala A învaþã bine pentru cã au profesori mai buni decât cei din ºcoala B. Dar sã presupunem cã facem schimb de profesori – iar studenþii au aceleaºi rezultate ca ºi înainte. Astfel arãtãm cã e greºit sã presupunem cã profesorii din ºcoala A aveau meritul pentru succesul elevilor lor ºi cã profesorii nepregãtiþi din ºcoala B erau pricina eºecului studenþilor.

Orice inspectorat înþelept ar lua în calcul posibilitatea cã lipsa pregãtirii profesorilor contribuie la rezultatele slabe ale elevilor din ºcoala B. Totuºi, ar cãuta ºi alþi factori decât pregãtirea profesorilor, cum ar fi mediul familial al elevilor, educaþia ºi statutul economic al pãrinþilor lor, etc.

În acelaºi fel, este simplu sã tragem concluzia cã alcoolul folosit cu moderaþie este cauza beneficiilor de care se bucurã bãutorii în ce priveºte sãnãtatea. Mai sunt oare ºi alþi factori? Nu este posibil ca cei care beau alcool cu moderaþie tind sã fie mai educaþi ºi, de aceea, sunt mai informaþi cu privire la problemele de sãnãtate? Drept urmare, poate mãnâncã mai sãnãtos, fac mai mult exerciþiu fizic ºi au obiceiuri mai sãnãtoase decât nebãutorii. Este posibil cã ei câºtigã mai mult decât nebãutorii ºi de aceea îºi permit o îngrijire medicalã mai bunã. Dacã este aºa, atunci faptul cã ei au mai puþine boli cardiace ºi atacuri de corp poate fi un rezultat al obiceiurilor lor sãnãtoase mai bune ºi al îngrijirii medicale mai de calitate, nu a consumãrii cu moderaþie a alcoolului.

Un studiu recent sponsorizat de centre pentru controlul bolii ºi al prevenirii (CDC – Centers for Disease Control and Prevention) din Atlanta, Georgia, a oferit foarte multe dovezi cã aºa stau lucrurile. În fiecare an aceste centre adunã informaþii de la un numãr mare de cetãþeni, pentru a descoperi dacã existã noi ameninþãri sau provocãri pentru naþiune. În studiul în discuþie, cei 250.496 de participanþii au fost întrebaþi, printre altele, de câte ori au bãut în ultimele 12 luni. Dupã ce s-au adunat datele, un grup de oameni de ºtiinþã i-au selectat pe cei care consumã alcool cu moderaþie (cel mult de douã ori pe zi pentru bãrbaþi ºi o datã pentru femei) ºi cei care beau mai puþin de o datã pe lunã sau deloc. Cei care erau bolnavi ºi beþivii au fost eliminaþi din studiu.

Din grupul care a rãmas, 118.880 de persoane consumau alcool cu moderaþie ºi aceºtia au fost comparaþi cu cei 116.841 neconsumatori – aproape un sfert de milion în total. Cercetãtorii erau interesaþi sã compare caracteristicile celor care beau moderat ºi a celor care nu beau deloc, pentru a vedea dacã în afarã de cantitate de alcool pe care au bãut-o mai apar ºi alte diferenþe între cele douã grupuri.

 

ªi într-adevãr, au fost diferenþe, ºi încã semnificative! Consumatorii moderaþi, au descoperit cercetãtorii, câºtigau mai mulþi bani, erau mai bine educaþi ºi aveau acces mai bun la serviciul sanitar. De asemenea, în comparaþie cu neconsumatorii de alcool, aveau mai mult timp liber pentru activitãþi fizice (82% faþã de 68.1%) ºi ºansele sã fie sedentarii erau de douã ori mai mici (10% faþã de 21.4%). Cei care beau cu moderaþie erau mai sãnãtoºi ºi în alte privinþe. Erau mult mai puþin predispuºi la astmã (6.9 % faþã de 8.7 %), artritã (23.5% faþã de 32.3%) ºi obezitate (20.0% faþã de 27.3%). Poate alcoolul sã previnã artrita, astma ºi obezitatea? Prea puþin probabil! ªi e ºi mai puþin probabil ca alcoolul sã îi ofere consumatorului un serviciu mai bun ºi un doctor privat (sã nu mai vorbim despre cunoºtinþe mai multe cu privire la sãnãtate)!

Aºadar, cei care consumau alcool cu moderaþie ºi cei care nu consumau deloc erau diferiþi în multe privinþe, nu doar în ce priveºte bãutul. ªi este mult mai probabil cã tocmai aceste diferenþe sunt factorii care i-au ajutat sã fie mai sãnãtoºi, nu consumul moderat de alcool.

Aºadar, ce e cu aºa zisele beneficii pe care le are consumul moderat pentru sãnãtate? Este destul de uºor sã calculezi câþi ani de viaþã sunt pierduþi de cei 8 din 100 de consumatori care devin alcoolici. Acest grup a fost studiat cu atenþie, iar daunele au fost bine apreciate. Dar pentru a hotãrî dacã un consum moderat de alcool contribuie la sãnãtate, ar trebui sã facem acelaºi schimb pe care l-au fãcut cei din ºcoala din ilustraþia de mai sus. Toþi cei care consumã moderat ar trebui sã înceteze sã mai bea pentru cel puþn cinci ani ºi toti neconsumatorii ar trebui sã bea moderat timp de tot atâþia ani. Între timp, ambele grupuri ar trebui sã îºi menþinã acelaºi stil de viaþã ºi aceleaºi obiceiuri. Dupã cinci ani ar trebui realizat din nou studiul, pentru a se hotãrî care grup este mai sãnãtos.

Însã un asemenea studiu este imposibil. Totuºi, dacã ar putea fi realizat, eu susþin cã ar demonstra cã un consum moderat de alcool nu îmbunãtãþeºte sãnãtatea foºtilor neconsumatori (care acum ar consuma alcool), deoarece în rândul lor s-ar afla încã un numãr mare de sedentari ºi consumatori de hranã fast food, ca ºi ceilalþi factori, care au contribuit la început la proasta lor sãnãtate ca nebãutori de alcool. Pe de altã parte, presupun cã noii neconsumatori s-ar bucura în continuare de o sãnãtate mai bunã decât pe vremea când consumau alcool cu moderaþie. Într-adevãr, este mai mult decât probabil cã sãnãtatea lor ar fi ºi mai bunã, pentru cã efectele benefice ale obiceiurilor sãnãtoase nu ar fi diminuate în vreun fel de cunoscutele efecte negative pe care le are alcoolul asupra celulelor ºi a þesuturilor corpului. Vom analiza acum aceste efecte.

 

Sã examinãm ce ºtim deja despre alcool: ori de câte ori celulele sau þesuturile corpului sunt expuse chiar ºi la concentraþii mici de alcool, efectele sunt, aproape fãrã excepþie, dãunãtoare. De asemenea ºtim cã 8 din 100 de consumatori moderaþi devin alcoolici. Astfel, a lua primul pahar, cu intenþia de a bea doar cu moderaþie, este ca ºi cum te-ai juca versiunea cu douã puºti a ruletei ruseºti, deoarece în general este imposibil pentru cineva sã ºtie, înainte de a bea primul pahar, dacã va fi printre cei 8 la sutã.

Au rãmas deci douã întrebãri importante. Pentru cititorii care încã nu beau: ar trebui sã începi sã consumi alcool doar de dragul unor posibile beneficii pentru sãnãtate, pe care le-ar putea oferi un consum moderat? Voi rãspunde la întrebarea asta în acelaºi mod în care ar face-o majoritatea celorlalþi doctori: Nu! Chiar dacã un consum moderat ar oferi unele beneficii minore, nu ar compensa nici pe departe ºansa de 1 din 12 de a deveni alcoolic, cu toate problemele de sãnãtate pe care le presupune aceasta.

A doua întrebare: dacã eºti consumator, fie înrãit, fie moderat, ar trebui sã te laºi de bãut? Rãspunsul la aceastã întrebare este foarte simplu: Corpul îþi va mulþumi dacã ai alege sã nu mai bei deloc!