Oamenii sunt asemenea cartilor. Unele carti te inseala cu copertile lor atractive, cuceritoare la prima vedere. Dar alte carti, in ciuda faptului ca n-au coperti care sa expuna multa arta grafica sau un design elaborat, ele totusi sunt cautate. Interesant, aceste carti, poate cu un aspect exterior mai umil,mai necomercial, castiga atentia publicului, tocmai datorita continutului lor.
Oamenii sunt asemenea cartilor, iar lumea este asemenea unei biblioteci imense. Cand intri in o biblioteca, nu este deloc important cum arata copertile miilor de carti, pe cat este de important sa-ti iei timp sa introspectezi de fiecare data, doua sau trei dintre ele, tocmai pentru continutul lor.
Vorbind azi despre continutul cartilor, imi aduc aminte de o intalnire neasteptata, extrem de bizara, cu cultura americana consumerista .Cred ca nu am sa uit niciodata acea intalnire. Intamplarea a avut loc cu multi ani in urma, in sala de asteptare a unui oficiu de advocatura, din centrul marei metropole, Los Angeles din California.
Cand am intrat in sala de asteptare , am vazut ca deja erau cativa clienti si, ca ultim venit, m-am asezat si eu pe unul din scaune, asteptand sa-mi vina randul. Mi-aduc aminte ca am petrecut primele de 20 minute incercand sa apreciez cam cat voi avea de asteptat . Dar lucrurile pareau ca se miscau cu incetinitorul, iar rabdarea mea simteam ca se drena destul de repede. Uitasem sa-mi iau ceva de citit, insa am observat ca peretii acelei sali de asteptare, erau plini de jur imprejur cu rafturi cu carti- o colectie foarte bogata, asezata pe nume de autori si epoci. Cum priveam la un raft in fata mea, deja pusesem ochii pe colectia volumelor lui Jack London. Atentia mi-a fost atrasa de un volum ce-mi parea necunoscut, si ma gandeam sa-l scot din raft .
Ce m-a impresionat foarte mult era cat de atragator aratau acele carti: cu copertile lor tari, cu titlurile patinate, scrise cu litere de aur, toate aliniate perfect pe rafturi, de parca nu fusesera deschise niciodata . Fara discutie, imi ziceam in sinea mea, propietarul acelui oficiu iubeste cartile.
M-am ridicat de pe scaun, in timp ce ochii celorlalti clienti din sala de asteptare, ma urmareau acum curiosi sa vada ce vreau sa fac. Am continuat cu indrazneala mea, am pus mana pe romanul al carei titlul imi starnise interesul, si cand l-am tras din raft, am simtit imediat ca volumul respectiv este neobisnut de usor – chiar prea usor pentru a fi o carte. Am descoperit, cu stupefactie, ca asa zisa carte era de fapt un fel de cutie de carton, care pe dinafara avea tot ce trebuia ca sa apara ca fiind o carte, dar interiorul acelei cutii de carton era gol … cu totul neasteptat de gol !
Am observat pe fetele unora dintre cei ce ma urmareau, cateva zambete. Evident, cazusem victima unui „fake” act de cultura vestica, de care se pare ca ei deja erau informati, dar de care eu nu avusesem nici cea mai slaba idee. Evident, acum jucam rolul ultimului pacalit. Deodata , acea pretinsa biblioteca, mi-a parut a fi cea mai proasta si ieftina gluma pe care am intalnit-o vreodata in viata mea.
Din aceasta intamplare, am inteles destul de repede ca pentru unii cartile sunt bune datorita continutului lor, in timp ce pentru altii sunt bune numai de decor, de fatada si atat.
De fapt aceasta era tot ce se intentionase propieterul acelor carti : sa apara ca un decor frumos, care sa dea acelei sali de asteptare, un aer mai interesant, mai elevat.
Ma gandeam ca si noi oamenii, stam pe rafturile vietii, asemena unor carti. Unii oameni pot sa apara frumosi, atragatori, si interesanti, cand sunt priviti dinafara lor. Dar, daca indraznesti sa te apropii mai mult de ei, suficient ca sa-i poti cunoaste, descoperi cu regret ca, in realitate, sunt niste oameni goi in forul lor interior, sunt niste vieti fara continut.
Nu avem de ce sa ne miram ! Se pare ca tot ce este mai important in lumea de azi, este cum sa arati mai bine pe dinafara.
Preocuparea de seama a celor mai multi oameni este aceea de a aduna si a expune in vazul tuturor, doar niste valori exterioare, de suprafata. Valori precum: titluri, bani, toalete, pozitii sociale, diplome, masini de marca, vacante, ifose de elitism, partide amoroase, mancaruri si bauturi rare, comfort si un trai fara grija zilei de maine.
Privita la suprafata , o astfel de viata poate sa apara frumoasa, atragatoare, demna de invidiat, in lumea de azi orbita de valori exterioare. Trebuie sa stim insa ca , oricat de minunata si implinita ar parea sa fie o asemenea viata, ea nu va fi in stare sa ascunda la nesfarsit prezenta unui interior gol… gol ca o pestera.
Intrebarea este pe ce plan ai ales ca sa-ti traiesti viata? Exista doar doua optiuni : prima optiune este o viata traita continuu si exclusiv la nivel material, in stil consumerist, fara limite, fara odihna, fara vreun ideal mai mare sau mai inalt decat materialismul vremii.
Iar a doua optiune, foarte putin cautata in zilele noastre, este umplerea vietii cu spiritualitate , cu dorinta de a trai pentru niste idealuri, scopuri, si standarde care sa te inalte dincolo de forfota materialista a vremii. Viata spirituala este acea viata dominata de notiuni ca acestea : caracter, constiinta a ce e bine si rau, etica, directie si scop , iubire, a trai pentru binele celorlalti, a cultiva idealuri care sa faca lumea noastra un loc mai bun de trait…
Ajuns la acest punct, doresc sa-ti aduc aminte cateva lucruri importante pentru viata ta, care te aseaza si pe tine in fata unor decizii mari.
Primul lucru este ca, fiecare din noi avem de trait numai o viata. Viata aceasta este de fapt singura sageata pe care o purtam in tolba noastra. Odata pornita din arc, aceasta unica sageata pe care o avem, nu mai exista nici o cale de intoarcere a ei . Avem doar o singura viata ! Iti dai seama cat de important este sa ai o tinta corecta si bine definita in viata? Asa ca trebuie sa fim extrem de critici si atenti ca sa alegem ce este mai important.
Apoi, in al doilea rand, trebuie sa recunoastem ca viata fiecaruia dintre noi este unica in felul ei. Infatisarea noastra, personalitatea, talentele, cat si oamenii care ne-au influentat si modelat viata, fac din fiecare din noi o persoana unica in aceasta lume. Faptul ca in jurul nostru sunt multi in goana nebuna pentru o viata materiala de abundenta, aceasta nu ne creaza nici o obligatie ca sa alergam impreuna cu ei
In al treilea rand, nimeni nu traieste pentru sine.Viata noastra este destinata sa fie o inspiratie , un sprijin pentru cei care ne inconjoara, si un fel de mostenire pentru generatia care ne urmeaza. Poate ca nu suntem indeajuns de constienti de acest fapt, dar noi lasam in viata niste urme pentru cei care vor veni dupa noi.
In al patrulea rand, e bine sa stii si sa fii convins ca, viata noastra devine importanta si de valoare tocmai datorita faptului ca existenta si spiritualitatea noastra sunt adevarata valoare a vietii. Noi nu avem de ce sa ne sacrificam destinul nostru pentru a aduna, si contabiliza bunuri materiale. Desigur ca nu putem trai absenti de nevoile materiale ale vietii noastre
Insa cred ca viata noastra merita ceva mai mult. Ea merita bucurie, fericire, implinire, pace, seninatate, care se obtin dintr-o alta lume, aceea a valorilor spirituale ale vietii. Aceste valori se materializeaza in iubire, speranta, partasie umana, partasie cu natura.
Priveste cu atentie. Cei care alearga dupa bunuri materiale, nu sunt niciodata multumiti. Ei vor totdeauna altceva, pentru ca de fapt nimic nu-i satisface cu adevarat. Acestia sunt obositi, extenuati de goana lor dupa o fericire, care parca, mereu intarzie sa vina, pentru ca de fapt ea este iluzorie.
Vreau dar sa-ti aduc aminte ca viata aceasta este prea valoroasa ca sa o cheltuiesti in cursa istovitoare si nefricita a valorilor materiale.
Prin viata noastra, noi marcam diferenta dintre a avea si a fi.
In loc de, ceva mai mult, indrazneste sa-ti doresti totdeauna ceva mai bun.
Pe data viitoare !
Octavian Cureteu
