Nihil sine Deo

Nihil sine Deo

CUPRINS:
1.    Deschidere 77/100 Atâta dor
2.    Rugăciune –
3.    COR – 184 Strânşi laolaltă
4.    Introducere
5.    Poezie: Horoscop
6.    COR – 130 Albastre zări
7.    Poezie: Cu chipul Tău
8.    Tema I
9.    COR + COM 38/52 Îţi predau întreaga viaţă
10.    Tema II
11.    Poezie: În prag de ani
12.    Încheiere
13.    Poezie: Rugă
14.    DUET: Te-am ales
15.    Cuvânt:
16.    Închidere 48/52 Ne pregătim de drum
17.    Rugăciune
18.    Postludiu – ieşire
19.    An Nou fericit!!!

„Căci, dacă este cineva în Hristos, este o făptură nouă. Cele vechi s-au dus: iată că toate lucrurile s-au făcut noi”. 2 Cor. 5:17
Începând de astăzi spunem din nou: „Un An Nou, fericit!”
Oare este posibil să fie un An Nou, fericit? Vom putea avea un Nou An 2005 sau va fi tot cel vechi, doar cu o cifră schimbată? Va fi doar o copie a anului trecut sau a anului dinainte sau a celui dinaintea lui?
În realitate ce va fi nou? Avem aceleaşi vechi datorii, aceleaşi probleme, acelaşi loc de muncă, aceeaşi lume, aceeaşi oameni şi acelaşi vechi… eu.
Ce va diferenţia acest Nou An de cel vechi?  Faptul că Îl vei avea pe Isus Domn al vieţii tale „în Hristos cele vechi s-au dus: iată că toate lucrurile s-au făcut noi.”
Daţi-mi voie să vă prezint patru noi începuturi.
În primul rând, Isus face ca religia să se înnoiască, pentru că oamenii se înnoiesc. Când venim la Isus şi ne predăm cu totul Lui, eternul „nou” ne invadează fiinţa şi ne reface cu totul. Trăind cu Isus în fiecare zi, reuşim să înţelegem tot mai mult din bunătatea şi iubirea Lui, noi dimensiuni a ceea ce El înseamnă pentru noi şi ce înseamnă să trăieşti pentru El.
În al doilea rând, Hristos face ca relaţiile noastre să se înnoiască. Când Isus ne transformă în fiinţe noi, vedem oamenii din jurul nostru dintr-un alt unghi. Nu îi mai considerăm competitorii pe care trebuie să-i învingem, ci fii şi fiice ale lui Dumnezeu pe care îi putem iubi şi câştiga la Hristos.
În al treilea rând, Hristos schimbă relaţiile noastre de familie. Este de-a dreptul fantastic ce se întâmplă într-o familie unde în inima mamei şi a tatălui Isus ocupă primul loc. Copiii observă schimbarea pe care o produce Isus când El se află la conducerea familiei.
În al patrulea rând, Hristos modifică relaţiile de afaceri. El ne dă puterea de a fi deschişi şi oneşti în toate tranzacţiile noastre.
Hristos înnoieşte toate lucrurile.
Aşadar, cu încredere în Hristos, haideţi să facem din anul acesta un an al noilor începuturi!

În fiecare zi, Mântuitorul nostru ne dă câte o foaie nouă.
„Bunătăţile Domnului nu s-au sfârşit, îndurările Lui nu sunt la capăt, ci se înnoiesc în fiecare dimineaţă…”
Astfel, în fiecare zi putem „să nădăjduim în Domnul” şi „să aşteptăm în tăcere ajutorul Lui”.
Cu toate că noi trebuie să creştem permanent în relaţia noastră cu Hristos şi să nu mai cădem din nou şi din nou în păcat, aproape în fiecare zi a umblării noastre creştine, în mod conştient sau inconştient, noi dăm greş într-un fel sau altul.
Cât de recunoscători ar trebui să fim pentru vestea cea bună că Isus nu ne dă doar o pagină nouă, ci o pagină nouă şi o nouă ocazie în fiecare zi. Atâta timp cât un om rămâne în Hristos, în imediata atingere cu Isus, această făgăduinţă este înnoită în fiecare zi. Atâta timp cât un om rămâne în Hristos, în imediata atingere cu Isus, această făgăduinţă este înnoită în fiecare zi.
Uniţi în credinţă cu Isus, în fiecare zi a acestui an, putem cere împlinirea făgăduinţei că „cele vechi s-au dus” În fiecare zi, Isus ne va da o pagină nouă.

Promisiuni pentru noul an: ajutor în orice nevoie (textele biblice pot fi rostite de alţi tineri, pentru diversitate)
Noul An vine cu o mulţime de promisiuni. Unele le facem noi, altele ne sunt făcute. Dar cele mai importante promisiuni vin din partea lui Dumnezeu. Indiferent de condiţia în care ne aflăm, indiferent de situaţiile cu care ne confruntăm şi în ciuda împrejurărilor în care suntem, există o promisiune în Cuvântul lui Dumnezeu care ni se potriveşte şi ne aduce exact ajutorul de care avem nevoie.
•    Vi se pare că viaţa este goală şi fără sens?
Atunci este timpul să auziţi cea mai mare promisiune a lui Dumnezeu: „Căci atât de mult a iubit Dumnezeu lumea, încât a dat pe singurul lui Fiu, pentru ca oricine crede în El, să nu piară, ci să aibă viaţă veşnică”.
•    Vă macină cumva lucrurile rele pe care le-aţi făcut? Sentimentele de vinovăţie vă mustră cumva conştiinţa?
Iată promisiunea lui Dumnezeu pentru voi: „Veniţi totuşi să ne judecăm, zice Domnul. De vor fi păcatele voastre cum e cârmâzul, se vor face albe ca zăpada; de vor fi roşii ca purpura, se vor face ca lâna.”
•    Vă aflaţi la un moment de răscruce în viaţa voastră, când sunteţi debusolat şi nu ştiţi încotro să o apucaţi?
Există o promisiune care se potriveşte exact acestei situaţii: „Eu zice Domnul – te voi învăţa, şi-ţi voi arăta calea pe care trebuie s-o urmezi, te voi sfătui şi voi avea privirea îndreptată asupra ta.”
•    Te simţi singur? Ţi se pare uneori că toată lumea te-a uitat? Chiar şi Dumnezeu ţi se pare că e departe?
„Domnul Isus vă spune: „Iată că Eu sunt cu voi în toate zilele, până la sfârşitul veacului. Nicidecum n-am să te las, cu nici un chip nu te voi părăsi”.
•    Tânjeşti după o pace deplină, netulburată de zbuciumul acestei vieţi?
Iată modul de a o procura: „Celui cu inima tare, Tu-i chezăşluieşti pacea; da, pacea, căci se încrede în tine.”
•    Trebuie să faci faţă unei situaţii neobişnuit de grele, în ceea ce priveşte sănătatea? Împrejurările în care te afli şi stresul zilnic pur şi simplu te enervează!
În această promisiune ţi se oferă ajutor: „Şi El mi-a zis: Harul Meu îţi este de ajuns”.
•    Sunt anumite tentaţii care ţi se aştern în cale? Întâlneşti anumite ispite cărora simţi că nu le poţi rezista?
Iată această promisiune special pentru tine: „Nu v-a ajuns nici o ispită, care să nu fi fost potrivită cu puterea omenească. Şi Dumnezeu, care este credincios, nu va îngădui să fiţi ispitiţi peste puterile voastre”.
•    Ţi se pare că totul este împotriva ta şi ai atâtea probleme, încât te simţi copleşit? Te simţi împovărat?
„Încredinţează-ţi soarta în Mâna Domnului şi El te va sprijini. El nu va lăsa niciodată să te clatine cel neprihănit.”
Isus are o promisiune care vine în întâmpinarea tuturor nevoilor noastre zilnice. El este alături de noi pentru a ne oferi ajutor şi putere în orice nevoie.

NIHIL SINE DEO – Nimic fără Dumnezeu – a fost deviza regelui Carol I. Acest moto exprimă inutilitatea acţiunilor care nu-l includ pe Dumnezeu.
Este început de an şi trebuie să-l începem bine, adică împreună cu Dumnezeu. Este timp al retrospecţiei. Timp în care conştiinţa e mai alertă şi suntem înclinaţi să ne evaluăm: ce planuri am izbutit, dacă direcţia în care mergem este bună sau am luat-o pe un drum greşit.
Anul Nou este şi timpul regăsirii mai profunde a sensului vieţii personale, a raţiunii pentru care exist şi pentru care merită să trăiesc.
Realizăm acum, la cumpăna anilor, că suntem trecători ca şi anul ce s-a dus şi ne întrebăm dacă ne-am putea lega mai trainic de valorile netrecătoare.
Este nevoie de schimbare pentru a lega trecutul nostru de viitorul sperat, de ce dorim să facem din viaţa noastră.  Odată cu trecerea anului vechi şi apropierea Anului Nou, ne putem „dezbrăca” de cele vechi, putem să ne înnoim. Poate că Anul Nou este cel mai potrivit moment pentru a hotărî ca să facem „schimbarea la faţă” şi la suflet… Să ne ajute Dumnezeu ca prin puterea Lui, să reuşim să împlinim tot ce ne dorim pentru Noul An.
LA MULŢI ANI!

DIN  PREA  DURUT  ŞI  PREA  FRUMOS
Să-ntrebe inimi rând pe rând
De ce, de unde şi de când?
Plutea o stea pe cerul blând.
Că S-a născut Isus Hristos
Doar câţiva magi purtau prinos;
Era prea trist şi prea frumos.
Să-ntrebe inimi iar şi iar
De ce o iesle sanctuar?
Cânta un cor, din ceruri har.
Isus Hristos că S-a născut
Câţiva păstori au priceput;
Era frumos, era durut!
Se naşte iar Isus oricui,
Cât cerul iar iubirea Lui;
Tu iarăşi n-ai nimic să-I spui?
Se-aude acelaşi osana,
Străluce blând aceeaşi stea,
Păstor sau mag inima ta…
Din prea durut şi prea frumos
Mântuitor Isus Hristos.

ÎN  PRAG  DE  ANI

Tu Doamne-acum, în prag de ani
Cu-nţelepciune să-mi răsai,
Fă-mi casă vieţii-n Ghetsemani
Cu faţa pururi spre Sinai.
Pun astăzi piatră de hotar
Şi fac cu Tine legământ
Să-mi fie crucea Sanctuar,
Să-mi fie Legea templu sfânt.
Să-mi ie chivotul tărie
Când drumul către culmi va cere,
Golgota vindecare-mi fie
Din rana văii de durere.
Fă-mi Doamne gândul meu dreptate
Suind mereu către sfinţire,
De-aşa minuni nemeritate
Fă-mi Doamne inima iubire.
Şi fă-mi speranţa mea trăire
Şi viaţa fă-mi-o osanale
Şi fă-mă strop de nemurire
În planul veşniciei Tale.
Benone Burtescu, „Simplităţi uitate Simplităţi de neuitat”, pag. 195
 
CU  CHIPUL  TĂU
Cântăre-te-mă
dacă mă găseşti prea uşor
aşează asupra-mi greul Cuvântul Tău.
Priveşte-mă:
dacă mă vezi înjumătăţit
creşte-mi credinţa cu bobul de muştar
ca s-ajung un întreg.
Dacă m-am avântat prea în înalt
şi-am uitat că nu cresc până la cer copacii
atunci frânge-mă Tu într-o cruce,
ca de pe aceeaşi colină a lumii înfiptă să încep
iarăşi
urcarea…
De sunt uscat să nu mă tai,
mai ţine-mă un an,
de-ncep să mă scufund salvează-mi eşuatele gânduri
în întuneric de păşesc, artificiul veciilor să lumineze
aşteptarea
Cercetează-mă iarăşi şi iarăşi
sunt oare aşa cum mă doreşti?
Poţi să vezi chipul divin propus?
şi dacă nu
începe iarăşi: frânge, rupe, curăţă, topeşte,
frământă şi zideşte
ca-n prima zi.
N-o să mă răzvrătesc.
Un om cu chipul Tău să fiu, doresc.
Hanna Bota, „Dincolo de sine”, pag. 18

R U G Ă
Dacă copiii Tăi Te vor căuta
printre pietrele acestea,
Dacă ochii lor vor lăcrima
din tainice izvoare
deschise-n inima de carne,
Dacă în locaşul Tău
poalele mantiei Tale
vor fi râuri de splendoare,
Doamne,
în Casa Păcii nimeni să nu ştie
ce-i frica de noapte;
Deschide ferestre înalte să privim
cum răsar zori de veşnicie
şi vom fi fii de sfântă Împărăţie.
Dacă copiii Tăi vor aştepta
slava Împăratului ce vine,
Dacă ochii lor vor destrăma
perdeaua norilor de fum
şi vor privi spre steaua Ta,
Isuse bun,
să fie templu-acesta plin
doar de cuvinte înţelepte,
Să strălucească-n candelele noastre
un untdelemn din harul Tău divin
şi dragostea de-acum
şi dragostea din veci în veci,
Amin!
Gabriel Rusu, „Şansa eternităţii”, pag. 175

H O R O S C O P
Oricât ne-am stădui, mereu suntem la început;
Începe şcoala, slujba, anul…
Parcă am fi datori cu asta prin statut,
Ne obsedează viitorul, reuşitele şi planul.
Plătim parcă incertitudinii tribut.
Ne facem grafic, schiţe, programări;
Analizăm statistici şi dosare încuiate,
Cu gândul câştigării de comori,
Cu visul izbăvirii de păcate.
Şi parcă tot mai mult ne pomenim datori.
De-am şti cum să începem totul bine,
Şi, Doamne, dacă-am şti sfârşitul la-nceput
Dacă-am putea să Te lăsăm numai pe Tine
Să plănuieşti, când planurile ne-au căzut;
Ce bine-ar fi, Doamne… Ce bine.
Dar uite, azi citeam în horoscop să fiu cuminte
Că timpul, cică, nu e bun noroc.
Şi-n dragoste spune că se mai poate minte
Iar eu nu pot mai aştepta pe loc
Sunt făr-astâmpăr şi mă simt fierbinte.
De ce-i laşi, Doamne, să ne mintă prin ziare?
Şi vrăjitorii de ce au voie să citească-n stele?
De ce se vând atât de bine profeţii bizare,
Când s-au uscat chiar şi gogoşile din ele?
De ce atât de iute ne-au convins şi le-am crezut?
…………………………………………………
Acum ne-am pomenit iar la-nceput,
Avem şi horoscoape, zodii, cititori în stele,
Dar chiar de adevărul Tău ne-a mai durut
Nu vrem să ne mai păcălească ele;
Oricât de colorate şi de bine s-au vândut.
Fiindcă azi nu-i timpul bun pentru noroc,
Fiindcă în dragoste încă se poate minte,
Noi fără Tine nu pornim din loc,
Oricât de neplăcut ar fi de stat cuminte
Tu nu eşti cititor în stele, Doamne…
Tu eşti Acum, şi Ieri, şi Mâine la un loc.
Daniel Chirileanu, Corigenţi la… a doua venire, pag. 313
Sursa: www.cercetatiscripturile.org